RAPORT privind perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice

26.6.2007 - (2007/2089(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie
Raportor: Alejo Vidal-Quadras
Raportoare pentru aviz (*):
Sophia in t'Veld, Comisia pentru afaceri economice şi monetare
(*) Cooperare consolidată între comisii - articolul 47 din Regulamentul de procedură

Procedură : 2007/2089(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0249/2007

Texte depuse :

A6-0249/2007

Dezbateri :

PV 09/07/2007 - 19
CRE 09/07/2007 - 19

Voturi :

PV 10/07/2007 - 8.38
CRE 10/07/2007 - 8.38
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0326

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
PROCEDURĂ

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice

(2007/2089(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere comunicarea Comisiei – O politică energetică pentru Europa (COM(2007)0001),

– având în vedere comunicarea Comisiei – Perspectivele privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice (COM(2006)841),

– având în vedere comunicarea Comisiei – Anchetă în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 în sectoarele europene ale gazului şi energiei electrice (COM(2006)0851),

– având în vedere comunicarea Comisiei – Planul prioritar de interconectare (COM(2006)0846),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Raport de punere în aplicare a perspectivelor privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice (SEC(2006)1709), document care însoţeşte comunicarea Comisiei (COM(2006)0841),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind datele referitoare la politica UE în domeniul energetic (SEC(2007)0012),

– având în vedere rezoluţia sa din 14 decembrie 2006 privind strategia europeană pentru energia durabilă, competitivă şi sigură – Cartea verde[1],

– având în vedere rezoluţia sa din 23 martie 2006 privind securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană[2],

– având în vedere Decizia 1364/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 de stabilire a orientărilor pentru rețelele energetice transeuropene[3],

– având în vedere poziţia sa adoptată la a doua lectură la 23 mai 2007 privind poziţia comună a Consiliului pentru adoptarea unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor generale de acordare a ajutorului financiar comunitar în domeniul reţelelor transeuropene de transport şi energie electrică[4],

– având în vedere Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri[5],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1775/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 septembrie 2005 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale[6],

– având în vedere Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaz natural [7],

– având în vedere Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică[8],

– având în vedere Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale[9],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2003 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică[10],

– având în vedere raportul anual al Autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2006 şi destinat tuturor membrilor CEER (Consiliul autorităţilor de reglementare în domeniul energetic) şi ai ERGEG (Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic pentru sectorul energiei electrice şi al gazelor), Parlamentului European, Consiliului de Miniştri şi Comisiei Europene, conform articolului 3 alineatul (8) din Decizia 2003/796/CE [11] a Comisiei din 11 noiembrie 2003 privind înfiinţarea grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul energetic pentru sectorul energiei electrice şi al gazelor,

– având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 8-9 martie 2007, referitoare la aprobarea de către Consiliul European a unui „Plan de acţiune al Consiliului European (2007-2009) – Politica Energetică a Europei” (7224/07),

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare şi al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6‑0249/2007),

A. întrucât noua politică europeană în domeniul energiei pentru o energie durabilă, sigură şi competitivă trebuie să fie ambiţioasă şi să vizeze beneficii pe termen lung, concentrându-se în principal pe combaterea schimbărilor climatice, limitarea vulnerabilităţii externe a UE faţă de importuri şi promovarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă;

B. întrucât trebuie stabilit la timp un cadru legislativ adecvat, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, pentru realizarea acestor beneficii ambiţioase şi pe termen lung ;

C. întrucât finalizarea pieţei interne a energiei electrice a UE şi crearea de mecanisme eficiente de solidaritate între statele membre sunt condiţii preliminare pentru garantarea securităţii aprovizionării şi eficienţei economice;

D. întrucât liberalizarea şi integrarea pieţelor au o importanţă egală în facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere, obţinându-se o mai mare eficacitate economică şi sporindu-se lichiditatea pieţei, fiind, astfel, realizată piaţa internă a energiei din UE;

E. întrucât deciziile referitoare la configuraţia energetică dintr-un stat membru au repercusiuni asupra întregii Uniuni Europene în materie de concurenţă, securitate a aprovizionării şi durabilitate a mediului;

F. întrucât principiul incluziunii sociale şi al egalităţii de şanse pentru toţi înseamnă că este deosebit de important ca fiecare cetăţean al Uniunii să poată avea acces la energie electrică;

G. întrucât, 20 din 27 de state membre trebuie încă să transpună integral Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE, atât din perspectiva formulării lor exacte, cât şi a sensului acestora;

H. întrucât Comunicarea Comisiei privind perspectivele privind piaţa internă a gazelor şi energiei electrice (COM(2006)0841) şi raportul DG Concurenţă privind ancheta sectorială din domeniul energiei (SEC(2006)1724) concluzionează că normele actuale şi măsurile de liberalizare au condus la îmbunătăţiri ale eficienţei aprovizionării cu energie electrică şi au generat economii pentru consumatori, dar că pieţele nu au fost încă deschise în totalitate şi că încă mai sunt obstacole în calea liberei concurenţe;

I. întrucât stabilirea de către autorităţile de reglementare a unor norme armonizate solide şi eficace cu privire la accesul la reţea, alături de disocierea de natură eficientă constituie condiţii preliminare pentru a permite accesul noilor operatori pe piaţă;

J. întrucât, în unele state membre, contractele pe termen lung se aplică unei proporţii substanţiale a pieţei, punând, astfel, în pericol dezvoltarea liberei concurenţe şi crearea pieţei interne a energiei;

K. întrucât punerea în aplicare în statele membre a dispoziţiilor de disociere şi a cadrelor de reglementare existente în UE variază semnificativ şi aceasta are implicaţii serioase asupra dezvoltării unei pieţe unice a energiei electrice;

L. întrucât convergenţa şi sincronizarea măsurilor naţionale cu privire la dispoziţiile referitoare la disociere constituie singura cale de acţiune în efortul de a crea o piaţă unică europeană a energiei electrice;

M. întrucât aproape toate profiturile întreprinderilor de gaze provin mai ales din activităţile lor de comercializare şi mai puţin din extracţia gazelor;

N. întrucât puţine state membre şi-au deschis pieţele de gaze; întrucât preţurile mai mici şi un serviciu de calitate în materie de aprovizionare pe piaţa gazelor constituie elemente cheie pentru întregul sistem, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi;

O. întrucât reducerea fluxului excesiv în transportul energiei electrice necesită atât investiţii masive pentru extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de energie electrică, cât şi o serie de mecanisme de piaţă pentru gestionarea fluxului excesiv;

P. întrucât orice nouă legislaţie propusă ar trebui să abordeze problemele specifice cu care se confruntă industriile mai consumatoare de energie electrică, cum ar fi preţurile ridicate la energie, ca urmare a lipsei concurenţei de pe pieţe;

Q. întrucât nivelurile de interconexiune dintre unele state membre sunt încă insuficiente, departe de acordurile adoptate la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona şi, în multe cazuri, numeroase impedimente politice şi administrative sunt cauza de bază a construirii cu întârziere a acestora;

R. întrucât, înainte de a propune acte normative privind crearea obligatorie a unor instalaţii de depozitare a gazelor în fiecare stat membru, Comisia ar trebui să prezinte un studiu privind raportul dintre costuri şi beneficii, precum şi o evaluare aprofundată a impactului;

S. întrucât liberalizarea şi integrarea pieţelor au o importanţă egală în finalizarea pieţei interne a energiei;

T. întrucât, în teza finală de la punctul 33 al concluziilor Consiliului European organizat la Bruxelles la 8-9 martie 2007, se afirmă importanţa deosebită a sectoarelor caracterizate printr-un consum intens de energie şi subliniază necesitatea măsurilor rentabile în vederea creşterii concurenţei şi a reducerii impactului de mediu al respectivelor sectoare industriale europene;

U. întrucât Comisia a constatat că lipsa transparenţei constituie un obstacol în calea promovării concurenţei pe piaţa internă;

V. întrucât se constată nevoia unui cadru de reglementare clar, stabil şi previzibil pentru investiţiile pe termen lung necesare în sectorul energetic;

W. întrucât o autoritate publică europeană pentru energie s-ar putea dovedi utilă în finanţarea cercetării şi a dezvoltării energiilor regenerabile, menţinerea egalizării tarifelor şi garantarea unui acces egal la energie al tuturor cetăţenilor;

X. întrucât datele disponibile sugerează că statele membre au apelat doar într-o măsură limitată la obligaţiile de serviciu public vizate pentru satisfacerea necesităţilor consumatorilor vulnerabili,

1. reiterează faptul că Strategia de la Lisabona poate fi un succes numai dacă se fac eforturi suplimentare pentru instituirea unei politici comune în domeniul energiei, bazate pe o viziune mai largă privind interesul comun european în domeniul energiei, respectând caracteristicile naţionale şi autorizând statele membre să îşi apere configuraţia energetică pentru diversificarea surselor de energie şi a producătorilor de energie cât mai mult posibil;

Disocierea proprietăţii reţelelor de transport

2. consideră că disocierea proprietăţii reţelelor de transport este cel mai eficient instrument de a promova investiţiile în infrastructură într-un mod nediscriminatoriu, acces echitabil la reţea pentru noii operatori şi transparenţă pe piaţă; cu toate acestea, subliniază că acest model s-ar putea să nu abordeze toate aspectele în joc, cum ar fi interconexiunile sau punctele de flux excesiv;

3. recunoaşte că aplicarea altor măsuri de disociere pentru sectorul gazelor nu este simplă; prin urmare, recomandă dezvoltarea de soluţii specifice pentru a ajuta acest sector să realizeze finalizarea pieţei interne a gazelor, ţinând seama de diferenţele dintre pieţele din amonte şi pieţele din aval;

4. invită Comisia să prezinte o analiză care să indice costurile estimative aflate în sarcina statelor membre în urma disocierii proprietăţii, efectele previzibile ale investiţiilor în reţele precum şi modul în care vor profita de pe urma acestora piaţa internă şi consumatorii; subliniază faptul că analiza respectivă ar trebui să ia în considerare situaţia în care statul nu procedează la disocierea proprietăţii şi să precizeze, dacă este cazul, ce costuri sau dificultăţi pot apărea, precum şi dacă urmările negative diferă în funcţie de tipul de proprietate, de stat sau privată; propune, în plus, ca analiza să precizeze ce avantaje ar prezenta disocierea proprietăţii în comparaţie cu modul independent în care operatorii de pe piaţa regională procedează pentru realizarea obiectivelor;

5. recomandă Comisiei să ia în considerare diferenţele structurale dintre sectoarele energiei electrice şi gazelor din UE, inclusiv faptul că unele statele membre nu produc pe plan intern aceste surse de energie şi că, pe importante pieţe de gaze din amonte reciprocitatea economică deplină nu este în prezent garantată; prin urmare, recomandă Comisiei să prezinte o propunere echilibrată care să permită companiilor de gaze din UE să folosească investiţii în conducte şi contracte pe termen lung pentru a le creşte puterea de negociere faţă de ţările terţe;

6. insistă asupra necesităţii de a nu permite niciunei companii dintr-o ţară terţă să achiziţioneze infrastructuri energetice dacă nu există o relaţie de reciprocitate cu ţara respectivă;

Autorităţi de reglementare

7. salută propunerea Comisiei de îmbunătăţire a cooperării dintre autorităţile naţionale de reglementare la nivel de UE, prin intermediul unei entităţi UE, ca mod de a promova o abordare mai europeană a reglementării privind aspectele transfrontaliere; consideră că o mai mare convergenţă şi armonizare a competenţelor lor este esenţială pentru a depăşi diferenţele tehnice şi de reglementare care ridică bariere serioase în calea comerţului şi interconexiunilor transfrontaliere; subliniază că rolul Comisiei ar trebui să fie hotărâtor, fără a submina independenţa autorităţilor de reglementare; consideră că autorităţile de reglementare ar trebui să ia decizii privind chestiuni tehnice şi comerciale definite în mod special şi pe bază de informaţii, ţinând seama, acolo unde este cazul, de punctul de vedere al OST şi al altor părţi interesate relevante şi că aceste decizii ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic;

8. subliniază că autorităţile naţionale de reglementare ar trebui să rămână singura autoritate responsabilă de deciziile care afectează exclusiv piaţa lor naţională; este în favoarea extinderii competenţelor autorităţilor naţionale de reglementare, astfel încât aceste competenţe să includă inventarierea investiţiilor necesare şi apoi promovarea activă a punerii în aplicare a acestora;

9. consideră că autorităţile de reglementare trebuie să se asigure că orice companie care deţine infrastructură energetică şi, în special, reţele de transport sau conducte se angajează să realizeze obiective de investiţii clar stabilite pentru a evita speculaţiile din acest domeniu;

10. consideră că autorităţile de reglementare ar trebui să fie independente, puternice şi să aibă competenţe bine definite pentru a garanta punerea deplină în aplicare a legii şi că legea este respectată de actorii de pe piaţă şi că există nivelurile de investiţii şi transparenţă necesare; în plus, consideră că aceste competenţe ar trebui armonizate la nivel de UE prin instituirea de norme comune privind transparenţa, informarea şi responsabilitatea, pentru a garanta că autorităţile de reglementare sunt complet independente de autorităţile naţionale şi de întreprinderi;

11. consideră că autorităţilor naţionale de reglementare ar trebui să li se acorde sarcina de a sancţiona un operator care nu le respectă deciziile sau un operator de transport care nu îşi îndeplineşte obligaţiile de întreţinere a reţelei, de a se asigura că există obligaţia statutară a companiilor energetice de a oferi consumatorilor consiliere privind economisirea de energie, astfel cum este definit în Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice [12] şi de a impune programe privind cesiunea în domeniul energiei electrice şi gazelor; mai consideră că trebuie întărită cooperarea dintre autorităţile de reglementare şi autorităţile competente din domeniul concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel de UE;

12. invită Comisia să ofere o soluţie pentru problemele legate de independenţă/conflicte de interese şi transparenţă, cu privire la operatorii de sisteme de transport (OST); solicită Comisiei să prezinte propuneri care să le permită OST să-şi îndeplinească obligaţiile de coordonatori ai pieţei şi care să armonizeze reglementările internaţionale pentru OST, contribuind, în acest mod, la îmbunătăţirea transportului transfrontalier;

13. critică intervenţia excesivă a unor guverne în deciziile autorităţilor naţionale de reglementare, deoarece aceasta subminează rolul acestora ca autorităţi independente;

14. remarcă dezvoltarea unor pieţe regionale; subliniază că va fi nevoie de măsuri adecvate pentru a preveni crearea de „insule energetice” mai mari şi solicită ca aceste structuri regionale să nu pericliteze finalizarea şi punerea în aplicare a pieţei unice europene;

Tarife reglementate

15. îndeamnă statele membre să înceteze treptat aplicarea de tarife reglementate generalizate – cu excepţia tarifelor impuse în ultimă instanţă, aşa cum sunt definite în Directiva 2003/54/CE – asigurându-se, în acelaşi timp, de existenţa unor măsuri adecvate de protejare a consumatorilor vulnerabili, în special în ceea ce priveşte penuria de combustibil, inclusiv mecanisme care nu sunt bazate pe piaţă; regretă că susmenţionata Comunicarea a Comisiei (COM (2007)0001) nu face referire la mecanismele preţurilor; reaminteşte că intervenţia asupra preţurilor ar trebui permisă, în ultimă instanţă, doar atunci când autorităţile naţionale de reglementare urmăresc să controleze preţurile exorbitante create artificial, pentru a preveni afectarea consumatorilor, companiilor şi operatorilor noi, dar şi că preţurile ar trebui să acopere în orice caz costurile reale;

16. consideră că subvenţiile pentru sursele energetice care nu sunt regenerabile ar trebui eliminate asigurându-se prin aceasta condiţii, că ar trebui incluse în preţul energiei costurile externe de mediu şi că ar trebui utilizate instrumente bazate pe piaţă pentru a realiza obiectivele aferente politicii de mediu şi celei energetice;

17. observă că obligaţiile de serviciu public şi obligaţiile de serviciu universal vizate şi de standard ridicat ar trebui să respecte normele privind ajutorul de stat şi că legea concurenţei se aplică în materie de discriminare tarifară şi de restricţii la revânzare; subliniază importanţa crucială a evaluării impactului tarifelor de aprovizionare reglementate care mai subzistă asupra dezvoltării concurenţei şi a îndepărtării denaturărilor din cadrul pieţei;

Impactul social şi protecţia consumatorilor

18. solicită Comisiei să prezinte evaluări complete de impact care să includă evaluarea efectelor sociale ale diferitelor sale propuneri şi să sprijine industriile în dezvoltarea de mecanisme de formare şi reorientare profesională;

19. consideră că aprovizionarea cu energie a consumatorilor pentru satisfacerea nevoilor de bază este indispensabilă şi că penuria energetică trebuie combătură folosind toate mijloacele disponibile, în special prin încurajarea economisirii de energie şi eficienţei energetice; în plus, solicită măsuri sociale transparente şi îndreptate spre obiective adecvate care, fără să afecteze concurenţa loială, sunt necesare pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili şi dezavantajaţi;

20. îndeamnă Comisa să prezinte propunerea sa pentru o Cartă a consumatorilor de energie până la sfârşitul lui 2007;

Interconexiuni

21. salută obiectivul indicativ de realizare a nivelurilor de interconexiune de 10% în statele membre;

22. solicită statelor membre să îşi intensifice eforturile, inclusiv prin consolidarea cooperării bilaterale, pentru a îndepărta barierele tehnice, administrative şi politice din calea finalizării proiectelor prezente şi viitoare, în special a celor patru proiecte identificate de către Comisie ca fiind proiecte de interes comunitar; solicită statelor membre să faciliteze procedurile de autorizare pentru construirea liniilor de interconexiune şi pentru a limita durata procedurilor; consideră, totuşi, că ar trebui luate întotdeauna în calcul considerente de interes general;

23. reafirmă că bugetul alocat reţelelor de energie transeuropene trebuie să crească, în special pentru îndepărtarea obstacolelor legate de mediu;

24. invită Comisia să grăbească numirea coordonatorilor europeni pentru proiectele de interes european care se confruntă cu probleme de punere în aplicare;

25. subliniază, în acest sens, că o infrastructură de generare a energiei descentralizată poate contribui la creşterea nivelului de siguranţă al aprovizionării cu energie şi ar trebui să fie încurajată atunci când sunt elaborate strategiile politicii energetice;

Contracte pe termen lung

26. recunoaşte că sunt necesare contracte în amonte pe termen lung, în special în sectorul gazelor, pentru a furniza un climat de investiţii pozitiv, contribuie semnificativ la securitatea aprovizionării şi nu afectează integrarea pieţei interne a energiei, cu condiţia ca noii operatori să nu fie excluşi;

27. consideră că trebuie asigurată o aplicare echilibrată, eficientă, a principiului „utilizării obligatorii sub sancţiunea pierderii”, astfel încât noii operatorii să poată accesa reţelele în care capacitatea nu este folosită;

28. consideră că, atâta timp cât nu ocupă un procent semnificativ din piaţă şi nu împiedică consumatorii să schimbe furnizorii, contractele bilaterale pe termen lung în aval permit sectoarelor industriale cu consum mare de energie să negocieze preţuri la energie electrică mai competitive şi mai stabile cu furnizorul pe care îl aleg şi, prin urmare, trebuie să fie permise, presupunând că sunt supravegheate corespunzător de autorităţile competente şi atât timp cât nu creează costuri suplimentare pentru reţele, nu închid piaţa pentru noi operatori şi nu împiedică dezvoltarea pieţei;

29. solicită Comisiei să propună o definiţie a unui mare consumator de energie şi, de asemenea, solicită Comisiei să acorde o atenţie deosebită marilor consumatori de energie din UE care concurează în economia mondială;

30. solicită Comisiei să ofere orientări clare cu privire la astfel de contracte bilaterale în aval pe termen lung, pentru a reduce incertitudinea pe piaţă şi pentru a ajunge la o standardizare a contractelor;

31. reaminteşte că structurile de generare, transport, stocare şi distribuire a energiei sunt infrastructuri critice, ale căror siguranţă şi securitate trebuie pe deplin păstrate şi garantate, în orice circumstanţe;

Reţeaua electrică şi reţelele de gaze

32. îşi reiterează preocuparea pentru nevoia de investiţii în modernizarea reţelei de energie electrică şi a reţelelor de gaze, pentru a se asigura securitatea aprovizionării în UE; insistă asupra stabilităţii, coerenţei şi transparenţei cadrului de reglementare pentru a crea un mediu benefic pentru investiţii şi, prin urmare, solicită crearea acestui cadru de reglementare pentru beneficiul comun al consumatorilor şi companiilor din UE;

33. regretă existenţa, în continuare, în statele membre, a numeroase obstacole care duc la întârzieri disproporţionate în crearea de noi structuri de import de energie şi în conectarea noilor producţii la reţeaua electrică principală; invită, prin urmare, autorităţile naţionale, regionale şi locale să ia toate măsurile necesare pentru a garanta reducerea la minim a unor astfel de întârzieri şi că toate zonele locuite îndepărtate şi inaccesibile (inclusiv insulele şi zonele montane) sunt conectate la reţeaua electrică principală;

34. recomandă statelor membre să faciliteze creşterea capacităţii reţelei, pentru a permite integrarea unei noi şi masive producţii de energii regenerabile pe continent şi pe mare; invită Comisia să evalueze fezabilitatea creării unei reţele comunitare inteligente, care să profite pe deplin de cele mai recente tehnologii disponibile ale informaţiei şi comunicaţiilor; o astfel de reţea ar fi compatibilă cu o gamă variată de modalităţi de producţie, ar consolida poziţia consumatorului şi ar trebui să fie capabilă de a detecta şi analiza cu rapiditate neregulile în funcţionare, a reacţiona şi a remedia efectele acestora; recomandă statelor membre să favorizeze investiţiile şi să încredinţeze autorităţilor lor de reglementare misiunea explicită de a favoriza realizarea acestor obiective;

35. subliniază necesitatea armonizării tehnice a reţelelor europene;

36. invită Comisia să întocmească o foaie de parcurs pentru crearea unei reţele europene unice de energie electrică şi gaze;

37. salută recentele progrese tehnologice în introducerea biogazului în reţeaua de gaze; îndeamnă Comisia să propună măsuri concrete pentru exploatarea acestui potenţial la scară mai largă, pentru a contribui la siguranţa furnizării de gaze;

Stocuri strategice

38. confirmă evaluarea Comisiei în legătură cu gazele, conform căreia, având în vedere tehnologia actuală, este de preferat să se diversifice rutele şi tehnologiile de aprovizionare, cum ar fi staţiile de degazare şi terminalele de gaze naturale lichefiate (LNG), în loc de a crea stocuri masive de gaze; invită Comisia să prezinte o propunere concretă pentru o mai bună utilizare a stocurilor existente de gaze, fără a periclita echilibrul dintre siguranţa aprovizionării şi sprijinirea intrării pe piaţă a noilor operatori;

39. subliniază complementaritatea reţelei electrice şi a reţelei de gaze naturale; în acest sens, subliniază că stocarea reprezintă parte integrală din reţeaua de gaze naturale şi trebuie gestionată în mod solidar la nivel naţional şi european; consideră, de asemenea, că stocarea respectivă ar putea susţine generatoare de electricitate în stare de veghe şi, implicit, siguranţa aprovizionării;

40. constată că rezervele strategice de gaze pot fi propuse şi dezvoltate de fiecare stat membru în funcţie de fezabilitatea sa economică şi tehnică;

Transparenţă

41. consideră că transparenţa este o condiţie preliminară pentru dezvoltarea concurenţei şi că informaţiile ar trebui să fie întotdeauna comunicate la timp şi într-un mod clar, uşor accesibil şi lipsit de discriminare;

42. remarcă dificultăţile cu care se confruntă consumatorii casnici în a beneficia de pieţele liberalizate; îndeamnă Comisia să prezinte propuneri concrete privind modul în care s-ar putea creşte transparenţa pentru consumatori, despre modul în care informaţiile pentru consumatori pot deveni complete şi clare (incluzând diversele tarife disponibile, configuraţia energetică a companiei şi alte informaţii utile, cum ar fi etichetarea, astfel cum este definit în Directiva 2003/54/CE) şi despre modul în care poate fi întărit rolul organizaţiilor de consumatori pe piaţa energetică a UE;

43. împărtăşeşte opinia Comisiei privind nevoia de a introduce orientări obligatorii în ceea ce priveşte transparenţa, atât pentru piaţa energiei electrice, cât şi pentru piaţa gazelor; consideră că un nivel înalt şi armonizat de transparenţă promovează concurenţa eficientă şi noi operatori pe pieţe;

44. salută, în acest sens, angajamentul Comisiei de a asigura o mai mare transparenţă a pieţelor;

Punerea în aplicare a legislaţiei CE

45. este preocupat de numărul statelor membre în care au rămas de transpus Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE şi de numărul celor care nu le aplică în mod corespunzător; invită statele membre să transpună aceste directive şi să le pună în aplicare integral, fără întârziere;

46. consideră că Directivele 2003/54/CE şi 2003/55/CE conţin suficiente dispoziţii care, dacă sunt puse în aplicare în mod corespunzător, ar asigura un cadru concurenţial şi finalizarea pieţei unice a energiei;

47. împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia nu există o alternativă la procesul de liberalizare şi invită statele membre să asigure transpunerea integrală şi eficientă a directivelor în vigoare privind liberalizarea; în plus, subscrie la propunerea Comisiei de soluţionare a deficienţelor pieţei aplicând atât formule specifice concurenţei, cât şi specifice reglementării;

48. solicită Comisiei să publice toate rezultatele şi răspunsurile primite în cadrul studiului de evaluare a impactului şi să informeze cu privire la acest lucru înainte de a face noi propuneri legislative;

49. salută, în acest sens, iniţiativa Comisiei de a iniţia procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre menţionate mai sus, care nu au transpus corect Directivele 2003/54/CE sau 2003/55/CE;

50. atrage atenţia asupra pericolului unei concentrări excesive a pieţei şi consideră că cea mai bună metodă de a o soluţiona este prin înregistrarea de progrese în integrarea pieţelor şi prin adoptarea de măsuri de reglementare, deoarece consumatorul ar trebui să îşi aleagă furnizorul într-un mediu deschis şi concurenţial şi reaminteşte recomandarea către Comisie de a lua măsuri suplimentare în domeniul concentrărilor de pe piaţa energiei în caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă;

51. atrage atenţia asupra faptului că, deşi evoluţiile din domeniul coordonării distribuţiei capacităţii transfrontaliere sunt încurajatoare, gradul redus de transparenţă în calcularea capacităţii nete de transfer necesar pentru licitaţii şi determinarea capacităţii disponibile de transfer reprezintă un obstacol serios pentru concurenţă, care trebuie eliminat prin introducerea unor reglementări mai stricte privind practicile concertate identificate în timpul licitaţiilor şi prin intensificarea controlului antitrust;

52. îndeamnă Comisia să supravegheze îndeaproape impactul concentrării asupra concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi european, luând în considerare şi actualul proces de consolidare care a dat naştere unor noi întreprinderi energetice multinaţionale de mari dimensiuni, active într-un număr important de state membre şi cu un grad ridicat de integrare pe verticală şi de producţie a gazelor şi energiei electrice;

53. invită Comisia să ia în considerare în toate acţiunile şi propunerile sale importanţa şi rolul întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul energiei pentru funcţionarea unor pieţe ale energiei electrice competitive;

54. invită guvernele naţionale să pună capăt promovării aşa-numiţilor campioni naţionali şi să nu adopte legi protecţioniste, care să împiedice dezvoltarea unei pieţe energetice europene cu adevărat integrate; solicită crearea unor programe active de liberalizare a pieţei gazelor şi energiei electrice şi a unor pieţe de echilibrare mai fluide pentru a favoriza intrarea pe piaţă a noilor actori;

55. consideră că este esenţial ca un viitor Sistem de comercializare a emisiilor, modificat, să fie pe deplin şi în mod transparent integrat în piaţa liberalizată a energiei, şi să fie subordonat autorităţilor de reglementare, pentru a evita mecanismele de distorsionare a pieţei;

56. reafirmă importanţa realizării, cât mai curând posibil, a unei pieţe a energiei integral liberalizate, şi insistă ca Comisia să îşi prezinte pachetul de măsuri suplimentare pentru piaţa internă la sfârşitul lui septembrie 2007, aşa cum a fost anunţat;

57. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

[1] Texte adoptate, P6_TA(2006)0603.
[2] JO C 292 E, 1.12.2006, p. 112
[3] JO L 262, 22.9.2006, p. 1.
[4] JO C 272 E, 9.11.2006, p. 404.
[5] JO L 33, 4.2.2006, p. 22.
[6] JO L 289, 3.11.2005, p. 1.
[7] JO L 127, 294.2004, p. 92.
[8] JO L 176, 15.7.2003, p. 37
[9] JO L 176, 15.7.2003, p. 57
[10] JO L 176, 15.7.2003, p. 1
[11] JO L 296, 14.11.2003, p. 34.
[12] JO L 114, 27.4.2006, p. 64.

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Background

In response to the European Council call and priorities defined in its March 2006 Conclusions, the Commission adopted a so-called Energy Package on 10 January 2007, so as to contribute to the three objectives of the Energy Policy for Europe: security of supply, competitiveness and environmental sustainability.

Following a long-term process of liberalisation of the energy markets - through the adoption of two series of directives creating an internal market, in 1996-1998 and in 2003 for achieving complete liberalisation by 1st July 2007 - these communications constitute a major step since the Commission advocates a new direction for the internal energy market and announces precise proposals and mechanisms for its operation.

This Report will assess how the different measures identified by the Commission can ensure the completion of the Internal Market for electricity and gas and remedy the obstacles to creating a single European energy market. The Rapporteur will take due account of the implementation of the current rules, which to his mind, partly gave a sufficient legal basis to ensure non discriminatory access of the third parties to the networks, to create powerful national regulators and to set up a framework enhancing investments. Taking into account the last conclusions of the Spring Council on 8-9 March, the intention of the Rapporteur is to consolidate the objectives pursued by the Commission and to analyse the practical measures proposed.

2. Specific issues

Implementation of existing legislation

The Rapporteur is concerned about the number of Member States who are still to transpose the European Directives 54/2003 and 55/2003 as well as by those who have not done it appropriately. A correct transposition at EU level is essential if we are to fully assess the validity and effectiveness of the measures adopted by the European Parliament and by the Council.

Furthermore, non compliance by some Member States puts those who have properly and fully transposed EU legislation on the internal energy market into national law in a difficult position thus causing in some cases unfair price competition, takeovers of private companies by publicly owned undertakings, barriers to entry in other Member States as well as disproportionate delays in the development of interconnections. Moreover, Governments who are suffering these consequences have to face a disapproving public opinion of the measures taken and of the EU institutions as a whole.

For all these reasons, the Rapporteur welcomes the Commission’s initiative to start infringement procedures against those Member States who are not complying with the legislation in force.

However, while welcoming the Commission’s third liberalization package expected in September of this year and realising that some Member States’ resistance will only be tackled with concrete actions, the Rapporteur cannot help but wonder if the solution to this problem is indeed further, and more stringent, legislation seeing as the second package is obviously still in its early stages.

Recent takeover initiatives and mergers within the European Union’s markets have given rise to some concerns about such issues as public participation in undertakings, reduced choice for consumers due to market concentration as well as excessive interventionism by some Governments in what are supposed to be purely market operations. The Rapporteur believes that such operations should be further controlled by the Commission, especially when public participation in some companies taking over others is considerable.

Unbundling

Unbundling has been a key issue in the energy debate in the European Parliament in past reports and is likely to be this way for this report. The Rapporteur believes that the current level of unbundling in some Member States is insufficient and therefore welcomes the Commission’s initiative to increase obligations in this field.

The two main options proposed in the Commission’s Communication – Independent System Operator properly regulated and ownership unbundling – should be properly assessed.

Ownership unbundling would increase transparency, ensure proper investment conditions in the infrastructures and remove barriers to entry to new market players.

The Independent System Operator model, even though it would need further regulation, would also achieve these goals and would probably be a more feasible option for those Member States heavily lagging behind.

The Rapporteur wishes to debate this issue further and expects the Commission to come forward with a clear but flexible position on unbundling that could serve as a basis for discussion in Council and Parliament, avoiding the frontal rejection of some Member States.

However, the problems related to interconnections will not be solved by either system and will require additional solutions. Furthermore, questions of transparency and investments could also be answered by increased powers to national regulators or through national legislation aimed at imposing specific requirements in this respect. Finally, the gas and electricity sectors are of a very different nature which makes the unbundling options more complicated for gas. This issue will be explored further in this document.

Investments

The Rapporteur would like to stress the importance of new investments at a massive scale in the development of new and upgrading of current infrastructure. While he is concerned about the gap between current investments and those estimated to be required, he does not agree with the Commission in their statement that investments have stopped. Indeed, overall investments in maintaining and development of gas networks have had a consistent, albeit slow, increasing trend in the past years.

This concern also applies to the lack of investments in interconnections derived of the disparity between standards, lack of an independent regulatory authority to oversee cross-border transmission and reduced availability of mechanisms to recover trans-border costs.

There is, however, much room for improvement and measures have to be taken such as further unbundling – whether ownership or ISO+ -, more efficient regulation and better cross-border cooperation.

New Massive Generation from renewable energy sources

Europe enjoys vast quantities of renewable energy sources including hydro, wind, solar, biomass, tidal and geothermal. Renewable energy sources by their very nature are concentrated in specific locations, e.g. hydro resources in mountainous regions, or wind resources in offshore, coastal and highland regions. With a few exceptions these resources are not transportable in their primary form and so need to be converted to electricity in the location where the primary resource exists. If, therefore, these vast primary energy sources are to contribute to the European Union’s electricity requirements, they need the sufficient grid infrastructure to allow for the bulk transport of electricity from these regions to centres of demand.

For example there is a large commercially exploitable resource of wind energy above the seas of north Western Europe. Large sub sea grids are therefore required to bring this power to shore and onshore grids to take the electricity further to centres of demand.

It is important therefore that these grids are maintained where they already exist and established where they do not. Transmission companies must be incentivised to develop and build such grids and must not have competing interests which may hinder their development.

Regulators

Currently, the European Union’s internal energy market has to adjust to 27 different national regulations that can differ greatly from one to another. The procedure for the definition of actions to be taken on cross border transmissions consists in a consultation between national regulators based on technical proposals by the Transmission System Operators and where the decisions are taken generally on the basis of consensus. If no agreement can be reached, the Commission launches a commitology procedure in which not only acceptable outcomes are very slow to come, but where those deciding are Member States who refer back to their national regulators for advice. This brings the situation back to square one.

If the EU is to have a fully integrated internal market some actions will have to be taken to provide a more formal approach to the process explained above. The Rapporteur suggests making the Regulators’ forum a formal body in which decisions would have to be taken – by vote if necessary – and where, in case of a deadlock, the Commission could decide. The decisions should derive from proposals by the TSOs who, in turn, should also have a formal framework for their decision-making processes.

It is important to point out that Regulators would be dealing exclusively with cross-border technical and trade issues such as harmonisation of technical standards and promote coordination of the development of interconnections and cross-border transmission.

National Regulators’ decision should remain sovereign over their respective Member State and their responsibilities and powers should be independent, strong and well defined.

Regulators could play a decisive role in ensuring the necessary investments, equal playing field for all market players and transparency. Regarding investments, regulators could be given, for example, the power to open investment to third parties should incumbent undertakings pose barriers for the development of the grid.

Interconnections

The Rapporteur welcomes the Commission and Council’s latest position regarding the achievement of 10% interconnections in all Member States. Nevertheless, he would like to point out that this objective was set years ago in the Barcelona Summit and hopes that, given that the completion of the energy internal market has acquired renewed importance in the European Union, Member States will take decisive steps in the removal of all barriers to their development.

The new cooperation between regulators at EU level should provide the necessary regulatory framework to overcome some of these barriers but public authorities should strive to remove political obstacles as well.

This point is of particular importance for peripheral Member States who, at present times, remain energy islands.

Regulated tariffs

The Rapporteur strongly believes that generalised regulated tariffs for commercial customers should disappear as they cause serious distortions in the market and can sometimes be used by vertically integrated companies to force newcomers out of the market.

3. Additional comments

Gas market

Unlike the electricity market, most gas undertakings make their profits from distribution activities rather than generation capacity. For this reason, the different proposals put forward by the Commission on unbundling would be difficult to apply to this sector, or at least to those companies that import their product into the European Union.

Some measures, such as those proposed in this document, could help tackle the problems of investments, transparency and access to the grid.

The Rapporteur is concerned mainly by the lack of harmonised standards regarding natural gas. This situation causes uncertainty in the market as companies do not know if the gas they buy in one field would be allowed access into the different national networks. The Commission should strongly look into this problem and find a solution in a timely manner.

These companies also face the problem of dealing commercially with third countries in which the reciprocity principle cannot be applied. Indeed, they do not have access to upstream production capacities, nor do they have access on similar terms to their markets. The gas sector has voiced its wish to the Rapporteur of having a stronger political backing by the European Union institutions as well as by Members States when negotiating with third country producers.

ETS

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (The Rapporteur is concerned about some claims made by some market players regarding Emission Trading rights. They believe that consumers are being charged the additional price of ETS in their energy bill when the majority of these rights have been obtained for free, under the current ETS directive that states that at least 95% of emission rights should be awarded for free in this first phase. 18.6.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice

(2007/2089(INI))

Raportoare pentru aviz(*): Sophia in 't Veld

(*) Cooperare consolidată între comisii  articolul 47

din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice şi monetare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

B. întrucât trebuie stabilit în timp util un cadru legislativ adecvat în conformitate cu principiul subsidiarităţii pentru a realiza aceste beneficii ambiţioase şi de termen lung;

C. întrucât Comunicarea Comisiei privind perspectivele pentru piaţa internă a gazelor şi a energiei electrice (COM(2006)0841) şi raportul DG Concurenţă privind ancheta sectorială din domeniul energiei (SEC(2006)1724) concluzionează că normele actuale şi măsurile de liberalizare au condus la îmbunătăţiri ale eficienţei aprovizionării cu energie şi au generat economii pentru consumatori, dar că pieţele nu au fost încă deschise în totalitate şi că încă mai sunt obstacole în calea concurenţei libere; întrucât, în plus, cadrul legislativ actual nu a fost încă integral şi în mod corespunzător transpus de statele membre în legislaţia naţională şi, prin urmare, sunt necesare măsuri noi pentru a realiza liberalizarea pieţei;

D. întrucât puţine state membre şi-au deschis pieţele gazului; întrucât o reducere a preţurilor şi un serviciu de calitate în materie de aprovizionare pe piaţa gazelor constituie elemente cheie pentru întregul sistem, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi;

E. întrucât, în Rezoluţia sa din 14 decembrie 2006 privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, sigură şi competitivă - Carte Verde[1], Parlamentul European a subliniat faptul că reţelele de transport din sectorul energetic ar trebui să facă obiectul unei descentralizări complete a proprietăţii imediat ce Comisia va concluziona că legislaţia existentă este ineficace;

F. întrucât, în urma anchetei sectoriale şi în lumina dovezilor economice disponibile, Comisia consideră că descentralizarea proprietăţii este mijlocul cel mai eficient pentru a asigura utilizatorilor de energie dreptul de a alege şi pentru a încuraja investiţiile;

G. întrucât lacunele actuale în materie de reglementare transfrontalieră nu pot fi remediate doar prin aplicarea normelor de concurenţă; întrucât ar trebui asigurată o coordonare consolidată între autorităţile naţionale de reglementare în domeniul energiei prin sporirea competenţelor Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul energiei electrice şi al gazelor (ERGEG) asociată cu un rol mai puternic de supraveghere de către Comunitate în vederea aplicării principiilor pieţei interne;

H. întrucât datele disponibile sugerează că statele membre au apelat doar într-o măsură limitată la obligaţiile de serviciu public vizate pentru satisfacerea necesităţilor consumatorilor vulnerabili,

2. consideră că o serie de neajunsuri grave identificate de ancheta sectorială din domeniul energiei impun luarea unor măsuri urgente pentru a asigura o piaţă interne funcţională a energiei, prin descentralizarea efectivă a activităţilor de reţea şi de aprovizionare, prin acoperirea lacunelor existente în materie de reglementare, prin abordarea concentrării pieţei şi a barierelor legate de intrarea pe piaţă, precum şi prin sporirea transparenţei operaţiunilor de pe piaţă; solicită de urgenţă o transpunere totală şi adecvată a dreptului comunitar în legislaţia naţională fără întârziere; solicită, în acest context, adoptarea unor măsuri stricte pentru cazurile de încălcare a dreptului comunitar;

3. împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia nu există o alternativă la procesul de liberalizare şi invită statele membre să asigure transpunerea integrală şi eficientă a directivelor în vigoare privind liberalizarea; în plus, subscrie la propunerea Comisiei de soluţionare a deficienţelor pieţei aplicând atât formule specifice concurenţei, cât şi specifice reglementării;

4. subscrie la rezultatele anchetei sectoriale din domeniul energiei care indică faptul că descentralizarea juridică şi funcţională impusă în prezent de legislaţie nu este suficientă pentru asigurarea dezvoltării unei pieţe europene veritabile, competitive în domeniul energiei; reiterează faptul că ar trebui asigurat accesul nediscriminatoriu la reţele şi subscrie pe deplin la propunerea Comisiei prin care se solicită acţiuni suplimentare de asigurare a unei separări mai clare a producţiei de energie de distribuţia de energie;

5. invită Comisia să prezinte o analiză în care să se arate costurile preconizate ale unei descentralizări a proprietăţii pentru statele membre, efectele scontate asupra investiţiilor în reţele, precum şi beneficiile pentru piaţa internă şi respectiv pentru consumatori; subliniază că analiza ar trebui să ia, de asemenea, în considerare dacă şi ce probleme sau costuri apar în cazul în care nu se efectuează o descentralizare a proprietăţii de către stat şi, de asemenea, dacă consecinţele negative sunt sau nu aceleaşi dacă proprietatea este publică sau private; propune, în plus, să fie analizate avantajele care ar decurge dintr-o descentralizare a proprietăţii faţă de abordarea operatorilor independenţi de pe pieţele regionale în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor;

6. insistă asupra nevoii de a da operatorilor de reţele stimulentele necesare pentru a exploata şi dezvolta reţelele în interesul tuturor utilizatorilor; consideră că un cadru de reglementare stabil este indispensabil pentru a garanta că deciziile de investiţie şi măsurile viitoare care afectează piaţa internă sunt concepute şi puse în aplicare într-un mod care asigură un cadru pozitiv pentru investiţiile extrem de necesare; cu toate acestea, subliniază că descentralizarea ar trebui considerată o condiţie prealabilă, dar nu suficientă pentru garantarea unei concurenţe loiale; consideră că proprietatea de stat pe pieţele gazului şi electricităţii reprezintă unul dintre elementele principale care conduc la denaturări la nivel european şi că stimularea concurenţei pe aceste pieţe este limitată şi mai mult dacă există întreprinderi publice, deoarece, în majoritatea cazurilor, din cauza statutului lor, există din partea acestora un grad mai redus de transparenţă şi de informare pentru potenţialii investitori şi că aceste întreprinderi depind de deciziile politice luate de guvernele statelor membre în cauză; insistă să fie puse în aplicare măsuri adecvate pentru evitarea situaţiei în care monopolurile de stat sunt înlocuite de monopoluri private;

7. salută propunerea Comisiei de consolidare a independenţei autorităţilor naţionale de reglementare, de sporire a competenţelor acestora, de întărire a coordonării dintre acestea şi Operatorii reţelelor de transport (ORT); consideră că independenţa autorităţilor de reglementare nu trebuie să constituie un obstacol în calea măsurilor politice luate de guvernele statelor membre pentru a încuraja concurenţa, pentru a asigura siguranţa aprovizionării şi a proteja mediul în cadrul pieţelor interne ale gazului şi electricităţii;

8. subliniază necesitatea armonizării nivelurilor competenţelor şi independenţei autorităţilor de reglementare din domeniul energiei pentru a permite o coordonare mai intensă la nivel european şi pentru a descuraja abuzul în materie de competenţe de reglementare în scop naţional protecţionist;

9. împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei conform căruia competenţele autorităţilor naţionale de reglementare trebuie să fie consolidate, iar coordonarea europeană intensificată, în special în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere;

10. este de acord cu faptul că abordarea reţelei europene a autorităţilor independente de reglementare (ERGEG+) este cea mai adecvată pentru un progres rapid şi eficient privind armonizarea aspectelor tehnice necesare pentru o derulare eficientă a comerţului transfrontalier; consideră implicarea Comisiei adecvată, în măsura în care aceasta este necesară, pentru a se garanta că interesul comunitar este luat în considerare în mod corespunzător;

11. salută propunerea de a acorda asociaţiilor existente de ORT un rol instituţional cu obligaţii şi obiective oficiale (opţiunea „ETSO+\GTE+”); cu toate acestea, consideră că trebuie luată în calcul mai mult înfiinţarea de operatori independenţi de reţelele transfrontaliere, pentru a garanta intensificarea şi nu temperarea concurenţei; consideră că ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi pentru asigurarea unei evoluţii treptate către operatori regionali de reţele;

12. îşi exprimă îngrijorarea profundă cu privire la anumite iniţiative protecţioniste întreprinse de unele guverne europene care îşi justifică poziţia făcând trimitere la apărarea sectoarelor strategice şi la pretinsul interes naţional general; subliniază faptul că protecţionismul în cadrul pieţei unice este în contradicţie cu construcţia europeană; în sectorul energetic, acesta dăunează siguranţa aprovizionării, reduce eficienţa şi în consecinţă majorează preţurile care trebuie achitate de consumatori şi afectează dezvoltarea durabilă;

13. încurajează Comisia să ia măsuri împotriva statelor membre care protejează în mod nejustificat campionii naţionali sau europeni în domeniul energiei, inclusiv prin utilizarea nejustificată a unor „acţiuni preferenţiale” şi împotriva statelor membre care aplică tarife reglementate care limitează concurenţa şi integrarea pieţei; solicită aplicarea aceloraşi standarde politice atât vechilor, cât şi noilor state membre, ţinându-se seama de rolul special al sectorului energetic în procesul de recuperare al economiilor din noile state membre; subliniază faptul că promovarea unor campioni naţionali sau europeni în domeniul energiei poate dăuna competitivităţii societăţilor, nivelului de concurenţă de pe piaţa energiei şi intereselor consumatorilor; insistă asupra nevoii de societăţi care să furnizeze un serviciu de calitate pentru cetăţeni şi care să poată concura nu doar la nivel naţional sau european, dar şi pe piaţa mondială;

14. subliniază că accesul la informaţiile privind pieţele ar trebui consolidat mai mult şi salută intenţia Comisiei de a introduce dispoziţii obligatorii privind transparenţa; este de acord că toate informaţiile relevante privind pieţele ar trebui publicate constant şi la timp şi că ar trebui asigurată o monitorizare adecvată;

15. consideră că subvenţiile pentru sursele energetice care nu sunt regenerabile ar trebui eliminate asigurându-se prin aceasta condiţii, că ar trebui incluse în preţul energiei costurile externe de mediu şi că ar trebui utilizate instrumente bazate pe piaţă pentru a realiza obiectivele aferente politicii de mediu şi celei energetice;

16. observă că obligaţiile de serviciu public (OSP) şi obligaţiile de serviciu universal (OSU) vizate şi de standard ridicat ar trebui să respecte normele privind ajutorul de stat şi că legea concurenţei se aplică în materie de discriminare tarifară şi de restricţii la revânzare; subliniază importanţa crucială a evaluării impactului tarifelor de aprovizionare reglementate care mai subzistă asupra dezvoltării concurenţei şi a îndepărtării denaturărilor din cadrul pieţei.

PROCEDURĂ

Titlu	Perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice
Numărul procedurii	2007/2089(INI)
Comisia competentă în fond	ITRE
Aviz emis de către Data anunţului în plen	ECON 26.4.2007
Cooperare consolidată - data anunţului în plen	26.4.2007
Raportoare pentru aviz : Data numirii	Sophia in 't Veld 13.3.2007
Raportorul pentru aviz substituit
Examinare în comisie	27.3.2007		11.4.2007	8.5.2007
Data adoptării	5.6.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 2 11
Membri titulari prezenţi la votul final	Gabriele Albertini, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Ieke van den Burg, David Casa, Christian Ehler, Jonathan Evans, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Robert Goebbels, Donata Gottardi, Dariusz Maciej Grabowski, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in 't Veld, Guntars Krasts, Andrea Losco, Astrid Lulling, Cristobal Montoro Romero, Joseph Muscat, Joop Post, John Purvis, Alexander Radwan, Dariusz Rosati, Heide Rühle, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Manuel António dos Santos, Cristian Stănescu, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček, Sahra Wagenknecht.
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Harald Ettl, Ján Hudacký, Werner Langen, Maria Petre, Andreas Schwab.
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final	Anne Ferreira
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)	...

[1] Texte adoptate, P6_TA(2006)0603.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (3.5.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice

(2007/2089(INI))

Raportor pentru aviz: Brigitte Douay

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1. observă că realizarea unei adevărate pieţe interne a energiei are ca obiectiv asigurarea celui mai bun preţ pentru cetăţeni şi întreprinderi; solicită ca revizuirea directivei privind piaţa gazelor şi a electricităţii să se întemeieze pe următoarele principii: securitatea aprovizionării, satisfacţia consumatorilor, un serviciu public de bună calitate, luarea în considerare a clienţilor vulnerabili, protecţia mediului, eficacitatea energetică şi promovarea unor tehnologii energetice inovatoare;

2. consideră că realizarea deplină a pieţei energiei este legată de obiectivul coeziunii economice, sociale şi teritoriale, în special în regiunile mai puţin dezvoltate, cele dezavantajate din punct de vedere natural şi cele ultraperiferice (RUP);

3. subliniază că regiunile de frontieră sunt primele care ar avea de câştigat de pe urma unei pieţe interne eficiente şi care s-ar putea aproviziona dintr-o ţară la alegere şi, de aceea, insistă asupra problemelor provocate în aceste regiuni de diferenţele dintre cadrele juridice naţionale şi de lipsa unui schimb de informaţii între state;

4. solicită statelor membre să simplifice procedurile de acordare a licenţelor pentru construcţia de noi capacităţi de transport intrastatale şi transfrontaliere, în contextul în care dezvoltarea pieţei interregionale şi internaţionale poate să influenţeze dezvoltarea pieţei interne a Uniunii Europene;

5. consideră că securitatea aprovizionării nu poate fi tratată ca o problemă exclusiv naţională şi solicită Comisiei să contribuie la crearea şi consolidarea reţelelor regionale şi la încurajarea producţiei descentralizate de energie;

6. dată fiind importanţa internaţională pe care o prezintă transportul electricităţii, precum şi sensibilitatea crescândă a planului energetic european faţă de fiabilitatea planurilor individuale ale statelor membre, subliniază necesitatea de a se aprofunda cooperarea, schimbul de informaţii şi coordonarea acţiunilor la nivelul planurilor de transport al electricităţii ale statelor membre; în acest scop, sprijină crearea unui centru european pentru coordonarea planurilor de transport energetic ale statelor membre;

7. salută intenţia Comisiei de a redacta o cartă a consumatorilor de energie, care urmăreşte, printre altele, să abordeze lupta împotriva sărăciei legate de cheltuielile cu combustibilii şi să asigure informarea consumatorilor; solicită Comisiei să finalizeze în termen scurt această activitate, având în vedere necesităţile şi situaţiile speciale ale consumatorilor de energie din regiunile dezavantajate din punct de vedere natural;

8. pentru a se asigura o creştere a numărului şi a calităţii interconexiunilor dintre statele membre, este necesară constituirea unor pieţe energetice adevărate la nivel regional: după lansarea pieţelor de electricitate, Grupul autorităţilor europene de reglementare în materie de pieţe regionale de gaze trebuie să-şi intensifice iniţiativele astfel încât energia să poată fi gestionată la cel mai adecvat nivel;

9. în acest sens, salută opţiunea de constituire a unei reţele europene a autorităţilor de reglementare independente (ERGEG+), care ar permite ca rolul actualului Grup al autorităţilor europene de reglementare în domeniul electricităţii şi al gazului (ERGEG) să devină unul oficial;

10. solicită statelor membre să aplice un nivel de reglementare eficient, să garanteze accesul nediscriminatoriu la reţele, să permită autorităţilor de reglementare naţionale să acţioneze pentru facilitarea legăturilor energetice transfrontaliere şi transregionale şi să adopte o politică de reglementare coordonată;

11. încurajează investiţiile care vizează consolidarea şi adaptarea infrastructurilor de producţie şi transport al energiei pe întregul teritoriu european;

12. consideră că dezbaterile privind disocierea trebuie să ţină seama de caracteristicile specifice ale gazului şi electricităţii, precum şi de caracteristicile pieţelor naţionale şi regionale;

13. solicită statelor membre şi autorităţilor regionale să asigure o informare optimă cu privire la provenienţa electricităţii, în special atunci când aceasta provine din energii regenerabile; insistă asupra comunicării, din perspectiva deschiderii totale a pieţei în iulie 2007, şi asupra furnizării de informaţii fiabile şi transparente cu privire la producţia din fiecare ţară, la interconexiuni şi la evoluţia reală a preţurilor;

14. solicită, de asemenea, ca, în cadrul proiectelor susţinute de Uniunea Europeană, să se acorde un sprijin substanţial autorităţilor regionale şi locale în domeniul eficienţei energetice, al economiei de energie şi al dezvoltării durabile, mai ales în ceea ce priveşte politicile din domeniul transporturilor şi al locuinţei.

PROCEDURĂ

Titlu	Perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice
Numărul procedurii	2007/2089(INI)
Comisia competentă în fond	ITRE
Aviz emis de către Data anunţului în plen	REGI 26.4.2007
Cooperare consolidată - data anunţului în plen
Raportor pentru aviz : Data numirii	Brigitte Douay 12.4.2007
Raportorul pentru aviz substituit
Examinare în comisie	12.4.2007
Data adoptării	2.5.2007
Rezultatul votului final	+: 43 –: 2 0: 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Alfonso Andria, Stavros Arnaoutakis, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Wolfgang Bulfon, Antonio De Blasio, Vasile Dîncu, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Eugenijus Gentvilas, Gábor Harangozó, Marian Harkin, Jim Higgins, Alain Hutchinson, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Mario Mantovani, Miguel Angel Martínez Martínez, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Elisabeth Schroedter, Stefan Sofianski, Grażyna Staniszewska, Oldřich Oldřich Vlasák, Vladimír Železný
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Bastiaan Belder, Silvia Ciornei, Brigitte Douay, Den Dover, Riitta Myller, Zita Pleštinská, Christa Prets, Miloslav Ransdorf, Richard Seeber, László Surján, Károly Ferenc Szabó
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final	Véronique De Keyser, Henrik Lax, Samuli Pohjamo
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)	...

PROCEDURĂ

Titlu

Perspectivele pieţei interne a gazelor şi energiei electrice

Numărul procedurii

2007/2089(INI)

Comisia competentă în fond

Data anunţării în plen a autorizării

ITRE
26.4.2007

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare

Data anunţului în plen

ECON
26.4.2007

REGI
26.4.2007

Avize care nu au fost emise
Data deciziei

Cooperare consolidată
Data anunţului în plen

26.4.2007

Raportor(i)

Data numirii

Alejo Vidal-Quadras
27.2.2007

Raportor(i) substituit (substituiţi)

Examinare în comisie

11.4.2007

3.5.2007

5.6.2007

Data adoptării

18.6.2007

Rezultatul votului final

Membri titulari prezenţi la votul final

Jerzy Buzek, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Silvia Ciornei, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Nicole Fontaine, Norbert Glante, Umberto Guidoni, Fiona Hall, David Hammerstein, András Gyürk, Erna Hennicot-Schoepges, Ján Hudacký, Anne Laperrouze, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Miloslav Ransdorf, Paul Rübig, Andres Tarand, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Ivo Belet, Joan Calabuig Rull, Matthias Groote, Satu Hassi, Edit Herczog, Gunnar Hökmark, Esko Seppänen, Hannes Swoboda, Lambert van Nistelrooij

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Data depunerii

26.6.2007

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

Aviz juridic - Politica de confidențialitate