Procedură : 2008/0250(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0365/2010

Texte depuse :

A7-0365/2010

Dezbateri :

PV 17/01/2011 - 17
CRE 17/01/2011 - 17

Voturi :

PV 19/01/2011 - 6.6
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0012

RECOMANDARE     ***
PDF 186kWORD 116k
9 decembrie 2010
PE 450.953v03-00 A7-0365/2010

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte

(05078/2010 – C7-0036/2010 – 2008/0250(NLE))

Comisia pentru comerț internațional

Raportor: David Martin

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru pescuit
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte

(05078/2010 – C7-0036/2010 – 2008/0250(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (05078/2010),

–   având în vedere proiectul de Acord interimar de parteneriat dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte (05558/2/2009),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0036/2010),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru pescuit (A7–0365/2010),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale statelor din Pacific.


EXPUNERE DE MOTIVE

Acordurile de parteneriat economic (APE)

În 2000, ACP și UE au convenit să încheie noi acorduri comerciale, compatibile cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), pentru a înlocui regimul unilateral de preferințe comerciale acordate de UE pentru importurile din ACP, existent la momentul respectiv.

Negocierea noilor Acorduri de parteneriat economic (APE) a început în 2002, cu obiectivul de a fi încheiată până la 31 decembrie 2007, având în vedere că, la 1 ianuarie 2008, expira derogarea acordată de OMC pentru acordurile comerciale existente între ACP și UE. Întrucât APE vizează dezvoltarea și consolidarea proceselor de integrare regională în ACP, au avut loc negocieri la nivel regional cu șase grupuri regionale autoproclamate APE.

Procesul de negociere a APE s-a desfășurat la nivelul tuturor țărilor ACP pentru a stabili temele de interes general, cu caracter transversal, în timp ce chestiunile specifice din cadrul negocierilor au fost și continuă să fie stabilite la nivel național și regional.

Din acel moment, CARIFORUM este singurul grup regional care a semnat un APE global.

Având în vedere faptul că era puțin probabil ca celelalte negocieri să conducă la încheierea unor APE globale pentru toți partenerii/toate regiunile ACP, s-a hotărât încheierea, până la sfârșitul lui 2007, a unor APE interimare privind comerțul cu mărfuri și compatibilitatea cu normele OMC, cu obiectivul de a negocia APE globale în 2008.

În regiunea Pacificului, doar Fiji și Papua-Noua Guinee, cele mai mari economii din zonă, au încheiat acordul interimar.

Acordurile interimare de parteneriat economic (AIPE)

Acordurile „interimare” de parteneriat economic sunt acorduri privind comerțul cu mărfuri menite să împiedice întreruperea schimburilor dintre ACP și Europa. În timp ce acordurile interimare pot fi considerate drept un prim pas al procesului, acestea reprezintă din punct de vedere juridic acorduri internaționale total independente care nu conduc neapărat la un APE complet.

De asemenea, este necesar să se precizeze că posibila aprobare de către Parlament a unui APE interimar nu aduce atingere poziției Parlamentului cu privire la aprobarea unui APE global, întrucât procedura de încheiere se referă la două acorduri internaționale diferite.

Fiji

Fiji este un stat insular cu o populație de 854 000 de locuitori, dintre care 87% locuiesc pe cele mai mari două insule dintre cele 322. Fiji a cunoscut în trecut tulburări politice, inclusiv lovituri de stat militare și tensiuni între populația indigenă fijiană și indienii stabiliți în arhipelag în secolul al XIX-lea.

Această țară a cunoscut și alte probleme în industria zahărului și a textilelor, precum și o pierdere de lucrători calificați prin emigrare, ceea ce a cauzat un exod al competențelor, și o serie de dezastre naturale, inclusiv cicloane.

Relațiile UE cu Fiji s-au concentrat în trecut pe asistență rurală și educație. Fiji beneficiază de un acces avantajos pe piață în sectorul zahărului (sprijin oferit în cadrul măsurilor complementare reformei zahărului). Fiji și-a luat angajamente față de UE în ceea ce privește aspecte esențiale legate de drepturile omului, principiile democratice și statul de drept. Consiliul a decis desfășurarea unui dialog politic consolidat între cele două grupuri și stabilirea unui cadru pentru o viitoare cooperare.

Papua-Noua Guinee

Papua-Noua Guinee este cel mai mare dintre statele insulare, reprezentând 70% din populația regiunii și din volumul comercial cu UE. Este un stat multietnic, care cuprinde 344 de insule în care se vorbesc aproximativ 800 de limbi. Cea mai mare parte a populației este organizată în societăți de subzistență tradiționale. Mediul înconjurător a suferit de pe urma dezastrelor ecologice cauzate de exploatarea resurselor naturale. Cooperarea pentru dezvoltare este consolidată printr-o cooperare mai strânsă între guvernele din Papua-Noua Guinee și cel mai mare donator al său, Australia. Cooperarea pentru dezvoltare dintre UE și Papua-Noua Guinee s-a concentrat în principal pe dezvoltarea rurală și aspectele aferente. Se pune accentul pe dezvoltarea resurselor umane, gestionarea resurselor naturale și dezvoltarea educației cu scopul de a oferi servicii mai bune și a genera venituri.

Acordul interimar de parteneriat dintre Comunitatea Europeană și statele din Pacific

Acordul interimar dintre Papua-Noua Guinee, Fiji și Comunitatea Europeană a fost parafat la 14 decembrie 2007. Aceste două state sunt singurele membre din regiunea Pacificului care doresc să încheie acordul, celelalte state membre din grupul regiunii Pacificului exprimându-și dorința de a nu semna acordul ca urmare a unor niveluri scăzute ale schimburilor comerciale de mărfuri cu UE.

Fiji și Papua-Noua Guinee au încheiat acordul în special în speranța de a-și proteja în acest mod industria zahărului și a tonului, care ar fi fost grav afectate de Sistemul de preferințe generalizate.

Acordul interimar acoperă aspecte precum regulile de origine și accesul pe piață. În ceea ce privește primul aspect, acordul acoperă reguli de origine în sectorul pescuitului, al textilelor și al agriculturii, ceea ce va crea oportunități de investiții și locuri de muncă. În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, acordul ar oferi acces pe piață fără taxe vamale și contingente ceea ce ar crea oportunități de investiții și locuri de muncă. Aspectele comerciale și de dezvoltare urmează să fie abordate într-un cadru regional mai extins. Acordul interimar obligă de asemenea guvernele să își limiteze spațiul de acțiune politică, mai ales competențele de reglementare.

Critici

Negocierile acordului interimar au fost aspru criticate de membrii societății civile și de politicienii din regiunea Pacificului. Strategia europeană de negociere a fost criticată, în special presiunea exercitată asupra Insulelor Fiji și Papua-Noua Guinee în vederea semnării acordul interimar, sub amenințarea că vor pierde accesul preferențial la piețele europene. Grupurile societății civile au criticat aceste acțiuni, argumentând că au diminuat nivelurile de solidaritate dintre statele din Pacific. Criticile menționau că motivația UE din spatele APE a fost doar aceea de a-și asigura accesul la materii prime și de a se asigură că rivali precum China nu câștigă acces la acestea sau, mai mult, că aceste materii nu sunt prelucrate prin procese cu valoare adăugată în țările lor de origine.

Impactul regional și implicațiile pentru relațiile cu părțile terțe

Solidaritatea regională dintre statele din Pacific s-a diminuat considerabil potrivit criticilor la adresa acordului interimar. APE s-au dezvoltat deoarece fiecare grup regional (cu excepția CARIFORUM) s-a dezintegrat sub presiunea și constrângerile temporale privind încheierea acordurilor interimare. Grupul de țări ACP din regiunea Pacificului este format din 14 state insulare cu o populație totală de 7 milioane de locuitori. Statele din regiunea Pacificului, mai mult ca în oricare altă regiune, variază considerabil în ceea ce privește dimensiunea și caracteristicile. APE interimar nu ar trebui să reducă nici interesele politice și nici asentimentul public față de integrarea economică în zona Pacificului.

Acordul poate avea, de asemenea, implicații în ceea ce privește relațiile dintre regiunea Pacificului și cei mai apropiați și mai importanți parteneri comerciali ai acesteia, Australia și Noua Zeelandă. Dispozițiile actualului acord privind comerțul cu mărfuri pot împiedica viitoarele acorduri comerciale cu aceste țări. De exemplu, orice viitoare concesii comerciale între Pacific și Australia (cel mai mare partener comercial al acestuia) ar trebui acordate în egală măsură și Uniunii Europene. În consecință, APE influențează negocierile comerciale viitoare dintre Pacific, Australia și Noua Zeelandă. Acordul Pacificului privind relații economice mai strânse (PACER) impune ca orice acord încheiat de PACP cu o altă țară dezvoltată să fie supus consultării cu Australia și Noua Zeelandă, care foarte probabil nu vor accepta să fie discriminate.

Dispoziții specifice privind regulile de origine

Scopul acestor dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produsele pescărești este reprezentat de dezvoltarea capacității interne de prelucrare a peștelui în statele ACP din Pacific în scopul creării de locuri de muncă și venituri locale. Industria pescuitului este o sursă de bază de locuri de muncă, în special pentru femei. Potrivit Comisiei, există un risc scăzut de destabilizare a piețelor UE din cauza capacității limitate de pescuit a flotelor de pescuit ale statelor din Pacific, a ofertei limitate de pește obținut integral și a capacității limitate de prelucrare la țărm. Cu toate acestea, există surse care menționează că în Papua-Noua Guinee se dezvoltă câteva fabrici interne de procesare a tonului, activități industriale aferente și infrastructură de sprijin, în plus față de cele trei fabrici operaționale. Este, de aceea, foarte important ca situația să fie monitorizată îndeaproape, iar raportorul invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport privind aceste aspecte specifice ale sectorului pescuitului în statele din Pacific, precum și privind gestionarea stocurilor de pește din Pacific, inclusiv practicile de dezvoltarea durabilă.

Negocierile privind APE globale

Comisia Europeană speră să încheie un acord global de parteneriat economic cu grupul statelor din regiunea Pacificului, iar tratativele se află în curs de desfășurare cu toate cele 14 țări ca regiune.

Raportorul, după consultarea a numeroși reprezentanți din Papua-Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji, consideră că Parlamentul European ar trebui să își dea acordul privind Acordul de parteneriat interimar dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte, dacă primește angajamente ferme din partea Comisiei și a Consiliului că:

-     se stabilește și se furnizează din timp un procentaj din resursele aferente ajutorului pentru comerț. Aceste fonduri ar trebui să constituie resurse suplimentare și nu simple reorganizări ale finanțării FED. Fondurile ar trebui să corespundă priorităților statului independent Papua-Noua Guinee și Republicii Insulelor Fiji. Plata lor ar trebui să fie făcută la timp, să fie previzibilă și să respecte calendarele de execuție ale planurilor strategice de dezvoltare naționale și regionale;

-     în APE global, o comisie parlamentară care urmează a fi stabilită monitorizează aplicarea acordului. Reprezentarea PE în cadrul acestei comisii ar trebui să fie similară cu cea din cadrul Comisiei parlamentare mixte UE-Cariforum;

-     APE global include o clauză de revizuire și o evaluare globală a impactului, care să fie efectuate într-un termen de la trei până la cinci ani după semnarea acordului pentru a determina impactul socioeconomic al acordului, inclusiv costurile și consecințele punerii sale în aplicare;

-     prezintă Parlamentului un raport privind aspectele specifice ale sectorului pescuitului din statele din Pacific, așa cum este detaliat mai sus.


AVIZ al Comisiei pentru pescuit (27.10.2010)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte

(05078/2010 – C7-0036/2010 – 2008/0250(NLE))

Raportoare pentru aviz: Carmen Fraga Estévez

PA_LegNLE

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

1. Conținutul propunerii

La 23 noiembrie 2007, Comisia Europeană și statele Papua-Noua Guinee și Fiji au ajuns la un nou acord interimar, al cărui obiectiv era acela de a permite statelor din Pacific să înceapă să beneficieze de condițiile mai bune de acces pe piața comunitară pe care le oferă Uniunea Europeană în cadrul negocierilor privind acordul de parteneriat economic (APE). În același timp, prin încheierea acestui acord se urmărea ca, în așteptarea încheierii unui APE global, să se evite posibilele denaturări ale comerțului dintre statele din Pacific și Comunitatea Europeană după expirarea, la 31 decembrie 2007, a facilităților comerciale preferențiale acordate în temeiul Acordului de la Cotonou.

În temeiul acestui acord, care se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2008, taxele vamale se elimină pentru toate produsele care provin dintr-un stat din Pacific, cu câteva excepții foarte limitate. Această eliminare a taxelor vamale afectează toate produsele pescărești.

Pe de altă parte, într-un protocol anexat la acest acord sunt enunțate și detaliate regulile de origine pe baza cărora se certifică faptul că materiile prime - în cazul de față produsele pescărești în viu provenind de pe nave care arborează pavilionul statelor din Pacific - își au originea în acele state, chiar dacă au fost scoase din mare în afara apelor lor teritoriale. Se specifică astfel anumite criterii (țara de înregistrare, statul de pavilion, proprietarul navei), pentru a stabili o legătură suficientă între nave și țările care beneficiază de regimul preferențial..

Originea produselor pescărești prelucrate, inclusiv a conservelor de pește de la poziția 1604 din Sistemul armonizat (SA), se definește pe baza unor condiții care determină ceea ce se înțelege printr-o prelucrare suficientă a materiilor prime, specificate într-o listă anexată la protocol. Pentru stabilirea originii produselor finite, aceste condiții prevăd o limită de utilizare a materiilor prime neoriginare de 15%.

Cu toate acestea, o excepție de la această regulă îi permite unui stat din Pacific să obțină statutul de produse originare și, prin urmare, să aibă acces la piața UE cu o scutire totală de la taxele vamale pentru produsele de la poziția SA 1604 fabricate în unități de producție situate pe teritoriul său din materii prime neoriginare, descărcate într-un port al statului respectiv. În acest scop, țările care doresc să beneficieze de această derogare trebuie să notifice Comisiei Europene faptul că materia primă nu este disponibilă în cantități suficiente pentru a răspunde nevoilor de aprovizionare ale industriei lor de prelucrare sau, cu alte cuvinte, că navele care arborează pavilionul lor nu dispun de o capacitate de extracție halieutică suficientă pentru aprovizionarea industriilor lor de prelucrare.

Aceasta înseamnă că industriile de prelucrare ale țărilor care beneficiază de un regim preferențial în temeiul acordului pot exporta în Uniunea Europeană fără taxe vamale produse pescărești prelucrate provenite de la flote și din țări terțe cărora legislația UE nu le acordă însă acest regim tarifar preferențial.

2. Observațiile raportoarei pentru aviz

Raportoarea pentru aviz dorește, în primul rând, să transmită profunda nemulțumire și frustrare a sectorului pescăresc comunitar față de această situație și să sublinieze impactul negativ deosebit pe care îl are acest acord asupra sectorului pescuitului, în special asupra sectorului conservelor de ton, ca urmare a derogării de-a dreptul exorbitante de la regulile de origine incluse în acest acord.

Regulile de origine preferențiale au ca principal obiectiv stabilirea existenței unei legături economice suficiente între produsele importate în UE și țările care beneficiază de regimul preferențial acordat de aceasta din urmă, pentru a garanta că aceste facilități nu sunt deturnate în mod necuvenit în beneficiul unor țări cărora nu le sunt destinate. Adică, exact contrariul dispozițiilor din acord.

Conserva de ton fiind un produs cu o valoare adăugată scăzută, până în prezent, în toate acordurile și regimurile preferențiale autonome aplicate de UE s-a prevăzut întotdeauna ca produsul final să poată fi considerat originar numai cu condiția ca cea mai mare parte a materiei prime utilizate să fie originară, adică să provină din activitatea de pescuit a unor nave care să aibă o legătură suficientă cu țara beneficiară.

Derogarea acordată statelor din Pacific și utilizată de Papua-Noua Guinee a condus la transformarea acestei țări într-un adevărat „centru de distribuție” pentru prelucrarea unor cantități enorme de ton de toate originile (Filipine, Thailanda, China, Statele Unite, Australia etc.), descărcate în porturile acestei țări pentru a fi prelucrate acolo în fabrici construite în regim de urgență de către operatori din țările în cauză cu unicul scop de a beneficia de scutirea deplină de taxe vamale acordată de UE în temeiul acordului interimar (exporturile directe ale acestor țări făcând fie obiectul unei taxe vamale MFN de 24%, fie obiectul unei reduceri aplicate în temeiul regimului SGP).

Dat fiind faptul că majoritatea acestor țări sunt, în plus, concurente directe ale producătorilor comunitari, amploarea acestui fenomen a cauzat o gravă perturbare a pieței conservelor de ton și a condus la crearea unei concurențe neloiale pentru un sector european al prelucrării deja dezavantajat din punct de vedere economic ca urmare a costurilor ridicate ale forței de muncă și a obligațiilor mult mai stricte în ceea ce privește normele de mediu și sanitare, într-o așa măsură încât există pericolul ca mii de locuri de muncă din acest sector să dispară. De asemenea, acest fenomen aduce grave prejudicii altor țări ACP sau beneficiare ale regimului SGP care, întrucât nu beneficiază de o derogare similară, nu pot recurge decât la propriile materii prime pentru a-și aproviziona industriile de prelucrare.

Justificările oferite de Comisie conform cărora această derogare ar reprezenta un ajutor pentru dezvoltare acordat țărilor din Pacific sub forma unei măsuri de stimulare a investițiilor în țările respective nu sunt plauzibile, având în vedere că fabricile construite pentru a profita de „cadoul neașteptat” reprezentat de derogarea de la regulile de origine dispun de echipamente foarte rudimentare, angajează mai degrabă personal asiatic provenind din alte țări din regiune în loc să recurgă la forța de muncă locală, acordă salarii derizorii și există chiar suspiciuni că ar avea un impact negativ asupra mediului.

Fără a contesta posibilele merite ale acordului de parteneriat interimar cu statele din Pacific, Comisia pentru pescuit dorește să atragă atenția Comisiei pentru comerț internațional, responsabilă de prezentarea acordului respectiv spre aprobare de către Parlament, asupra caracterului negativ și necorespunzător al derogării prevăzute la articolul 6 alineatul (6) din protocolul II privind regulile de origine.

Raportoarea ia act cu satisfacție de asigurările oferite în mai multe rânduri de către Comisie referitoare la faptul că nu se vor mai acorda astfel de derogări niciunui alt partener al UE și consideră că aceste garanții pot fi interpretate și drept o recunoaștere a erorii comise; raportarea nutrește încrederea că, deși este prea târziu pentru a mai putea fi reparate prejudiciile cauzate sectorului pescuitului în perioada de aplicare provizorie, această situație va fi corectată în cel mai scurt termen posibil.

******

Comisia pentru pescuit invită Comisia pentru comerț internațional, competentă în fond, să propună Parlamentului să-și dea avizul conform pentru încheierea acordului, sub rezerva introducerii următoarelor puncte în propunerea de rezoluție legislativă:

1.   solicită cu insistență ca derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate prevăzută în articolul 6 alineatul (6) din protocolul II anexat la acordul interimar de parteneriat dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte, să fie suspendată cel mai târziu odată cu încheierea consultărilor prevăzute la litera (d) a articolului menționat;

2.   invită Comisia să se asigure că acordul de parteneriat definitiv cu statele din Pacific, a cărui negociere se află în curs de desfășurare, nu conține nicio derogare de acest fel de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.10.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Josefa Andrés Barea, Antonello Antinoro, Kriton Arsenis, Alain Cadec, João Ferreira, Carmen Fraga Estévez, Pat the Cope Gallagher, Marek Józef Gróbarczyk, Carl Haglund, Iliana Malinova Iotova, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Gabriel Mato Adrover, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Britta Reimers, Crescenzio Rivellini, Ulrike Rodust, Struan Stevenson, Catherine Trautmann, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Diane Dodds


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

1.12.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, David Campbell Bannerman, Harlem Désir, Christofer Fjellner, Joe Higgins, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Vital Moreira, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Keith Taylor, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Małgorzata Handzlik, Salvatore Iacolino, Syed Kamall, Maria Eleni Koppa, Jörg Leichtfried, Michael Theurer, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Markus Pieper, Giommaria Uggias

Ultima actualizare: 5 ianuarie 2011Notă juridică