RAPORT referitor la participarea Comunităţii la Observatorul Audiovizual European

23.1.2009 - (2008/2179(INI))

Comisia pentru Cultură şi Educaţie
Raportor: Ivo Belet

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la participarea Comunităţii la Observatorul Audiovizual European

(2008/2179(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluţia (92) 70 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din 15 decembrie 1992 prin care se instituie Observatorul Audiovizual European şi Rezoluţia (97) 4 din 20 martie 1997, care confirmă continuarea Observatorului Audiovizual European, precum şi statutul Observatorului anexat acesteia,

–   având în vedere Rezoluţia Res (2000) 7 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din 21 septembrie 2000 privind modificarea Statutului Observatorului Audiovizual European,

–   având în vedere Decizia Consiliului 1999/784/CE din 22 noiembrie 1999 privind participarea Comunităţii la Observatorul Audiovizual European[1],

–   având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)[2],

–   având în vedere raportul Comisiei privind implementarea Deciziei Consiliului 1999/784/CE din 22 noiembrie 1999 modificată prin Decizia 2239/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Comunităţii la Observatorul Audiovizual European (COM(2006)0835),

–   având în vedere Directiva Consiliului 89/552/CEE din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau norme administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii media audiovizuale (Directiva serviciilor media audiovizuale)[3],

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6 0010/2009),

A. întrucât sectorul audiovizual aduce o contribuţie semnificativă la economia europeană a creaţiei şi a cunoaşterii şi deţine un rol central în promovarea diversităţii culturale şi a pluralismului în UE;

B.   întrucât convergenţa serviciilor societăţii informaţionale şi a serviciilor, reţelelor şi echipamentelor media dă naştere la noi provocări în ceea ce priveşte adaptarea cadrului juridic existent, cu drepturi şi obligaţii, în multe domenii şi oferă numeroase noi oportunităţi;

C. întrucât transparenţa şi disponibilitatea unor informaţii fiabile şi comparabile cu privire la piaţa europeană a audiovizualului poate creşte competitivitatea operatorilor din acest domeniu, în special a IMM-urilor, îmbunătăţind înţelegerea potenţialului acestui sector, şi poate aduce avantaje utilizatorilor;

D. întrucât Observatorul Audiovizual European (Observatorul) contribuie astfel la competitivitatea sectorului european al audiovizualului prin colectarea şi difuzarea unor informaţii detaliate despre acesta;

E.  întrucât Observatorul oferă o gamă largă de produse, incluzând servicii, publicaţii şi baze de date online, care s-au dovedit a fi extrem de utile atât pentru sector, cât şi pentru factorii decizionali la nivel politic, la nivel naţional şi comunitar;

F.  întrucât măsurile Comunităţii de susţinere a competitivităţii sectorului audiovizual vor contribui la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;

1.  recunoaşte că Observatorul este singura organizaţie publică paneuropeană dedicată colectării şi difuzării de informaţii privind sectorul audiovizual european şi joacă un rol fundamental datorită faptului că oferă informaţii detaliate asupra acestui sector, atât organismelor publice, cât şi celor private;

2.  subliniază faptul că convergenţa serviciilor societăţii informaţionale şi a serviciilor, reţelelor şi echipamentelor media se află la originea unor noi provocări pentru cercetarea din sectorul audiovizual, fapt care ar trebui reflectat în activităţile Observatorului;

3.  reafirmă că multimedia şi noile tehnologii vor juca un rol din ce în ce mai important în sectorul audiovizual şi că Observatorul trebuie să-şi crească capacitatea de a urmări aceste noi evoluţii, pentru a avea o poziţie importantă în acest domeniu;

4.  subliniază faptul că Observatorul trebuie să dispună de resursele necesare pentru a-şi realiza în continuare obiectivele şi a ţine efectiv pasul cu ultimele evoluţii din domeniul multimedia şi al noilor tehnologii;

5.  solicită Observatorului, în această privinţă, să-şi extindă activitatea pentru a include într-un mod mai adecvat provocările de ultimă oră generate de convergenţa media şi noile evoluţii, acordând o atenţie specială analizei impactului digitalizării asupra sectorului audiovizual şi cinematografic în general, precum şi analizei serviciilor audiovizuale online, televiziunii mobile şi jocurilor video;

6.  subliniază importanţa contactelor şi coordonării cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu actorii din sectorul mediei audiovizuale, pentru a garanta valoarea adăugată;

7.  salută publicaţia Observatorului privind drepturile de autor şi alte drepturi conexe şi îi sugerează să abordeze aceste probleme sistematic şi, de asemenea, în măsura în care acest lucru este posibil, în spiritul Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală[4], să-şi extindă sfera de interes pentru a acoperi şi chestiunile legate de dreptul fiscal şi dreptul muncii în sectorul audiovizual european;

8.   solicită Observatorului, în calitatea sa de organism expert, să ofere sugestii şi alternative de politici care ar putea sta la baza unei politici europene, luând în considerare cele mai bune practici din domeniul mediei audiovizuale utilizate în alte părţi ale lumii ce cunosc evoluţii similare (cum ar fi Asia sau America de Nord);

9.  salută analiza realizată de Observator cu privire la importanţa lucrărilor audiovizuale din ţările terţe pe piaţa europeană şi recomandă o analiză privind modelele de cooperare cu partenerii din ţările terţe în materie de implementare a Convenţiei UNESCO privind diversitatea culturală şi a Directivei privind serviciile media audiovizuale[5] în ceea ce priveşte „lucrările europene” menţionate la articolul 1n, incluzând proiectul pilot Media International;

10. este conştient de diferenţele culturale dintre statele membre, care pot genera modalităţi diferite de a trata materialul audiovizual dăunător sau agresiv, în special în ceea ce priveşte minorii, dar atrage atenţia asupra armonizării minime din acest domeniu în materie de protecţie a minorilor, creată prin directiva privind serviciile media audiovizuale, şi a măsurilor luate în cadrul programului Safer Internet plus, al cărui scop este promovarea unei utilizări mai sigure a internetului şi a noilor tehnologii online, în special de către copii, şi combaterea conţinutului ilegal şi a conţinutului nedorit de către utilizatorul final;

11. solicită Observatorului, în acest sens, să monitorizeze diferitele instrumente (juridice) şi să elaboreze opţiuni de politici;

12. încurajează difuzarea pe scară mai largă a publicaţiilor Observatorului printr-o politică de comunicare intensificată, pentru a-şi face cunoscute activităţile;

13. salută restructurarea preconizată a site-ului internat al Observatorului, vizând reflectarea standardelor celor mai înalte şi celor mai recente din tehnologia multimedia, şi sprijină eforturile ce se au în vedere pentru a îmbunătăţi forma şi interactivitatea acestuia, făcându-l mai informativ şi mai uşor de utilizat;

14. este conştient de faptul că unele domenii specifice, precum familiarizarea cu media, nu intră actualmente în sfera de activitate a Observatorului, şi recomandă să se ia în considerare posibilitatea examinării acestor chestiuni;

15. încurajează Observatorul să ofere, în cooperare cu membrii săi, mai multe informaţii cu privire la disponibilitatea unor servicii audiovizuale specifice, precum subtitrările, descrierile audio şi limbajul semnelor, menite să ajute persoanele cu dizabilităţi;

16. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Consiliului Europei şi Observatorului Audiovizual European.

• [1]  JO L 307, 02.12.1999, p. 61.
• [2]  JO L 327, 24.11.2006, p. 12.
• [3]  JO L 332, 18.12.2007, p. 27.
• [4]  Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă si Cultură (UNESCO) pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, din 2005.
• [5]  Directiva 89/552/CEE a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre referitoare la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune (JO L 298, 17.10.1989, p. 23).

EXPUNERE DE MOTIVE

Participarea Comunităţii la Observatorul European al Sectorului Audiovizual

Ce este Observatorul European al Sectorului Audiovizual?

Centrul European pentru monitorizarea industriei audiovizualului, Observatorul European al Sectorului Audiovizual (denumit în continuare „Observatorul”) a fost înfiinţat în 1992. Observatorul este stabilit în cadrul Consiliului Europei prin intermediul unui „acord parţial şi extins”. Este singurul centru al cărui obiectiv este colectarea şi diseminarea de informaţii referitoare la industria audiovizualului din Europa. În 1997, Consiliul Europei a decis să continue activitatea Observatorului pe o perioadă nedeterminată. Observatorul are 37 de membri (36 de ţări + Comunitatea). CE este reprezentată în cadrul Observatorului de Comisia Europeană (DG Societate informaţională şi media). Pe lângă toate cele 27 de state membre, Albania, Liechtenstein, Rusia, Elveţia, FRI Macedonia, Croaţia, Turcia, Islanda şi Norvegia sunt, de asemenea, membre. Există, de asemenea, trei observatori: „Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor” (CNC) din Franţa, „Direcţia de dezvoltare a comunicaţiilor media” (DDM) şi Consiliul Europei (Divizia media).

Scopurile Observatorului

Scopurile acestuia sunt duble. În primul rând, Observatorul colectează, procesează şi diseminează informaţiile privind industria audiovizualului în Europa. Acesta face ca informaţiile să fie puse la dispoziţia tuturor operatorilor relevanţi din industrie (diseminarea cunoştinţelor). În al doilea rând, Observatorul contribuie astfel la îmbunătăţirea înţelegerii pieţelor audiovizualului (creând transparenţa pieţei).

În acest scop, Observatorul furnizează servicii diferite. Acesta publică rapoarte şi publicaţii on-line, oferă servicii on-line, dezvoltă şi administrează diferite baze de date relevante şi organizează conferinţe şi workshop-uri. În mod normal se plăteşte o taxă pentru furnizarea acestor servicii.

Informaţiile pe care le furnizează Observatorul sunt diferite. Acesta diseminează informaţii referitoare la chestiuni precum hotărârile judecătoreşti şi jurisprudenţa, detaliile financiare, calitative şi statistice privind caracteristicile pieţei şi stabileşte „reprezentarea informaţiilor” (care persoană furnizează anumite informaţii şi cui?). Pe de o parte, este vorba în special de chestiuni de piaţă şi financiare şi pe de altă parte de chestiuni juridice.

Observatorul menţine relaţii cu experţii din sectorul audiovizual, factorii de decizie, jurnaliştii, legislatorii şi cercetătorii, avocaţii, consultanţii şi alţii. Aceştia pot fi încadraţi în general în trei categorii: sectorul audiovizual, industria serviciilor pentru sectorul audiovizual (sprijin) şi factorii de decizie politică la diferite niveluri.

Finanţarea Observatorului

Observatorul îşi obţine fondurile din diverse surse. Acestea sunt prevăzute în Statutul Observatorului.

În afară de contribuţiile obligatorii şi voluntare din partea membrilor, Observatorul obţine de asemenea venituri din vânzarea serviciilor şi produselor sale. Acestea se ridică la o medie aproape sub 10% din bugetul său total. Contribuţiile membrilor reprezintă între 80 şi 90% pe an. Restul bugetului constă din subvenţii sau donaţii şi venituri obţinute din soldul creditor.

Participarea Comunităţii Europene la Observator

Comunitatea Europeană este membru al Observatorului din 2000, însă a jucat deja un rol important în înfiinţarea acestuia. Participarea CE a fost oficializată prin Decizia 1999/784/CE a Consiliului, în temeiul articolului 157, alineatul (3) din Tratatul CE. Acest articol se referă la activităţile Comunităţii în sectorul industrial. Înainte ca CE să devină membru, a trebuit să fie adaptate statutul şi regulamentul financiar al Observatorului.

Aceasta a decis să participe la Observator în 1999 pe o perioadă de cinci ani. În 2004 s-a decis prelungirea acestei perioade cu 2 ani. În 2004 (Decizia 2239/2004/CE a Parlamentului şi a Consiliului). În 2006 participarea a fost prelungită din nou şi acoperă în prezent întreaga perioadă a programului de sprijin pentru sectorul european audiovizual (MEDIA 2007, până la 31 decembrie 2013). Decizia respectivă (1718/2006/CE a Parlamentului şi a Consiliului) integrează participarea la Observator într-un program mai general pentru sprijinirea sectorului audiovizual european.

În decizia din 2004, de prelungire a participării Comunităţii, i s-a solicitat Comisiei să crească capacitatea Observatorului de a monitoriza noile evoluţii în cadrul multimedia şi a noilor tehnologii. S-a solicitat de asemenea colectarea şi diseminarea informaţiilor specifice şi sistematice şi expertiza tuturor tipurilor de obstacole restrictive din calea liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor audiovizuale. În cele din urmă, s-a solicitat colectarea datelor privind furnizarea serviciilor pentru sprijinirea persoanelor cu handicap (precum subtitrarea etc.).

În ultimii ani, contribuţia CE a crescut de la sub 200.000 euro în 1999 la aproximativ 235.000 euro în 2006.

MEDIA 2007 furnizează un buget total de 755 milioane euro pentru perioada 2007-2013. În fiecare an, se rezervă 5 % pentru acţiunile orizontale, inclusiv participarea la Observator. În propunerea sa iniţială, Comisia Europeană şi-a asumat o contribuţie anuală de 350.000 euro. Comitetul Media decide alocarea exactă a resurselor (în baza articolului 11).

Scopurile participării CE

Unul din principalele motive pentru participarea CE la Observator este argumentul că activităţile Observatorului contribuie la consolidarea competitivităţii în industria comunitară a audiovizualului. De exemplu, distribuţia mărfurilor audiovizuale este adesea împiedicată de lipsa cunoştinţelor cu privire la divergenţele din legislaţia naţională. Observatorul susţine depăşirea obstacolelor prin furnizarea de informaţii sistematice şi de expertiză operatorilor respectivi.

Comisia subliniază că sensibilizarea şi transparenţa pieţei îi ajută pe participanţii la piaţă cu deciziile lor de investiţii şi oferă o nouă perspectivă pentru autorităţile juridice.

În cele din urmă, Observatorul acoperă un număr însemnat de ţări europene care nu sunt membre UE. Prin urmare, Observatorul furnizează industriei europene informaţii valoroase cu privire la aceste pieţe.

Raport final

La articolul 4 din decizia privind participarea comunitară la Observator, Comisiei i se solicită să întocmească rapoarte privind participarea CE la Observator. Raportul final a apărut – datorită prelungirii participării UE - la începutul anului 2007.

În raportul din 2007 (COM(2006) 835 final), Comisia concluzionează că participarea Comunităţii ar trebui să fie evaluată pozitiv. Prin dobândirea specifică de cunoştinţe şi prin publicaţiile sale, Observatorul a devenit „o sursă cheie de informaţii economice şi juridice […] în diversele segmente ale industriei audiovizualului” atât pentru operatorii privaţi cât şi pentru cei din sectorul public. Comisia subliniază în continuare că unul dintre cele mai valoroase bunuri este capacitatea sa de a stabili şi de a menţine reţele de parteneri ştiinţifici. Aceste reţele contribuie la calitatea analizei economice şi juridice realizată de Observator.

Comentarii

– O sursă cheie de informaţii

Este important de subliniat faptul că Observatorul este singura organizaţie neguvernamentală pan-europeană din Uniunea Europeană care colectează şi distribuie informaţii independente privind sectorul audiovizual.

Analizele de piaţă ale acestuia şi informaţiile privind evoluţiile pieţei reprezintă o sursă cheie de informaţii pentru factorii de decizie politică şi pentru sectorul audiovizual. Acestea oferă de asemenea statelor membre oportunitatea de a-şi evalua propria situaţie în context european.

Preocupările Parlamentului din 2004 rămân valabile

În momentul în care s-a prelungit participarea CE, Parlamentul a făcut o serie de comentarii în consideraţiile deciziei.

De exemplu, acesta a subliniat că trebuie consolidată capacitatea Observatorului de a urma noile evoluţii.

Deşi o decizie de a extinde domeniul de activitate al Observatorului a fost luată în iunie 2003 de către Consiliul Executiv al Observatorului la reuniunea acestuia de la Porvoo (Finlanda), această decizie nu a fost pusă încă în aplicare, aşteptându-se un acord financiar între membrii săi. Este mai necesar ca oricând ca noile dezvoltări (cum ar fi noi modele de consum din sectorul audiovizual) să poată fi monitorizate de Observator.

Dezvoltările din sectorul online care au nevoie de o atenţie specială includ, printre altele:

convergenţa comunicaţiilor media;

jocurile video;

radiodifuziunea publică (şi activităţile sale în lumea on-line);

vânzarea lucrărilor audiovizuale pe Internet;

cultura media.

În 2004, Parlamentul a subliniat, de asemenea, faptul că, furnizând informaţii privind numeroasele diferenţe dintre reglementările naţionale în domeniul legislaţiei fiscale şi al forţei de muncă, al drepturilor de autor şi al protecţiei consumatorilor, Observatorul ar putea să ofere o contribuţie pozitivă.

Recent, a fost lansat un proiect-pilot în domeniul legislaţiei fiscale. De asemenea, unele probleme privind drepturile de autor au fost abordate în cadrul activităţii recente a Observatorului, cum ar fi serviciile video la cerere, serviciile care oferă conţinut creat de utilizatori şi altele. Acestea continuă să fie provocări importante pentru sectorul audiovizual online.

În 2004, Parlamentul a invitat, de asemenea, Observatorul să colecteze anual date privind nivelurile de servicii furnizate de televiziuni în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi, cum ar fi subtitrarea, descrierea audio şi limbajul semnelor.

Observatorul consideră că aceasta se află la limita misiunii sale, însă unele informaţii generale privind asistenţa acordată persoanelor cu dizabilităţi sunt disponibile în baza de date IRIS cu informaţii juridice şi în baza de date MAVIE, care identifică acele canale care furnizează acest tip de servicii.

– Satisfacţia clienţilor

Un bun feed-back din partea industriei, autorităţilor publice şi domeniului academic este esenţial pentru evaluarea activităţii Observatorului. Este esenţial ca Observatorul să fie în permanenţă la curent cu ultimele dezvoltări, prin intermediul contribuţiei şi al feed-back-ului comitetului său consultativ.

Se va continua dezvoltarea de instrumente digitale cu scopul de a sprijini colectarea şi distribuirea de informaţii pentru a mări şi mai mult flexibilitatea.

Restructurarea preconizată a serviciului de internet EAO este o ocazie excelentă de a dezvolta şi mai mult Observatorul ca platformă eficientă, uşor de utilizat şi cu reacţie rapidă într-un sector din cadrul Strategiei de la Lisabona care se dezvoltă rapid şi care este esenţial pentru economia noastră bazată pe cunoaştere.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	20.1.2009
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 1 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Maria Badia i Cutchet, Ivo Belet, Guy Bono, Marie-Hélène Descamps, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Vasco Graça Moura, Lissy Gröner, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Ljudmila Novak, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Pál Schmitt, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Gyula Hegyi, László Tőkés, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final	Maria Berger