Procedură : 2010/2156(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0143/2011

Texte depuse :

A7-0143/2011

Dezbateri :

PV 12/05/2011 - 9
CRE 12/05/2011 - 10

Voturi :

PV 12/05/2011 - 12.11
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


RAPORT     
PDF 375kWORD 376k
13 aprilie 2011
PE 454.692v02-00 A7-0143/2011

referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Marie-Thérèse Sanchez-Schmid

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internaȚional
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forȚei de muncĂ și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Parlamentul European,

–      având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–      având în vedere Convenția din 20 octombrie 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO)(1),

–      având în vedere Decizia Consiliului din 18 mai 2006 privind încheierea Convenției pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2006/515/CE)(2),

–      având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(3),

–      având în vedere Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a Programului Cultura (2007-2013)(4),

–      având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)(5),

–      având în vedere Comunicarea din 3 ianuarie 2008 a Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor privind conținutul creativ online pe piața unică (COM(2007)0836),

–      având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la „Europeana – etapele următoare”(6) ,

–      având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(7),

–      având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 referitoare la o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare(8),

–      având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa(9),

–      având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor(10),

–      având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind rolul de catalizator pentru creativitate și inovare jucat de cultură (2009)(11),

–      având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–      având în vedere Comunicarea din 30 iunie 2010 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–      având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245/2),

–      având în vedere Comunicarea din 19 octombrie 2009 a Comisiei intitulată „Drepturile de autor în economia cunoașterii” (COM(2009)0532),

–      având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

–      având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–      având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație, precum și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0143/2011),

A.    întrucât industriile culturale și creative (ICC) se caracterizează printr-o natură duală, economică prin faptul că acestea contribuie la dezvoltarea economică prin crearea de locuri de muncă, creșterea economică și crearea de bogăție, dar și culturală, grație activităților care integrează persoane în societate, din punct de vedere social și cultural, precum și prin implicarea în promovarea valorilor și identităților culturale și dezvoltarea unui patrimoniu cultural european;

B.    întrucât, dat fiind faptul că această natură duală implică o diferențiere față de alte industrii, trebuie luată în considerare punerea în aplicare a unor politici și măsuri specifice;

C.    întrucât această natură specifică este recunoscută și promovată de Uniunea Europeană pe scena internațională, având în vedere faptul că UE a adoptat o politică de menținere a cooperării sale culturale în cadrul OMC și a ratificat Convenția UNESCO;

D.    întrucât Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) prevede dreptul de a pune în aplicare politici de protecție a diversității culturale, care este exercitat în mod sistematic de către UE și statele sale membre;

E.    întrucât, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE, este necesară integrarea culturii în alte politici europene, atât interne, cât și externe, și, în această privință, este necesar să se acorde o atenție deosebită, în contextul actualei globalizări, protejării și promovării diversității expresiilor culturale;

F.    întrucât Convenția UNESCO recunoaște rolul important exercitat de ICC în crearea, distribuirea și asigurarea accesului la gama largă de bunuri și servicii culturale și încurajează cooperarea internațională;

G.    întrucât statele membre ar trebui să aibă voința de a susține cultura și creativitatea ca factori fundamentali pentru păstrarea și consolidarea patrimoniului cultural și peisagistic, care trebuie protejat și conservat pentru a contribui la crearea unui sentiment al identității și a intensifica procesul de sensibilizare a publicului la cultură;

H.    întrucât ICC îndeplinesc, în Uniunea Europeană, un rol major în promovarea diversității culturale și lingvistice, a pluralismului, a coeziunii sociale și teritoriale, dar și în democratizarea accesului la cultură și în promovarea dialogului intercultural pe întregul teritoriu al UE;

I.     întrucât diversitatea culturală a Europei și, în special, patrimoniul său bogat de limbi și culturi regionale constituie o materie primă de neînlocuit pentru ICC;

J.     întrucât trebuie acordată o atenție deosebită particularităților de ordin cultural și lingvistic în cadrul dezbaterii privind instituirea unei piețe unice în sectorul conținuturilor creative;

K.    întrucât ICC sunt laboratoare pentru inovarea artistică, tehnică și managerială și întrucât acestea permit o mai amplă diseminare a operelor și a artiștilor la nivel european și internațional;

L.    întrucât sectorul ICC este consolidat, iar vizibilitatea acestuia este asigurată prin diverse inițiative ale Parlamentului European și ale Consiliului Europei, cum ar fi Premiul Europa, Premiul LUX și Itinerarele culturale;

M.   întrucât ICC trebuie să joace un rol în menținerea competențelor și aptitudinilor distinctive, inestimabile și unice, prin fuziunea creativității contemporane și a experienței de lungă durată; întrucât, mai ales în anumite sectoare, cum ar fi moda, ceasornicăria și bijuteria, reputația și succesul mondial al industriilor europene în domeniile respective se bazează pe calificările manuale și pe priceperea artizanilor și a creatorilor;

N.    întrucât artiștii nu au, în prezent, un statut legal la nivelul UE care să ia în considerare natura specifică a activității și carierei acestora, din punctul de vedere al mobilității, condițiilor de lucru și, în special, al protecției sociale,

O.    recunoaște că industriile culturale și creative (ICC), care reprezintă 2,6% din PIB-ul UE, generând 5 milioane de locuri de muncă, se numără printre cei mai importanți factori de creștere din UE, fiind creatoare de locuri de muncă, având un rol important în lanțurile globale de valori și impulsionând inovarea, furnizând valoare adăugată în calitate de factor de coeziune socială și funcționând ca un instrument eficient în lupta împotriva recesiunii actuale;

P.    întrucât ICC influențează aproape toate celelalte sectoare economice, asigurându-le inovațiile care sunt decisive pentru competitivitate, mai ales în cazul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC);

Q.    întrucât aceste industrii constituie o forță motrice pentru economie în era digitală, aducându-și o contribuție semnificativă la inovare și la progresul noilor TIC, și participă la realizarea obiectivelor Strategiei „Europa 2020”;

R.    întrucât ICC pot crea bogăție și locuri de muncă, dacă li se pun la dispoziție mijloacele pentru a concura cu ICC din țările din afara Uniunii Europene în contextul unei strategii europene privind concurența internațională;

S.    întrucât o parte dintre persoanele implicate în industriile culturale și creative exercită activități independente;

T.    întrucât industriile culturale și creative reprezintă o piață în dezvoltare în UE și un domeniu în care statele membre au potențialul de a fi lideri pe piața mondială;

U.    întrucât dezvoltarea comerțului cu bunuri și servicii culturale și creative constituie un pilon important pentru cultură, dezvoltare și democrație;

V.    întrucât creativitatea depinde de accesul la cunoaștere, la opere artistice și la conținuturile creative existente;

W.   întrucât rolul conținutului cultural în economia digitală este esențial; întrucât creșterea economiei digitale în Europa va depinde, în viitor, de existența unei oferte variate de conținut cultural de înaltă calitate;

X.    întrucât era digitală deschide noi perspective acestor industrii prin introducerea de noi modele economice care permit consumatorilor să aibă acces la o ofertă diversificată și de calitate;

Y.    întrucât industria conținuturilor necesită depunerea de eforturi considerabile pentru a elabora oferte legale privind conținutul cultural online, iar toate părțile interesate ar trebui să își unească forțele pentru a asigura sensibilizarea cu privire la ofertele legale existente de conținuturi online;

Z.    întrucât ziarele și revistele reprezintă componente ale industriilor culturale, precum și ale unui peisaj media divers și pluralist la nivel european;

AA. întrucât era digitală pune la încercare și sustenabilitatea sectoarelor tradiționale ale acestor industrii, inclusiv editurile, librăriile și presa scrisă;

AB. întrucât ICC europene au nevoie, pentru a se dezvolta, de un sistem de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală modern, accesibil și sigur din punct de vedere juridic;

AC. întrucât este esențial să se asigure educația artistică și culturală a cetățenilor, iar procesul creativ să se bucure de apreciere, pentru a se dezvolta creativitatea, cunoașterea artelor, a culturii, a patrimoniului cultural și a diversității culturale a UE, educația ar trebui să cuprindă nu doar procesul de învățare a drepturilor digitale, ci și pe cel aferent obligațiilor în acest sens, astfel încât să favorizeze o mai bună înțelegere și respectare a operelor protejate de DPI;

AD. întrucât progresele tehnologice din domeniul TIC nu modifică în niciun fel nevoia fundamentală de protejare a DPI;

AE.  întrucât o mai bună respectare a cadrului juridic existent care protejează aceste drepturi, precum și o serie de reforme privind, între altele, simplificarea procedurilor de acordare a licențelor în industriile culturale, sunt necesare pentru a profita la maximum de noile posibilități oferite, garantând totodată un sistem echilibrat de protecție a drepturilor, care să ia în considerare atât interesele creatorilor, cât și pe cele ale consumatorilor,

AF.  întrucât un sistem modern de mărci comerciale la nivelul Uniunii este esențial pentru protejarea valorii reprezentate de investițiile efectuate de companiile europene din domeniul designului, creației și inovării,

AG. întrucât trebuie garantate investiții strategice destinate ICC, de exemplu prin accesul la finanțări adaptate caracteristicilor și nevoilor lor, pentru a le permite să-și exercite pe deplin rolul care le revine în dinamizarea economiei europene;

AH. având în vedere rolul major al ICC în dezvoltarea de poli de creativitate la nivel local și regional, care sporesc gradul de atractivitate a regiunilor și permit crearea și dezvoltarea de întreprinderi și locuri de muncă ancorate în configurația economică locală și regională, cresc atractivitatea turistică a regiunilor, favorizează crearea de noi întreprinderi, îmbunătățesc imaginea acestor regiuni și promovează sectorul cultural și artistic, precum și păstrarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural european, grație numeroaselor agenții, cum ar fi autoritățile locale și regionale,

AI.   întrucât Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) și planul său de acțiune regional (PAR) au fost aprobate și finanțate pentru perioada 2011-2013;

AJ.  întrucât rolul Alianței europene a industriilor creative ar trebui consolidat,

Rolul motrice al industriilor culturale și creative în Uniunea Europeană

1.     subliniază că este necesară o analiză a ICC și a impactului activităților acestora asupra economiei europene, care să le identifice, să le definească și să le descrie filieră cu filieră, în vederea evidențierii caracteristicilor acestora, a unei mai bune înțelegeri a obiectivelor și problemelor acestora și a punerii în aplicare de măsuri mai eficiente;

2.     solicită Comisiei să își continue eforturile vizând o mai bună definire a ICC pentru a analiza în profunzime impactul acestora asupra creșterii pe termen lung și a competitivității la nivel internațional și să promoveze o mai bună recunoaștere a caracteristicilor acestui sector;

3.     solicită statelor membre să își asume în mod activ angajamentul de protejare și susținere a propriului patrimoniu cultural, recunoscând faptul că dezvoltarea ICC necesită o economie duală, în care investițiile publice și cele private să coexiste;

4.     consideră că ICC ar trebui să se afle în centrul noii agende politice europene, în conformitate cu nevoile economice ale sectorului și în contextul digitalizării, și că viitorul program Cultura ar trebui să reflecte nevoile sectorului cultural și creativ în era digitală printr-o abordare mai pragmatică, mai cuprinzătoare;

5.     recunoaște faptul că, deoarece constituie surse de inovare economică și socială în numeroase alte sectoare ale economiei, ICC dispun de un important potențial de creare de sinergii;

6.     solicită Comisiei să-și continue eforturile de sprijinire, promovare și facilitare a dezvoltării cadrului culturii și creativității prin încurajarea unui sistem mai precis de cooperare între statele membre și instituțiile UE bazat pe schimburile de experiență în materie de bune practici; recomandă Comisiei să includă autoritățile locale și regionale în procesul de monitorizare a rezultatelor Cărții verzi, în conformitate cu principiul subsidiarității;

7.     solicită Comisiei să elaboreze o carte albă, având în vedere importanța tot mai mare a ICC, precum și obiectivul de a consolida acest sector, care prezintă o importanță strategică pentru realizarea obiectivelor Europa 2020;

Educație, formare și sensibilizare

8.     încurajează statele membre și Comisia să promoveze educația artistică și culturală (acordând o importanță deosebită creativității) în rândul tuturor grupelor de vârstă, de la învățământul primar la cel superior și/sau profesional, și să dezvolte totodată aptitudinile antreprenoriale ale creatorilor, inclusiv în cadrul învățării continue, având în vedere în special rolul său de sensibilizare față de creativitate și de educație cu privire la buna utilizare a TIC și la respectarea proprietății intelectuale;

9.     subliniază avantajele pe care le oferă o educație ce combină cunoașterea teoretică a istoriei civilizației și a tehnicii, pe de o parte, și creația artistică aplicată și gestiunea bunurilor culturale, pe de altă parte, în întreprinderi, ateliere etc., în vederea îmbunătățirii calificărilor de natură atât teoretică, cât și practică;

10.   subliniază importanța programelor educaționale care se concentrează pe formarea profesională, dezvoltarea ideilor și a capacității de a povesti, pe aptitudinile informatice, pe aptitudinile tehnice, antreprenoriale și de marketing, inclusiv folosirea rețelelor sociale, precum și pe aptitudinile lucrătorilor;

11.   reliefează potențialul de dialog și cooperare strânsă între ICC, universități, centre de cercetare, școli de artă și instituții de artă, pentru a oferi programe de formare comune și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții;

12.   reamintește Comisiei și statelor membre nevoia urgentă de a recunoaște calificările profesionale în cadrul ICC, de a promova mobilitatea studenților și a cadrelor didactice universitate și de a dezvolta, în continuare, stagii care să alterneze formarea și experiența practică pentru artiști și creatori;

13.   invită Comisia să solicite statelor membre să completeze cadrul de recunoaștere a calificărilor profesionale și a cursurilor de formare profesională, nu în ultimul rând în ceea ce privește noile competențe necesare în sectorul ICC;

14.   solicită Comisiei să promoveze cercetarea și programele de parteneriat comune între ICC și sectorul educației și al formării profesionale, inclusiv formarea profesională internă, permițându-le, astfel, cetățenilor să își dezvolte competențe creative și interculturale, pentru a facilita utilizarea de noi tehnici și instrumente creative în sectorul educațional, a intensifica educația și formarea pe tot parcursul vieții, mai precis prin intermediul Fondului social european, ținând cont de ritmul schimbărilor tehnologice din acest domeniu și, reciproc, să reînnoiască ICC prin intermediul cercetării și al instruirii;

15.   solicită statelor membre să promoveze disponibilitatea formărilor în domeniul gestiunii, afacerilor și spiritului antreprenorial destinate în mod expres profesioniștilor din ICC, pentru a le permite acestora să-și dezvolte capacitățile antreprenoriale și de comunicare necesare într-un mediu socioeconomic în permanentă schimbare; ia act de experiența pozitivă cu privire la formare și gestiune acumulată în domeniul audiovizualului datorită programului MEDIA și speră că programul Cultura va dispune de instrumente similare;

16.   propune crearea de noi proiecte-pilot în baza programelor Erasmus ași Erasmus pentru tinerii întreprinzători, pentru a permite o cooperare mai amplă între universități și întreprinderi în sectorul cultural și creativ;

17.   subliniază necesitatea transmiterii tehnicilor și a cunoștințelor și utilitatea consolidării uceniciei, a introducerii unor programe de formare profesională consacrate sectorului culturii și al creației și unei utilizări mai solide a programelor și curriculei existente, prin asigurarea unui învățământ multidisciplinar și promovarea cooperării și a parteneriatelor între instituții de învățământ, studenți, profesioniștii din sectorul culturii și al creației, întreprinderile de toate dimensiunile, inclusiv sectorul public și privat, artizani, precum și organisme financiare;

18.   recunoaște importanța ICC în stimularea dezvoltării conținutului european, contribuind astfel la convergența culturală a statelor membre și la o relație mai strânsă între popoarele acestora;

19.   subliniază că învățarea și competențele interculturale permit cetățenilor să înțeleagă alte culturi, contribuind, astfel, la incluziunea socială;

Condiții de muncă și spirit antreprenorial

20.   recunoaște impactul, competitivitatea și viitorul potențial al ICC ca motor important de creștere economică sustenabilă în Europa, care poate juca un rol decisiv în redresarea economică a UE;

21.   solicită Comisiei să recunoască ICC ca fiind o parte productivă a economiei europene, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a contribui la sporirea gradului de competitivitate a altor sectoare ale economiei;

22.   subliniază că este indispensabilă lansarea unui proces de reflecție pe tema condițiilor de lucru și a aspectelor economice, sociale, juridice și fiscale ale acestor sectoare, vizând, în special, dimensiunea antreprenorială a ICC și condițiile de lucru;

23.   subliniază, în acest sens, necesitatea combaterii discriminării salariale și a îmbunătățirii gradului de adecvare a locurilor de muncă la nivelul de calificare;

24.   invită Comisia, în consecință, să analizeze impactul exercitat de ICC asupra economiei UE și să publice un ghid de evaluare a performanțelor fiecăreia dintre filierele sectorului în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și generarea de câștiguri pentru întreprinderi;

25.   subliniază nevoia de a dezvolta un puternic spirit antreprenorial în domeniul cultural și creativ, la nivel local, regional, național și european;

26.   subliniază necesitatea creării unor condiții optime pentru ocuparea profesională a tinerilor absolvenți de studii universitare și profesioniști din acest sector și pentru promovarea oportunităților oferite acestora de a deveni întreprinzători, precum și a formării acestora în ceea ce privește aspectele specifice lumii culturale și a creației legate de economie, fiscalitate, finanțe și tehnologie, precum și în domeniile comunicării și al marketingului, al DPI (drepturilor de proprietate intelectuală) și al transmiterii cunoștințelor între generații;

27.   invită Comisia Europeană să creeze o platformă multilingvă care să le permită profesioniștilor din sectorul culturii și al creației să se alăture unei rețele la nivel european, în cadrul căreia să poată realiza schimburi de experiențe, bune practici și cunoștințe, să coopereze în cadrul unor proiecte comune sau al unor proiecte-pilot cu o dimensiune transnațională și transfrontalieră și să aibă la dispoziție informații complete despre normele juridice în vigoare (precum aspectele legate de drepturile de autor și drepturile sociale) și posibilitățile de finanțare;

28.   solicită Comisiei și statelor membre să includă, încă o dată, la rubrica ICC, organizațiile non-profit și operatorii din economia socială, în conformitate cu definițiile din Rezoluția Parlamentului din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială, având în vedere faptul că acestea activează în sectoare relevante pentru ICC, permițând, astfel, adoptarea de avantaje fiscale, un acces facil la credite și protecția locurilor de muncă;

29.   solicită Comisiei să respecte și să recunoască acțiunile întreprinse de serviciile culturale, organizațiile nonprofit și inițiativele private care participă la dezvoltarea unei economii creative bazate pe incluziune; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să permanentizeze bunele practici ce vizează facilitarea accesului la cultură și la conținutul creativ al tinerilor, indiferent de statutul acestora (studenți, ucenici, stagiari, în căutarea unui loc de muncă etc.) și al categoriilor deosebit de vulnerabile, de exemplu, prin intermediul unor tarife reduse, al bonurilor culturale sau al activităților culturale gratuite;

Statutul artiștilor

30.   reafirmă necesitatea creării unui statut al artistului european, astfel încât artiștii să se poată bucura de condiții de muncă satisfăcătoare și de măsuri adecvate în ceea ce privește sistemele fiscale, drepturile acestora la muncă și la asigurări sociale și drepturile de autor, în vederea asigurării unei mai bune mobilități pe întregul teritoriu al UE;

31.   invită statele membre care nu au întreprins încă acest demers să dea curs Recomandării UNESCO referitoare la statutul artistului(12);

Profesiile artistice

32.   reamintește că profesiile artistice constituie unul din pilonii patrimoniului nostru cultural și ai economiei noastre și că trebuie, așadar, asigurată conservarea acestora prin intermediul unor mecanisme adecvate de transmitere a cunoștințelor și competențelor, astfel cum se subliniază în Rezoluția din 10 aprilie 2008 a Parlamentului European referitoare la industriile culturale din Europa;

33.   reafirmă obiectivul de a conserva caracterul specific al unor meserii și transferul de cunoștințe, în special în sectorul cultural, creativ și artizanal, precum și obiectivul de a garanta mecanisme de transfer al cunoștințelor; propune să se încurajeze crearea, la nivel local, regional și teritorial, de ateliere de transmitere a cunoștințelor, în special pentru sectorul creativ tradițional;

34.   atrage atenția asupra faptului că modelul economic al ICC, inclusiv în sectorul produselor de lux, care este reprezentativ pentru acesta, se bazează pe inovare, creativitate constantă, încrederea consumatorilor și investiții în locuri de muncă care, adesea, necesită înalte calificări și presupun cunoștințe unice; solicită Comisiei să promoveze sustenabilitatea acestui model economic în propunerile sale care se referă la ICC, prin dezvoltarea unui cadru de reglementare adaptat la caracteristicile specifice ale acestora, în special în ceea ce privește respectarea DPI;

35.   subliniază pericolul unui deficit de forță de muncă în unele sectoare foarte specifice sau necesitând niveluri foarte înalte de calificare, care contribuie la existența ICC din UE, și solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, împreună cu întreprinderile, pentru a asigura menținerea acestor aptitudini unice și pentru a facilita formarea unei noi generații de artizani și lucrători specializați în aceste profesii;

Spre o mai bună difuzare și circulație a operelor în era digitală

36.   încurajează statele membre să promoveze distribuția și circulația operelor în întreaga Uniune Europeană;

37.   recunoaște faptul că trebuie promovată nu doar inovarea în materie de producție tehnologică, ci și inovarea în procesele de gestiune și în dezvoltarea, distribuția și marketingul propriilor proiecte;

38.   solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a institui acțiuni specifice și instrumente adecvate în vederea susținerii și dezvoltării ICC europene, în special a IMM-urilor, în scopul îmbunătățirii procesului de creație, producție, promovare și distribuție de bunuri și servicii culturale;

39.   subliniază faptul că exploatarea online poate reprezenta o adevărată oportunitate pentru o mai bună difuzare și distribuire a operelor europene, în special a celor audiovizuale, cu condiția ca oferta legală să se poată dezvolta într-un mediu concurențial sănătos, care să combată cu eficacitate oferta ilegală de opere protejate și să se poată dezvolta noi modalități de remunerare a creatorilor, care îi asociază din punct de vedere financiar la reușita activității lor;

40.   solicită Comisiei să asigure punerea strictă în aplicare a articolului 13 din Directiva privind serviciile media audiovizuale(13), care prevede că statele membre trebuie să se asigure că serviciile audiovizuale la cerere promovează producția de opere europene și accesul la acestea, precum și să îi prezinte un raport privind punerea în aplicare a acestei dispoziții până cel târziu în 2012;

41.   subliniază că, pentru a garanta o mai bună distribuție a operelor și a repertoriilor europene, sunt necesare inițiative care să aibă drept obiectiv îmbunătățirea și promovarea traducerii, a dublajului, a subtitrării, a supratitrării și a digitalizării operelor culturale europene și trebuie elaborate măsuri specifice în aceste domenii în cadrul noii generații a programelor MEDIA și Cultura pentru perioada 2014-2020;

42.   solicită Comisiei Europene să încurajeze dezvoltarea ICC, în special online, prin adoptarea de măsuri relevante care să asigure că toate părțile interesate poartă în comun răspunderea pentru protejarea, în mod egal, a produselor și serviciilor în mediul digital, în vederea sporirii încrederii consumatorului în sectorul online;

43.   solicită Comisiei să instituie un cadru juridic care să asigure un nivel ridicat de încredere în spațiul digital, comercial și necomercial, astfel încât ICC, pe de o parte, și consumatorii, pe de altă parte, să beneficieze pe deplin de canalele de distribuție fără teama de a fi descurajați de practici abuzive sau înșelătoare;

44.   solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită rolului bibliotecilor ca instituții de diseminare a culturii și ca forumuri de dialog; consideră că bibliotecilor, precum și sectorului educativ și cultural, ar trebui să li se acorde responsabilitate și resurse pentru trecerea la spațiul digital; reamintește că acest proces este urgent, dat fiind faptul că bibliotecile europene nu dispun, nici în prezent, decât de resurse limitate pentru a realiza într-un mod satisfăcător conversia la formatele digitale;

45.   subliniază importanța extinderii bibliotecii digitale europene și a dezvoltării acesteia atât ca focar pentru a transmite imaginea patrimoniului cultural, a memoriei colective și a creativității Europei, cât și ca punct de pornire pentru activități educative, culturale, inovatoare și antreprenoriale; subliniază că schimburile artistice constituie unul dintre pilonii patrimoniului nostru cultural și ai economiei noastre și că trebuie, așadar, garantată continuitatea acestora prin intermediul unor mecanisme adecvate de transmitere a cunoștințelor și competențelor;

46.   subliniază necesitatea de a acorda atenția cuvenită încercărilor cu care se confruntă sectoarele tradiționale ale ICC, cum ar fi editurile, librăriile și presa scrisă;

47.   solicită Comisiei să adopte inițiative de promovare și dezvoltare a competențelor digitale, având în vedere tranziția tot mai accentuată a industriei editoriale către producția și distribuția de conținut digital; subliniază faptul că editurile ar trebui să fie angrenate într-un mod mai activ la inițiative consacrate educației în domeniul mass-mediei digitale;

Pentru o piață internă a conținuturilor culturale și creative

48.   îndeamnă statele membre și Comisia să creeze o piață unică digitală europeană, să introducă mecanisme de sprijin tehnic și financiar destinate ICC în vederea digitalizării patrimoniului cultural, precum și să instituie standarde comune europene;

49.   subliniază importanța punerii în aplicare rapide și a reușitei inițiativei Agendei digitale, pentru a permite ICC să beneficieze pe deplin și să se adapteze cu succes la toate oportunitățile create de banda largă extinsă de mare viteză și de noile tehnologii fără fir;

50.   invită statele membre și Comisia să ia măsurile necesare pentru instituirea unei piețe interne europene a conținuturilor culturale și creative online, garantând accesul cetățenilor europeni la aceste conținuturi și asigurând totodată protecția și remunerarea corectă a titularilor de drepturi, precum și consolidarea tuturor canalelor de finanțare destinate sectorului creației;

51.   invită Comisia să susțină noile modele economice novatoare din sectorul creației și al culturii, care să sunt adaptate la efectele mondializării și la provocările inerente erei digitale, în special în ceea ce privește sectoarele industriei conținutului;;

52.   subliniază importanta interoperabilității și a standardelor în crearea de condiții de acces echitabile la platforme și echipamente noi; solicită Comisiei să promoveze interoperabilitatea între platforme, să dezvolte standarde care să contribuie la crearea unei piețe favorabile inovării și să evite folosirea unor sisteme care ar putea limita accesul la un conținut diversificat;

53.   solicită Comisiei să promoveze utilizarea, difuzarea și dezvoltarea de software cu sursă deschisă și de standarde deschise, care prezintă un potențial de inovare, creativitate, difuzare a cunoștințelor și creare de locuri de muncă;

54.   constată că fragmentarea pieței în sectoarele cultural și creativ este cauzată, parțial, și de diversitatea culturală și preferințele lingvistice ale consumatorilor;

55.   subliniază importanța studierii modalităților optime de adaptare a cadrului de reglementare, cu precădere a normelor privind politica în materie de concurență, la situația specifică sectorului cultural, în vederea asigurării diversității culturale și a accesului consumatorilor la o serie de servicii și conținut cultural de calitate superioară;

56.   ia act de faptul că atât comerțul electronic, cât și internetul se dezvoltă într-un ritm alert, noile „generații” de tehnologii succedându-se la intervale de timp din ce în ce mai scurte, prin urmare, consideră că ar trebui să se urmărească alinierea răspunsul normativ al UE la cerințele sociale și comerciale actuale, astfel încât acesta să nu devină inutil din cauza întârzierii acumulate și să nu reprezinte un obstacol în calea deblocării întregului potențial al ICC ale statelor membre ale UE;

57.   subliniază necesitatea de a reflecta la condițiile optime care permit dezvoltarea acestei piețe unice, acordând o atenție deosebită aspectelor legate de fiscalitate, de exemplu, în ceea ce privește deducerile la sursă aplicabile venitului din drepturile de autor, permițând introducerea unei rate a TVA reduse pentru bunurile și serviciile culturale difuzate pe suport fizic sau distribuite online, pentru a favoriza dezvoltarea acestora;

58.   subliniază că normele privind TVA și lipsa unor metode de plată accesibile pentru comerțul online constituie, la rândul lor, un impediment în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne, care necesită o soluție urgentă;

59.   solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte în cel mai scurt termen posibil propuneri legislative concrete privind modul în care ar putea fi soluționate aceste probleme, pentru a elimina obstacolele existente în calea dezvoltării pieței interne, în special în mediul online, respectând în același timp cererea consumatorilor și diversitatea culturală;

60.   solicită Comisiei să ia în considerare, în ceea ce privește inițiativa emblematică „Agenda digitală”, nevoia de a susține adaptarea sectorului european al editurilor electronice la provocările reprezentate de concurență, prin crearea unor condiții de favorizare a interoperabilității sistemelor, a transferabilității între dispozitive și a concurenței loiale;

Drepturi de proprietate intelectuală

61.   subliniază faptul că DPI reprezintă un atu fundamental pentru societățile din sectorul creației, un stimulent pentru creativitatea la nivel individual și o investiție în creație; solicită, prin urmare, elaborarea unor programe care să contribuie la adaptarea ICC la tranziția spre era digitală, prin intermediul unor noi servicii online, bazate pe noi forme de gestiune a drepturilor, care să promoveze drepturile de autor; solicită, în plus, un cadru de reglementare echilibrat în domeniul protecției și respectării DPI;

62.   evidențiază necesitatea unei reale respectări a DPI, atât în mediul offline, cât și în cel online, și subliniază, în acest sens, că toate măsurile ar trebui atent evaluate, pentru a le garanta eficiența, proporționalitatea și compatibilitatea cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

63.   solicită Comisiei să adapteze drepturile de autor la era digitală, permițând ICC să beneficieze de avantajele create de tehnologia digitală și de convergența mass-mediei, precum și să studieze modalități specifice de facilitare a utilizării conținutului creativ și a materialului arhivat, introducând sisteme colective extinse de acordare de licențe și sisteme de tip „ghișeu unic”, ușor de utilizat, pentru acordarea drepturilor;

64.   subliniază, în acest context, rolul esențial al societăților de gestiune colectivă pentru dezvoltarea creativității și a economiei digitale europene; solicită Comisiei, în contextul elaborării în curs a unei propuneri de directivă privind gestiunea drepturilor colective, să instituie un cadru juridic adecvat pentru societățile de gestiune colectivă și regruparea repertoriilor de drepturi de autor;

65.   invită Comisia să sprijine viabilitatea unui sistem paneuropean de acordare de licențe, care să se bazeze pe actualele modele multiteritoriale de acordare a drepturilor colective și individuale și să faciliteze inițierea de servicii cu o gamă vastă de conținut, sporind, astfel, accesul legal la conținutul cultural online;

66.   invită Comisia și statele membre să promoveze schimburile de bune practici în privința unor metode eficace de sensibilizare a opiniei publice cu privire la efectele încălcării DPI;

67.   îndeamnă Comisia și statele membre, împreună cu părțile interesate, să organizeze o campanie de sensibilizare la nivel european, național și local, în special în rândul tinerilor consumatori europeni, cu privire la necesitatea respectării DPI;

68.   solicită Comisiei și statelor membre să combată practicile comerciale abuzive și încălcarea DPI, ale căror victime pot fi ICC, atât în economia reală, cât și în cea digitală;

69.   subliniază necesitatea de a aborda în sfârșit lipsa acută a cărților pe care o resimt persoanele cu deficiențe de vedere sau cu probleme de lectură; reamintește Comisiei și statelor membre obligațiile care le revin în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități de a lua toate măsurile corespunzătoare pentru ca aceste persoane să aibă acces la produsele culturale în formate accesibile și pentru ca legile care protejează DPI să nu constituie o barieră nejustificată sau discriminatorie în calea accesului persoanelor cu dizabilități la produsele culturale;

70.   invită Comisia să-și aducă o contribuție activă și constructivă în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru a se ajunge la un acord cu privire la o normă juridică obligatorie, pe baza propunerii de tratat elaborate de Uniunea Mondială a Nevăzătorilor și depusă la OMPI în 2009;

71.   subliniază necesitatea de a soluționa problema operelor „orfane”; salută intenția declarată a Comisiei de a prezenta propuneri în acest sens; constată că problema operelor „orfane” și a „găurii negre a secolului XX” nu se limitează doar la operele tipărite, cum ar fi cărțile și revistele, ci cuprinde toate tipurile de opere, inclusiv fotografiile, muzica și producțiile audiovizuale;

72.   invită Comisia să încurajeze acordarea de sprijin financiar inițiativelor din sectorul privat vizând crearea de baze de date accesibile unui public larg, care să includă drepturi și cataloage din repertoriul muzical, audiovizual sau de alt tip; astfel de baze de date ar crește transparența și ar raționaliza procedurile de atribuire a drepturilor;

73.   invită Comisia să încurajeze elaborarea unor mecanisme echitabile, imparțiale și eficace de soluționare alternativă a litigiilor, pentru toate părțile implicate;

74.   consideră că Comisia ar trebui să țină cont de problemele specifice întâmpinate de IMM-uri cu ocazia revendicării DPI-urilor lor, conform principiului în virtutea căruia trebuie să gândim mai întâi la scară mică (Think Small First), statuat prin Legea întreprinderilor mici pentru Europa (Small Business Act for Europe), inclusiv prin aplicarea principiului nediscriminării pentru IMM-uri;

75.   salută revizuirea, de către Comisie, a sistemului UE de mărci comerciale și o încurajează să întreprindă demersurile necesare, astfel încât să fie luate măsurile necesare pentru ca mărcile comerciale să poată beneficia de același nivel de protecție atât în mediul online, cât și în cel offline;

Finanțarea industriilor culturale și creative

76.   reamintește că toate politicile și măsurile de susținere și finanțare destinate industriilor ICC trebuie să țină seama de caracteristicile fiecărei filiere a acestui sector;

77.   solicită Comisiei să asigure ICC statutul de veritabile IMM-uri în ceea ce privește toate modalitățile de acces la credite, de sprijin pentru inițierea de noi activități economice și de protecție a locurilor de muncă, care ar trebui să fie adaptate, în mod corespunzător, la particularitățile sectorului, având în vedere, mai ales, nivelul scăzut de capitalizare, considerarea mărcii drept un activ, gradul ridicat de risc în etapa inițială, puternicul impact IT, încadrarea în muncă discontinuă și nevoia de servicii centralizate;

78.   invită întreaga panoplie a actorilor interesați să reflecteze la introducerea de noi instrumente financiare novatoare, atât la nivel european, cât și național, ca, de exemplu, dispozitivele de garanție bancară, avansurile rambursabile, fondurile de capital-risc și stimulentele pentru înființarea de consorții locale, care iau în considerare nevoile acestor industrii și, în special, faptul că singura formă de capital al creatorilor este, în multe cazuri, imaterială;

79.   încurajează mobilizarea fondurilor și a programelor UE existente (de exemplu, prin intermediul instrumentului de microfinanțare) în favoarea dezvoltării micilor întreprinderi și a microîntreprinderilor din sectorul culturii și al creației, pentru a optimiza sprijinul acordat întreprinderilor, prin facilitarea accesului la informațiile privind posibilitățile de finanțare și prin simplificarea procedurii de solicitare și candidatură în acest domeniu;

80.   propune introducerea de microfinanțări pe termen scurt pentru a încuraja experimentarea și dezvoltarea de proiecte novatoare în sectorul culturii și al creației;

81.   recomandă Comisiei să evalueze relevanța fondurilor structurale, precum și a programelor actuale și viitoare din domeniul culturii, mass-mediei audiovizuale, tineretului și educației, din punctul de vedere al potențialului acestora de a promova sectorul creativ, precum și să formuleze concluzii și să le pună în aplicare în vederea unei mai bune politici de susținere;

82.   recunoaște, în plus, eficacitatea programelor UE, precum Programul pentru inovare și competitivitate, pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și sugerează Comisiei să evalueze posibilitatea de a concepe programe specifice similare pentru ICC;

83.   solicită Comisiei să ia în considerare crearea unei linii bugetare specifice în cadrul inițiativei emblematice „Agenda digitală”, pentru a susține tranziția către digitalizare în cinematografia europeană, pentru a le asigura tuturor cetățenilor UE accesul la conținuturi care reflectă diferitele identități ale Europei, precum și pentru a crește gradul de competitivitate a întregului sector al filmului european;

84.   subliniază importanța acțiunilor de mecenat și a parteneriatelor public-privat în finanțarea și susținerea activităților culturale și creative și solicită îmbunătățirea accesului industriilor culturale și creative la creditare, precum și examinarea unor formule alternative, cum ar fi reducerea impozitelor sau stimulentele fiscale, în vederea încurajării acțiunilor de mecenat din partea întreprinderilor;

85.   subliniază importanța formării profesioniștilor din sectorul bancar în vederea consilierii în materie de finanțare a proiectelor culturale și creative, în vederea facilitării accesului la creditele oferite de instituțiile financiare;

86.   subliniază importanța dezvoltării de servicii de consiliere și consultanță în domeniul financiar și al gestiunii afacerilor, pentru a permite persoanelor care lucrează în sectorul cultural și creativ, în special IMM-urilor și întreprinderilor foarte mici, să înțeleagă instrumentele necesare unei bune gestiuni a afacerilor, în vederea îmbunătățirii procesului de creare, producție, promovare și distribuire de servicii și bunuri culturale;

87.   subliniază necesitatea formării de profesioniști capabili să asigure viabilitatea financiară și economică a proiectelor culturale și creative, în vederea îmbunătățirii accesului la credite în relațiile cu instituții financiare și bancare care, în general, nu sunt familiarizate cu caracteristicile acestui sector;

88.   invită Comisia, în contextul Agendei digitale, să sprijine IMM-urile care desfășoară activități în cadrul ICC în identificarea unor modele de afaceri online competitive și inovatoare, ușor accesibile pentru consumatori, bazate pe cofinanțare și pe suportarea în comun a riscurilor de către ICC și intermediari;

89.   în consecință, solicită atât Comisiei, cât și statelor membre, să garanteze că procedurile referitoare la achizițiile publice nu generează birocrație excesivă sau costuri inutile pentru IMM-uri;

90.   solicită Comisiei, având în vedere lansarea, în luna decembrie 2011, a celui de al Optulea program-cadru de cercetare, să asigure finanțare în vederea punerii în aplicare a proiectelor de activități antreprenoriale și de lansare de noi activități economice propuse de tineri în vârstă de maximum 35 de ani în sectorul ICC;

91.   solicită să se asigure finanțare prioritară, în baza programului IEPV PIR 2011-2012, pentru ICC, având în vedere mai ales sectorul audiovizualului și producția și distribuția de opere audiovizuale în regiunea euro-mediteraneană;

92.   sugerează utilizarea cadrului Alianței europene a industriilor creative (AEIC) ca platformă de acces la informații și consiliere privind disponibilitatea investițiilor, strategiile de afaceri pe termen lung, accesul la împrumuturi, fondurile de garantare și investițiile private transfrontaliere și solicită să se studieze posibilitatea de a institui o Bancă a Industriilor Creative;

93.   încurajează statele membre și autoritățile locale și regionale să creeze condiții favorabile pentru ca ICC să stabilească contacte cu organizații care le pot oferi finanțare și solicită acestor autorități să sensibilizeze organizațiile financiare cu privire la situația specifică a ICC, pentru a le convinge să investească în aceste industrii și, mai ales, în IMM-uri și întreprinderi foarte mici, pe baza unor proiecte culturale cu un puternic potențial economic;

94.   încurajează organismele locale, teritoriale și regionale să sensibilizeze în mai mare măsură instituțiile financiare cu privire la caracteristicile speciale ale ICC, astfel încât să fie motivate să investească în aceste industrii, în special în IMM-uri;

Cooperare locală și regională

95.   subliniază că ICC contribuie adeseori la stimularea și reconversia economiilor locale aflate în dificultate, favorizând apariția unor noi activități economice și contribuind la crearea de noi locuri de muncă durabile, îmbunătățind atractivitatea regiunilor și a orașelor europene, în scopul asigurării coeziunii sociale și teritoriale;

96.   subliniază rolul esențial pe care îl joacă cultura în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a teritoriilor transnaționale și este conștient de faptul că infrastructurile și instrumentele ICC pot contribui la realizarea coeziunii teritoriale; consideră că stimularea culturii și a creativității este parte integrantă a cooperării teritoriale și că ar trebui să se facă mai mult în această privință;

97.   invită toate organele implicate la nivel local să utilizeze programele de cooperare teritorială pentru a transfera și a utiliza cele mai bune practici pentru dezvoltarea sectorului ICC;

98.   recomandă, pe de o parte, desfășurarea unor activități de cercetare mai intense vizând interdependența dintre furnizarea de cultură și localizarea întreprinderilor din sectorul cultural și creativ, precum și importanța culturii, la nivelul UE, ca factor în luarea deciziilor întreprinderilor privind alegerea locației și, pe de altă parte, asigurarea de sprijin pentru cercetarea academică privind impactul exercitat de întreprinderile din sectorul cultural și creativ asupra locurilor în care acestea sunt situate;

99.   solicită Comisiei și statelor membre să pună laolaltă cunoștințele disponibile privind practicile, nevoile și experiențele pozitive desprinse din cooperarea transfrontalieră și teritorială în domeniul culturii și activităților creatoare pentru a dobândi expertiză specifică în domeniul culturii, creativității și a regiunilor transfrontaliere (îndeosebi în domenii puțin explorate precum legătura dintre cultură, creativitate și economie) și să elaboreze strategii transfrontaliere pentru administrarea patrimoniului cultural și a resurselor;

100. invită autoritățile locale și regionale să creeze locuri de întâlnire și să pună bazele necesare creării de rețele locale, pentru a sensibiliza profesioniștii din acest sector cu privire la ICC, prin schimburi de cunoștințe, prin experimente, prin îmbunătățirea aptitudinilor și prin formarea în domeniul noilor tehnologii, cum ar fi tehnologiile digitale, cât și publicul larg, prin formare, dezbateri și alte evenimente culturale și artistice, și să dezvolte centre de creativitate, precum și incubatoare de întreprinderi pentru a permite tinerilor profesioniști și întreprinderilor din sectorul creației să lucreze în rețea, să încurajeze inovarea și să asigure sectorului o mai mare vizibilitate;

101. solicită autorităților locale și regionale să se alăture rețelelor în vederea schimburilor de bune practici și a realizării de proiecte-pilot transnaționale și transfrontaliere;

102. subliniază faptul că autoritățile locale și regionale pot contribui în mod semnificativ la o mai bună diseminare și circulație a bunurilor culturale, prin organizarea, susținerea și promovarea de evenimente culturale;

103. subliniază faptul că infrastructurile și facilitățile culturale și creative joacă un rol important pentru dezvoltarea urbanistică a municipiilor și orașelor, pentru crearea unui mediu atractiv pentru investiții și, în special, pentru reabilitarea și revitalizarea vechilor cartiere industriale și că moștenirea culturală conferă valoare adăugată și individualitate în dezvoltarea și reînnoirea zonelor rurale, îndeosebi prin contribuția sa la turismul rural și la stoparea depopulării acestor zone;

104. consideră, de asemenea, că acesta reprezintă un factor deosebit de important în cadrul strategiilor de reabilitare a vechilor districte industriale, precum și în politicile care definesc noile sfere sectoriale ale activității turistice și în redefinirea turismului tradițional;

105. consideră, de aceea, că crearea de activități din ICC și dezvoltarea celor existente ar trebui să fie sprijinite prin intermediul strategiilor de dezvoltare națională, regională și locală, fondate pe un parteneriat între autoritățile publice din diferite domenii politice, IMM-uri și reprezentanții semnificativi ai societății civile;

106. prin urmare, încurajează statele membre și regiunile să creeze oportunități pentru o cooperare de acest tip, să elaboreze politici care combină investițiile în infrastructură cu investițiile în capitalul uman și să exploreze sistemele de „bonuri pentru inovare” pentru a ajuta atât IMM-urile culturale și creative, cât și persoanele cu aceste caracteristici să dobândească aptitudini profesionale;

107. consideră că Comisia ar putea acorda mai multă atenție acordurilor de înfrățire dintre orașe, municipalități și regiuni, în condițiile în care acestea constituie, de mulți ani, un excelent forum de cooperare și schimburi de informații în domeniul culturii și al activităților creatoare; invită Comisia, în cooperare cu asociațiile europene ale autorităților locale și regionale, să promoveze inițiativele de înfrățire și schimburile moderne și de înaltă calitate, care angrenează toate segmentele societății;

108. propune instituirea în cadrul Anului European al Voluntariatului a unui program de acțiuni care să fie dedicat promovării și cooperării transfrontaliere în domeniul cultural;

Capitala europeană a culturii

109. subliniază larga recunoaștere a inițiativei „Capitala culturală europeană” drept un „laborator” al dezvoltării urbane prin cultură; invită Comisia să promoveze această inițiativă și să asigure condițiile adecvate pentru transferul celor mai bune practici, cooperarea culturală și crearea de rețele pentru schimbul de experiență cu privire la posibilitățile ICC, cu scopul de a utiliza pe deplin potențialul acestor sectoare;

110. solicită includerea în programul de evenimente de celebrare a capitalelor culturale europene a unei dezbateri privind potențialul ICC;

Moda și turismul

111. consideră necesară adăugarea modei și a turismului cultural și durabil la lista sectoarelor care fac parte din ICC, stabilită în Cartea verde; atrage atenția asupra faptului că aceste două sectoare se disting printr-o componentă importantă de creație și prin spiritul antreprenorial, important din punct de vedere economic și al competitivității internaționale în Europa;

112. subliniază importanța considerabilă a turismului pentru ICC și recomandă ca Comisia să încurajeze orașele și regiunile să utilizeze în mai mare măsură cultura ca activ unic, să coopereze mai strâns în domeniul turismului cultural, să dezvolte forme de cooperare între sectorul cultural și sectorul turistic și să susțină aceste sectoare în cadrul unor eforturi comune de promovare;

Relațiile internaționale și comerțul

113. subliniază importanța Convenției UNESCO susmenționate drept un instrument esențial pentru garantarea faptului că „excepția culturală” în comerțul internațional cu bunuri și servicii care au un caracter cultural și creativ este menținută în cadrul internațional al OMC;

114. constată, în ceea ce privește promovarea schimburilor culturale și a diversității, că accesul pe piețele țărilor terțe face obiectul multor obstacole tarifare și netarifare, legate de precaritatea rețelelor de distribuție și exploatare, ceea ce împiedică o prezență reală a culturii europene;

115. subliniază potențialul important al sectorului ICC în cadrul comerțului internațional și pornește de la premisa că semnificația acestuia este subestimată din cauza dificultăților întâmpinate la colectarea de date;

116. solicită Comisiei, având în vedere proliferarea acordurilor comerciale bilaterale, să prezinte Parlamentului o strategie clară, globală privind protocoalele de cooperare culturală (PCC) anexate respectivelor acorduri, vizând adaptarea ofertei de cooperare europeană la nevoile și caracteristicile specifice ale ICC din țările partenere, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul OMC și în spiritul și litera Convenției UNESCO;

117. solicită statelor membre și Comisiei să încurajeze exportul de produse și servicii culturale și creative și să depună eforturi pentru a spori vizibilitatea ICC europene în afara Uniunii Europene;

o

o         o

118. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001429/142919e.pdf

(2)

JO L 201, 25.7.2006, p. 15.

(3)

JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(4)

JO L 372, 27.12.2006, p. 1.

(5)

JO L 327, 24.11.2006, p. 12.

(6)

JO C 81 E, 15.3.2011, p. 16.

(7)

JO C 76 E, 25.3.2010, p. 16.

(8)

JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.

(9)

JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25.

(10)

JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223.

(11)

http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc/CONS_NATIVE_CS_2009_08749_1_EN.pdf

(12)

http://unesdoc.unesco.org/images/0011/001114/111428mo.pdf

(13)

JO L 95, 15.4.2010, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

Cartea verde a Comisiei Europene lansează într-un moment propice o dezbatere menită să deblocheze „potențialul industriilor culturale și creative” și recunoaște în mod oficial importanța economică și socială a acestui sector. În Uniunea Europeană, începând cu deceniul 1990, creșterea industriilor culturale și creative (ICC) s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la PIB.

Provocarea reprezentată de mondializare și intrarea în era digitală oferă posibilități noi și importante de dezvoltare a acestor industrii și pot crește potențialul de generare a creșterii economice și de creare de locuri de muncă de care dispun acestea și care rămâne, în mare măsură, nevalorificat. Într-adevăr, sunt necesare investiții strategice pentru ca industriile culturale și creative să dinamizeze diversitatea culturală, coeziunea socială și teritorială, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, trebuie să se ofere mijloace adecvate, să se acorde sprijin ICC pentru a le permite să se dezvolte în mediul lor local și regional și să se realizeze tranziția spre o economie creativă, catalizând efectele acestor sectoare asupra unei game largi de contexte economice și sociale. Cu cât oferta digitală de conținuturi audiovizuale europene va fi mai mare, cu atât conținuturile tipice identității europene vor fi efectiv în măsură să influențeze diversitatea culturală. În plus, sectorul creației contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, jucând un rol important la nivel local, regional și național.

În acest context, este necesară o dinamică la nivelul Comunității, care să încurajeze industriile culturale și creative; acesta este motivul pentru care industriile respective trebuie să adopte modele economice novatoare și să acceadă la noi oferte legale de servicii online. În consecință, se impun crearea unei veritabile piețe unice a conținuturilor și serviciilor online, realizarea de acțiuni specifice în vederea creșterii rolului industriilor culturale și creative de catalizatori ai inovării și schimbării structurale, reunirea actorilor la nivel regional, național și european și crearea de noi produse și servicii generatoare de creștere economică și locuri de muncă.

În Europa, sectorul cultural joacă un rol determinant și constituie un punct de atracție pentru cetățeni, întreprinderi și investiții, valorificând, astfel, Europa ca loc dinamic și stimulant, unde oamenilor le place să trăiască și să muncească. Este clar că dacă Europa dorește să reușească prin intermediul unei economii creative, bazate pe cunoaștere, contribuția unui sector cultural energic și în plină dezvoltare este esențială în acest sens. Sectorul cultural atrage, de asemenea, persoanele calificate și creative. În momentul de față, ICC sunt recunoscute și ca vectori importanți de inovare economică și socială în numeroase alte sectoare.

În timp ce unii dintre partenerii noștri internaționali valorifică deja în mare măsură multiplele resurse ale ICC, în Uniunea Europeană este încă necesară elaborarea unei abordări strategice care să transforme atuurile sale culturale în fundamente ale energiei și creativității economiei sale, precum și ale coeziunii societății.

Din acest punct de vedere, Cartea verde trebuie să-și asume o viziune mai largă. Pentru a-și putea debloca în totalitate potențialul cultural și economic, ICC au nevoie de o mai mare capacitate de experimentare și de inovare, precum și să beneficieze de o combinație adecvată de competențe și de acces la finanțare. Datorită economiei creative, profesioniștii din sectorul culturii sunt vectorii societății cunoașterii și devin sursa dezvoltării economice și a armoniei sociale. În condițiile în care economiile noastre se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile intangibile, industriile culturale și creative conferă o dimensiune mai amplă valorii adăugate creative. Creșterea durabilă este propulsată, în special, de investițiile pe termen lung în potențialul creativ al Europei.

Crearea unei veritabile piețe interne reprezintă o prioritate în ceea ce privește creșterea procentului de ocupare a forței de muncă și consolidarea coeziunii sociale, precum și realizarea unei creșteri economice durabile, de natură să permită Uniunii Europene să dispună de sectorul economic bazat pe cunoaștere cel mai competitiv și dinamic la nivel mondial, alături de o îmbunătățire cantitativă și calitativă a locurilor de muncă. În consecință, trebuie recunoscut specificul sectorului cultural în ansamblul său, și este imperios necesar să se ia în considerare aceste caracteristici la elaborarea reglementărilor europene referitoare la comerțul internațional, piața internă, concurență și fiscalitate.

Industriile culturale și creative se caracterizează printr-o natură duală (care le distinge de orice alt sector industrial): pe de o parte economică, prin contribuția lor la ocuparea forței de muncă, creșterea economică și crearea de bunăstare, și, în paralel, preponderent culturală, prin activitățile din cadrul acestor sectoare care contribuie la împlinirea și la integrarea socială și culturală a cetățenilor. Încurajând creativitatea și inovând pentru a îmbunătăți procesele de distribuție și producție, aceste industrii îndeplinesc, în Uniunea Europeană, un rol major în promovarea diversității culturale și lingvistice, a pluralismului, a coeziunii sociale și teritoriale și în democratizarea accesului la cultură și promovarea dialogului intercultural. În această privință, o remunerare mai justă a creației datorită drepturilor de proprietate intelectuală este o condiție sine qua non pentru conservarea diversității culturale europene.

În consecință, trebuie facilitate mobilitatea și atractivitatea. Promovarea mobilității artiștilor, a persoanelor care profesează în sectorul cultural și al operelor reprezintă o modalitate de a ajuta industriile culturale și creative europene să-și lărgească sfera de acțiune de la nivelul local la cel național. În acest scop, sunt necesare demersuri în vederea încheierii de parteneriate echilibrate cu profesioniștii europeni pe baza unor mecanisme de consultare regulată, pentru a ține pasul cu acest sector aflat într-o evoluție rapidă, pentru a elimina obstacolele din calea mobilității și pentru a asigura o monitorizare a instrumentelor elaborate la toate nivelurile.

Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare măsuri de susținere a sectorului creației. Este de dorit ca această Carte verde să se concretizeze pe termen scurt și mediu sub forma unor evoluții concrete la nivel european, de exemplu în ceea ce privește fiscalitatea adaptată bunurilor și serviciilor culturale online și posibilitatea de a utiliza facilități de finanțare oferite de BEI și FEI. Într-adevăr, pentru a permite industriilor culturale și creative să-și exercite pe deplin rolul de factor de dinamizare, trebuie create facilități de finanțare susținute de o veritabilă evaluare a specificului industriilor culturale și de o fiscalitate adaptată.

În concluzie, pentru a debloca potențialul industriilor culturale și creative, este necesar să se dezvolte, în special, educația artistică și culturală de calitate, descentralizarea, parteneriatele cu structurile locale, creația și creativitatea, transmiterea cunoștințelor, finanțările, parteneriatele public-privat și schimburile de bune practici. Trebuie să creăm un climat de emulație între ICC, reamintind, în această perspectivă, necesitatea de a lua în considerare caracteristicile fiecăreia dintre aceste industrii și faptul că acestea necesită dispozitive de sprijin diferențiate.


AVIZ al Comisiei pentru comerȚ internaȚional (26.1.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la eliberarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Raportor pentru aviz: William (The Earl of) Dartmouth

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că dezvoltarea comerțului cu bunurile și serviciile industriei culturale și creative constituie un pilon important pentru cultură, dezvoltare și democrație și, în același timp, un stimulent pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa și în lume; ia act de faptul că, conform estimărilor, comerțul mondial cu bunurile și serviciile industriei culturale și creative aproape s-a dublat în ultimii zece ani;

2.  subliniază că, în spiritul Strategiei UE 2020, cadrul normativ ar trebui folosit pentru a promova atât creativitatea, inovarea și locurile de muncă sustenabile în sectorul cultural și creativ, cât și cooperarea dintre statele membre și sectorul industriilor culturale și creative;

3.  subliniază marele potențial al sectorului industriilor culturale și creative în cadrul comerțului internațional și pornește de la premisa că semnificația acestuia este subestimată din cauza dificultăților întâmpinate la colectarea de date;

4.  crede cu fermitate că o deschidere mai mare în ceea ce privește comerțul în sectorul industriilor culturale și creative nu este un panaceu, iar regulile comerciale în acest sector trebuie să fie diferite de cele utilizate pentru bunurile obișnuite; ia act de faptul că țările dezvoltate domină în continuare comerțul mondial cu bunurile și serviciile industriei culturale și creative și consideră că noi inițiative ar trebui întreprinse de Comisie pentru a contribui la soluționarea acestei probleme; consideră că industriile culturale și creative au potențialul de a contribui la revitalizarea economică a regiunilor și a orașelor europene ale căror piețe, bazate pe producția și comercializarea de produse artizanale locale tradiționale, au cunoscut un declin economic ca urmare a concurenței neloiale cu produse provenite din economii ce cunosc o dezvoltare dinamică;

5.  reamintește faptul că protejarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul acordurilor de comerț internațional necesită stabilirea atentă a unui echilibru între interesele deținătorilor de drepturi și interesele societății în general pentru a garanta rolul de lider al UE în economia cunoașterii, precum și faptul că protecția ar trebui aplicată în mod diferit în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate și al țărilor în curs de dezvoltare sau al concurenților țărilor industrializate; consideră că funcționarea satisfăcătoare a industriilor culturale și creative europene depinde de stabilirea unui astfel de echilibru pentru a menține stimulentele care să încurajeze companiile, artiștii și creatorii să continue să inoveze; din acest motiv, UE trebuie să răspundă provocării pe care o reprezintă stabilirea unei legislații în materie de drepturi de autor în era noilor tehnologii, care să fie compatibilă cu cerințele legate de libertățile individuale; susține că cooperarea internațională este singurul mod de a combate pirateria, contrafacerea și încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

6.  atrage atenția asupra faptului că Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) ar trebui extins pentru a include și alte domenii ale sectorului industriilor culturale și creative;

7.  subliniază că dreptul de autor vizează în primul rând protejarea autorilor și a creatorilor efectivi și că protecția drepturilor de autor nu trebuie să aducă atingere drepturilor fundamentale;

8.  sprijină pe deplin dezvoltarea de politici UE mai ambițioase, precum și a unei cooperări reciproc avantajoase și voluntare între statele membre ale UE în sectorul industriei culturale și creative, în contextul Convenției UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității formelor de expresie culturală;

9.  ia act de faptul că atât comerțul electronic, cât și internetul se dezvoltă într-un ritm alert, noile generații tehnologice succedându-se la intervale de timp din ce în ce mai scurte, și, prin urmare, crede că ar trebui să se facă încercări pentru a alinia răspunsul normativ al Uniunii la cerințele sociale și comerciale actuale, astfel încât acesta să nu devină inutil din cauza rămânerii sale în urmă și să nu reprezinte un obstacol în calea valorificării întregului potențial al industriilor culturale și creative ale statelor membre ale UE;

10. constată că internetul se dezvoltă în mod organic, iar durata ciclurilor tehnologice este din ce în ce mai redusă și, prin urmare, consideră că orice inițiativă care vizează controlul asupra dezvoltării infrastructurii fără a produce modele de afaceri alternative va fi întotdeauna cel puțin cu o generație în urmă și poate afecta creșterea industriilor culturale și creative din statele membre ale UE;

11. subliniază importanța Convenției UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale drept un instrument esențial pentru garantarea faptului că „excepția culturală” în comerțul internațional cu bunuri și servicii care au un caracter cultural și creativ este menținută în cadrul internațional al OMC.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.1.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

7

1

19

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Kader Arif, Daniel Caspary, Christofer Fjellner, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Emilio Menéndez del Valle, Vital Moreira, Cristiana Muscardini, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Niccolò Rinaldi, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Keith Taylor, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Pablo Zalba Bidegain, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Mário David, Jörg Leichtfried, Miloslav Ransdorf, Michael Theurer

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Patrice Tirolien


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forȚei de muncĂ și afaceri sociale (8.12.2010)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la eliberarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Raportoare pentru aviz: Karima Delli

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.     întrucât industriile culturale și creative reprezintă o componentă importantă a economiei europene și întrucât ele oferă deja locuri de muncă unui număr de aproximativ 5 milioane de persoane, iar prin intermediul efectului de multiplicare al inovațiilor din acest domeniu, ele constituie un sector cu un potențial important de creare de locuri de muncă decente, de calitate și care nu sunt supuse riscului delocalizării; întrucât industriile culturale și creative reprezintă instrumente primordiale pentru realizarea obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană în favoarea ocupării forței de muncă și pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere și pe inovare în cadrul strategiei Europa 2020, în special datorită inițiativelor pentru noile locuri de muncă și pentru o politică industrială în era globalizării; având în vedere că este oportun să se creeze în acest scop un mediu favorabil dezvoltării acestor industrii, care contribuie la promovarea identității și a diversității culturale la nivel local sau regional, la dezvoltarea pieței muncii și a competențelor de calitate, la competitivitate, la valorificarea teritoriilor și a patrimoniului natural sau cultural și la inovațiile tehnice;

B.     întrucât accesul la conținutul și la cunoștințele creative este un element determinant al drepturilor fundamentale, la fel ca și respectul pentru diversitatea culturală, îndeosebi pentru persoanele cele mai vulnerabile;

C.     întrucât creativitatea depinde de accesul la cunoaștere, la opere artistice și la conținutul creativ existent;

D.     întrucât absența unei armonizări a excepțiilor de la drepturile de autor frânează în întreaga Europă circulația produselor și a serviciilor provenite din domeniul cunoașterii, precum și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele inovatoare ce evoluează constant într-un mediu tehnologic;

E.     întrucât marea diversitate a statutelor actorilor din sectorul cultural și al creației – amatori, voluntari, salariați, interimari, antreprenori individuali etc.– și a modului de lucru al acestora reflectă o bogăție de talie europeană ce trebuie protejată, asigurând totodată tratamentul egal al actorilor și accesul acestora la dreptul muncii și la drepturi sociale, pentru a putea garanta o remunerație echitabilă și periodică, reducând astfel nivelul de precaritate,

1.      insistă asupra necesității de a reduce inegalitățile cu care se confruntă actorii din sectorul culturii și al creației, de a combate proliferarea contractelor precare și a discriminărilor din acest sector, în special în materie de remunerare, de acces la piața muncii, de securitate socială, de indemnizații de șomaj și de concedii de maternitate, precum și de a asigura concordanța între locul de muncă ocupat și nivelul competențelor; solicită Comisiei și statelor membre să examineze schimbările care s-ar putea dovedi necesare în vederea adaptării sistemelor de securitate socială la nevoile specifice ale actorilor din sectorul culturii și al creației, garantând în același timp criterii care să răspundă exigențelor de mobilitate geografică și ținând cont de discontinuitatea frecventă a relațiilor de muncă din acest sector; solicită Comisiei și statelor membre să intensifice cooperarea dintre actorii din domeniul culturii, al educației și din întreprinderi, pentru a facilita astfel integrarea tinerilor, în special a tinerilor dezavantajați, pe piața muncii;

2.      consideră că este esențial să se acorde toată atenția condițiilor deosebite de lucru ale lucrătorilor din domeniul cunoașterii, al creației și al culturii, a căror importanță pentru asigurarea inovării în economia europeană este subliniată în mod legitim, dar neținându-se suficient cont de particularitățile și caracteristicile ce decurg din mobilitatea și discontinuitatea tipice acestor profesii; invită, prin urmare, Comisia să aprofundeze aceste aspecte și să prezinte propuneri în acest sens;

3.      subliniază caracterul fundamental al culturii, ca bun de interes general, indispensabil creșterii Europei, în toate sensurile, precum și depășirii atitudinilor naționaliste și a altor obstacole; este convins că Uniunea trebuie să susțină industriile culturale și de creație prin programe și fonduri de garanție, consacrate acestora;

4.      constată că industriile culturale și creative se află în constantă evoluție, caracterizată prin rapiditatea dezvoltării și difuzarea la nivel mondial a tehnicilor digitale din domeniul informațiilor și comunicațiilor;

5.      solicită Comisiei și statelor membre să acorde sprijinul necesar întreprinderilor mici și mijlocii și microîntreprinderilor ce exercită activități în sectorul culturii și creației din Europa; insistă asupra punerii în aplicare a unor politici care să contribuie la conservarea și crearea de locuri de muncă în întreprinderile respective, având în vedere faptul că ele reprezintă segmentul cel mai important al industriilor culturale și creative, precum și asupra facilitării accesului acestor întreprinderi la finanțare, în special la microcredite;

6.      observă că industriile culturale și creative contribuie adeseori la stimularea economiilor locale aflate în dificultate, favorizând apariția unor noi activități economice și creând noi locuri de muncă, ce sprijină dezvoltarea unor întregi regiuni europene;

7.      solicită Comisiei să respecte și să recunoască acțiunile desfășurate de serviciile culturale și de organizațiile nonprofit și inițiativele private care participă la dezvoltarea unei economii solidare a creației; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să permanentizeze bunele practici ce vizează facilitarea accesului pentru tineri, indiferent de statutul acestora (studenți, ucenici, stagiari, în căutarea unui loc de muncă etc.) și pentru categoriile cele mai vulnerabile la cultură și la conținutul creativ, prin intermediul unor tarife reduse, al cecurilor culturale sau al activităților culturale gratuite;

8.      consideră necesară adăugarea, la lista stabilită în cartea verde a sectoarelor ce constituie industriile culturale și creative, a modei și a turismului cultural și durabil, aceste două sectoare distingându-se printr-o componentă importantă de creație și prin spiritul de întreprindere, important din punct de vedere economic și al competitivității internaționale în Europa;

9.      consideră că este indispensabilă îmbunătățirea cunoștințelor, a capacităților și a perspectivelor profesionale ale lucrătorilor angajați în domeniul culturii și al creativității și încurajează statele membre să promoveze programe de învățare pe tot parcursul vieții în acest sens;

10.    subliniază impactul sectorului creației asupra locurilor de muncă din Uniune și caracterul special al relațiilor de muncă din acest sector, prin comparație cu munca salariată;

11.    remarcă faptul că o parte importantă a muncii în sectorul creației se face în afara relațiilor de muncă propriu-zise, fie ca liber-profesionist, fie ca mic antreprenor, ceea ce joacă un rol considerabil asupra securității sociale și a protecției lucrătorilor din acest sector;

12.    solicită Comisiei să sprijine mobilitatea stagiarilor pentru profesioniștii din industriile culturale și creative, mai ales în cazul tinerilor antreprenori; încurajează inițiativele Uniunii Europene și ale statelor membre în materie de mobilitate, în special pentru studenți, pentru ucenici, stagiari și tineri creatori, cu studii în domeniu sau în curs de formare, care constau în încurajarea schimbului de idei și de bune practici și în ameliorarea competențelor lingvistice ale acestora, precum și în dezvoltarea programelor de rezidență și a atelierelor pentru artiști și solicită Uniunii Europene și statelor membre să elimine obstacolele din calea liberei circulații a persoanelor și a acordării vizelor, în special în cadrul schimburilor între artiștii din Uniune și totodată să studieze fezabilitatea programelor de schimb în acest sector între statele membre ale Uniunii și țări terțe, cu respectarea atât a legislației privind accesul teritorial, cât și a reglementărilor în domeniul luptei contra traficului de persoane; solicită Comisiei să intensifice lupta împotriva obstacolelor din calea dreptului la liberă circulație în Uniune;

13.    invită Comisia și statele membre să confere un statut profesional specific artiștilor, autorilor și creatorilor, determinând condițiile prin instrumente corespunzătoare de reglementare în materie de protecție socială, de asistență pentru angajare, de acces la formare profesională de tip formal sau de altă natură; consideră că artiștii, autorii și creatorii trebuie ajutați să-și manifeste pe deplin potențialul, având în vedere că aceștia sunt la originea industriilor culturale și de creație;

14.    solicită recuperarea decalajului grav ce caracterizează în continuare condiția profesională și remunerarea femeilor în industriile culturale și creative, prin instrumente adecvate;

15.    subliniază avantajele pe care le oferă o educație ce combină cunoașterea teoretică a istoriei civilizației și a tehnicii, pe de o parte, și creația artistică aplicată și gestiunea bunurilor culturale, pe de altă parte, în întreprinderi, ateliere etc., în vederea îmbunătățirii calificărilor de natură atât teoretică, cât și practică;

16.    solicită Comisiei să promoveze cercetări și programe de parteneriat comune între industriile culturale și creative și sectorul educației și al formării profesionale, precum și al formării continue, cu scopul de a permite cetățenilor să își dezvolte competențe creative și interculturale, pentru a facilita aplicarea unor noi tehnici și instrumente creative în sectorul instruirii, a îmbunătăți formarea pe tot parcursul vieții mai ales prin intermediul Fondului social european, ținând cont de importantele transformări tehnologice din acest domeniu și, reciproc, să încurajeze inovarea în industriile culturale și sectoarele creative prin intermediul cercetării și al instruirii; subliniază că perioadele de stagiu și competențele interculturale permit cetățenilor să înțeleagă alte culturi și contribuie astfel la integrarea socială;

17.    subliniază necesitatea de a face schimb de informații și bune practici, de a îmbunătăți oferta de formare profesională, îndeosebi în materie de tehnologii digitale și de gestiune a întreprinderii, de a dezvolta noi competențe și de a facilita formarea profesională pe tot parcursul vieții, de exemplu prin facilitarea accesului la programele și fondurile europene existente, favorizând astfel accesul îmbunătățit la locuri de muncă decente, precum și de a consolida și a recunoaște competențele creatorilor și ale lucrătorilor din sectorul cultural și creativ, foarte sensibili la transformările economice și tehnologice;

18.    reamintește că profesiile artistice constituie unul din pilonii patrimoniului nostru cultural și ai economiei noastre și că trebuie așadar asigurată conservarea acestora prin intermediul unor mecanisme adecvate de transmitere a cunoștințelor și competențelor, așa cum se subliniază în Rezoluția din 10 aprilie 2008 a Parlamentului European referitoare la industriile culturale din Europa;

19.    solicită Comisiei să promoveze utilizarea, difuzarea și dezvoltarea de software gratuit și de standarde transparente, reprezentând un potențial de inovație, de creativitate, de difuzare a cunoștințelor și de creare de locuri de muncă;

20.    subliniază importanța fundamentală pentru industriile culturale și creative a politicilor specifice de formare profesională care țin seama atât de dimensiunea formală a instruirii, precum și de cea informală, care se dezvoltă drept formare continuă pe tot parcursul vieții și care se concretizează și sub forma ajutoarelor acordate instituțiilor de formare profesională din acest sector;

21.    invită Comisia să apeleze la statele membre pentru a completa cadrul de recunoaștere reciprocă a diplomelor profesionale și a cursurilor de formare profesională, mai ales în ceea ce privește noile competențe necesare în industriile culturale și creative;

22.    este în favoarea unui sprijin mai susținut pentru promovarea mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii, factor ce contribuie la crearea de noi piețe și posibilități de angajare;

23.    încurajează mobilizarea de fonduri și programe europene existente (de exemplu prin intermediul instrumentului de microfinanțare) în favoarea dezvoltării micilor întreprinderi și a microîntreprinderilor din domeniul culturii și al creației, pentru a optimiza sprijinul acordat întreprinderilor, prin facilitarea accesului la informațiile privind posibilitățile de finanțare și prin simplificarea procedurii de solicitare în acest domeniu;

24.    solicită Comisiei să invite statele membre să sprijine educația artistică și creativitatea; invită, în special, Comisia să integreze programele existente, cum ar fi Erasmus, Comenius și MEDIA, prevăzând linii bugetare destinate artiștilor, studenților și profesorilor din școlile de artă, tinerilor profesioniști din domeniul creației, prin intermediul unor modalități de schimburi, de tutelă, de mobilitate sau de rezidență;

25.    invită Comisia să sprijine investițiile în programele europene destinate industriilor culturale și ale creației, inclusiv cele non-profit, acordând credite și dezvoltând programe specifice asemănătoare programului MEDIA ; solicită Comisiei să prevadă inclusiv modalități specifice de acces la resursele existente, mai ales la Fondul social european;

26.    solicită statelor membre să promoveze disponibilitatea formărilor în domeniul gestiunii, afacerilor și spiritului antreprenorial destinate în mod specific profesioniștilor din domeniul industriilor culturale și creative, pentru a le permite acestora dezvoltarea capacităților antreprenoriale și de comunicare necesare într-un mediu socioeconomic în permanentă schimbare;

27.    încurajează statele membre să asigure un nivel adecvat de protecție socială și un venit existențial minim suficient, în special în ceea ce privește ajutorul de șomaj, asigurările de sănătate și concediul de maternitate, echivalent cu cel de care beneficiază toți ceilalți lucrători, precum și să încerce să identifice măsuri specifice cu caracter anticipativ și activ în materie de politică a locurilor de muncă, care să reprezinte o garanție a continuității veniturilor decente în situații de întrerupere a activității profesionale, situație caracteristică sectorului culturii și al creației, și să fie un mijloc de emancipare individuală și colectivă; consideră, printre altele, că un instrument asemănător care să permită garantarea unui nivel similar de protecție socială ar putea fi venitul minim și că acesta s-ar putea conjuga în mod util cu dezvoltarea parcursului formării profesionale;

28.    invită Comisia să promoveze Agenda OIM privind munca decentă și să asigure condiții decente de muncă, pentru a reduce astfel inegalitățile sociale, pentru a combate discriminările și pentru a îmbunătăți sănătatea și securitatea muncii în sectorul industriilor culturale și creative;

29.    subliniază că industriile culturale și creative contribuie adeseori la stimularea și reconversia economiilor locale aflate în dificultate, favorizând apariția unor noi activități economice și contribuind la crearea de noi locuri de muncă durabile, îmbunătățind atractivitatea regiunilor și a orașelor europene, în scopul asigurării coeziunii sociale și teritoriale;

30.    invită Comisia să asigure o protecție suficientă împotriva piratării operelor artistice, pentru a garanta astfel permanența locurilor de muncă în sectorul creației; consideră că este oportună acordarea unei protecții suficiente, având în vedere locurile de muncă deja pierdute în acest sector, în materie de drept moral, pentru a garanta astfel permanența locurilor de muncă în sectorul creației din Europa;

31.    recunoaște inclusiv importanța protecției drepturilor de proprietate intelectuală și a unei abordări eficace împotriva încălcărilor la care sunt supuse; consideră că aceste încălcări subminează îndeosebi viabilitatea acestui sector, chiar dacă drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o garanție a veniturilor și a locurilor de muncă în sectorul cultural și creativ;

32.    recunoaște importanța instruirii pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în acest domeniu.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

2.12.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Jean-Luc Bennahmias, Mara Bizzotto, Milan Cabrnoch, David Casa, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Pascale Gruny, Thomas Händel, Marian Harkin, Roger Helmer, Nadja Hirsch, Vincenzo Iovine, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Veronica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Vilija Blinkevičiūtė, Edite Estrela, Julie Girling, Sergio Gutiérrez Prieto, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Antigoni Papadopoulou, Evelyn Regner, Birgit Sippel, Csaba Sógor


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie (10.2.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la eliberarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că industriile culturale și creative (ICC), care reprezintă 2,6% din PIB-ul UE, generând 5 milioane de locuri de muncă, se numără printre cei mai importanți factori de creștere din UE, fiind creatoare de locuri de muncă, având un rol important în lanțurile globale ale valorii și impulsionând inovațiile, furnizând valoare adăugată în calitate de factor de coeziune socială și funcționând ca un instrument eficient în lupta împotriva recesiunii actuale;

2.  solicită Comisiei să își continue eforturile pentru a defini mai bine ICC pentru a analiza în profunzime impactul acestora pe termen lung asupra creșterii și competitivității la nivel internațional și să promoveze o mai bună recunoaștere a trăsăturilor specifice ale acestui sector;

3.  subliniază importanța punerii în aplicare rapide și cu succes a inițiativei „agenda digitală” pentru ca ICC să se adapteze cu succes la și să poată beneficia pe deplin de oportunitățile create de banda largă extinsă de mare viteză și de noile tehnologii fără fir;

4.  solicită Comisiei și statelor membre să ofere mai multe oportunități pentru ICC de exploatare a piețelor online și să permită artiștilor să profite de mediul digital;

5.  subliniază importanta interoperabilității și a standardelor pentru crearea unor condiții de acces echitabile pentru platforme și echipamente noi și solicită Comisiei să promoveze interoperabilitatea între platforme și să dezvolte standarde care să contribuie la crearea unei piețe favorabile inovării și să evite folosirea unor sisteme care ar putea limita accesul la un conținut diversificat;

6.  invită Comisia, în contextul agendei digitale, să sprijine IMMurile active în cadrul ICC în vederea găsirii unor modele de afaceri online competitive și inovatoare, ușor accesibile pentru consumatori, bazate pe cofinanțare și pe suportarea în comun a riscurilor de către ICC și intermediari;

7.  invită Comisia și statele membre să ofere stimulente pentru investițiile publice și private în ICC care au ca scop elaborarea și dezvoltarea unor tehnologii ușor de reprodus pentru a îmbunătăți eficiența energetică și economiile de energie;

8.  solicită crearea unei adevărate Piețe unice europene a domeniilor creației care să permită ICC să se extindă și să aibă acces la o bază mai mare de clienți potențiali, ajutându-i să dezvolte strategii pe termen lung pentru creație, distribuție și exploatare și încurajând mobilitatea, schimburile și cooperarea între persoanele active în industriile creative și culturale, în special prin crearea unor platforme ICC;

9.  subliniază faptul că politica UE în domeniul inovării are un rol de jucat în sprijinirea potențialului de inovare în domeniul tehnic, economic, social și de mediu al IMM-urilor creative și că această politică trebuie să țină cont de rolul important al industriilor creative pentru realizarea unei societăți creative și propice inovării; în consecință, solicită atât Comisiei, cât și statelor membre, să garanteze că procedurile referitoare la achizițiile publice nu implică birocrație excesivă sau costuri inutile pentru IMM-uri;

10. subliniază faptul că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un atu fundamental pentru întreprinderile creative, precum și un stimulent pentru creativitatea la nivel individual și o investiție în creație; solicită, prin urmare, crearea unor programe care să ajute ICC să se adapteze la progresele din domeniul digital prin intermediul unor noi servicii online, bazate pe noi metode de administrare a drepturilor care să promoveze drepturile de autor, cum ar fi instituirea unor sisteme colective extinse de licențe și a unor sisteme de ghișee unice, ușor accesibile, pentru achitarea drepturilor; solicită, în plus, asigurarea unui cadru de reglementare echilibrat în domeniul protecției și impunerii respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

11. recunoaște că limitarea accesului la finanțare este o barieră esențială în calea creșterii multor întreprinderi din industriile creative; subliniază că sunt necesare de urgență inițiative de finanțare a întreprinderilor din domeniul creației în scopul consolidării lor; subliniind că, având în vedere natura ICC, capitalul de risc, capitalul privat, investitorii providențiali și finanțarea de tip mezanin sunt cele mai potrivite modalități de finanțare; în această privință, subliniază, de asemenea, potențialul BEI (Banca Europeană de Investiții) și al FEI (Fondul European de Investiții) pentru sprijinirea sectorului creației, îndeosebi prin sprijinirea IMM-urilor;

12. sugerează utilizarea cadrului Alianței europene a industriilor creative ca platformă de acces la informații și consiliere privind disponibilitatea investițiilor, strategiile de afaceri pe termen lung, accesul la împrumuturi, fondurile de garantare și investițiile private transfrontaliere și solicită examinarea posibilității de a institui o Bancă a Industriilor Creative; recunoaște, în plus, eficacitatea programelor UE precum programul-cadru pentru inovație și competitivitate pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și sugerează Comisiei să evalueze posibilitatea de a concepe programe specifice similare pentru ICC;

13. salută faptul că, în cadrul inițiativei emblematice a UE 2020 Uniunea Inovării, Comisia s-a angajat să instituie un Comitet director european în materie de proiectare, care va fi invitat să formuleze propuneri în termen de un an, pentru a consolida rolul proiectării în politica de inovare;

14. subliniază că Fondul de coeziune și fondurile structurale oferă oportunități majore de finanțare pentru cultură, creativitate și inovare pe tot cuprinsul UE; deplânge, totuși, faptul că întreprinderile din domeniul cultural și creativ nu par să fi beneficiat de aceste fonduri decât într-o mică măsură; prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre să faciliteze accesul la finanțare prin intermediul acestor instrumente și să sensibilizeze și să informeze opinia publică în legătură cu oportunitățile disponibile;

15. subliniază necesitatea unui climat fiscal și investițional mai avantajos, care ar implica regândirea normelor actuale privind TVA-ul (inclusiv diferența enormă dintre nivelurile aplicate întreprinderilor online și celor clasice), precum și o extindere a sferei de aplicare a programelor actuale de exonerare de taxe (tax shelter).

16. propune instituirea în cadrul Anului European al Voluntariatului a unui program de acțiuni care să fie dedicat promovării și cooperării transfrontaliere în domeniul cultural;

17. solicită statelor membre și Comisiei să ia măsuri pentru a sensibiliza mai mult investitorii cu privire la valoarea economică și înaltul potențial prezentat de industriile creative pentru îmbunătățirea competitivității economiei europene, de exemplu prin întocmirea unor orientări pentru un plan de afaceri la scară europeană pentru proiecte/servicii/activități culturale, precum și indicatori de performanță specifici care să poată facilita evaluarea tehnică și economică a investițiilor în acest sector, evitând costurile și birocrația inutile pentru IMM-uri;

18. subliniază importanța pe care o prezintă cultura și creativitatea culturală pentru societate și pentru identitatea noastră europeană comună, dat fiind că promovează valori care fac parte din memoria și moștenirea noastră comune;

19. subliniază importanța extinderii bibliotecii digitale europene și a dezvoltării acesteia atât într-un focar de răspândire a moștenirii culturale, a memoriei colective și a creativității Europei, cât și ca punct de pornire pentru activități educative, culturale, inovatoare și antreprenoriale; subliniază că schimburile artistice constituie unul dintre pilonii patrimoniului nostru cultural și ai economiei noastre și că trebuie, așadar, garantată continuitatea acestora prin intermediul unor mecanisme adecvate de transmitere a cunoștințelor și competențelor;

20. subliniază importanța programelor educaționale care se concentrează pe formarea profesională, dezvoltarea ideilor și a capacității de a povesti, pe aptitudinile informatice, pe aptitudinile tehnice, antreprenoriale și de marketing, inclusiv folosirea rețelelor sociale, precum și pe aptitudinile lucrătorilor; subliniază potențialul pentru dialog și cooperare strânsă între ICC, universități, centre de cercetare, școli de artă și instituții de artă pentru a oferi programe de formare comune și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții; prin urmare, încurajează statele membre și regiunile să creeze oportunități pentru o cooperare de acest tip, să elaboreze politici care combină investițiile în infrastructură cu investițiile în capitalul uman și să exploreze sistemele de „bonuri pentru inovare” pentru a ajuta atât IMM-urile culturale și creative, cât și persoanele cu aceste caracteristici să dobândească aptitudini profesionale;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Lena Ek, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Romana Jordan Cizelj, Arturs Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Jaroslav Paška, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Antonio Cancian, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Yannick Jadot, Ivailo Kalfin, Bernd Lange, Mario Pirillo, Vladimír Remek, Silvia-Adriana Țicău


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (3.3.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Raportor pentru aviz: Oldřich Vlasák

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută recunoașterea, pe tot parcursul Cărții Verzi, a culturii și a industriilor creative (CIC), care constituie o parte importantă a atractivității zonelor locale și regionale și o imagine a dezvoltării economice, sociale și teritoriale a acestora, ca instrument de dezvoltare locală și regională și subliniază faptul că autoritățile locale și regionale din majoritatea statelor membre sunt responsabile pentru sectoarele menționate în contextul CIC, în special cultura, cercetarea, educația, turismul și crearea de locuri de muncă, fiind necesară evidențierea rolului important al acestora în acest sector;

2.  subliniază faptul că infrastructurile și facilitățile culturale și creative joacă un rol important pentru dezvoltarea urbanistică a municipiilor și orașelor, pentru crearea unui mediu atractiv pentru investiții și, în special, pentru reabilitarea și revitalizarea vechilor cartiere industriale și că moștenirea culturală conferă valoare adăugată și individualitate în dezvoltarea și reînnoirea zonelor rurale, îndeosebi prin contribuția sa la turismul rural și la stoparea depopulării acestor zone; consideră, de asemenea, că acesta reprezintă un factor deosebit de important în cadrul strategiilor de reabilitare a vechilor districte industriale, precum și în politicile care definesc noile sfere sectoriale ale activității turistice și în redefinirea turismului tradițional; consideră, de aceea, că înființarea de industrii culturale și creative și dezvoltarea celor existente ar trebui să fie sprijinite prin intermediul strategiilor de dezvoltare națională, regională și locală, fondate pe un parteneriat între autoritățile publice din diferite domenii politice, IMM-uri și reprezentanții semnificativi ai societății civile;

3.  consideră că proiectele bazate pe creație și cultură au capacitatea nu doar de a îmbunătăți condițiile structurale ale regiunilor mai înapoiate și, implicit, coeziunea teritorială în UE, dar și de a contribui în mod direct la competitivitatea și crearea de locuri de muncă în toate regiunile, dezvoltând un potențial enorm de creștere economică și creare de noi locuri de muncă, prin intermediul inovării, în special pentru IMM-uri; în consecință, solicită Comisiei, statelor membre, regiunilor și autorităților locale să utilizeze și exploateze la maximum programele UE de sprijin existente, precum politica de coeziune și structurală, dezvoltarea rurală în cadrul Politicii agricole comune, Programul-cadru în domeniul cercetării, Programul-cadru pentru competitivitate și inovare etc. și să promoveze lansarea de noi proiecte care să stimuleze cultura și creativitatea (inclusiv în contextul limbilor și culturilor regionale), competitivitatea și inovarea; invită Comisia și statele membre să utilizeze mecanismele existente de asistență tehnică pentru a promova, la nivel regional și local, informarea în legătură cu problemele de punere în aplicare;

4.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă cultura în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a teritoriilor transnaționale și este conștient de faptul că infrastructurile și instrumentele CIC pot contribui la înfăptuirea coeziunii teritoriale; consideră că stimularea culturii și a creativității face parte integrantă din cooperarea teritorială și că ar trebui să se facă mai mult în această privință; invită toate organele implicate la nivel local să utilizeze programele de cooperare teritorială pentru a transfera și a utiliza cele mai bune practici pentru dezvoltarea sectorului cultural și al creativității; solicită Comisiei și statelor membre să pună laolaltă cunoștințele disponibile privind practicile, nevoile și experiențele pozitive desprinse din cooperarea transfrontalieră și teritorială în domeniul culturii și activităților creatoare pentru a dobândi expertiză specifică în domeniul culturii, creativității și a regiunilor transfrontaliere (îndeosebi în domenii puțin explorate precum legătura dintre cultură, creativitate și economie) și să elaboreze strategii transfrontaliere pentru administrarea patrimoniului cultural și a resurselor;

5.  constată că infrastructurile, cum ar fi conexiunile rapide în bandă largă, sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea CIC prin faptul că pot reduce handicapurile locale și pentru că tehnologia este o forță motrice vitală în spatele acestor industrii; salută acțiunile preconizate pentru a întări rolul CIC de catalizator al inovării și al schimbărilor structurale în cadrul inițiativelor emblematice „O Uniune a inovării” și „Agenda digitală pentru Europa”; subliniază rolul TIC în cadrul CIC și „legătură creatoare” între investiții, tehnologie, inovație, spirit întreprinzător și comerț și solicită Comisiei și statelor membre să promoveze accesul la noile tehnologii TIC și să încurajeze utilizarea acestora în sectorul cultural și creator, să susțină infrastructurile pentru rețelele în bandă largă și, în momentul în care s-a realizat o acoperire cuprinzătoare în Europa, să asigure și în zonele rurale rețele corespunzătoare rapide și ultrarapide și alte forme de conexiuni internet eficiente din punct de vedere economic pentru a garanta o dezvoltare echilibrată a acestora pe termen lung;

6.  subliniază faptul că mobilitatea este un factor-cheie în dezvoltarea CIC, permițând acestora să se extindă dincolo de mediul lor local și regional, vizând accesul pe piața mai largă UE și mondială. constată, prin urmare, importanța inițiativelor UE, precum programul de înfrățire între orașe („Town Twinning”), și programul Leonardo da Vinci, pentru facilitarea unei astfel de mobilități; consideră că Comisia ar putea acorda mai multă atenție acordurilor de înfrățire dintre orașe, municipalități și regiuni, în condițiile în care acestea constituie, de mulți ani, un excelent forum de cooperare și schimburi de informații în domeniul culturii și al activităților creatoare; invită Comisia, în cooperare cu asociațiile europene ale autorităților locale și regionale, să promoveze inițiativele de înfrățire și schimburile moderne și de înaltă calitate, care angrenează toate segmentele societății;

7.  subliniază larga recunoaștere a inițiativei „Capitala culturală europeană” drept un „laborator” al dezvoltării urbane prin cultură și invită Comisia să promoveze această inițiativă și să asigure condițiile adecvate pentru transferul celor mai bune practici, cooperarea culturală și crearea de rețele pentru schimbul de experiență cu privire la posibilitățile CIC, cu scopul de a utiliza pe deplin potențialul acestor sectoare;

8.  recomandă Comisiei să evalueze relevanța fondurilor structurale și a programelor existente și viitoare în domeniul culturii, cercetării, turismului, mass-mediei audiovizuale, tineretului, educației, formării și al acelor factori care împiedică sau restricționează utilizarea resurselor bugetare disponibile, trăgând învățăminte experiența politică și din proiectele și studiile existente pentru a concepe o politică de coeziune pentru perioada de după 2013, care să ajute la exploatarea întregului potențial al sferei culturale și, în mod special, al industriilor creative; recunoaște, de asemenea, beneficiile unui sector CIC dinamic pentru creșterea competitivității UE la nivel mondial, prin crearea unui mediu în care creativitatea, inovarea și spiritul întreprinzător sunt promovate și apreciate; îndeamnă statele membre să implice autoritățile regionale și locale încă din etapele inițiale ale negocierilor privind legislația și programele care beneficiază de fonduri structurale cu scopul de a face posibil dialogul în timp util la diferitele niveluri ale guvernării; subliniază necesitatea unei arhitecturi simplificate a fondurilor, cu proceduri armonizate, ca principiu general al viitoarei politici de coeziune, cu scopul de a mări capacitatea administrativă a organismelor relevante și de a evita descurajarea participării la proiecte a potențialilor parteneri;

9.  reamintește că diversitatea culturală a Europei și, în special, patrimoniul său bogat în limbi și culturi regionale, constată că CIC sunt esențiale pentru pilonul creșterii inteligente al strategiei Europa 2020 și, în acest context, subliniază importanța „specializării inteligente" a municipalităților și regiunilor; pentru a exploata pe deplin posibilitățile potențialului creativ al Europei și pentru a stimula competitivitatea regională, societățile creative ar trebui să creeze structuri arborescente competitive pe plan internațional, pentru a beneficia de opțiuni mai bune de introducere a ideilor pe piață, transformându-le în produse ușor de utilizat și atrăgătoare; pentru a obține un avantaj competitiv pe plan mondial în acest sector în perioada de dinainte și după 2020; încurajează Comisia și statele membre să susțină inițiativele și producțiile culturale și creatoare ca o modalitate de creare de locuri de muncă și de dezvoltare economică într-un mod coordonat, bazându-se pe nevoile, resursele și punctele forte locale și regionale, pentru a obține o mai mare eficiență;

10. reamintește că existența unei structuri de IMM-uri dinamice constituie baza unei industrii culturale și de agrement diversificate și de înaltă calitate; solicită acordarea unui rol mai important IMM-urilor și capitalului privat în implementarea de proiecte și măsuri în sectorul cultural și creativ, în special prin PPP-uri și prin creșterea la maximum a utilizării instrumentelor financiare puse la dispoziție de BEI și FEI, prin garanții de împrumut și prin promovarea capitalului de risc pentru întreprinderile CIC inovatoare, nou înființate; invită Comisia să simplifice normele de funcționare a acestor instrumente, a căror complexitate actuală limitează gradul lor de utilizare; invită statele membre să exploateze în continuare aceste instrumente pentru a spori calitatea proiectelor și participarea actorilor din sectorul privat, în special a IMM-urilor, la proiectele europene;

11. recunoscând caracterul transsectorial excepțional al CIC, invită Comisia, în coordonare cu Eurostat, să își continue eforturile pentru a asigura o mai bună definire a sectorului și pentru ca acesta să se reflecte mai concret în statistici (dezvoltarea de noi modele și metodologii pentru colectarea de date calitative și cantitative, îmbunătățind comparabilitatea acestora, precum și calitatea proceselor de colectare);

12. solicită Comisiei să continue eforturile de sprijinire, promovare și facilitare a dezvoltării cadrului culturii și creativității prin promovarea unui sistem mai elaborat de cooperare între statele membre și instituțiile UE bazat pe schimburile de experiență și recomandă Comisiei să includă autoritățile locale și regionale în procesul de monitorizare a rezultatelor Cărții Verzi, în conformitate cu principiul subsidiarității;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Jean-Paul Besset, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Karima Delli, Karin Kadenbach, Andrey Kovatchev, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Patrice Tirolien, Derek Vaughan

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanimir Ilchev


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative

(2010/2156(INI))

Raportoare: Cecilia Wikström

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție care urmează a fi adoptată:

A. întrucât industriile culturale și creative din Europa joacă un rol fundamental în promovarea diversității culturale și a pluralismului cultural, contribuind totodată în mod semnificativ la redresarea economică, la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea durabilă, precum și la competitivitatea economiei europene; întrucât întreprinderile mici și mijlocii sunt actori cheie în aceste sectoare;

B.  întrucât industriile europene culturale și creative au nevoie, pentru a se dezvolta, de un sistem modern, accesibil și sigur din punct de vedere juridic pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;

C. întrucât progresele tehnologice din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor nu modifică în niciun fel nevoia fundamentală de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală;

D. întrucât o mai bună respectare a cadrului juridic existent care protejează aceste drepturi, precum și o serie de reforme privind, între altele, simplificarea procedurilor de acordare a licențelor în industriile culturale, sunt necesare pentru a profita la maximum de posibilitățile oferite, garantând totodată un sistem echilibrat de protecție a drepturilor, care să țină cont atât de interesele creatorilor, cât și de cele ale consumatorilor,

E.  întrucât fragmentarea pieței pune din ce în ce mai multe probleme dezvoltării serviciilor online, având în vedere faptul că furnizorii de conținuturi urmăresc să ofere materiale creative pe întreaga piață a UE;

F.  întrucât, din cauza acestei fragmentări, consumatorii interesați de un acces transfrontalier la conținutul creativ se confruntă cu obstacole considerabile sau sunt nevoiți să caute modalități alternative de acces, nu întotdeauna licite, ceea ce este în detrimentul exploatării operelor creative și împiedică dezvoltarea reală a unei piețe digitale interne;

G. întrucât un sistem modern de mărci comerciale la nivelul Uniunii este esențial pentru protejarea valorii reprezentate de investițiile efectuate de companiile europene în domeniul designului, creației și inovării,

1.  evidențiază necesitatea respectării efective a drepturilor de proprietate intelectuală, atât în mediile offline, cât și în cele online și subliniază, în acest sens, că toate măsurile trebuie atent evaluate, pentru a le garanta eficiența, proporționalitatea și compatibilitatea cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2.  subliniază că eforturile de contracarare a încălcărilor drepturilor de autor trebuie să beneficieze de sprijinul public și să fie mai bine înțelese de către consumatori, în vederea eliminării riscului de diminuare a sprijinului pentru drepturile de proprietate intelectuală în rândul cetățenilor;

3.  invită Comisia Europeană și statele membre să efectueze schimburi de bune practici în privința unor metode eficace de sensibilizare a opiniei publice cu privire la efectele încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;

4.  observă că fragmentarea pieței în sectoarele cultural și creativ se datorează și diversității culturale și preferințelor lingvistice ale consumatorilor;

5.  subliniază că practicile actuale de acordare a licențelor contribuie la fragmentarea pieței interne a UE; ia act de faptul că, deși s-au înregistrat progrese, nu s-a venit în întâmpinarea cererii consumatorilor de a beneficia de licențe multiteritoriale și multirepertoriale pentru utilizarea transfrontalieră și online;

6.  subliniază că un procedeu de acordare a licențelor mai eficient și mai puțin costisitor, prin intermediul platformelor tehnologice interoperabile, ar putea garanta o difuzare la scară mai largă a conținuturilor culturale și creative și ar putea oferi redevențe mai mari creatorilor, fiind, în același timp, profitabil pentru intermediari și furnizorii de servicii;

7.  reamintește că obiectivul UE este acela de a promova industriile culturale și creative, atât online, cât și offline; prin urmare, ar trebui să se urmărească utilizarea extinsă a licențelor europene, conformă cerințelor pieței și ale consumatorilor; în cazul în care acesta nu poate fi atins în timp util, ar trebui efectuată o evaluare aprofundată a tuturor obstacolelor potențiale în calea creării unei piețe europene interne efective, cum ar fi normele în materie de TVA, metodele de plată sau principiul teritorialității;

8.  subliniază că normele privind TVA și lipsa unor metode de plată accesibile pentru vânzările online constituie, de asemenea, un impediment pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne, care trebuie eliminat urgent;

9.  solicită, de aceea, Comisiei să prezinte cât mai curând propuneri legislative concrete privind modul în care ar putea fi soluționate aceste probleme, pentru a surmonta obstacolele din calea dezvoltării pieței interne, în special în mediul online, respectând în același timp cererea consumatorilor și diversitatea culturală;

10. subliniază necesitatea de a aborda în sfârșit lipsa acută a cărților pe care o resimt persoanele care suferă de o deficiență vizuală sau de un handicap de lectură; reamintește Comisiei și statelor membre obligațiile care le revin în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități de a lua toate măsurile necesare pentru ca aceste persoane să aibă acces la produsele culturale în formate accesibile și pentru ca legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală să nu constituie o barieră nejustificată sau discriminatorie pentru accesul persoanelor cu dizabilități la produsele culturale; invită Comisia să aibă o contribuție activă și constructivă în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru a ajunge la un acord cu privire la o normă juridică obligatorie, pe baza propunerii de tratat elaborate de Uniunea Mondială a Nevăzătorilor și depusă la OMPI în 2009;

11. subliniază necesitatea de a soluționa problema operelor „orfane”; salută intenția declarată a Comisiei de a prezenta propuneri în acest sens; observă că problema operelor „orfane” și a „găurii negre a secolului XX” nu se limitează doar la operele tipărite, cum ar fi cărțile și revistele, ci cuprinde toate tipurile de opere, inclusiv fotografii, muzică și producții audiovizuale;

12. invită Comisia să încurajeze acordarea de sprijin financiar inițiativelor din sectorul privat vizând crearea de baze de date accesibile unui public larg, care să includă drepturi și cataloage din repertoriul muzical, audiovizual sau de alt tip; astfel de baze de date ar crește transparența și ar raționaliza procedurile de atribuire a drepturilor;

13. invită Comisia să încurajeze elaborarea unor mecanisme echitabile, imparțiale și eficiente de soluționare alternativă a litigiilor, pentru toate părțile implicate;

14. salută revizuirea, de către Comisie, a sistemului de mărci comerciale la nivelul Uniunii și încurajează Comisia să facă demersurile necesare, astfel încât să fie luate măsurile necesare pentru ca mărcile comerciale să poată beneficia de același nivel de protecție atât în mediile online, cât și în cele offline.

15. consideră că Comisia ar trebui să țină cont de problemele specifice întâmpinate de IMM-uri în revendicarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform principiului „gândiți mai întâi la scară mică” (Think Small First), statuat prin Legea întreprinderilor mici pentru Europa (Small Business Act for Europe), inter alia prin aplicarea principiului nediscriminării pentru IMM-uri.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

28.2.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Piotr Borys, Sergio Gaetano Cofferati, Sajjad Karim, Eva Lichtenberger, Toine Manders


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.3.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Doris Pack, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Timo Soini, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, Marie-Christine Vergiat, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Nessa Childers, Oriol Junqueras Vies, Ramona Nicole Mănescu, Hans-Peter Martin, Iosif Matula, Francisco José Millán Mon, Monika Smolková

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Christian Engström, Miguel Angel Martínez Martínez

Ultima actualizare: 28 aprilie 2011Notă juridică