RAPORT referitor la Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009
15.12.2010 - (2010/2137(INI))
Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Derk Jan Eppink
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009
Parlamentul European,
– având în vedere Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009 (COM(2010)0282) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009 (SEC(2010)0666),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat[1],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice)[2],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2008 privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale[3] (Comunicarea privind sectorul bancar),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2008 privind recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței[4] (Comunicarea privind recapitalizarea),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2009 privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar[5] (Comunicarea privind activele depreciate),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat[6] (Comunicarea privind restructurarea), aceste ultime patru comunicări numite în continuare împreună ca „cele patru comunicări pentru sectorul financiar”,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2008 privind un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice[7] (Cadrul temporar),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 februarie 2009, intitulată „Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante”[8],
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind Codul celor mai bune practici de desfășurare a procedurilor de control al ajutoarelor de stat[9], Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor tipuri de ajutoare de stat[10] și Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale[11] (pachetul de măsuri de simplificare),
– având în vedere orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului[12],
– având în vedere Tabloul de bord privind ajutoarele de stat din primăvara anului 2009 (COM(2009)0164), din toamna anului 2009 (COM(2009)661) și din primăvara anului 2010 (COM(2010)0255),
– având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2009 referitoare la rapoartele privind politica în domeniul concurenței pe anul 2006 și pe anul 2007[13] și Rezoluția sa din 2 februarie 2010 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008[14],
– având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la prețurile la alimente în Europa[15],
– având în vedere Declarația scrisă a Parlamentului din 19 februarie 2008 privind investigarea și soluționarea abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană[16],
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru transport și turism (A7-0374/2010),
A. întrucât circumstanțele excepționale generate de criza economică și financiară din ultimii doi ani au impus măsuri excepționale; întrucât eforturile Comisiei au contribuit la stabilizarea piețelor financiare, protejând în același timp integritatea pieței unice;
B. întrucât, pe timp de criză, este esențial să se asigure stabilitatea financiară, să se restabilească fluxurile de credit și să se reformeze sistemul financiar pentru ca piețele să funcționeze bine și întrucât normele de concurență ar trebui, așadar, aplicate cu flexibilitate, dar și cu strictețe;
C. întrucât protecționismul și neaplicarea normelor de concurență nu ar face decât să adâncească și să prelungească criza;
D. întrucât politica în domeniul concurenței este un instrument esențial, care îi permite UE să aibă o piață internă dinamică, eficientă și inovatoare și să fie competitivă la nivel mondial și, de asemenea, să depășească criza financiară;
E. întrucât deficitele bugetare tot mai mari și nivelurile ridicate ale datoriei publice din multe state membre pot încetini redresarea economică și creșterea economică timp de mai mulți ani;
F. întrucât, ca răspuns la criza financiară, guvernele statelor membre au acordat sume consistente ca ajutoare de stat, de exemplu sub forma schemelor de garanții, a schemelor de recapitalizare și a formelor complementare de sprijin cu lichidități al finanțărilor bancare; întrucât aceste măsuri le-au furnizat băncilor o sursă consistentă de finanțare și asigurare împotriva riscurilor la care este expus de regulă sectorul financiar;
G. întrucât analizele empirice indică faptul că aceste ajutoare de stat au provocat o serie de efecte și denaturări, cum ar fi o circulație mai redusă a obligațiunilor private, fapt care trebuie luat în considerare la examinarea posibilei extinderi a ajutorului sau a prelungirii termenului de aplicare a normelor excepționale care sunt în vigoare momentan;
H. întrucât guvernanța fiscală reprezintă un factor important pentru menținerea unor condiții favorabile de concurență loială și pentru consolidarea funcționării pieței interne,
I. întrucât concurența este încă imperfectă în sectorul energiei, al producției agricole și în alte sectoare;
J. întrucât dezvoltarea cu succes a IMM-urilor în condiții de liberă concurență reprezintă una dintre condițiile prealabile esențiale pentru depășirea efectivă a crizei financiare,
Observații generale
1. salută Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009;
2. constată cu satisfacție reacția rapidă a Comisiei la criză; felicită Comisia pentru utilizarea cu eficacitate, în circumstanțe excepționale, a măsurilor politicii în domeniul concurenței;
3. continuă să sprijine un rol mai activ al Parlamentului în conturarea politicii în domeniul concurenței prin introducerea unui rol colegislativ; solicită ca Parlamentul să fie informat periodic cu privire la orice inițiativă din acest domeniu;
4. invită, din nou, Comisia, în calitate de unică autoritate a UE cu competențe în domeniul concurenței, să informeze Parlamentul în detaliu, în fiecare an, cu privire la acțiunile ulterioare recomandărilor Parlamentului și să prezinte clarificări pentru eventualele devieri de la acestea; constată că răspunsul Comisiei la Raportul Parlamentului privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008 este un simplu rezumat al acțiunilor întreprinse și nu oferă informații cu privire la eficiența măsurilor;
5. subliniază faptul că o politică a UE în domeniul concurenței întemeiată pe principiile pieței deschise și pe condiții de concurență echitabile în toate sectoarele constituie o piatră de temelie pentru o piață internă de succes și o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă durabile și bazate pe cunoaștere;
6. își reiterează apelurile făcute în vederea asigurării consecvenței între toate politicile și prioritățile UE stabilite în Strategia UE 2020 pentru creștere și locuri de muncă; subliniază importanța deosebită a unei astfel de consecvențe în ceea ce privește politica în domeniul concurenței;
7. subliniază importanța serviciilor de interes general pentru a răspunde nevoilor de bază ale publicului; solicită Comisiei să analizeze cadrul oferit de Tratatul de la Lisabona atunci când își finalizează lucrările în legătură cu aplicarea normelor de concurență ale UE serviciilor de interes economic general și cere să fie implicat îndeaproape în acțiunile Comisiei subsecvente consultării deschise privind normele referitoare la ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general;
8. subliniază necesitatea redactării unor norme de concurență clare care să fie favorabile și utile IMM-urilor;
9. subliniază că IMM-urile sunt deosebit de importante pentru întreaga economie europeană; subliniază în plus potențialul imens pe care îl au IMM-urile în ceea ce privește inovarea și își reiterează cererea adresată anterior Comisiei de a include un capitol dedicat, cu accent asupra condițiilor de concurență loiale și nediscriminatorii pentru IMM-uri;
10. invită Comisia să utilizeze expertize independente și de încredere pentru evaluările și studiile necesare pentru dezvoltarea politicii în domeniul concurenței; o îndeamnă să publice rezultatele acestora;
11. solicită Comisiei să se asigure că articolul 12 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că „cerințele din domeniul protecției consumatorilor se iau în considerare în definirea și punerea în aplicare a celorlalte politici și acțiuni ale Uniunii”, este aplicat în temeiul legislației viitoare în domeniul pieței interne;
12. solicită Comisiei să prezinte mai detaliat avantajele concurenței pentru consumatori în raportul său anual privind politica în domeniul concurenței;
13. salută cu interes Raportul privind funcționarea Regulamentului nr. 1/2003 al Consiliului, prezentat de Comisie la cinci ani după intrarea în vigoare a regulamentului respectiv și, recunoscând că acesta constituie un element fundamental în cadrul procesului de modernizare a normelor din domeniul concurenței și de coordonare a acțiunilor UE și ale autorităților naționale, constată nevoia de a depăși diferențele de opinie cu privire la stabilirea priorităților, la aspecte importante referitoare la elaborarea politicii din domeniul concurenței și la funcționarea sistemelor de cooperare, pentru a garanta o aplicare mai eficientă;
14. subliniază necesitatea dezvoltării de sinergii între politica din domeniul concurenței și cea privind protecția consumatorilor, inclusiv prin crearea unei variante europene de recurs colectiv pentru persoanele care au fost victime ale unor încălcări ale legislației privind concurența, care să se bazeze pe criteriile prevăzute în Rezoluția Parlamentului din 26 martie 2009 conform cărora ar trebui să se plătească compensații grupului identificat de persoane sau mandatarului acestora doar pentru daunele efective suferite; solicită Comisiei să analizeze modalitățile de a încorpora un astfel de mecanism în sistemele legislative naționale existente;
15. reamintește Rezoluția sa din 25 aprilie 2007 referitoare la Cartea verde privind acțiunile în despăgubiri în cazul încălcării normelor comunitare privind concurența și subliniază că propunerea legislativă pendinte pe această temă ar trebui să includă conținutul Rezoluției Parlamentului din 26 martie 2009 referitoare la Cartea albă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust; subliniază că este necesar ca Comisia să propună legislație, fără a o dilua în mod inutil, și să faciliteze acțiunile individuale și colective pentru compensarea efectivă a daunelor cauzate de încălcări ale normelor CE antitrust; o astfel de legislație trebuie să aibă o dimensiune orizontală, să evite excesele sistemului nord-american și să fie adoptată prin procedura legislativă ordinară (codecizie);
16. subliniază faptul că a sprijinit solicitarea Comisiei în vederea alocării mai multor resurse de la bugetul 2011 personalului Comisiei care supraveghează sectorul concurenței; solicită să fie informat în privința modului în care au fost utilizate resursele suplimentare; reamintește cererea sa de redistribuire a personalului actual al Comisiei pentru a acoperi competențe esențiale ale Comisiei;
17. subliniază că aplicarea unei politici în domeniul concurenței pline de succes și funcționarea nerestricționată a pieței interne sunt condiții prealabile esențiale pentru o creștere economică durabilă în Uniunea Europeană;
18. subliniază că eforturile actuale în vederea consolidării fiscale și a redresării durabile ar trebui utilizate de statele membre pentru a progresa către condiții de concurență mai echitabile în domeniul fiscal; consideră, în această privință, că impozitarea în domeniul mediului (carbon, resurse) oferă o soluție adecvată deoarece vizează produsele dăunătore mediului care contribuie la producția industrială și deoarece nu ar denatura concurența în interiorul pieței interne;
19. consideră că politica în domeniul concurenței ar trebui să contribuie la promovarea și respectarea standardelor deschise și a interoperabilității pentru a preveni o blocadă tehnologică exercitată asupra consumatorilor și clienților de un număr restrâns de actori de pe piață;
Capitol special: politica în domeniul concurenței și criza financiară și economică
20. salută normele temporare privind ajutoarele de stat, adoptate ca răspuns la criza financiară și economică, și anume cele patru comunicări pentru sectorul financiar și cadrul temporar destinat celorlalte sectoare; ia act de extinderea cu un an a aplicării măsurilor temporare privind ajutoarele de stat;
21. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aceste măsuri temporare s-ar putea dovedi permanente în cele din urmă; subliniază nevoia de a întrerupe cât mai curând posibil măsurile și scutirile temporare, în special în sectorul automobilelor; îndeamnă Comisia să clarifice criteriile de eliminare treptată care vor fi utilizate pentru a decide eventuala lor prelungire;
22. invită Comisia să analizeze din nou dacă cadrul temporar în vigoare contribuie efectiv la asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivelul Uniunii și dacă aplicarea discreționară a cadrului produce un rezultat optim în această privință;
23. îndeamnă Comisia să pregătească o evaluare detaliată a deciziilor adoptate în cadrul aplicării măsurilor temporare de ajutor de stat ca răspuns la criza economică și financiară, ținând seama de aria de acoperire, gradul de transparență și coerența diferitelor măsuri bazate pe cadru și să anexeze evaluarea respectivă la raportul său anual privind politica în domeniul concurenței;
24. își reiterează cererea adresată Comisiei de a publica, în cursul anului 2010, un raport cuprinzător cu privire la eficiența ajutoarelor de stat acordate pentru „redresare ecologică” și a ajutoarelor de stat acordate pentru protecția mediului;
25. subliniază necesitatea de a restaura poziția competitivă a instituțiilor financiare care nu au beneficiat de pe urma normelor temporare privind ajutoarele de stat;
26. invită Comisia să se asigure că băncile rambursează ajutorul de stat în cel mai scurt timp posibil după redresarea sectorului financiar, garantând astfel o concurență loială pe piața internă și condiții egale de ieșire de pe piață;
27. solicită Comisiei să precizeze măsurile obligatorii de restructurare legate de potențialele efecte de denaturare care pot duce la diferențe între statele membre privind condițiile de rambursare;
28. subliniază totuși că procesul de consolidare în curs din sectorul bancar a mărit, de fapt, cota de piață a câtorva instituții financiare majore și, prin urmare, îndeamnă Comisia să supravegheze îndeaproape sectorul pentru a impulsiona concurența pe piețele bancare europene, inclusiv să prezinte planuri de restructurare ce implică separarea activităților bancare în cazul în care depozitele persoanelor fizice au fost utilizate pentru a subvenționa încrucișat activități mai riscante de investiții bancare;
Revizuirea normelor temporare privind ajutoarele de stat, adoptate ca răspuns la criză
29. îndeamnă Comisia să prezinte un studiu care să demonstreze impactul măsurilor privind ajutoarele de stat asupra economiei;
30. îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului o analiză detaliată a impactului ajutoarelor de stat asupra concurenței în timpul crizei;
31. îndeamnă Comisia, în urma unei asemenea evaluări de impact cuprinzătoare, să implementeze măsuri corective oricând este cazul pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice;
32. invită Comisia să efectueze o analiză detaliată a consecințelor mecanismelor revizuite de ajutor de stat, adoptate ca reacție la criză, în ceea ce privește concurența și menținerea unor condiții de concurență echitabile în UE, reforma financiară și crearea de locuri de muncă;
33. invită statele membre să coopereze în mod activ cu Comisia la elaborarea și evaluarea normelor temporare stabilite ca răspuns la criza financiară și economică, furnizând din timp rapoarte detaliate cu privire la implementarea și eficiența normelor respective; îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare a modului lor de funcționare și să elaboreze un studiu privind impactul măsurilor luate de țări terțe asupra Uniunii Europene;
34. invită Comisia să asigure un maximum de transparență și să adere strict la principiul nediscriminării atunci când aprobă ajutoare de stat și prescrie măsuri de decapitalizare;
35. solicită Comisiei să prezinte un studiu care să examineze impactul posibil al sprijinului BCE cu lichidități asupra denaturării concurenței;
36. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape masa monetară M3 în ceea ce privește ajutoarele de stat aprobate, pentru a preveni o capitalizare excesivă neintenționată a societăților, care ar avea drept rezultat denaturarea concurenței;
Controlul ajutoarelor de stat
37. observă că politica ajutoarelor de stat este parte integrantă a politicii în domeniul concurenței, iar controlul acestora reflectă necesitatea de a menține condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile care desfășoară activități pe piața unică;
38. subliniază că este important ca utilizarea ajutoarelor de stat să fie monitorizată atent de către Comisie pentru a garanta că măsurile respective de sprijin nu sunt folosite în vederea protejării industriilor naționale într-un mod ce aduce atingere pieței interne și consumatorilor europeni;
39. consideră că este esențial ca, la evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat cu tratatul, să se găsească un echilibru just între efectele negative ale ajutoarelor de stat asupra concurenței și asupra finanțelor publice și efectele pozitive ale ajutoarelor de stat în ceea ce privește interesele comune;
40. solicită stabilirea unor criterii clare de decapitalizare, având în vedere impactul pe termen mediu al decapitalizărilor asupra întreprinderilor în cauză, și anume asupra creșterii, inovării și ocupării forței de muncă, precum și în ceea ce privește diminuarea rolului acestor întreprinderi pe piața mondială;
41. îndeamnă Comisia să inspecteze cu atenție regimurile fiscale privind ajutoarele de stat în vigoare în unele state membre, în vederea verificării naturii lor nediscriminatorii și transparente;
42. invită Comisia să își restabilească și să consolideze unitatea privind ajutorul fiscal de stat;
43. consideră că, pentru a permite Comisiei să identifice mai ușor regimurile de concurență fiscală dăunătoare, este esențial ca decizia privind notificarea automată a hotărârilor fiscale, adoptată în 2002 de grupul de lucru pentru codul de conduită al UE privind impozitarea societăților comerciale (documentul Consiliului 11077/02), să fie pusă pe deplin în aplicare de statele membre;
44. constată cu îngrijorare că recuperarea ajutorului de stat acordat în mod ilegal rămâne un proces îndelungat și dificil; încurajează Comisia să consolideze procedurile și să facă presiuni în continuare asupra statelor membre, îndeosebi asupra acelora care recidivează;
45. îndeamnă Comisia să examineze în ce măsură o alocare prea generoasă a certificatelor gratuite de emisii ale Uniunii Europene în anumite sectoare ar putea denatura concurența, dat fiind faptul că aceste certificate, a căror eficiență s-a diminuat deoarece încetinirea activității economice a generat profituri neașteptate pentru anumite companii, reducând motivația acestora de a contribui la tranziția către o economie ecoeficientă;
46. subliniază că ajutorul de stat ar trebui să fie orientat în primul rând spre promovarea proiectelor de interes comun în cadrul Uniunii, cum ar fi implementarea infrastructurilor de bandă largă și de energie;
47. salută adoptarea Orientărilor pentru rețelele în bandă largă care acoperă ajutoarele de stat acordate rețelelor în bandă largă de bază (serviciile în bandă largă ADSL, prin cablu, mobile, fără fir sau prin satelit) și sprijinul pentru rețele AGN de viteză foarte mare (rețele bazate pe fibră optică sau rețele de cablu avansate și îmbunătățite, în stadiul actual) și solicită Comisiei și statelor membre să disemineze și să promoveze cele mai bune practici și să crească nivelul concurenței;
48. având în vedere necesitatea de a finaliza piața internă pentru toate modurile de transport, solicită Comisiei să publice un raport care să treacă în revistă toate ajutoarele de stat oferite sectorului transporturilor publice;
49. își reafirmă sprijinul pentru orientările Comisiei referitoare la ajutorul de stat acordat protecției mediului în domeniul transportului, în vederea încurajării sustenabilității în sectorul european al transporturilor; încurajează Comisia să întărească caracterul stimulativ al ajutoarelor de stat autorizate în domeniul transporturilor;
Politica antitrust
50. salută poziția fermă a Comisiei din ultimii ani cu privire la comportamentele anticoncurențiale;
51. salută extinderea regulamentului vertical de exceptare pe categorii, deoarece acesta asigură un echilibru între producători și distribuitori; subliniază totuși că Comisia nu a ținut destul seama de circumstanțele specifice vânzărilor online, în special în contextul Agendei digitale și având în vedere eforturile sale actuale de finalizare a pieței interne pentru comerțul electronic;
52. subliniază în special că, în contextul măsurilor de monitorizare a pieții aplicate în prezent de Comisie, admisibilitatea în temeiul legislației antitrust a achizițiilor în comun efectuate de către marii distribuitori care acționează la nivel internațional este discutabilă;
53. observă, cu toate acestea, că se înregistrează destul de multe cazuri de nerespectare a duratei obligatorii a clauzelor de concurență și solicită Comisiei să acorde o atenție specială unor astfel de practici inadmisibile;
54. invită Comisia să aibă în vedere, în cadrul normativ integrat pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală, posibilitatea de a se recurge la legislația în domeniul concurenței pentru a se împiedica orice formă de abuz în acest domeniu;
55. îndeamnă Comisia, pentru a garanta buna funcționare a pieței interne și aplicarea uniformă a normelor din domeniul concurenței în UE, să țină seama în mod adecvat de hotărârile instanțelor naționale la aplicarea legislației în materie de concurență și să adopte în acest scop orice măsuri necesare pentru atingerea obiectivului respectiv;
56. reamintește că activitatea cartelurilor reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale legislației privind concurența; consideră că astfel de încălcări ale legislației privind concurența contravin intereselor cetățenilor UE, deoarece nu le permit consumatorilor să beneficieze de prețuri mai mici;
57. reiterează solicitarea sa adresată Comisiei privind îmbunătățirea, în cadrul inițiativelor sale, a coordonării dintre abordarea bazată pe legislația din domeniul concurenței și abordarea bazată pe legislația din domeniul protecției consumatorilor;
58. solicită Comisiei să evalueze impactul asupra concurenței al măsurilor ce vizează comportamentul pe piață și consecințele pe care aceste măsuri le au asupra clienților și consumatorilor;
59. îndeamnă Comisia să examineze mai atent efectul de transmitere pe plan economic în momentul în care analizează posibilele abuzuri de poziție dominantă, în cazurile în care descoperă că nu s-a abuzat de poziția dominantă;
60. consideră că aplicarea unor amenzi tot mai mari ca instrument antitrust unic se poate dovedi simplistă, având în vedere nu în ultimul rând pericolul pierderii de locuri de muncă ca rezultat al incapacității de a face plăți, și solicită elaborarea unei game mai largi de instrumente mai sofisticate, care să acopere aspecte precum responsabilitatea individuală, transparența și responsabilitatea societăților, proceduri mai scurte, dreptul la apărare și la un proces echitabil, mecanisme pentru asigurarea unei administrări eficiente a solicitărilor de clemență (în special pentru a depăși interferențele cauzate de procesele de descoperire din SUA), programe de conformitate a companiilor și dezvoltarea de standarde europene; este în favoarea unei abordări stimulativ-punitive, care să aibă efecte disuasive eficace, îndeosebi asupra acelora care recidivează, încurajând, în același timp, conformitatea;
61. solicită din nou Comisiei să includă, dacă este cazul, baza de calcul a amenzilor și noile principii de aplicare a acestora în Regulamentul (CE) nr. 1/2003;
62. invită Comisia să deschidă o anchetă generală privind modul de stabilire a prețului la minereul de fier;
Controlul concentrărilor economice
63. subliniază, la mai mult de cinci ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, importanța identificării domeniilor în care poate fi redusă birocrația și în care poate fi atinsă o mai mare convergență între normele aplicabile la nivel național și cele aplicabile la nivelul UE;
64. subliniază că actuala criză economică nu justifică o relaxare a politicilor UE de control al concentrărilor;
65. subliniază că aplicarea normelor în materie de concurență concentrărilor trebuie evaluată din perspectiva întregii piețe interne;
Evoluțiile sectoriale
66. solicită Comisiei să monitorizeze evoluțiile de pe piețele produselor de bază în urma concluziilor Consiliului European din iunie 2008 (punctul 40) și, după caz, să abordeze problema speculațiilor;
67. recunoaște faptul că un nivel ridicat al concentrării pieței și lipsa transparenței pe piețele produselor de bază constituie într-un obstacol serios pentru concurență și au efecte negative asupra industriei europene; invită, prin urmare, Comisia să analizeze piețele produselor de bază, cum ar fi cele pentru minereul de fier și, în special, pentru cele 14 materii prime critice identificate de Comisie, cu scopul de a stabili în ce măsură aceste piețe necesită un nivel mai ridicat al transparenței și al concurenței, de vreme ce unele dintre aceste materii sunt esențiale pentru răspândirea tehnologiilor ecoeficiente (ca de exemplu panouri fotovoltaice și baterii litiu-ion);
68. afirmă că transparența este o condiție preliminară esențială pentru funcționarea corectă a piețelor financiare; invită Comisia să depună eforturi pentru a se asigura că datele privind piețele financiare sunt difuzate cu deplina respectare a prevederilor legislației UE în materie de concurență și, în acest sens, salută inițiativele de a preveni abuzurile legate de folosirea codurilor ISIN și RIC de identificare a titlurilor de valoare;
69. îndeamnă Comisia să supravegheze SEPA (zona unică de plăți în euro) pentru a garanta că sistemul de plăți este accesibil, nediscriminatoriu, transparent și eficient și nu împiedică în vreun fel concurența; solicită monitorizarea atentă a acelor aspecte ale sistemului care afectează politica UE în materie de concurență;
70. solicită Comisiei să își continue eforturile pentru a asigura o concurență eficace pe piața cardurilor de plată, în conformitate cu principiile SEPA, cu scopul de a facilita plățile transfrontaliere și de a maximiza potențialul pieței interne; solicită monitorizarea sistematică a evoluțiilor pe aceste piețe și includerea în rapoartele anuale privind concurența a unor indicatori de progres corespunzători;
71. consideră că încălcarea legislației din domeniul concurenței pe piața cardurilor de plată se răsfrânge în mod negativ asupra consumatorilor; sprijină Comisia în eforturile sale de reducere a comisioanelor neobișnuit de mari înregistrate pentru schimburile valutare multilaterale transfrontaliere, ce se reflectă în prețuri mai mari pentru consumatori;
72. regretă că, în continuare, consumatorii de energie din UE resimt efectele negative ale unei piețe a energiei denaturate; subliniază că o concurență eficace pe piețele energiei conduce la creșterea inovării, la o aprovizionare cu energie mai sigură și la prețuri mai accesibile și la un impact mai mic asupra mediului; constată că în sectorul energetic încă mai există în calea concurenței obstacole precum interconexiuni insuficiente, lipsa transparenței în sistemul de transmitere prin care operatorii alocă competențe producătorilor și disparități în definirea categoriilor de beneficiari ai serviciilor în rândul statelor membre;
73. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape implementarea celui de-treilea pachet privind liberalizarea energiei de către statele membre și să evalueze eficacitatea acestuia în ceea ce privește crearea unei piețe interne funcționale; încurajează Comisia să inițieze o analiză suplimentară în sectorul energetic în cazul în care în această evaluare se ajunge la o concluzie negativă;
74. subliniază importanța deosebită a tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru inovare, maximizarea potențialului economiei digitale și dezvoltarea societății cunoașterii; consideră că este extrem de important să se asigure interoperabilitatea, să se faciliteze dezvoltarea de rețele și să se mențină piețele deschise pentru ca operatorii economici să poată concura pe baza meritelor produselor lor;
75. reamintește faptul că convergența digitală și importanța tot mai mare a interoperabilității și a standardelor reprezintă aspecte esențiale pentru TIC în acest mediu global din ce în ce mai mult interconectat; subliniază, în plus, importanța asigurării continue a liberei concurențe în domeniul TIC, odată cu apariția pe piață de noi produse și servicii digitale; solicită, prin urmare, Comisiei să abordeze aceste aspecte în viitoarele orientări cu privire la acordurile de cooperare orizontală;
76. sprijină măsurile Comisiei care încurajează realizarea unei acoperiri suficiente a serviciilor în bandă largă la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni și o invită pe aceasta să își dubleze eforturile pentru a ține sub control evoluția tarifelor de roaming pentru comunicațiile electronice transfrontaliere și să includă detalii cu privire la progresele înregistrate în acest sens în rapoartele sale anuale privind concurența;
77. subliniază rolul nou și important pe care îl are politica concurenței în economia digitală; solicită Comisiei să urmărească îndeaproape evoluțiile tehnologice de pe piața digitală și să reacționeze rapid dacă este necesar pentru a se asigura că platformele digitale rămân deschise în cea mai mare măsură posibilă prin aplicarea strictă a normelor de concurență;
78. subliniază importanța promovării unei piețe digitale interne; subliniază, în această privință, importanța promovării încrederii consumatorului în serviciile online, precum și a accesului la acestea, în special prin ameliorarea drepturilor consumatorilor, prin protejarea informațiilor private și prin eliminarea tuturor obstacolelor care încă stau în calea comerțului și tranzacțiilor transfrontaliere online;
79. solicită Comisiei să se asigure că autoritățile naționale de reglementare (ANR) din sectorul telecomunicațiilor respectă recomandarea sa privind tarifele de terminare a apelurilor telefonice pentru a elimina denaturarea concurenței; îndeamnă Comisia să ia în considerare măsuri suplimentare în cazul în care nu se obțin rezultatele așteptate, adică prețuri de consum mai mici;
80. atrage atenția asupra Regulamentului (CE) nr. 544/2009 privind tarifele pentru serviciile intracomunitare de roaming, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2010, aducându-le consumatorilor o serie de avantaje sub forma reducerii prețurilor la serviciile vocale și de SMS în roaming; subliniază, cu toate acestea, că pe piețele serviciilor de roaming concurența nu a evoluat încă suficient și că mai există încă unele probleme structurale; solicită Comisiei ca în revizuirea pe care o va realiza în anul 2011 să aibă în vedere posibilitatea abolirii totale a tarifelor pentru serviciile de roaming în interiorul UE;
81. regretă cazurile de licitare netransparentă a frecvențelor mobile noi de generația a patra în unele state membre; încurajează Comisia să continue monitorizarea îndeaproape a activităților statelor membre în această privință și să le ceară în continuare acestora să realizeze o analiză detaliată a impactului pe care îl au asupra concurenței deciziile privind spectrul de frecvențe și să ia măsurile necesare pentru a împiedica orice fenomen anticoncurențial, în conformitate cu directiva modificată privind serviciile GSM, asigurând, astfel, condiții de concurență echitabile pentru participanții la piață și pentru operatorii noi;
82. salută Comunicarea revizuită privind radiodifuziunea din iulie 2009, care reafirmă competența statelor membre de a defini cadrul de activitate, finanțarea și organizarea serviciilor publice de radiodifuziune, recunoscând, în același timp, responsabilitatea Comisiei în ceea ce privește controlarea erorilor evidente și invită statele membre să mențină un echilibru între serviciile digitale de mass-media oferite, să garanteze o concurență loială și astfel să păstreze un peisaj mass-media vibrant în mediul online;
83. invită Comisia să ofere informații cu privire la investigațiile sale privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat pentru sectorul poștal și să le accelereze în același timp;
84. subliniază necesitatea unei mai strânse cooperări între Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței pentru o abordare comună cu privire la concurența de pe piața bunurilor alimentare, bazată pe un schimb continuu de informații, depistarea din timp a domeniilor problematice și distribuirea eficientă a responsabilităților între membrii Rețelei europene în domeniul concurenței, având în vedere că piețele alimentare tind să aibă o dimensiune națională mai accentuată, funcționând în condiții juridice, economice și culturale diferite;
85. subliniază că această cooperare ar trebui să aibă ca obiectiv dezvoltarea unei abordări comune privind protejarea, monitorizarea și aplicarea reglementărilor din domeniul concurenței și asigurarea unor condiții echitabile de concurență pe piețele alimentare, precum și o mai bună eficiență în lanțul de aprovizionare cu alimente, în beneficiul consumatorilor;
86. consideră că, în contextul actualei monitorizări a pieței, Comisia ar trebui să controleze îndeaproape operațiunile de achiziții comune la nivel internațional, dat fiind că este evident faptul că reducerile de preț de care beneficiază marile societăți în virtutea poziției importante pe piață nu sunt transferate către consumatori sub forma unor prețuri cu amănuntul mai mici;
87. reamintește că Grupul la nivel înalt, înființat în octombrie 2009 în urma crizei care a afectat puternic producătorii de lapte, și-a prezentat recomandările care privesc în special relațiile contractuale și puterea de negociere a producătorilor; îndeamnă Comisia să acționeze fără întârziere pentru a promova progresul într-o manieră coerentă cu dispozițiile dreptului UE în materie de concurență;
88. îndeamnă Comisia să efectueze în cooperare cu autoritățile naționale din domeniul concurenței o analiză mai detaliată a concurenței din sectorul agro-industrial, în ceea ce privește transparența și evoluția prețurilor de consum; solicită Comisiei să prezinte un studiu care să se axeze în special pe efectele puterii pe piață a marilor furnizori de produse alimentare și a distribuitorilor cu ridicata, care le permite să influențeze funcționarea pieței produselor alimentare;
89. reiterează în acest context solicitările sale anterioare pentru anchete sectoriale în domeniul publicității online, al motoarelor de căutare și al industriilor alimentare; solicită inițierea unei anchete privind concentrările din sectorul mass-mediei, inclusiv în cazul tuturor canalelor de distribuție a conținutului mediatic, cum ar fi presa scrisă, televiziunea, posturile radio și internetul; solicită Comisiei să prezinte o analiză a concurenței în sectorul telecomunicațiilor și al industriei automobilistice;
90. consideră că concurența în domeniul producției agricole este o condiție preliminară pentru reducerea prețurilor pentru consumatori în țările europene și îndeamnă Comisia să efectueze o analiză mai detaliată a concurenței din sectorul agro-industrial, în ceea ce privește sprijinul, transparența și evoluția prețurilor de consum;
91. regretă lipsa progreselor în ceea ce privește îmbunătățirea concurenței în sectorul farmaceutic și solicită Comisiei să accelereze realizarea pieței interne a medicamentelor, în cadrul căreia EMEA să joace un rol mai important în ceea ce privește autorizarea centralizată a medicamentelor; solicită Comisiei să combată posibilele abuzuri ce pot fi provocate de practicile sistematice de grupare a brevetelor, care întârzie intrarea pe piață a medicamentelor generice și restricționează accesul pacienților la medicamente accesibile; îndeamnă Comisia să adopte măsuri punitive ca răspuns la toate campaniile de dezinformare îndreptate împotriva medicamentelor generice;
92. consideră că concurența în domeniul sănătății ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor de sănătate în beneficiul pacienților din UE; solicită Comisiei să supravegheze sectorul sănătății și îndeosebi concurența între spitalele din sectorul public și cele private; solicită Comisiei să investigheze mai îndeaproape cazurile în care spitalele private din statele ce au liberalizat deja sectorul sănătății se plâng cu privire la subvențiile de care beneficiază spitalele din sectorul public;
93. subliniază necesitatea creării și a monitorizării concurenței loiale între diferitele moduri de transport și cadrul fiecăruia dintre acestea pentru a genera structuri și politici tarifare transparente și clare;
94. invită Comisia să analizeze efectele pe care asistența substanțială oferită în ultimii ani industriei automobilelor le are asupra concurenței dintre diversele mijloace de transport;
95. solicită Comisiei să asigure transparența în privința alocării și utilizării efective a sloturilor orare pentru a garanta existența unei concurențe reale în sectorul aviației;
96. invită Comisia să facă o prezentare generală a cazurilor în care transportatori aerieni cu costuri reduse au beneficiat de sprijin din partea statului față de alți transportatori, prin condițiile speciale care li se aplică atunci când operează pe anumite aeroporturi, după perioada de trei ani aplicată în cazul ajutoarelor pentru companiile aeriene nou înființate;
97. subliniază necesitatea limitării adecvate a cotei de piață a consorțiilor maritime de transportatori de containere și a partajării avantajelor operaționale, atât pentru serviciile maritime, cât și pentru serviciile de hinderland, în conformitate cu normele generale ale UE privind concurența loială și sub rezerva condițiilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 906/2009 în ceea ce privește aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; subliniază în plus necesitatea de a se asigura cooperarea operațională în vederea furnizării comune de servicii maritime de linie de către companiile de transport naval, garantând, astfel, eficiența și calitatea serviciilor de transport naval;
98. invită Comisia și statele membre să asigure realizarea pieței interne a transporturilor și o concurență loială în domeniul transporturilor, acordând totodată atenție și altor obiective politice ale Uniunii Europene, precum buna funcționare a serviciilor de transport și de mobilitate, obiectivelor politice în domeniul serviciilor publice, al siguranței și al protecției mediului și obiectivelor UE 2020 privind reducerea emisiilor de CO2 și dependența de petrol;
99. solicită Comisiei și statelor membre să garanteze condiții egale atât pentru diferitele moduri de transport, cât și pentru întreprinderile publice și private din cadrul unui anumit mod de transport;
100. solicită Comisiei să asigure mai multă transparență în relația dintre stat și companiile feroviare publice, inclusiv filialele de transport rutier ale acestora, precum și în transferul de fonduri;
101. invită Comisia să prezinte o analiză a impozitării, a taxelor, a finanțării și tarifării infrastructurii, a sistemelor de TVA aplicabile diferitelor moduri de transport și în cadrul fiecărui stat membru, precum și a efectelor acestora asupra concurenței dintre diferitele moduri de transport și cadrul fiecăruia dintre acestea și să specifice în acest context efectul taxelor obligatorii și nelimitate percepute pentru utilizarea infrastructurilor feroviare în comparație cu efectele taxelor neobligatorii și limitate aplicabile în cazul utilizării infrastructurilor rutiere;
102 solicită Comisiei să evalueze dacă desființarea taxei comerciale pentru o întreprindere feroviară cu sediul social într-un anumit stat membru este compatibilă cu normele de concurență ale UE în cazul în care este însoțită de introducerea simultană a unei taxe forfetare pe materialul rulant;
103. invită Comisia ca, la revizuirea legislației privind drepturile călătorilor și rambursarea acestora în caz de întârzieri, să garanteze existența unor sisteme de rambursare pentru întârzieri echitabile și egale pentru toate modurile de transport și să creeze organisme de arbitraj independente între operatori și clienți;
104. subliniază necesitatea evitării concurenței neloiale în cadrul sectorului liberalizat al transporturilor rutiere prin garantarea aplicării corecte a normelor sociale, de siguranță și de mediu, acordând o atenție specială deschiderii acestei piețe la practicile de cabotaj și de dumping;
105. solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru realizarea pieței interne feroviare prin deschiderea piețelor naționale de transport de călători; invită Comisia ca în perioada de tranziție să propună clauze de reciprocitate pentru statele membre care decid să-și deschidă propriile piețe în avans;
106. atrage atenția Comisiei asupra obstacolelor indirecte în calea concurenței care derivă din disparitățile, în sectorul transporturilor, legate de normele de securitate, interoperabilitate și omologare de tip;
107. solicită Comisiei și statelor membre să fie vigilente și să asigure, prin intermediul deciziilor luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, implementarea coerentă și armonizată a normelor de concurență în sectorul feroviar; subliniază îndeosebi necesitatea coordonării activității autorităților de supraveghere (reglementare) a sectorului feroviar cu cea a autorităților naționale și europene din domeniul concurenței;
108. sprijină ferm crearea unui brevet european și a unui mecanism de soluționare a litigiilor în materie de brevete la nivelul UE care să abordeze problema denaturării concurenței cauzate de dispozițiile în vigoare privind brevetele;
109. subliniază faptul că inovarea științifică și tehnică, brevetele și industria culturală contribuie într-o extrem de mare măsură la competitivitatea economiei europene; invită, prin urmare, insistent statele membre să găsească urgent o soluție la problemele încă nerezolvate legate de sistemul UE de brevete unice; salută, din acest motiv, obiectivul prevăzut în inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” din cadrul Strategiei Europa 2020 ca primele livrete UE să fie emise în 2014;
110. reiterează faptul că în UE competitivitatea depinde într-o foarte mare măsură de capacitatea de inovare, de instalațiile de cercetare și dezvoltare și de legătura dintre inovare și procesul de fabricare;
111. subliniază rolul-cheie pe care îl joacă cercetarea în îmbunătățirea competitivității europene; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să se asigure că se atinge obiectivul de 3% pentru investițiile în cercetare și dezvoltare;
°
° °
112. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO L 1, 4.1.2003, p. 1.
- [2] JO L 24, 29.1.2004, p. 1.
- [3] JO C 270, 25.10.2008, p. 8.
- [4] JO C 10, 15.1.2009, p. 2.
- [5] JO C 72, 26.3.2009, p. 1.
- [6] JO C 195, 19.8.2009, p. 9.
- [7] JO C 16, 22.1.2009, p. 1.
- [8] JO C 45, 24.2.2009, p. 7.
- [9] JO C 136, 16.6.2009, p. 13.
- [10] JO C 136, 16.6.2009, p. 3.
- [11] JO C 85, 9.4.2009, p. 1.
- [12] JO C 82, 1.4.2008, p. 1.
- [13] Texte adoptate, P6_TA(2009)0099.
- [14] Texte adoptate, P7_TA(2010)0050.
- [15] Texte adoptate, P6_TA(2009)0191.
- [16] JO C 184 E, 6.8.2009, p. 23.
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie (9.11.2010)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009
Raportoare pentru aviz: Silvana Koch-Mehrin
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază faptul că o politică de concurență a UE întemeiată pe principiile pieței deschise și condițiilor de egalitate în toate sectoarele constituie o piatră de temelie a unei piețe interne de succes și o condiție pentru crearea de locuri de muncă durabile și bazate pe cunoaștere;
2. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să prezinte un raport privind punerea în aplicare rapidă și corectă de către statele membre a celui de-treilea pachet energetic în conformitate cu calendarul prevăzut și să evalueze eficacitatea acestui pachet în crearea unei piețe interne funcționale; îndeamnă Comisia să inițieze o analiză suplimentară în sectorul energetic în cazul în care în această evaluare se ajunge la o concluzie negativă; încurajează Comisia, în acest caz, să prezinte măsuri suplimentare care să asigure condiții de piață competitive;
3. subliniază că faptul că modernizarea infrastructurii energetice europene constituie un obiectiv esențial al politicii energetice și salută, prin urmare, accentul central pe care îl pune "Strategiei energetică pentru Europa 2011-2020" asupra infrastructurilor inteligente și moderne care generează rețele integrată la nivelul UE, întrucât în acest mod se contribuie la îmbunătățirea concurenței pe piața europeană de energie, la creșterea opțiunilor consumatorului și a numărului de furnizori și la îmbunătățirea siguranței aprovizionării în Europa; invită statele membre și Comisia să realizeze investiții la scară largă și să finalizeze piața internă a energiei;
4. recunoaște faptul că un nivel ridicat al concentrării pieței și lipsa transparenței pe piețele produselor de bază se constituie într-un obstacol serios pentru concurență și au efecte negative asupra industriei europene; invită Comisia, prin urmare, să analizeze piețele produselor de bază, cum ar fi cele pentru minereul de fier și, în special, pentru cele 14 materii prime critice identificate de către Comisie, pentru a stabili în ce măsură aceste piețe necesită un nivel mai ridicat al transparenței și al concurenței;
5. își reiterează apelurile făcute în vederea asigurării consecvenței dintre toate politicile și prioritățile UE stabilite în strategia UE 2020 pentru creștere și locuri de muncă; subliniază importanța deosebită a unei astfel de consecvențe în ceea ce privește politica în domeniul concurenței;
6. regretă faptul că punerea în aplicare a celui de-al doilea pachet privind piața internă nu s-a încheiat pe deplin, ceea ce împiedică atingerea întregului potențial al liberalizării în sectorul energetic și asigurarea unei concurențe eficiente;
7. atrage atenția asupra faptului că o piață funcțională are un efect de stimulare asupra eficienței energetice;
8. subliniază faptul că recenta criză în domeniul gazelor a arătat că accesul la infrastructura de gaze în Europa reprezintă o cerință pentru integrarea pieței și că dezvoltarea concurenței joacă un rol crucial în garantarea siguranței aprovizionării cu gaze; invită Comisia și statele membre să crească siguranța aprovizionării prin promovarea investițiilor în capacitățile de transport, precum și prin creșterea numărului de furnizori de pe piață și scăderea dependenței de furnizori tradiționali;
9. subliniază faptul că reglementarea prețurilor la energie are un efect negativ și continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare cu privire la buna funcționare a pieței interne, ceea ce ar putea să conducă la denaturarea concurenței și să influențe investițiile și stimulentele pentru eficiența energetică; invită Comisia să prezinte o analiză cu privire la măsura în care mecanismele de control al prețurilor influențează concurența și investițiile în sectorul energetic;
10. ia act de faptul că speculația cu produse de bază poate avea ca efect denaturarea piețelor și a concurenței; salută intenția Franței de a aborda acest aspect în contextul deținerii de către această țară a președinției G-20; atrage atenția asupra faptului că aceasta ar trebui să iasă din sfera de acoperire a produselor agricole și să include metalele;
11. reamintește faptul că convergența digitală și importanța tot mai mare a interoperabilității și a standardelor reprezintă aspecte esențiale pentru TIC în acest mediu global din ce în ce mai mult interconectat; subliniază, în plus, importanța asigurării continue a liberei concurențe în domeniul TIC, odată cu apariția pe piață de noi produse și servicii digitale; prin urmare, solicită Comisiei să abordeze aceste aspecte în viitoarele orientări cu privire la acordurile de cooperare orizontală;
12. invită Comisia și statele membre să recurgă la politicile în domeniul achizițiilor publice pentru stimularea concurenței, de exemplu prin includerea în licitații a cerințelor de ecologice și sociale;
13. atrage atenția asupra faptului că în UE competitivitatea depinde într-o mare măsură de capacitatea de inovare, de instalațiile de cercetare și dezvoltare și de legătura dintre inovare și procesul de fabricare;
14. reiterează apelurile făcute anterior de Parlament în vederea realizării de studii sectoriale cu privire la concentrările din sectorul mass-mediei, care să includă toate formele de distribuție a conținutului mediatic, cum ar fi presa scrisă, televiziunea, posturile radio și internetul;
15. salută adoptarea Orientărilor pentru bandă largă privind ajutoarele de stat acordate rețelelor în bandă largă de bază (serviciile în bandă largă ADSL, prin cablu, mobile, fără fir sau prin satelit) și sprijinul pentru rețele AGN de viteză foarte mare (rețele bazate pe fibră optică sau rețele de cablu avansate și îmbunătățite, în stadiul actual) și solicită Comisiei și statelor membre să disemineze și să promoveze cele mai bune practici și să crească nivelul concurenței;
16. atrage atenția asupra Regulamentului (CE) nr. 544/2009 privind tarifele pentru serviciile intracomunitare de roaming, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2010, aducându-le consumatorilor o serie de avantaje sub forma reducerii prețurilor pentru serviciile vocale și de SMS în roaming; subliniază, cu toate acestea, că pe piețele serviciilor de roaming concurența nu a evoluat încă într-o măsură suficientă și încă mai există unele probleme structurale; solicită Comisiei ca în revizuirea pe care o va realiza în anul 2011 să aibă în vedere posibilitatea abolirii totale a tarifelor pentru serviciile de roaming în interiorul UE;
17. subliniază importanța promovării unei piețe digitale interne; subliniază, în această privință, importanța promovării încrederii consumatorului în serviciile online, precum și a accesibilității acestora, în special prin îmbunătățirea drepturilor consumatorului, prin protejarea informațiilor private și prin eliminarea tuturor obstacolelor care încă stau în calea comerțului și tranzacțiilor transfrontaliere;
18. regretă cazurile de licitare netransparentă a frecvențelor mobile noi de a generația a patra în unele state membre; încurajează Comisia să continue monitorizarea îndeaproape a activităților statelor membre în această privință și să le solicite în continuare statelor membre să realizeze o analiză detaliată a impactului pe care îl au asupra concurenței deciziile privind spectrul de frecvențe și să ia măsurile necesare pentru a împiedica orice fenomen anticoncurențial, în conformitate cu directiva modificată privind serviciile GSM, asigurând, astfel, condiții de concurență egale pentru participanții la piață și pentru operatorii noi;
19. salută Comunicarea revizuită privind radiodifuziunea din iulie 2009, care reafirmă competența statelor membre de a defini cadrul de activitate, finanțarea și organizarea serviciilor publice de radiodifuziune, recunoscând, în același timp, responsabilitatea Comisiei în ceea ce privește controlarea erorilor evidente și invită statele membre să mențină echilibrul între serviciile digitale de mass-media oferite, să asigure loialitatea concurenței și astfel să păstreze un peisaj mass-media vibrant în mediul online;
20. subliniază rolul nou și important pe care îl are politica concurenței în economia digitală; solicită Comisiei să urmeze îndeaproape evoluțiile tehnologice de pe piața digitală și reacționeze rapid dacă este necesar pentru a se asigura că platformele digitale rămân deschise în cea mai mare măsură posibilă prin aplicarea strictă a regulilor de concurență;
21. invită Comisia să aibă în vedere, în cadrul normativ integrat pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală, posibilitatea de a se recurge la legislația în domeniul concurenței pentru a se împiedica orice formă de abuz în acest domeniu;
22. subliniază faptul că inovarea științifică și tehnică, brevetele și industria culturală contribuie într-o extrem de mare măsură la competitivitatea economiei europene; invită insistent statele membre, prin urmare, să găsească urgent o soluție la problemele încă nerezolvate legate de sistemul UE de brevete unice; salută, din acest motiv, obiectivul prevăzut în inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” din cadrul strategiei Europa 2020 ca primele livrete UE să fie emise în 2014;
23. subliniază rolul-cheie pe care îl joacă cercetarea în îmbunătățirea competitivității europene; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să se asigure că se atinge obiectivul de 3% pentru investițiile în cercetare și dezvoltare;
24. subliniază că IMM-urile sunt deosebit de importante pentru întreaga economie europeană; subliniază, de asemenea, potențialul imens pe care îl au IMM-urile în ceea ce privește inovarea și își reiterează cererea adresată anterior Comisiei de a include un capitol dedicat, cu accent asupra condițiilor de concurență loiale și nediscriminatorii pentru IMM-uri.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
9.11.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
44 2 0 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Fiona Hall, Romana Jordan Cizelj, Arturs Krišjānis Kariņš, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
António Fernando Correia De Campos, Andrzej Grzyb, Jolanta Emilia Hibner, Yannick Jadot, Silvana Koch-Mehrin, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Peter Skinner, Silvia-Adriana Țicău, Catherine Trautmann |
|||||
AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor (24.11.2010)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009
Raportoare: Cristian Silviu Bușoi
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. felicită Comisia pentru punerea în aplicare într-un mod flexibil, dar ferm, a normelor în materie de concurență în vederea atenuării efectelor crizei economice asupra întreprinderilor și a consumatorilor și în vederea reechilibrării economiei europene;
2. invită Comisia să se asigure că băncile rambursează ajutorul de stat în cel mai scurt timp posibil după redresarea sectorului financiar, garantând astfel o concurență loială pe piața internă și condiții egale de ieșire de pe piață; subliniază că, pe termen lung, va necesară eliminarea completă a tuturor ajutoarelor de stat temporare, îndeosebi în sectorul automobilelor;
3. solicită Comisiei să evalueze impactul măsurilor ce vizează comportamentul pe piață asupra concurenței și consecințele pe care aceste măsuri le au asupra clienților și consumatorilor;
4. solicită Comisiei să prezinte mai detaliat avantajele concurenței pentru consumatori în raportul său anual privind politica în domeniul concurenței;
5. subliniază necesitatea dezvoltării de sinergii între politica în domeniul concurenței și cea privind protecția consumatorilor, inclusiv prin crearea unei variante europene de recurs colectiv pentru victimele individuale ale unor încălcări ale legislației privind concurența care să se bazeze pe principiul aderării voluntare și să țină seama de criteriile prevăzute în Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2009 conform cărora ar trebui compensate doar daunele efective în beneficiul grupului identificat de persoane sau mandatarului acestora; solicită Comisiei să analizeze modalitățile de a încorpora un astfel de mecanism în sistemele legislative naționale existente;
6. salută regulamentul de exceptare pe categorii a acordurilor verticale, deoarece acesta asigură un echilibru între producători și distribuitori; observă, cu toate acestea, că se înregistrează destul de multe cazuri de nerespectare a duratei obligatorii a clauzelor de concurență și solicită Comisiei să acorde o atenție specială unor astfel de practici inadmisibile;
7. subliniază necesitatea unei mai strânse cooperări între Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței pentru o abordare comună cu privire la concurența de pe piața bunurilor alimentare, bazată pe un schimb continuu de informații, depistarea din timp a domeniilor problematice și distribuirea eficientă a responsabilităților între membrii Rețelei europene în domeniul concurenței, având în vedere că piețele alimentare tind să aibă o dimensiune națională mai accentuată, funcționând în condiții juridice, economice și culturale diferite;
8. subliniază că această cooperare ar trebui să aibă ca obiectiv dezvoltarea unei abordări comune privind protejarea, monitorizarea și aplicarea reglementărilor din domeniul concurenței și asigurarea unor condiții echitabile de concurență pe piețele alimentare, precum și o mai bună eficiență în lanțul de aprovizionare cu alimente, în beneficiul consumatorilor;
9. consideră că, în contextul actualei monitorizări a pieței, Comisia ar trebui să supravegheze îndeaproape operațiunile de achiziții comune la nivel internațional, deoarece este evident că reducerile de preț obținute în virtutea poziției importante pe piață nu sunt transferate către consumatori sub forma unor prețuri cu amănuntul mai mici;
10. solicită din nou Comisiei să includă, dacă este cazul, baza de calcul a amenzilor și noile principii de aplicare a acestora în Regulamentul (CE) nr. 1/2003;
11. reamintește necesitatea realizării unei piețe interne a energiei, care să permită consumatorilor achiziționarea energiei la prețuri accesibile și subliniază necesitatea stringentă de a aplica integral pachetul privind piața internă; solicită Comisiei să se asigure că fuziunile nu subminează avantajele liberalizării pieței pentru consumatori; subliniază nevoia urgentă de a soluționa problema denaturării concurenței datorată reglementării tarifelor energetice;
12. solicită Comisiei Europene să își intensifice eforturile pentru realizarea pieței interne feroviare prin liberalizarea piețelor naționale de transport de pasageri; invită Comisia ca în perioada de tranziție să propună clauze de reciprocitate pentru statele membre care decid să-și deschidă propriile piețe în avans;
13. regretă lipsa progreselor în ceea ce privește îmbunătățirea concurenței în sectorul farmaceutic și solicită Comisiei să accelereze realizarea pieței interne a medicamentelor, în cadrul căreia EMEA să joace un rol mai important în ceea ce privește autorizarea centralizată a medicamentelor; solicită Comisiei să combată posibilele abuzuri ce pot fi provocate de practicile sistematice de grupare a brevetelor, care întârzie intrarea pe piață a medicamentelor generice și restricționează accesul pacienților la medicamente accesibile; îndeamnă Comisia să adopte măsuri punitive în cazul campaniilor de informare înșelătoare îndreptate împotriva medicamentelor generice;
14. consideră că concurența în domeniul sănătății ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor de sănătate, în beneficiul pacienților din UE; solicită Comisiei să supravegheze sectorul sănătății și îndeosebi concurența între spitalele din sectorul public și cele private; solicită Comisiei să investigheze mai îndeaproape cazurile în care spitalele private din statele ce au liberalizat deja sectorul sănătății reclamă subvențiile încrucișate de care beneficiază spitalele din sectorul public;
15. sprijină ferm crearea unui brevet european și a unui mecanism de soluționare a litigiilor în materie de brevete la nivelul UE care să abordeze problema denaturării concurenței cauzate de dispozițiile în vigoare privind brevetele;
16. solicită Comisiei să se asigure că autoritățile naționale de reglementare (ANR) din sectorul telecomunicațiilor respectă recomandarea sa privind tarifele de terminare a apelurilor telefonice pentru a elimina denaturarea concurenței; îndeamnă Comisia să ia în considerare măsuri suplimentare în cazul în care nu se obțin rezultatele așteptate, adică prețuri de consum mai mici;
17. consideră că încălcarea legislației din domeniul concurenței pe piața cardurilor de plată se răsfrânge în mod negativ asupra consumatorilor; sprijină Comisia în eforturile sale de reducere a comisioanelor neobișnuit de mari înregistrate pentru schimburile valutare multilaterale transfrontaliere, ce se reflectă în prețuri mai mari pentru consumatori;
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
22.11.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 14 1 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Bușoi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Laurence J.A.J. Stassen, Catherine Stihler, Eva-Britt Svensson, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Constance Le Grip, Claude Moraes, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Marc Tarabella, Wim van de Camp, Anja Weisgerber |
|||||
AVIZ al Comisiei pentru transport Și turism (10.11.2010)
destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare
referitor la Raportul privind politica în domeniul concurenței în 2009
Raportor pentru aviz: Michael Cramer
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. invită Comisia și statele membre să asigure finalizarea pieței interne a transporturilor și o concurență loială în sectorul transporturilor, respectând în același timp alte obiective politice ale Uniunii Europene, precum buna funcționare a serviciilor de transport și de mobilitate, obiectivele politice în domeniul serviciilor publice, al siguranței și al protecției mediului și obiectivele UE 2020 privind reducerea emisiilor de CO2 și dependența de petrol;
2. subliniază necesitatea de a se finaliza liberalizarea pieței pentru toate modurile de transport pentru a asigura o piață internă fără frontiere în care libera circulație a bunurilor și serviciilor este garantată și în care există norme clare și ușor de aplicat care asigură o concurență liberă și loială;
3. având în vedere necesitatea de a finaliza piața internă pentru toate modurile de transport, solicită Comisiei să publice un raport care să treacă în revistă toate ajutoarele de stat acordate transporturilor publice;
4. subliniază faptul că criza financiară și economică a dus la falimentarea și lichidarea unui mare număr de întreprinderi, nu în ultimul rând în rândul IMM-urilor și întreprinderilor foarte mici din domeniul transporturilor, precum și că planurile de reacție la criză au fost în cea mai mare parte planuri naționale și că coordonarea la nivel european a fost tardivă și ineficace; consideră regretabil faptul că nu a existat un mecanism european, pe modelul unui barometru lunar pentru întreprinderile de transport, care să anticipeze și să prevină mai bine efectele crizei economice; constată că la nivel european ar fi putut fi luate măsuri menite să sprijine întreprinderile din domeniul transporturilor să rezolve problemele legate de fluxul de numerar și de costurile suplimentare temporare pentru a evita suprapunerea la nivelul planurilor naționale, fără a aduce atingere aranjamentelor privind ajutoarele de stat în ansamblul lor sau obligației de concurență loială;
5. solicită Comisiei și statelor membre să garanteze condiții egale atât pentru diferitele moduri de transport, cât și pentru întreprinderile publice și private din cadrul unui anumit mod de transport;
6. își reafirmă sprijinul pentru orientările Comisiei referitoare la ajutorul de stat pentru protecția mediului în domeniul transportului, în vederea promovării sustenabilității sectorului european al transporturilor; încurajează Comisia să întărească caracterul stimulativ al ajutoarelor de stat autorizate în domeniul transporturilor;
7. subliniază necesitatea creării și monitorizării concurenței loiale între diferitele moduri de transport și cadrul fiecăruia dintre acestea pentru a genera structuri și politici tarifare transparente și clare;
8. solicită Comisiei să monitorizeze respectarea normelor sociale, de siguranță și de mediu, făcând o comparație, de exemplu, între diversele tipuri de transport de marfă (rutier, naval, aerian și feroviar) și între zborurile de pasageri pe distanțe scurte și transportul feroviar de pasageri pe distanțe lungi;
9. solicită Comisiei să impună mai multă transparență în relația dintre stat și companiile feroviare publice, inclusiv filialele de transport rutier ale acestora, precum și în transferul de fonduri;
10. invită Comisia să prezinte o analiză a impozitării, taxării, finanțării și tarifării infrastructurii, a sistemelor de TVA aplicabile diferitelor moduri de transport și în cadrul fiecărui stat membru, precum și a efectelor acestora asupra concurenței între diferitele moduri de transport și cadrul fiecăruia dintre acestea și să specifice în acest context efectul taxelor obligatorii și nelimitate percepute pentru utilizarea infrastructurilor feroviare în comparație cu efectele taxelor neobligatorii și limitate aplicabile în cazul utilizării infrastructurilor rutiere;
11. solicită Comisiei să verifice dacă desființarea taxei comerciale pentru o întreprindere feroviară cu sediul comercial într-un stat membru este compatibilă cu normele UE privind concurența în cazul în care aceasta este însoțită de introducerea simultană a unei taxe forfetare pe materialul rulant, având în vedere că întreprinderile străine trebuie să plătească nu numai taxa pe materialul rulant, ci și, spre deosebire de întreprinderile autohtone, taxa comercială, fapt ce contravine principiului de concurență loială;
12. invită Comisia ca, la revizuirea legislației privind drepturile călătorilor și rambursarea acestora în caz de întârzieri, să garanteze existența unor sisteme de rambursare pentru întârzieri echitabile și egale pentru toate modurile de transport și să creeze organisme de arbitraj independente între operatori și clienți;
13. invită Comisia să analizeze efectele pe care asistența substanțială oferită în ultimii ani industriei automobilelor le are asupra concurenței între diversele mijloace de transport;
14. subliniază necesitatea evitării concurenței neloiale în cadrul sectorului liberalizat al transporturilor rutiere prin garantarea aplicării corecte a normelor sociale, de siguranță și de mediu, acordând o atenție specială deschiderii acestei piețe la practicile de cabotaj și de dumping;
15. solicită Comisiei să propună acte legislative împotriva discriminării cu care se confruntă sectorul maritim din cauza controalelor vamale și a altor reglementări birocratice impuse acestui sector de statele membre, chiar și în ceea ce privește comerțul intern al UE, care nu se aplică altor moduri de transport;
16. invită Comisia să prezinte o analiză a cazurilor în care transportatori aerieni cu costuri reduse au fost/sunt avantajați față de alți transportatori, prin condițiile speciale care li se aplică atunci când operează pe anumite aeroporturi după perioada de trei ani aplicată în cazul ajutoarelor pentru companiile aeriene nou înființate;
17. invită Comisia să îmbunătățească modalitatea în care se poate aplica în anumite cazuri aranjamentul privind ajutorul de stat pe baza principiului „prima și ultima dată”;
18. solicită Comisiei să asigure transparența în privința alocării și utilizării efective a sloturilor orare pentru a garanta existența unei concurențe reale în sectorul aviației;
19. salută propunerea Comisiei de a revizui primul pachet legislativ privind transportul feroviar și invită Comisia să nu permită statelor membre și companiilor feroviare ale acestora să împiedice sau să obstrucționeze intrarea altor companii pe piețele lor de servicii feroviare, având în vedere faptul că și ele participă la deschiderea altor piețe (reciprocitate);
20. atrage atenția Comisiei asupra obstacolelor indirecte în calea concurenței care derivă din disparitățile, în sectorul transporturilor, legate de normele de securitate, interoperabilitate și omologare de tip;
21. solicită Comisiei și statelor membre să fie vigilente și să asigure, prin intermediul deciziilor luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, implementarea coerentă și armonizată a normelor prevăzute de legea concurenței în sectorul feroviar; subliniază îndeosebi necesitatea coordonării activității autorităților de supraveghere (reglementare) a sectorului feroviar cu cea a autorităților naționale și europene din domeniul concurenței;
22. subliniază necesitatea limitării adecvate a cotei de piață a consorțiilor maritime de transportatori de containere și a partajării avantajelor operaționale, atât pentru serviciile maritime, cât și pentru serviciile de hinderland, în conformitate cu normele generale ale UE privind concurența loială și sub rezerva condițiilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 906/2009 în ceea ce privește aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; subliniază necesitatea de a se asigura cooperarea operațională în vederea furnizării comune de servicii maritime de linie de către companiile de transport naval, garantând, astfel, eficiența și calitatea serviciilor de transport naval;
23. solicită Comisiei să publice, în vederea îmbunătățirii certitudinii juridice, orientări clare privind ajutorul de stat acordat porturilor pentru construirea de infrastructuri portuare;
24. solicită Comisiei, având în vedere Tratatul de la Lisabona, noile competențe consolidate și potențialul economic al turismului pentru UE, să faciliteze cooperarea proactivă între companiile de turism și să adopte măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea la nivel mondial a destinațiilor de excelență ale UE.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
9.11.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
27 3 7 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Antonio Cancian, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Jaromír Kohlíček, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Hella Ranner, Olga Sehnalová, Brian Simpson, Dirk Sterckx, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Thomas Ulmer, Peter van Dalen, Dominique Vlasto, Artur Zasada |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Philip Bradbourn, Spyros Danellis, Isabelle Durant, Dominique Riquet, Alfreds Rubiks, Vilja Savisaar-Toomast, Joachim Zeller |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
1.12.2010 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
38 0 2 |
||||
Membri titulari prezenți la votul final |
Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Gunnar Hökmark, Wolf Klinz, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Werner Langen, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Arlene McCarthy, Alfredo Pallone, Anni Podimata, Antolín Sánchez Presedo, Peter Simon, Peter Skinner, Theodor Dumitru Stolojan, Ramon Tremosa i Balcells, Corien Wortmann-Kool |
|||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Sophie Auconie, Sari Essayah, Robert Goebbels, Carl Haglund, Thomas Händel, Sophia in ‘t Veld, Thomas Mann |
|||||
Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Timothy Kirkhope, Edvard Kožušník |
|||||