RAPORT referitor la Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
7.9.2011 - (2011/2107(INI))
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Marisa Matias
- PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
- EXPUNERE DE MOTIVE
- AVIZ al Comisiei pentru bugete
- AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
- REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
- AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
- AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
- AVIZ al Comisiei pentru pescuit
- AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
- REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), îndeosebi articolele referitoare la cercetare,
– având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE” (COM(2011)0048),,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a celui de al șaptelea program al UE pentru acțiuni de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la o Uniune a inovării - adaptarea Europei la o lume post-criză[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la executarea fondurilor alocate sinergiilor în domeniul cercetării și inovării, cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și în cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare în orașe și regiuni, precum și în statele membre și în Uniunea Europeană[4],
– având în vedere raportul comitetului de experți intitulat „Către o organizație a cercetării de frontieră de talie internațională – examinarea structurilor și mecanismelor Consiliului European pentru Cercetare” din 23 iulie 2009,
– având în vedere raportul grupului de experți independenți „Evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR)” din 31 iulie 2010,
– având în vedere Raportul final al Grupului de experți privind „evaluarea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru” din 12 noiembrie 2010,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 februarie 2011, intitulată „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la răspunsul la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative și la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor” (COM(2011)0052),
– având în vedere concluziile privind evaluarea intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare (PC7), inclusiv a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, din cadrul celei de-a 3074-a reuniuni a Consiliului privind competitivitatea (piața internă, industria, cercetarea și spațiul) din 9 martie 2011,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 aprilie 2009, intitulată „Deplasarea frontierelor TIC: o strategie pentru cercetare în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente în Europa” (COM(2009)0184),,
– având în vedere propunerea de rezoluție B7-0343/2011 referitoare la sărbătorirea centenarului acordării premiului Nobel lui Marie Skłodowska-Curie[5],
– având în vedere inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020, intitulată „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” (COM(2011)0021),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, al Comisiei pentru pescuit și al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea între sexe (A7-0302/2011),
A. întrucât, în urma revizuirii bugetare, Comisia Europeană a decis să lanseze o dezbatere cu scopul de a optimiza eficacitatea finanțării cercetării și inovării la nivel național și la nivelul UE, precum și să abordeze alocarea resurselor financiare pentru programele UE de cercetare și inovare ca o prioritate de prim rang a UE;
B. întrucât UE a stabilit obiectivul de creștere a cheltuielilor destinate C&D până la 3% din PIB-ul UE până în 2020 și întrucât, având în vedere că multe țări sunt încă departe de a atinge acest obiectiv, creșterea investițiilor publice și private în C&D este deosebit de importantă;
C. întrucât tendințele actuale scot la iveală numeroase presiuni legate de înghețarea sau reducerea bugetului european, pe fondul unei perioade de constrângeri majore asupra bugetelor publice naționale și întrucât C&D&I este unul dintre domeniile în care cooperarea europeană a dovedit valoare adăugată reală, spre deosebire de alte rubrici bugetare specifice, demonstrând necesitatea de a realoca resursele disponibile ale UE;
D. întrucât, în prezent, ne confruntăm cu o criză economică, socială și de mediu (care afectează statele membre ale UE în moduri foarte diferite); întrucât cercetarea (fundamentală și aplicată), educația și inovarea sunt instrumente cruciale atât pentru redresarea economică și crearea de locuri de muncă, asociate realizării inițiativelor emblematice ale UE 2020, cât și pentru elaborarea unui model de creștere sustenabil și incluziv;
E. întrucât UE și statele sale membre trebuie să creeze mijloacele necesare pentru a răspunde împreună marilor provocări societale, economice, de mediu, demografice și etice cu care se confruntă popoarele Europei, cum ar fi îmbătrânirea demografică, sănătatea, aprovizionarea cu alimente, dezvoltarea durabilă, importante aspecte ecologice etc., și întrucât soluțiile care decurg din acestea ar trebui să motiveze cetățenii să fie mai responsabili în privința acțiunilor lor;
F. întrucât alte regiuni și țări ale lumii investesc din ce în ce mai mult în C&D&I; întrucât investițiile UE în acest domeniu ar trebui, prin urmare, să fie orientate spre o consolidare a capacității științifice și o sporire a capacității competitive generale a UE; întrucât este necesară crearea unui set consistent de instrumente de sprijin, de-a lungul întregului „lanț al inovării”, care să asigure un echilibru adecvat între cercetarea academică, cercetarea științifică aplicată și inovare;
G. întrucât, deși finanțarea UE pentru C&D&I a crescut, statele membre ale UE (SM) mai dezvoltate din punct de vedere științific și tehnologic pot încă să absoarbă cea mai mare parte a resurselor disponibile sub egida diferitelor scheme și programe cadru de finanțare (inclusiv proiectele la scară largă), contribuind la perpetuarea slabei reprezentări a unora dintre statele membre și a regiunilor acestora atât în ceea ce privește accesul la finanțare, cât și participarea; întrucât, pentru realizarea Spațiului European de Cercetare (SEC), trebuie avut ca obiectiv cultivarea excelenței în toate părțile Uniunii și întrucât Fondurile Structurale și de coeziune sunt principalele instrumente în acest sens;
H. întrucât, în cadrul UE, persistă și se accentuează inegalități semnificative în ceea ce privește capacitatea de finanțare a C&D, structurile industriale și sistemele de educație superioară la nivel național și întrucât aceste diferențe se reflectă, în parte, în participarea generală la cel de al șaptelea program-cadru al UE; întrucât ar trebui să se instituie mecanisme de echilibru pentru a impulsiona capacitățile de cercetare și inovare ale tuturor statelor membre și regiunilor europene;
I. întrucât Cadrul strategic comun (CSC) ar trebui modelat pe baza acelorași principii generale ca și SEC, valorificând enormul potențial neexploatat reprezentat de coordonarea a 7 de strategii și programe naționale diferite în domeniul cercetării și reducând fragmentarea inutilă;
J. întrucât importanța majoră a IMM-urilor pentru economia UE și ocuparea forței de muncă nu se reflectă în nivelul lor de participare la fondurile alocate de UE pentru C&D&I; întrucât participarea IMM-urilor la proiectele de colaborare în domeniul C&D&I ar trebui să ajungă la un nivel de 15% și întrucât, recunoscând faptul că munca de colaborare cu industria a încurajat efectuarea de investiții semnificative în C&D&I de către industrie, simplificarea și eliminarea barierelor birocratice sunt o condiție necesară pentru a atinge acest obiectiv și a crește participarea industriei per ansamblu;
K. întrucât bolile legate de sărăcie și cele neglijate împiedică dezvoltarea economică, în special în țările în curs de dezvoltare; întrucât astfel de boli afectează peste un miliard de persoane și cauzează milioane de decese în fiecare an,
L. întrucât peste 60% dintre absolvenții de studii universitare sunt femei, dar majoritatea posturilor superioare din universități (de exemplu posturi doctorale sau de profesor universitar) sunt ocupate încă de bărbați;
M. întrucât, de la începutul activității Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în 2007, au fost selectate 1 700 de proiecte pentru a primi finanțare de la CEC, reprezentând subvenții în valoare de aproximativ 2,5 miliarde EUR aproape 90 % dintre aceste subvenții fiind acordate unor candidați de sex masculin;
N. întrucât pare să existe un „plafon de sticlă” foarte problematică în cazul cercetătoarelor, în sensul că ponderea femeilor din domeniul cercetării scade odată cu înaintarea pe scara ierarhică;
O. întrucât în sistemele de învățământ din multe state membre, stereotipurile de gen încă predomină în domenii ale cercetării, cum ar fi științele naturale[6];
1. salută Cartea verde a Comisiei Europene care stabilește un cadru strategic comun (CSC) pentru finanțarea cercetării și inovării și consideră că în centrul noului CSC ar trebui să se afle coordonarea programelor de cercetare ale UE și ale statelor membre cu schemele de finanțare, pe baza politicilor comunitare în domeniul cercetării și inovării și a programelor de cercetare ale statelor membre; consideră că CSC ar trebui să urmeze o abordare integrată, în intenția de a deveni mai atractiv și ușor de accesat pentru toți participanții;
2. consideră că fondurile și programele pentru cercetare ale UE, precum și fondurile structurale și de coeziune au obiective diferite și, prin urmare, ar trebui să rămână separate;
3. ia act de participarea relativ redusă la PC7 a anumitor state membre, precum și de persistența decalajului în materie de cercetare și inovare între regiunile europene, în ciuda eforturilor depuse prin intermediul fondurilor structurale de a spori capacitatea de C&D; este convins că ar trebui impulsionat potențialul de excelență al tuturor regiunilor; este de aceea de părere că sunt necesare noi abordări pentru a ajuta regiunile și statele membre cu performanțe mai slabe pentru a ajunge la excelență și specializare regională inteligentă:
4. solicită Comisiei să maximizeze toate sinergiile relevante între CSC, fondurile structurale, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și să adopte o abordare bazată pe mai multe fonduri, respectând, totodată, obiectivele diferite ale acestora; este convins că instrumentele de coeziune ar trebui să consolideze dezvoltarea excelenței și a capacităților, printr-o mai mare compatibilitate cu politica vizând cercetarea și inovarea la nivel regional; consideră că acest fapt va permite dezvoltarea unei ierarhii de excelență, conducând la participarea deplină a acestor regiuni la CSC, pe baza calității și a excelenței;
5. sugerează că această nouă abordare ar putea include finanțarea și activitățile care își propun: modernizarea universităților, achiziționarea de echipamente științifice, transferul de tehnologie locală, acordarea de asistență întreprinderilor noi și a celor rezultate din sciziune, diseminarea rezultatelor proiectelor C&D&I, creșterea capacității programelor de formare transnațională a cercetătorilor, înființarea de centre de cercetare de top, crearea de rețele și grupuri de excelență sau derularea de activități de C&D și inovare cu colaborare transregională efectuate de experți externi; consideră că anumite acțiuni de susținere din cadrul PC7 au avut succes ca activități punte și ar trebui menținute în CSC;
6. solicită statelor membre să aibă în vedere finanțarea CEC, Marie Curie sau a propunerilor de proiecte de colaborare care au întrunit criteriile de excelență dar nu pot fi finanțate din cauza lipsei de fonduri europene;
7. subliniază importanța menținerii unor instrumente corespunzătoare pentru a sprijini dezvoltarea capacității instituționale a regiunilor în domeniul politicii de cercetare și inovare, având în vedere faptul că nivelul regional al guvernării reprezintă o legătură strategică pentru integrarea eficientă a finanțării din PC și din fondurile structurale și având în vedere, de asemenea, legăturile puternice ale acestora cu firmele, prestatorii de servicii și centrele de cercetare și formare locale;
8. solicită, în contextul viitoarei coordonări a politicii de coeziune cu strategia UE 2020, ca prioritatea „inovare” să devină obligatorie atât pentru regiunile vizate de Obiectivul 1, cât și pentru cele vizate de Obiectivul 2 și ca această prioritate să se reflecte și în bugetul alocat la toate nivelurile;
9. consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui încurajate în direcția inovării, în special prin continuarea și consolidarea inițiativelor de tipul „Regiuni ale cunoașterii”, „Laboratoare vii” și „Orașe inteligente”, care stimulează dimensiunea teritorială a cercetării și dezvoltării;
10. atrage atenția asupra importanței menținerii politicilor de convergență și solicită Comisiei să ajute statele membre și regiunile slab reprezentate în PC în tranziția acestora către excelență, pe baza punctelor forte ale acestora și conform unor criterii clare, cu scopul de a mări substanțial capitalul uman și capacitatea de cercetare ale acestora;
11. consideră că organizarea unei competiții pentru înființarea de centre de excelență în domeniul cercetării în regiunile defavorizate reprezintă un instrument adecvat de dezvoltare a Spațiului European pentru Cercetare; acordarea de fonduri prin intermediul unei competiții generează o dinamică și o creativitate ridicate, care pot conduce și în regiunile slabe din punct de vedere structural la crearea cu succes a unor noi centre de cercetare și tehnologice cu locuri de muncă orientate către viitor; la competiție vor participa echipe compuse dintr-un institut de cercetare recunoscut la nivel internațional și o regiune defavorizată. conceptele științifice ale propunerilor de înființare sunt validate după principiul excelenței; în același timp, se solicită un concept comun viabil de la regiunea care, de exemplu cu ajutorul fondurilor structurale și al unor condiții-cadru adecvate, construiește o infrastructură și un mediu propice cercetării și inovării;
12. recomandă Comisiei să analizeze posibilitatea instituirii unui fond comun european, finanțat din fonduri structurale, pentru a promova cercetarea europeană realizată în colaborare;
13. este convins că credibilitatea Programului Cadru se bazează pe calitatea științifică și, în consecință consideră excelența este criteriul principal pentru finanțare; reamintește că natura excelenței diferă în funcție de tipul de participant sau de însăși natura proiectului de cercetare și inovare (criteriul de excelență pentru un institut de cercetare nu este același precum pentru un cercetător individual sau IMM, fiind, de asemenea, diferit pentru proiecte aplicate sau cercetare fundamentală); subliniază că îmbunătățirile de natură tehnică, inovarea, proiectele-pilot și crearea unei piețe ar trebui considerate criterii importante pentru cercetarea industrială și aplicată, după caz;
14. solicită o mai bună coordonare și exploatare a sinergiilor între strategiile transfrontaliere de cercetare și inovare la nivel local, regional, național și european transfrontalier, respectând caracteristicile diferitelor contexte și, în același timp, sporind posibilitățile de complementaritate și cooperare între diferitele niveluri; consideră că accesul la informații și partajarea acestora și a bunelor practici, intensificarea eforturilor comune de programare, aplicarea unor reguli și instrumente simple și flexibile și, dacă este cazul, convergența acestora din urmă sunt de o importanță crucială pentru creșterea eficacității finanțării și, probabil, a cofinanțării;
15. este convins că Europa are obligația de a se folosi de potențialul său enorm în domeniul cercetării, al tehnologiei și al inovării, precum și de a contribui la găsirea de soluții pentru provocările societale globale, și anume:
§ schimbările demografice, dată fiind societatea în curs de îmbătrânire din Europa, inclusiv bolile legate de vârstă și politicile în domeniul familiei, și o populație mondială în creștere, boli neglijate, nutriția, securitatea alimentară, urbanizarea, mobilitatea, coeziunea socială și migrația;
§ tranziția spre o gestionare sustenabilă a resurselor, inclusiv apa, amenajarea teritoriului și gestionarea solului, atenuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității, ecosistemele marine și pădurile, energiile regenerabile, eficiența energetică și securitatea energetică, eficiența utilizării materiilor prime esențiale și a altor resurse naturale biologice și fizice;
§ o bază economică solidă, stabilă și echitabilă, inclusiv redresarea economică, consolidarea educației și a formării și a cunoștințelor fundamentale și aplicate din toate disciplinele, de la științele sociale și cele umaniste și alte domenii, cum ar fi biologia și medicina și cercetarea în domeniul securității civile a cetățenilor și infrastructurilor, la tehnologiile-cheie, în vederea stimulării economiei UE și a ocupării forței de muncă;
consideră că CSC ar trebui să se axeze, în primul rând, pe abordarea, într-un mod cuprinzător, a acestor provocări societale specifice la nivel european, printr-un set echilibrat de instrumente care să acopere întregul spectru de activități în domeniul educației și formării, cercetării și formării profesionale,
16. reamintește importanța asigurării continuității aplicării instrumentelor de succes între PC și CSC, îndeosebi programele în colaborare; invită Comisia să evalueze în timp util eficacitatea instrumentelor existente vizând atingerea unor obiective politice specifice și să le adapteze pe cele a căror eficacitate sau contribuție distinctă nu este clar demonstrată;
17. solicită efectuarea unui audit independent, de exemplu de către Curtea de Conturi Europeană, alături de curțile de conturi naționale, cu privire la eficacitatea cheltuielilor publice destinate cercetării derulate de statele membre, de Uniunea Europeană și de autoritățile locale;
18. solicită Comisiei să consolideze vizibilitatea valorii adăugate a UE în domeniul cercetării și al inovării;
19. solicită depunerea unui efort concertat public și privat, la nivel european și național, pentru a atinge obiectivul de 3 % din PIB pentru C&D; solicită instituțiilor UE și statelor membre să convină, fără întârziere, asupra unei foi de parcurs specifice pentru atingerea acestui obiectiv;
20. subliniază faptul că trebuie depuse eforturi pentru a alinia cheltuielile din cadrul CSC cât mai mult posibil cu obiectivele politice universale din cadrul strategiei Europa 2020; solicită o coordonare clară cu noile inițiative, precum „O Uniune a inovării” și alte proiecte emblematice pertinente;
21. reamintește faptul că finanțarea viitoare a cercetării și a inovării trebuie să deservească obiectivele finalizării SEC prin crearea de mai multe sinergii și o mai bună cooperare între diferitele politici și programe de finanțare în domeniul C&D&I între UE, statele membre și autoritățile locale;
Către crearea unui cadru strategic comun (CSC)
22. subliniază faptul că în centrul CSC ar trebui să se afle ideea că natura și amploarea diferite ale proiectelor de C&D&I, precum și multitudinea de scheme de finanțare, trebuie organizate astfel încât să se asigure coerență, reprezentativitate vastă, coerență, simplificare și complementaritate, asigurând tranziția spre excelență;
23. constată că, pentru a le permite tuturor cercetătorilor să ia parte la proiectele CSC, normele administrative ale CSC care se referă la procedurile contractuale ar trebui să ia în considerare diversele norme naționale referitoare la universități și la centrele de cercetare; subliniază cu precădere faptul că mecanismul de cofinanțare nu ar trebui să opereze în detrimentul universităților și al institutelor de cercetare și în niciun caz nu ar trebui să aibă ca efect dezavantajarea mediului științific universitar față de alți solicitanți de fonduri,
24. solicită Comisiei să instituie un sistem simplu și accesibil pentru a accelera inovarea și pentru a investi în proiecte de C&D&I care abordează combaterea marilor provocări societale și să se bazeze pe o abordare cu adevărat holistică, concentrându-și atenția pe diversele etape esențiale ale lanțului de valori (de la furnizorul de materiale la produsul final);
25. își exprimă convingerea că diferitele sarcini din cadrul CSC ar trebui abordate separat, dar în strânsă relație și parteneriat între ele: Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) ar trebui să opereze în principal ca o rețea a Comunităților cunoașterii și inovării (CCI) și părțile referitoare la inovare din programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) ar trebui să se concentreze asupra punctului său forte – sprijinirea IMM-urilor inovatoare; următorul PC ar trebui să se concentreze asupra cercetării în general; nu în ultimul rând, fondurile structurale/de coeziune ar trebui utilizate în strânsă cooperare într-un mod mai bine axat pe obiective, însă separat; consideră că proiectele realizate în colaborare ar trebui să reprezinte, în continuare, coloana vertebrală a CSC;
26. subliniază nevoia de îmbunătățire a flexibilității în CSC, astfel încât să fie posibilă mutarea fondurilor între fiecare capitol și licitație, dar CSC să fie, în același timp, destul de flexibil pentru a se putea aloca fonduri pentru provocările societale mari care apar în perioada bugetară;
27. solicită definirea clară a sistemului general de finanțare și integrarea mai strânsă a cercetării, educației și inovării; având în vedere că politica europeană în domeniul C&D&I aduce beneficii la nivel european și pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020, solicită dublarea bugetului UE pentru programele de cercetare și inovare pentru următoarea perioadă financiară ce începe în 2014 (cu excepția bugetului alocat C&D&I în cadrul fondurilor structurale și BEI); consideră că acesta ar fi un răspuns adecvat la actuala criză economică și la provocările comune majore; consideră că mărirea bugetului public alocat cercetării ar trebui să urmărească obținerea unor beneficii societale și creșterea competitivității; reamintește necesitatea de a consolida și a dezvolta rolul favorabil C&D&I al tuturor instrumentelor UE, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă cu BEI, simplificând procedurile de acces la finanțare; sugerează, prin urmare, un nou model organizațional bazat pe trei niveluri diferite de finanțare care să vizeze stabilitatea și convergența:
Primul nivel: consolidarea capacităților și infrastructura
28. acest nivel ar trebui să includă fondurile UE asociate cu infrastructura (în sensul larg, inclusiv cea instituțională) și consolidarea capacităților;
29. schema de finanțare din cadrul acestui nivel include partea din PC referitoare la programul „Capacități” și inițiativele „Marie Curie”, componentele finanțării europene a infrastructurilor și proiectelor de cercetare, accesul la împrumuturile acordate de BEI (ce includ proiecte de peste 50 de milioane EUR ), subvențiile asociate cu componentele PC menționate mai sus și cooperarea cu fondurile structurale asociate cu infrastructura;
30. solicită consolidarea rolului Centrului Comun de Cercetare (CCC) în calitate de furnizor intern de analize științifice și economice pentru politica de dezvoltare, în conformitate cu Strategia Europa 2020;
31. subliniază că în viitor proiectele de mare amploare, precum ITER, Galileo și Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES), ar trebui finanțate în afara PC, prin crearea unor linii de buget independente pentru acestea pentru a garanta o structură de finanțare transparentă și fiabilă, controlând și limitând, totodată, potențialele depășiri de costuri; sugerează finanțarea parțială a acestora prin emiterea de către BEI de obligațiuni pentru proiecte specifice;
32. subliniază rolul central al infrastructurilor de mare amploare destinate cercetării pentru dezvoltarea SEC și solicită colectarea tuturor fondurilor UE disponibile pentru infrastructurile destinate cercetării, în special acolo unde există cele mai bune perspective de a obține beneficii la nivel european, extinderea finanțării după etapa pregătitoare și garantarea unui acces liber și bazat pe excelență la aceste fonduri;
Al doilea nivel: cercetare, potențial, colaborare și consolidare
33. acest nivel ar trebui dedicat cercetării generale, atât fundamentale cât și aplicate, inclusiv științelor sociale și umaniste; participanții coordonatori sunt în primul rând universitățile și centrele/institutele de cercetare; sectorul industrial, mai ales IMM-urile, și organizațiile inovatoare non-profit ar trebui încurajate să participe și să colaboreze cu mediul academic și centrele publice de cercetare și să acționeze în calitate de coordonatori, dacă este cazul; acest nivel reprezintă cea mai mare parte din CSC și ar trebui să se axeze pe dezvoltarea unei baze științifice solide, atât în cercetarea de bază, cât și în cea aplicată, care este necesară pentru stimularea inovării;
34. cuvintele-cheie sunt originalitatea și pertinența ideii, calitatea și potențialul de excelență științifică și valoarea adăugată a proiectelor, inclusiv cercetarea de mare risc și proiectele vizând „inovarea non-tehnologică și socială”; planul de afaceri și potențialul comercial sunt factori pozitivi de luat în considerare, nu însă condiții necesare pentru aprobare;
35. schema de finanțare din cadrul acestui nivel provine de la sistemul de subvenții al PC al UE și din cooperarea cu fondurile structurale dedicate C&D&I; sinergia acestor două surse de finanțare și simplificarea interacțiunilor dintre proiectele finanțate de Uniunea Europeană și organismele de finanțare externe ar fi benefice; subvențiile ar trebui să fie orientate, în primul rând, către institutele de cercetare publice și private și IMM-urile inovatoare;
36. solicită un sistem de finanțare mai flexibil, pentru a crește atractivitatea cooperării pentru IMM-uri, prin intermediul căruia IMM-urile s-ar putea alătura proiectelor de cooperare pe durata punerii în aplicare a acestora, dacă este posibil, precum și punerea la dispoziție a unei linii bugetare deschise în acest sens pentru proiecte; consideră că astfel, IMM-urile ar putea percepe mai clar oportunitățile, dat fiind că intervalul dintre demararea activității în cadrul proiectului și rezultatele de piață este redus;
37. reamintește succesul Consiliului European pentru Cercetare în ceea ce privește promovarea excelenței științifice și capacitatea de consolidare a SEC; solicită îmbunătățirea în continuare a structurilor și mecanismelor SEC și promovarea instrumentelor sale; subliniază necesitatea de a mări substanțial proporția bugetului alocată subvențiilor pentru tinerii cercetători, bărbați și femei, și pentru cercetătorii de la IMM-urile inovatoare (atât grupuri de cercetare, cât și persoane fizice) și de a consolida măsurile și inițiativele luate în cadru proiectului Marie Curie, consolidând în acest mod mobilitatea (prin introducerea unei „a cincea libertăți”, libertatea de cunoaștere), dezvoltarea carierei și colaborarea între mediul academic, institutele publice de cercetare și industrie, precum și accesului la marile infrastructuri de cercetare; solicită industriei să se implice mai mult în programele de cercetare doctorale și post-doctorale; solicită luarea măsurilor necesare pentru a garanta condiții de muncă decente pentru lucrătorii științifici din UE, mărind atractivitatea pe plan internațional a Europei pentru cercetători, stăvilind exodul de specialiști și realizând excelența în Europa;
38. subliniază faptul că mobilitatea cercetătorilor în Europa ar trebui să constituie o prioritate și solicită o consolidare a măsurilor (precum portabilitatea pensiilor și dispozițiile de securitate socială, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, măsuri de reconciliere a vieții de familie cu viața profesională și cecurile de cercetare pentru cercetătorii care se mută într-un alt stat membru), vor contribui la mobilitatea cercetătorilor europeni, ajutând la stoparea „exodului de creiere” și mărind atractivitatea unei cariere de cercetător în UE; solicită introducerea unei componente „mobilitate” în subvențiile CEC, unde este cazul; invită Comisia și statele membre să intensifice eforturile de obținere rapidă a recunoașterii reciproce a programelor de studiu universitare;
39. consideră că există un potențial suplimentar pentru extinderea domeniului de aplicare al conceptului de Consiliu European pentru Cercetare pentru a cuprinde proiectele de cercetare multidisciplinară și bazată pe colaborare, cu condiția ca acestea să-și păstreze un caracter de la bază la vârf, iar excelența științifică să fie în continuare principalul criteriu de selecție;
40. salută progresul constant în direcția atingerii unei participări echilibrate a bărbaților și a femeilor la PC; este de acord că măsurile de stimulare a participării femeilor ar trebui să fie consolidate pe parcursul ciclurilor de viață a proiectului și că Comisia ar trebui să își revigoreze abordarea față de promovarea femeilor în domeniul cercetării și să caute să motiveze statele membre în abordarea diferențelor de gen, acordând o atenție deosebită depășirii barierelor specifice de gen; subliniază că ar trebui concretizat obiectivul privind o participare a femeilor de 40 % în comitetele de gestionare a programelor și în comitetele consultative; solicită Comisiei să elaboreze, împreună cu Institutul european pentru egalitatea între sexe, un plan de acțiune în domeniul aspectelor de gen, cu indicatori și obiective, și să monitorizeze implementarea acestuia;
41. pentru acordarea de șanse egale pentru bărbați și femei, subliniază necesitatea ca cercetătorilor de la toate nivelurile să le fie înlesnită posibilitatea decalării demarării unui proiect subvenționat sau întreruperii derulării acestuia ca urmare a concediului de maternitate, de paternitate sau parental, în cazul proiectelor unde este posibil acest lucru, și ca, din aceleași motive, cercetătorii să aibă posibilitatea prelungirii valabilității contractului de subvenționare, în cazul proiectelor care nu își pierd actualitatea; invită statele membre să ofere aceste posibilități cercetătorilor;
42. subliniază faptul că pentru realizarea deplină a Spațiului european de cercetare sunt necesare măsuri legislative care să asigure participarea tuturor actorilor europeni la programe naționale, deschizând tuturor ofertele lansate de state individuale și armonizând regulamentele, procedurile, contractele și criteriile de evaluare;
Al treilea nivel: piața și inovarea - obiective comune
43. acest nivel este dedicat accelerării și promovării pătrunderii pe piață a produselor și serviciilor inovatoare și generării de beneficii publice; industria, îndeosebi IMM-urile inovatoare, joacă un rol esențial în dezvoltarea de produse, servicii și procese inovatoare;
44. având în vedere necesitatea de a încuraja tinerii să se implice în activitatea de cercetare și inovare, precum și de a sprijini tinerii antreprenori care contribuie la activitatea de C&D&I și care utilizează rezultatele C&D&I pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților locale sau regionale, solicită Comisiei și Statelor Membre să continue programul Erasmus pentru tinerii antreprenori și în viitorul cadru financiar multianual și să crească finanțările alocate acestui program;
45. recunoaște că ar trebui să se acorde o atenție deosebită participării IMM-urilor pentru a permite exploatarea de noi idei și oportunități într-un mod flexibil și eficient, pe măsură ce acestea apar, deschizând astfel calea spre inovare; subliniază faptul că stabilirea unei definiții a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) specifică sectorului este o condiție prealabilă pentru participarea cu succes în CSC; constată că succesul activității inovatoare depinde, de asemenea, de calificările și experiența personalului managerial;
46. subliniază necesitatea de a facilita accesul local și european al IMM-urilor la serviciile de cercetare și inovare; este de părere că programele de succes, cum ar fi Eurostars, au acumulat o importantă experiență în satisfacerea necesităților întreprinderilor inovatoare și, prin urmare, ar trebui să fie consolidate; solicită depunea de eforturi la toate nivelurile în scopul de a aduce soluții inovatoare pentru necesitățile specifice sectorului public, prin implicarea întreprinderilor mici în competițiile pentru idei care au ca rezultat contracte de dezvoltare pe termen scurt;
47. schema de finanțare din cadrul acestui nivel provine din finanțarea UE furnizată prin EIT, finanțare asociată cu programul-cadru pentru inovație și competitivitate, accesul la sporirea creditelor acordate de FEI și la împrumuturi specifice din partea BEI (acoperind, în special, proiecte sub 50 de milioane de EUR) și din cooperarea cu fondurile structurale dedicate antreprenoriatului; finanțarea politicii UE în domeniul inovării are totuși o verigă lipsă: instrumente de finanțare adecvate care să răspundă caracteristicilor specifice ale IMM-urilor; consideră că SEC ar beneficia enorm de pe urmă creării, după examinarea corespunzătoare a unui studiu de impact, a unui Program UE dedicat IMM-urilor, conceput ca o filială specializată a BEI, dedicată în totalitate proiectelor inovatoare ale IMM-urilor;
48. reamintește succesul și capacitatea de consolidare a Institutului European pentru Inovare și Tehnologie în ceea ce privește Spațiului european de cercetare; subliniază necesitatea unor CCI mai strâns orientate și, prin urmare, a unei rețele mai concentrate cu un buget mai redus, care să permită, de asemenea, participarea IMM-urilor datorită costurilor anuale de contribuție mai scăzute; consideră că aceste CCI mai mici pot crea un punct central unic în UE, ca loc de întâlnire pentru oamenii de știință din întreaga UE, în vederea unei competitivități crescute pe piața globală;
49. Pentru a crește mai mult participarea IMM-urilor la programe, consideră că ar trebui luate în considerare unele instrumente și acțiuni de finanțare:
· credite preferențiale, rambursabile în caz de succes, excluzând costurile administrative;
· eforturi pentru a oferi întreprinderilor mici și mijlocii (în special în faza de start-up), finanțarea structurată, care va acoperi întregul ciclu de inovare, inclusiv accesarea serviciilor și consultanței aferente C&D;
· MFPR să fie aplicat în așa fel încât să fie posibilă acordarea de fonduri limitate prin intermediari naționali;
· simplificarea accesului la capitalul de risc;
· creșterea participării IMM-urilor la elaborarea agendelor în domeniul cercetării;
50. solicită testarea noilor modalități de finanțare inovatoare, de tipul obligațiunilor pentru proiecte specifice ale UE și al bonurilor valorice pentru inovare la nivelul UE, care să le permită întreprinderilor să cheltuiască aceste resurse direct în cadrul centrelor de cercetare acreditate; consideră că aceste bonuri valorice nu ar trebui să facă obiectul unui raport privind costurile, deoarece utilizarea acestora va fi autorizată de centrele în cadrul cărora sunt cheltuite; precizează că acreditarea centrelor ar putea fi realizată pe bază națională sau regională și ar putea fi validată de către un organism european, cum ar fi CCC; este de părere că contribuția CCC la inovare în temeiul programului-cadru ar trebui să includă o cooperare consolidată cu sectorul industrial;
51. salută programul UE de cercetare pentru inovare adresat întreprinderilor mici (SBIR), al cărui scop este identificarea provocărilor tehnologice din sectorul public, și salută finanțarea proiectelor C&D pentru a găsi soluții noi atât la probleme vechi, cât și la cele noi.
*****
52. consideră că nu toate sectoarele inovării se bazează pe cercetare și nu toate activitățile de cercetare au drept scop inovarea; prin urmare, consideră că reorganizarea propusă ar trebui să includă spectru de activități legat de inovare, de la conceptul inițial la comercializare, inclusiv inovarea în alte domenii decât cel tehnologic, inovarea ecologică sau socială; consideră că aceasta ar trebui să includă promovarea practicilor inovatoare (cum ar fi achizițiile publice inovatoare și înainte de comercializare, premiile de stimulare, politicile privind DPI și inițiativele privind piețele-pilot), precum și facilitarea diseminării acestora pe scară largă; reamintește că ar trebui să se ia în considerare standardizarea în abordarea provocărilor majore și stabilirea domeniilor prioritare ale CSC, dar că aceasta nu ar trebui să reprezinte un nou instrument sau o nouă activitate separată;
53. reamintește succesul de până acum al CIP și solicită continuarea necondiționată și extinderea în continuare a programului, cu scopul de a întări IMM-urile deosebit de inovatoare, care reprezintă motorul economiei europene;
54. subliniază totuși că o parte din instrumentele PCI ar putea deveni o prelungire naturală a următorului program-cadru, oferind continuitate proiectelor europene de cercetare și inovare; consideră că tehnologia dezvoltată în cadrul proiectelor programului-cadru ar putea fi extinsă la proiecte inovatoare:
– de răspândire a utilizării sale în diverse sectoare industriale și de servicii,
– de lansare a mai multor aplicații adiționale în domenii conexe sau complementare;
55. reamintește că natura foarte competitivă a activităților de cercetare, științifice, tehnologice și de inovare, precum și menținerea consolidării capacităților științifice și inovatoare la nivel local depind de existența unui anumit nivel de duplicare și fragmentare, în lipsa căruia cercetarea în colaborare ar fi subminată;
56. subliniază că, pentru a atrage mai eficient investițiile private și pentru a garanta că cercetarea și dezvoltarea contribuie în mod mai eficace la consolidarea competitivității europene, ar trebui luate măsuri corespunzătoare în programul-cadru în vederea stabilirii unui cadru de reglementare solid și eficient pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală în stadiul incipient al procesului de cercetare;
57. încurajează cu fermitate punerea în aplicare a unor programe de formare pentru toți participanții potențiali, în special privind aplicarea normelor de gestiune; invită Comisia să elaboreze criterii pentru selectarea, analizarea și evaluarea proiectelor de formare, ținând seama, printre altele, de nivelurile de excelență; îndeamnă Comisia să adopte o abordare proactivă pentru a ajuta organismele publice, în special cele stabilite în statele membre slab reprezentate, să își îmbunătățească sistemul de gestionare prin efectuarea unor evaluări și să emită recomandări pentru aceste organisme în vederea îmbunătățirii cererilor de finanțare și a gestiunii proiectelor;
58. reiterează faptul că simplificarea gestionării finanțării europene pentru cercetare necesită un progres uriaș; consideră că un element-cheie al simplificării îl reprezintă trecerea de la abordarea actuală bazată pe control către o abordare bazată mai degrabă pe încredere și toleranță față de riscuri, care ar fi deosebit de benefică pentru IMM-uri; solicită punerea în aplicare a tuturor măsurilor de simplificare identificate în noul CSC, printre care o marjă mai mare a riscului de eroare admisibil, acceptarea la scară largă a practicilor contabile uzuale, utilizarea sumelor forfetare și a tarifelor fixe (pe bază voluntară), simplificarea procedurilor de solicitare și a procedurilor contractuale, precum și a regulilor referitoare la prefinanțare și la eligibilitatea costurilor, o reducere semnificativă a cerințelor de raportare financiară și științifică, reducerea perioadelor de acordare a contractelor la maximum șase luni și o reducere semnificativă a perioadei de acordare a subvențiilor și a perioadei de plată, precum și o mai mare flexibilitate pentru participanți în ceea ce privește modul de organizare și gestionare a proiectelor lor și alegerea partenerilor;
59. este convins că simplificarea ar trebui să conducă la o reducere a combinării metodelor de calculare a ratelor de finanțare și a costurilor indirecte în cadrul sistemelor de finanțare, fără însă a se renunța la diferențierile aplicabile universităților, organizațiilor de cercetare și industriei;
60. recomandă definirea unui set limitat de norme și principii comune (administrative, financiare și organizaționale), care sunt ușor de interpretat și care s-ar aplica tuturor programelor și instrumentelor UE în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării;
61. invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul la programele europene de cercetare, de exemplu prin stabilirea unui singur punct de contact, stabilirea unui principiu „un proiect, un document” și înființarea unui forum pentru schimbul de bune practici; în acest sens, reiterează necesitatea unui punct de contact unic și ușor accesibil care să ofere consultanță și sprijin financiar potențialilor participanți; critică lipsa actuală de transparență și de informații cu privire la viitoarele solicitări de prezentare de propuneri având ca obiect proiecte de cercetare, ceea ce are drept consecință faptul că cercetătorii și institutele nu se pot pregăti corespunzător și deci nu pot participa;
62. subliniază că o politică coerentă pentru crearea unei societăți europene care să se bazeze pe cunoaștere presupune consolidarea legăturilor dintre educație, cercetare și inovare; subliniază că CSC ar trebui să abordeze și să integreze întregul lanț de cunoaștere, de exemplu prin dezvoltarea infrastructurii, standardizare, programe de formare și măsuri pentru sprijinirea tehnologiilor-cheie; încurajează orice colaborare între universități, întreprinderi și institute de cercetare și consideră că transferul de competențe și de tehnologie reprezintă componente esențiale; solicită furnizarea de instrumente practice pentru încurajarea transferului de tehnologie de la etapa de cercetare la aplicarea industrială, atât în domeniul serviciilor, cât și cel al sectorului de producție;
63. solicită o participare interguvernamentală mai puternică în cadrul măsurilor de programare comună, care ar consolida cooperarea în cercetare, dezvoltare și inovare peste tot în Europa;
64. subliniind importanța inițiativelor tehnologice comune și a platformelor tehnologice europene, recomandă stabilirea unui cadru comun specific pentru toate PPP, cu condiții comune clare și simplificate, care separă în mod clar rolul sectorului privat de cel al sectorului public; subliniază necesitatea luării de măsuri eficace pentru sporirea transparenței și deschiderea accesului IMM-urilor și sectorului public de cercetare la astfel de instrumente; invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a ultimelor progrese, a impactului și a relevanței diferitelor formate de PPP aflate în derulare în prezent, înainte de a trece la o consolidare sau sprijinire a creării de noi astfel de parteneriate, cu scopul de a îmbunătăți administrarea acestora în vederea asigurării unei mai mari participări a unei game mai variate de părți interesate atât la stabilirea agendei de cercetare, cât și la asigurarea accesului debutanților; este, de asemenea, convins de faptul că aceste instrumente ar trebui să fie mai clar bazate pe obiective prioritare de interes public (valorificând rezultatele valoroase pentru societate și cele în materie de sustenabilitate) și să mobilizeze investiții private reale;
65. subliniază că CSC ar trebui să fie un mecanism de finanțare atractiv atât pentru actorii din sectorul privat, cât și pentru cei din sectorul public (inclusiv ONG-uri și organizațiile societății civile); consideră că toți cei care participă la proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare și PTE care au un impact ridicat ar trebui să aibă un rol în discuțiile de stabilire a priorităților și ar trebui să aibă acces la infrastructurile de cercetare;
Orientări pentru următorul program-cadru
66. se exprimă în favoarea adoptării unei abordări științifice și a unei atitudini bazate pe încredere față de cercetători și pe o mai mare asumare a riscurilor în ceea ce privește participanții în cadrul tuturor etapelor sistemului de finanțare, inclusiv punerea în valoare a științei și inovării; solicită un model de finanțare adecvat pentru cercetarea academică în următorul PC;
67. consideră că CSC nu ar trebui să se limiteze numai la concentrarea asupra inovării bazate pe cercetare sau pe tehnologie, ci ar trebui să sprijine diferite surse de inovare; subliniază faptul că multe întreprinderi – în special IMM-uri – utilizează alte surse de inovare, cum ar fi clienții, piețele, utilizatorii și, nu în ultimul rând, angajații, și că această formă de inovare este adesea mai practică și este axată pe soluționarea unor probleme specifice legate de procese, servicii sau produse, deoarece soluțiile propuse sunt adesea găsite de angajați, cei mai apropiați de procesul de producție, de piețe și de clienți; consideră, prin urmare, că UE ar trebui să consolideze inovarea legată de practici și de contribuția angajaților;
68. îndeamnă Comisia să asigure revizuirea cheltuielilor generale din cadrul HORIZON 2020; în consecință, cere Comisiei să analizeze care este procentajul din totalul cheltuielilor generale pe care îl reprezintă PC7 și să prezinte propuneri menite să mențină această cifră la un nivel cât mai scăzut;
69. solicită ca programul de colaborare (programul de cooperare actual) să rămână elementul principal al PC pentru consolidarea sinergiilor în vederea măririi și accelerării impactului și diseminării proiectelor de cercetare realizate în cooperare cu parteneri de renume mondial, provenind atât din UE, cât și din afara acesteia; consideră că finanțarea cercetării în colaborare ar trebui să se bucure de o mai mare flexibilitate tematică (cereri de propuneri mai vaste) și de mecanisme de finanțare simple pentru a atrage cei mai buni oameni de știință și pentru a răspunde în același timp nevoilor marilor consorții și ale grupurilor mai restrânse; consideră că întregul lanț al inovării, de la cercetarea exploratorie până la proiectele pilot și demonstrațiile pe scară largă ar trebui să fie acoperit și că ar trebui alocate bugete specifice sectoarelor care au elaborat o viziune strategică pentru a aborda schimbările care au avut loc la nivelul societății cu cicluri de investiții pe termen lung, atunci când este cazul;
70. își exprimă scepticismul cu privire la eficiența exploatării fondurilor destinate creării de rețele de cercetare de excelență și organizarea de conferințe și evenimente și solicită îmbunătățirea măsurilor privind rețelele electronice de cercetare și inovare, precum și difuzarea rezultatelor cercetării prin intermediul internetului;
71. își exprimă scepticismul cu privire la faptul că adesea există posibilitatea de finanțare a unei singure propuneri în cadrul unei cereri de propuneri, fapt care conduce la irosirea resurselor investite pentru pregătirea și evaluarea acestora și la nefinanțarea ideilor excelente; solicită Comisiei să cerceteze posibilitatea de finanțare a celor mai bune propuneri neselectate, dintr-un buget de cercetare suplimentar (matching research funds) la care vor contribui statele membre, fondurile regionale și structurale;
72. solicită consolidarea activităților de cercetare multidisciplinare și transdisciplinare și recunoașterea dimensiunii sociale a cercetării; în acest context, reamintește că marile schimbări care au avut loc la nivelul societății ar trebui abordate prin soluții tehnologice și cercetare la nivel european în domeniul științelor sociale și umaniste și al inovării sociale, care joacă în continuare un rol-cheie în acest sens; consideră, prin urmare, că CSC ar trebui să includă domeniul tematic independent care să cuprindă științele sociale, economice și umaniste și că aceste aspecte ar trebui să se regăsească în mai mare măsură în toate acțiunile întreprinse în cadrul acestui program;
73. pentru a atrage în continuare interesul și participarea cetățenilor și a societății civile în activitatea de cercetare, solicită continuarea programului „Știința în societate” atât ca program independent, cât și prin extinderea sa orizontală pentru a cuprinde marile schimbări care au avut loc la nivelul societății; în plus, consideră că Comisia ar trebui să sprijine dezvoltarea suplimentară și difuzarea mai largă a liniilor directoare privind etica și dezvoltarea în continuare a instrumentelor concepute pentru organizațiile societății civile;
74. solicită stabilirea priorităților de cercetare și a obiectivelor într-un mod mai transparent și mai participativ, prin implicarea echilibrată a actorilor, inclusiv comunitatea științifică, cercetătorii (de asemenea din partea organizațiilor de cercetare mai mici), sectorul public, organizațiile societății civile și IMM-urile; solicită crearea unei platforme specifice pentru dialog între organizațiile societății civile și cercetători pentru discutarea priorităților de cercetare în anumite sectoare; consideră că ar trebui, de asemenea, promovate platforme specifice pentru interacțiunea mai strânsă a IMM-urilor și a cercetătorilor;
75. consideră că nu numai evaluarea economică, ci și cea a societății, a eticii și a durabilității programelor de cercetare specifice reprezintă un proces important care trebuie îmbunătățit și promovat pe o scară mai largă, la nivel european și național; sprijină inițiativele Comisiei în acest domeniu, precum dezvoltarea principiilor cercetării și inovării responsabile, și încurajează promovarea și adoptarea lor în continuare;
76. solicită menținerea unui echilibru între o abordare ascendentă (cum ar fi actualul program „Tehnologii viitoare și emergente - domeniu deschis”) și proiectele bazate pe o abordare descendentă (mari schimbări la nivelul societății), precum și facilitarea proiectelor la scară mai mică și cercetarea în colaborare bazate pe modelul ascendent; consideră că reducerea barierelor la intrarea pe piață pentru proiectele de colaborare ar conduce la consolidarea capacității științifice; consideră că prioritățile strategice trebuie asociate problemelor nou apărute; solicită Comisiei să analizeze echilibrul între cele două tipuri de proiecte (bazate pe modelul ascendent sau descendent) din punct de vedere social și financiar; subliniază necesitarea cooperării și a consultării cu cercetătorii, reprezentanții industriei și actorii din societatea civilă în cadrul elaborării agendei pentru cercetare;
77. este de acord ca proiectele mici și mijlocii să constituie prioritățile viitoare ale promovării cercetării; consideră că proiectele mici și mijlocii ale instituțiilor de învățământ superior și ale IMM-urilor pot fi gestionate mai ușor și cu eforturi mai mici; și că acestea pot contribui la mărirea ratei de acceptare a cererilor, rată aflată în prezent la un nivel nesatisfăcător;
78. consideră că, atunci când anumite necesități ale societății nu sunt îndeplinite de actualele modele de inovare, noi sisteme publice de concesionare a licențelor și premii de stimulare a inovării pot fi utilizate pentru a concentra cercetarea în aceste domenii și pentru a asigura eficacitatea cheltuielilor publice; invită Comisia să lanseze, cât mai curând, o inițiativă-pilot pentru premii de stimulare în sectorul medical;
79. solicită o acoperire coerentă a întregului lanț C&D&I, prin punerea în aplicare a normelor de transparență și printr-o coordonare clară între diferitele direcții generale ale Comisiei care au responsabilitatea de a finanța domeniul cercetării și inovării;
80. solicită intensificarea cooperării internaționale, atunci când este necesar, cu parteneri strategici ai Uniunii Europene, inclusiv cu țările cu creștere economică rapidă, cum ar fi țările BRIC, pe baze reciproce, în scopul unei mai bune abordări a provocărilor de la nivel mondial; reamintește că simplificarea procedurilor și scurtarea considerabilă a perioadei de aprobare a cererilor ar încuraja participarea cercetătorilor din țările terțe; subliniază că este necesară consolidarea capacității științifice în statele vecine, pe baza unei mai bune coordonări între cadrul strategic comun și instrumentele politicii de vecinătate a UE; consideră că, pentru încurajarea dezvoltării durabile, consolidarea capacităților în mod eficient și stabilirea de parteneriate echitabile și cuprinzătoare cu țările în curs de dezvoltare reprezintă elemente hotărâtoare;
81. consideră că cooperarea cu țările terțe în domeniul cercetării cu o posibilă dublă utilizare ar trebui evitată cu orice țară care nu respectă drepturile omului, rezoluțiile ONU și dreptul internațional;
82. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2011)0256.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2011)0236.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2010)0401.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2010)0189.
- [5] B7-0343/2011.
- [6] A se vedea punctul 2 din Rezoluția Parlamentului European privind femeile și știința. Texte adoptate: P6_TA(2008)0221.
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Context
Comisia a luat inițiativa publicării unei Cărți verzi al cărei obiectiv este stabilirea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării după 2013, combinând programele europene, și anume programul-cadru pentru activități de cercetare (PC), Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și programul-cadru pentru inovație și competitivitate (CIP), cu finanțarea prin fondurile structurale/de coeziune alocate cercetării și inovării.
Propunerea unui cadru comun care să cuprindă toate schemele și programele de finanțare, indiferent de diferențele în ceea ce privește finanțarea și situația lor în contextul european, oferă, în opinia mea, o oportunitate pentru a consolida Spațiul european de cercetare și pentru a elabora o abordare ca urmare a căreia această consolidare să se transforme într-o strategie clară de convergență.
Propun, în prezentul raport, ca schemele și programele existente să fie reorganizate în vederea abordării provocărilor cu care se confruntă Europa. În plus, consider că, pentru a aborda cazuri specifice, ar trebui creată o nouă agenție, Banca de investiții dedicată Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) și ar trebui emise obligațiuni pentru proiecte care să completeze cadrul elaborat de Comisie.
Abordarea prezentată vizează în primul rând stabilitatea și convergența. Nicio strategie comună nu are șanse de succes dacă obiectivele se schimbă constant. Orice strategie adoptăm ca răspuns la actuala situație economică și socială, investițiile în cercetare, dezvoltare și inovație nu pot fi considerate o certitudine atâta timp cât accesul la finanțarea europeană disponibilă continuă să fie lacunar și caracterizat de inegalități.
2. Structura și bazele acesteia
Investițiile comune europene în cercetare, dezvoltare și inovare nu au fost pe măsura statutului său de cea mai bogată regiune din lume. Statele Unite, Japonia și chiar țările cu economii emergente au făcut investiții la o scară mai largă. Volumul total al investițiilor europene a crescut, într-adevăr, în ultimii ani, însă nu a contribuit la coeziunea Europei. Inegalitățile de proporții dintre statele membre se resimt în două moduri. În primul rând, țările mai avansate din punct de vedere științific și tehnologic continuă să se bucure de cele mai multe avantaje de pe urma proiectelor la scară europeană. O demonstrează, de exemplu, topul primilor 50 de beneficiari ai finanțării PC7, conform căruia, atât la nivel academic, cât și al industriei, noile state membre și economiile periferice continuă să aibă o foarte slabă reprezentare sau sunt excluse cu totul. În al doilea rând, investițiile variază enorm de la o țară la alta. Deși obiectivul declarat al Europei este creșterea totală a investițiilor la 3% din PIB până în 2020, doar 6 țări investesc în prezent peste 2% din PIB în cercetare și inovare (Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania și Suedia); în 10 țări investițiile reprezintă mai puțin de 1% din PIB și în alte 11, acestea variază de la 1 la 2%. Conform criteriului investiții/capita, țările aflate printre primele sunt cele cu cea mai mare rată a investițiilor. În funcție de acest etalon, anumite țări, de exemplu Luxemburg, se poziționează în fruntea topului, deși investițiile lor, atât în termeni absoluți, cât și ca procentaj din PIB, sunt mai modeste. Noile state membre și zona economiilor periferice se situează din nou la sfârșit.
Având în vedere situația actuală a Europei, unde există din ce în ce mai multe inegalități, obiectivul trebuie să fie ajungerea din urmă a țărilor aflate pe o poziție mai înaltă și intensificarea cooperării. În acest scop, finanțarea pentru coeziune trebuie să fie complementară cadrului comun, însă trebuie să fie tratată în continuare ca o entitate separată.
Abordarea prezentată în acest raport are ca scop să garanteze că prin cadrul comun se permite o viziune mai largă asupra cunoașterii, și anume nu numai ca un bun care poate fi eventual comercializat, ci ca un important bun public. Premiza ar trebui să fie faptul că inovarea nu provine numai din cercetare, astfel cum cercetarea nu rezultă neapărat în inovare. Este necesară o bază prin care să se coordoneze toate resursele disponibile în vederea creării unui cadru care să asigure coerența în relațiile stabilite între sursele de finanțare și natura și amploarea proiectelor. Trebuie să se țină seama de și să se evalueze dimensiunea socială și impactul cercetării și inovării, având în vedere faptul că nu se pot duce la bun sfârșit anumite activități atunci când nu suntem familiarizați cu societatea căreia îi sunt destinate.
Indiferent ce credem despre proiectul industrial în sine, Airbus reprezintă un caz în care Europa s-a dovedit a fi în mod vădit mai puternică în domeniile aflate în discuție aici. Este vorba de un proiect extrem de inovator pe termen lung, care atrage o varietate de resurse și care a reușit să se afirme în contextul global ca un proiect de succes. Succesul revizuirii propuse de Comisie depinde de posibilitatea de a desfășura în comun proiectele descrise mai sus cu proiecte de alt tip, concepute pentru a avea o altă amploare, cooperând cât mai mult posibil, fără a exclude sau elimina caracteristicile naționale sau regionale distinctive.
3. Efectul post-it
În 1968, Spencer Silver a inventat un tip special de adeziv reutilizabil care se lipea fără a lăsa urme. Tocmai ca urmare a acestei caracteristici, produsul a fost un eșec. Timp de cinci ani, Silver a încercat să demonstreze avantajele invenției sale, fără însă să reușească. Doar în 1974, Art Fry, un membru al corului bisericii, s-a hotărât să utilizeze „falsul” adeziv, deoarece se săturase să tot scape semnele de carte de fiecare dată când își deschidea cartea de psalmi la pagina dorită. Invenția lui Spencer Silver nu a fost lansată ca produs până în 1977, intrând pe piață doar un an mai târziu. Acest produs este cunoscut astăzi ca post-it și cu toții cunoaștem succesul său. A durat însă zece ani să îl obțină. Este evident, deci, că finanțarea nu trebuie limitată la inovațiile sau proiectele care oferă garanția succesului imediat.
De aceea, capacitatea de a face o distincție clară între tipul de sprijin și proiecte este vitală, indiferent dacă sprijinul urmează să fie direcționat către rețele sau proiecte al cărei scop este consolidarea infrastructurii ce necesită consolidare și pentru care există deja programe de sprijin, sau consolidarea capacităților sau proiecte de cercetare. Capacitatea de a face distincții este cea care ne permite să combinăm părți separate într-un tot coerent din punct de vedere strategic. Exemplul de mai sus demonstrează, de asemenea, necesitatea de a prevedea o acțiune comună care să nu se limiteze la termenul scurt sau mediu.
Realizarea de progrese pentru obținerea excelenței în toate sensurile cuvântului – criteriile depind de actorii în cauză – va fi imposibilă cu excepția cazului în care se pun deoparte resursele necesare (acesta este motivul pentru care volumul investițiilor trebuie crescut substanțial) și se fac pași fermi pentru simplificarea procedurilor și reducerea atât a costurilor generate de birocrație, cât și a cheltuielilor administrative. Din cauza problemelor recurente, adesea se recompensează mai degrabă redactarea excelentă a propunerii decât excelența propriu-zisă a acesteia. Prin urmare, cele două condiții expuse mai sus trebuie îndeplinite pentru a lărgi diversitatea geografică și varietatea participanților la programele europene. În plus, nu se pot realiza progrese în această direcție fără a ține seama de caracterul multiplu al disciplinelor științifice, de natura foarte diversă a inovațiilor, de marja care trebuie lăsată pentru originalitate și, dacă este cazul, pentru eșec, de rolul social al științei și inovării, precum și de timpul care trebuie alocat pentru consolidarea necesară, în funcție de tipul și dimensiunile proiectelor implicate.
În cele din urmă, este esențial să se furnizeze mijloacele pentru a asigura un echilibru între proiectele care abordează marile provocări ale societății și proiectele ascendente pentru a crea spațiu pentru curiozitate, element care joacă un rol crucial pentru consolidarea activității științifice. Exemplul produsului post-it ne reamintește de asemenea că, deși e posibil ca nu comercializarea să constituie scopul ultim al achiziției de cunoștințe, uneori se pot deschide debușeuri imprevizibile excelente.
4. Europa din zilele noastre
Raportul încearcă să reorganizeze schemele și programele existente și să propună noi scheme în vederea creării unei strategii care să fie, de o manieră globală, spre beneficiul părților implicate. Cercetarea și inovarea ar trebui să fie considerate elemente sine qua non pentru consolidarea oricărei strategii de creștere economică care urmărește să fie atât durabilă, cât și cuprinzătoare. În contextual actualei crize economice și sociale, un angajament în acest sens este deosebit de important.
Îmbunătățirea convergenței și consolidarea competitivității globale europene – care ar trebui să se bazeze pe un model de cooperare – fac parte dintre modalitățile de redresare economică și de realizare a unui model de dezvoltare bazat pe creștere economică și creare de locuri de muncă de o manieră durabilă.
În cadrul Europei din zilele noastre există multe diferențe în ceea ce privește capacitatea științifică și tehnologică și structura industrială a diverselor state membre. Totuși, există un element comun: cea mai mare parte a industriei europene, cea care contribuie în măsura cea mai mare la ocuparea forței de muncă, constă din întreprinderile mici și mijlocii. Prin urmare, în ultimii ani s-au elaborat din ce în ce mai multe strategii pentru a garanta implicarea acestora pe scară mai largă. Totuși, creșterea numărului de strategii nu a avut efectul dorit, aceasta reprezentând una dintre punctele slabe ale cadrului existent. Lipsa de implicare se datorează într-o anumită măsură faptului că schemele existente sunt potrivite mai degrabă pentru instituțiile academice și societățile mari. Prin urmare, este necesar să se garanteze că schemele și programele existente nu aplică același tratament unor lucruri care, prin definiție, nu sunt asemănătoare. În acest sens, am propus un model cu trei niveluri, ilustrat în diagrama de mai jos:
De exemplu, în ceea ce privește instituțiile academice, rezultatele unui proiect sunt măsurate în funcție de numărul de publicații sau de citate sau în funcție de recunoașterea comunității științifice, în timp ce, pentru o întreprindere mică sau mijlocie, conceptul de „rezultat” se va concretiza mai degrabă în capacitatea de a introduce un produs sau serviciu pe piață.
Modelul de mai sus urmărește, pe scurt, să permită programelor și schemelor existente să funcționeze mai eficient în contextul noilor scheme și să soluționeze dezechilibrele existente în materie de acces și participare.
Coerența și caracterul exhaustiv al sistemului european de cercetare și inovare, care acoperă toate domeniile, de la universități la piață, asigurând o implicare mai eficientă a cetățenilor și a celor care în mod tradițional au fost lăsați în afara procesului; transparența și respectiv definirea unor reguli clare: iată cuvintele care ar putea rezuma propunerile din prezentul raport.
AVIZ al Comisiei pentru bugete (13.7.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
Raportor pentru aviz: Carl Haglund
SUGESTII
Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că scopul cadrului strategic comun este de a acoperi toate finanțările europene relevante pentru cercetare și inovare, alocate prin PC7, PCI și inițiative ale UE precum IET, pe baza unor scopuri coerente și a unor obiective strategice comune;
2. consideră că fondurile structurale și fondul de coeziune trebuie să completeze fondurile UE de cercetare și inovare, dar nu le pot înlocui, și că, având în vedere că principalele obiective respective ale acestor fonduri sunt diferite, ar trebui ca acestea să rămână distincte în cadrul viitorului cadru financiar multianual (CFM); consideră, în plus, că existența unor sinergii între aceste fonduri este esențială pentru a asigura o valoare adăugată europeană;
3. salută propunerile Comisiei privind extinderea utilizării instrumentelor financiare inovatoare pentru a consolida efectul mobilizator al bugetului Uniunii Europene, respectând pe deplin prerogativele autorităților bugetare și de descărcare de gestiune; solicită Comisiei să îmbunătățească condițiile generale și accesul la finanțare pentru grupurile-țintă principale, cum ar fi IMM-urile (în special noile întreprinderi și cele aflate la începutul activității), universitățile și centrele de cercetare; solicită ca toate activitățile vizând IMM-urile să funcționeze sub egida BEI, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la realocarea fondurilor destinate PC7; solicită analizarea mai aprofundată a conceptului așa-numitelor „credite preferențiale”; își exprimă rezerva cu privire la orice fel de angajamente de împrumut care au în vedere posibilitatea transformării împrumuturilor în subvenții; solicită Comisiei Europene și BEI să pună în aplicare Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), ca instrument-cheie pentru finanțarea proiectelor de cercetare și inovare, și să îmbunătățească competitivitatea, asigurând creșterea economică și ocuparea forței de muncă pe termen lung în Europa;
4. subliniază că existența în Uniunea Europeană a unei abordări a finanțării cercetării care este refractară la asumarea de riscuri împiedică finanțarea proiectelor de cercetare de mare risc, cu un potențial ridicat, și sugerează, prin urmare, o abordare bazată pe încredere, cu o toleranță mai mare la risc și eșec - implicând utilizarea premiilor, care să nu înlocuiască însă în fapt o finanțare structurată - mai degrabă decât o abordare bazată exclusiv pe rezultate, care este contrară însăși naturii cercetării inovatoare;
5. este convins că activitățile orizontale de simplificare din cadrul tuturor programelor de cercetare și inovare ar trebui să reprezinte una din principalele priorități ale noii perioade de programare, împreună cu măsurile care asigură flexibilitatea, și atrage atenția asupra deciziilor importante privind simplificarea care trebuie luate în cadrul revizuirii în curs a Regulamentului financiar în ceea ce privește aspecte precum regulile referitoare la prefinanțare și la eligibilitatea costurilor și îmbunătățirea posibilităților de decernare a premiilor în domeniul cercetării; subliniază necesitatea unei mai mari simplificări a procedurilor de punere în aplicare și a mecanismelor de control în beneficiul candidaților la programele europene de cercetare și inovare;
6. solicită Comisiei să creeze oportunități de excelență pentru toți cei ce pot participa la procesul de cercetare și de inovare în statele membre care înregistrează o rată scăzută de participare la PC7, printre altele prin încurajarea unei utilizări mai eficiente și mai flexibile a fondurilor structurale și a fondului de coeziune în acest scop și găsirea unor mijloace de maximizare a sinergiilor dintre fonduri; subliniază importanța cooperării transnaționale prin intermediul unor proiecte de colaborare, precum și necesitatea dezvoltării unor acțiuni specifice pentru stimularea excelenței în Europa;
7. își reafirmă convingerea conform căreia, în ceea ce privește CFM post-2013, resursele financiare destinate proiectelor de mare amploare, precum ITER și Galileo, ar trebui stabilite pentru întreaga perioadă de programare în mod irevocabil pentru a asigura continuitatea planificării și stabilitatea organizării lor; consideră că orice costuri suplimentare trebuie să fie finanțate prin utilizarea flexibilității bugetare și nu prin realocarea de fonduri destinate altor programe, precum cele de cercetare și inovare;
8. sprijină ferm o creștere considerabilă a bugetului anual al UE pentru cercetare și inovare, având în vedere că aceste activități și-au dovedit aportul exemplar la crearea unei valori-adăugate europene, la redresarea în urma crizei economice și la creșterea competitivității; subliniază că Strategia Europa 2020 pentru creștere și locuri de muncă, adoptată de către Consiliu, subliniază în mod clar necesitatea existenței unor fonduri suplimentare pentru cercetare și inovare;
9. subliniază că este important să fie promovată în continuare complementaritatea dintre fondurile naționale și cele europene dedicate cercetării și dezvoltării; în acest sens, solicită o mai bună coordonare la nivel național și la nivelul UE, prin eforturi de planificare comune consolidate, prin standarde convenite de comun acord și prin instrumente mai simple, mai flexibile și mai rapide, care să permită cofinanțarea;
10. solicită instituțiilor UE și statelor membre să convină cât mai repede asupra unei foi de parcurs destinate atingerii obiectivului prevăzut de Strategia Europa 2020 de alocare a 3% din produsul intern brut (PIB) pentru cercetare și dezvoltare; în acest sens, solicită să fie realizată o evaluare anuală a punerii în aplicare a obiectivului de 3% în cadrul semestrului european și accentuează angajamentul economic masiv pe care acest obiectiv l-ar determina - aproximativ 130 de miliarde de euro anual pentru bugetul european și bugetele naționale și o valoare de două ori mai mare pentru sectorul privat; subliniază, în acest sens, importanța parteneriatelor de tipul public-privat în vederea creării Spațiului european de cercetare și a unei „Uniuni a inovării”.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
13.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 1 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Damien Abad, Alexander Alvaro, Andrea Cozzolino, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Estelle Grelier, Carl Haglund, Lucas Hartong, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Anne E. Jensen, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, Barbara Matera, Claudio Morganti, Miguel Portas, Dominique Riquet, László Surján, Angelika Werthmann |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
François Alfonsi, Maria Da Graça Carvalho, Frédéric Daerden, Roberto Gualtieri, María Muñiz De Urquiza |
||||
AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (14.7.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
Raportoare pentru aviz: Lara Comi
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. solicită existența unei coerențe între politica industrială și cadrul strategic comun și promovarea de către acesta a coordonării între programele de cercetare și inovare și fondurile de coeziune, fără a aduce atingere resurselor alocate fondurilor;
2. consideră că, în ceea ce privește cercetarea și inovarea, Uniunea Europeană se află în urma economiilor mai importante, ca SUA și Japonia, precum și în urma marilor economii emergente, precum China; prin urmare, încurajează Comisia să propună un cadru strategic comun care să asigure că fondurile UE pentru cercetare și inovare sunt utilizate în mod eficient; consideră că este necesară o abordare mai integrată pentru a dezvolta în continuare educația, cercetarea și inovarea și pentru a atinge obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare;
3. solicită un cadru strategic comun pentru punerea în aplicare a simplificării administrative prin dezvoltarea unui set mai standardizat de reguli care să acopere toți participanții la programele de cercetare și inovare ale UE; este de acord cu Comisia că standardele europene reprezintă un pas important pentru aducerea pe piață a rezultatelor cercetării și pentru validarea tehnologiilor, precum și că acestea pot juca un rol-cheie numai în cazul în care țin pasul cu dezvoltarea tehnologiilor și cu ciclurile de dezvoltare a produselor, mai rapide ca niciodată;
4. subliniază rolul pe care îl poate juca standardizarea în promovarea cercetării și a inovației, contribuind la competitivitate și oferind o mai mare siguranță consumatorilor; prin urmare, solicită ca importanța acordată standardizării să reprezinte unul dintre criteriile de evaluare a proiectelor;
5. consideră că inovarea și creativitatea sunt esențiale pentru redresarea economică și că importanța transformării descoperirilor științifice și tehnologice ale Uniunii în bunuri și servicii noi nu poate fi subestimată; se așteaptă ca fonduri suficiente să fie alocate și ca noi investiții să fie realizate cu scopul de a crea o adevărată piață unică pentru cunoaștere, care să atragă întreprinderile și antreprenorii care sprijină inovarea, care să creeze noi locuri de muncă cu înaltă valoare adăugată și care să abordeze principalele provocări societale;
6. subliniază importanța creării unor rețele de excelență, precum și a integrării politicilor UE și a strategiilor inițiate de statele membre prin întărirea rolului administrațiilor regionale și locale; consideră că punerea în comun a resurselor financiare ale statelor membre alocate cercetării și inovării ar aduce o mai mare valoare adăugată în ceea ce privește rezultatele, prin deschiderea de noi oportunități de finanțare a proiectelor strategice mari;
7. recomandă ca Institutul European de Tehnologie să fie pe deplin integrat în cadrul strategic comun, în scopul de a crea un centru european de excelență pentru întreprinderi și industrie, care să poată concura cu actorii din mediul academic de la nivel mondial prin cultivarea și promovarea competitivității și a abilităților de inovare ale UE, punând capăt exodul creierelor, atrăgând talentele internaționale, precum și investind în economia bazată pe cunoaștere;
8. subliniază că este important să se promoveze crearea de parteneriate public-privat; solicită simplificarea inițiativelor tehnologice comune pentru a evita concentrarea unei mari cantități de resurse financiare într-un număr mic de proiecte, precum și simplificarea normelor privind ajutoarele de stat cu transparență totală și prin proceduri eficiente, nebirocratice de monitorizare, pentru a evita încetinirea procesului de inovare datorită unor proceduri prea lungi;
9. solicită creșterea puterii de cumpărare din sectorul public pentru a stimula inovarea prin achiziții publice, inclusiv prin achiziții înainte de comercializare, care ar putea permite autorităților publice să partajeze riscurile și beneficiile cu furnizorii, fără a fi nevoie de un ajutor de stat; subliniază importanța respectării de către autoritățile contractante a confidențialității soluțiilor inovatoare, în special în ceea ce privește know-how-ul, prezentate de întreprinderile ofertante; propune asigurarea unei flexibilități mai mari a normelor relevante privind ajutorul de stat și achizițiile publice; solicită instituirea unei politici proactive cu privire la certitudinea juridică, prin asigurarea unei asistențe și a unei formări în beneficiul autorităților publice care doresc să aleagă soluții inovatoare;
10. îndeamnă Comisia să realizeze un audit financiar asupra priorităților bugetului UE pentru următorul cadru financiar și să acorde prioritate proiectelor europene care pot genera valoare adăugată, capabile să consolideze competitivitatea UE și integrarea în domeniile de cercetare, cunoaștere și inovare;
11. salută intenția Comisiei de a îmbunătăți condițiile-cadru pentru inovarea mediului de afaceri, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală, precum și adoptarea brevetului comunitar și a legislației europene privind standardizarea; subliniază necesitatea ca drepturile de proprietate intelectuală să garanteze un echilibru între exploatarea și transferul de tehnologie și accesul la rezultatele științifice și diseminarea rapidă a acestora; consideră că trebuie să se acorde ajutor noilor întreprinderi inovatoare pentru depunerea brevetelor, în special în cadrul instituirii brevetului comunitar;
12. își exprimă convingerea că, în ceea ce privește cheltuielile publice alocate cercetării, acestea trebuie să fie supuse unei evaluări calitative în cadrul calculului cheltuielilor publice, atunci când sunt evaluate obiectivele bugetare pe termen mediu;
13. consideră că Comisia Europeană și statele membre ar trebui să recunoască importanța IMM-urilor în stimularea inovării în Europa; subliniază faptul că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a sprijini activitățile de cercetare ale IMM-urilor și pentru a facilita participarea acestora la programele UE de cercetare și inovare în cunoștință de cauză; consideră că Comisia ar trebui îmbunătățească accesul la finanțare și să aloce o cotă din bugetul pentru cercetare actorilor mici, instituțiilor de cercetare mici, întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de cercetare, precum și IMM-urilor conduse de tineri și femei de afaceri, recompensând crearea de rețele sau grupuri;
14. solicită testarea noilor modalități de finanțare inovatoare, de tipul obligațiunilor pentru proiecte specifice ale UE și al bonurilor valorice pentru inovare la nivelul UE, care să le permită întreprinderilor să cheltuiască aceste resurse direct în cadrul centrelor de cercetare acreditate; consideră că aceste bonuri valorice nu ar trebui să facă obiectul unui raport privind costurile, deoarece utilizarea acestora va fi autorizată de centrele în cadrul cărora sunt cheltuite; precizează că acreditarea centrelor ar putea fi realizată pe bază națională sau regională și ar putea fi validată de către un organism european, cum ar fi CCC;
15. recomandă recompensarea participării la proiecte a fondurilor de capital de risc și a entităților extracomunitare;
16. subliniază necesitatea de a simplifica procedurile și de a garanta că programul beneficiază de mecanisme flexibile pentru a ține pasul cu viteza schimbărilor globale și pentru a permite actualizarea priorităților strategice;
17. consideră că sinergia dintre administrațiile regionale și naționale, universități și centrele de cercetare, companii, întreprinderi mici și mijlocii și societatea civilă este esențială pentru adaptarea cu succes a cercetării la nevoile societății; subliniază necesitatea de a dezvolta un sistem care încurajează în mod activ mobilitatea cercetătorilor și a oamenilor de știință între universitățile europene și centrele academice, inclusiv prin facilitarea recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale și garantarea portabilității pensiilor; subliniază faptul că acest lucru ar stimula schimbul de cunoștințe și ar fi extrem de benefic pentru inovare și pentru apariția unei economii europene bazate pe cunoaștere;
18. solicită consolidarea rolului Centrului Comun de Cercetare (CCC) în calitate de furnizor intern de analize științifice și economice pentru politica de dezvoltare, în conformitate cu Strategia Europa 2020; este de părere că contribuția CCC la inovare în temeiul programului-cadru ar trebui să includă o cooperare consolidată cu sectorul industrial;
19. estimează că, luând în considerare faptul că UE este cea mai mare piață din lume și că economia mondială se bazează tot mai mult pe cunoaștere, diferitele instrumente ale UE pentru cercetare și inovare ar trebui să se adapteze în mod constant și să răspundă evoluțiilor pieței, ținând seama de perspectiva consumatorilor;
20. propune găsirea de către Comisie e unor criterii concrete de măsurare a performanței inovării și a progresului înregistrat de diversele instrumente de cercetare și inovare ale UE; consideră că îmbunătățirea diseminării informațiilor și a rezultatelor obținute de diferite programe și proiecte de finanțare este necesară pentru a îmbunătăți înțelegerea procesului de inovare și pentru a reduce decalajul dintre cetățenii europeni și dezvoltarea științifică și tehnologică;
21. având în vedere numeroasele instrumente existente, solicită simplificarea și raționalizarea normelor și a procedurilor în cadrul Spațiului european de cercetare (SEC);
22. reamintește faptul că obiectivul de a investi 3 % din PIB în C&D este compus dintr-un procentaj de 2 % de investiții private și dintr-un procentaj de 1 % de cheltuieli publice; constată că există în continuare anumite deficiențe în domeniul cheltuielilor de cercetare din mediul privat, care pot fi depășite doar prin adaptarea mediului de reglementare pentru întreprinderi, inclusiv pentru IMM-uri; sprijină, în special, activitatea Comisiei în ceea ce privește dezvoltarea unui nou indicator-cheie, bazat pe serviciul de inovare, care ar fi mai util decât o evaluare a performanței în funcție de obiective numerice;
23. salută programul UE de cercetare pentru inovare adresat întreprinderilor mici (SBIR), al cărui scop este identificarea provocărilor tehnologice din sectorul public, și salută finanțarea proiectelor C&D pentru a găsi soluții noi atât la probleme vechi, cât și la cele noi.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
12.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
33 0 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Lara Comi, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Eija-Riitta Korhola, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Hans-Peter Mayer, Phil Prendergast, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
María Irigoyen Pérez, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Konstantinos Poupakis, Sylvana Rapti, Olle Schmidt, Wim van de Camp |
||||
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (12.7.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la cartea verde „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE"
Raportor pentru aviz: Hermann Winkler
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește că cercetarea și inovarea constituie factori motrici vitali pentru ca UE să își mențină și să își întărească poziția sa competitivă și subliniază contribuția considerabilă pe care o are politica de coeziune la dezvoltarea cercetării și inovării în regiuni; subliniază, în acest context, că importanța ajutoarelor regionale acordate pentru inovare, cercetare și antreprenoriat a crescut în mod de-a lungul deceniilor; ia act de faptul că în acest scop a fost alocată o sumă de aproximativ 86 de miliarde de euro în cadrul fondurilor destinate politicii de coeziune - aproximativ 25% din întregul buget al politicii de coeziune, și solicită Comisiei să analizeze dacă s-ar putea asigura același nivel de vizibilitate pentru proiectele de inovare finanțate din fondurile structurale ca pentru proiectele finanțate în programele-cadru; consideră că, în conformitate cu principiile și obiectivele strategiei Europa 2020 și inițiativa emblematică „O Europă a inovării”, această tendință ar trebui în orice caz menținută, dezvoltarea durabilă (inclusiv din punct de vedere ecologic și social) reflectându-se în alocarea fondurilor - o politică regională puternică și cu resurse adecvate fiind o condiție preliminară în acest sens; solicită o coordonare clară între inițiativele noi și cele existente din cadrul strategiei Europa 2020, încurajând, inter alia, inovările într-o societate bazată pe parteneriate de tip „public-privat-populație”;
2. subliniază faptul că, pentru consolidarea ciclurilor europene ale inovării, este nevoie de o coordonare mai strânsă între viitorul cadru strategic comun al politicii regionale și viitorul cadru strategic comun al programelor de cercetare și inovare; solicită Comisiei să asigure complementarități, stabilind modalitățile practice de realizare a acestora; subliniază, în acest context, posibilitățile creării de sinergii între cele două politici, fiecare asigurând aplicarea celeilalte; subliniază că una din provocările cele mai importante pentru statele membre și regiuni o constituie crearea de sinergii dintre diferitele instrumente de finanțare pentru cercetare și inovare, atât în sectorul public, cât și în cel privat, precum și pentru finanțarea acțiunilor subsecvente pentru diseminarea rezultatelor acestor proiecte în vederea asigurării vizibilității acestora; invită statele membre să acorde atenție punerii în aplicare a acestor politici la nivel regional și național, îndeosebi în cazul în care responsabilitatea pentru diferite fonduri ale UE revine diferitor autorități naționale, astfel încât să se îmbunătățească complementaritatea dintre programele în cauză;
3. reamintește că în perioade cu resurse financiare limitate este de importanță crucială ca fondurile să fie alocate către priorități regionale, selectate în mod inteligent, în așa fel încât să se atingă o masă critică;
4. solicită, în contextul viitoarei coordonări a politicii de coeziune cu strategia UE 2020, ca prioritatea „inovare” să devină obligatorie atât pentru regiunile vizate de Obiectivul 1, cât și pentru cele vizate de Obiectivul 2 și ca această prioritate să se reflecte și în bugetul alocat la toate nivelurile; subliniază, cu toate acestea că stabilirea unor obiective de creștere a sumelor alocate cercetării, dezvoltării și inovării nu va conduce în sine la obținerea de rezultate decât dacă aceste măsuri vor fi însoțite de o dezvoltare structurală, de ansamblu, a societăților;
5. solicită Comisiei Europene să propună ca alternativă stimulente suplimentare pentru utilizarea fondurilor structurale în domeniul inovării;
6. susține abordarea de jos în sus în domeniul inovării la nivel local și subliniază necesitatea participării și implicării active a tuturor părților interesate la elaborarea și executarea strategiilor lor regionale de inovare;
7. solicită regiunilor, conform principiului „specializării inteligente”, să elaboreze strategii în domeniul inovării adaptate specificului local și bazate pe competențele și resursele regionale; recomandă ca regiunile să specifice cum pot fi puse în practică potențialele sinergii dintre asistența acordată în cadrul fondurilor structurale și viitoarele programe de cercetare și inovare, în așa fel încât să se creeze grupări internaționale puternice și competitive și poli regionali de excelență și să se atingă nivelul celorlalte regiuni, consolidându-se astfel economia regională;
8. subliniază, cu toate acestea, că, pe lângă interesul creșterii economice în fiecare regiune, UE în ansamblu ar trebui privită în același timp ca un spațiu al inovării pentru o complementaritate sporită între regiuni, scopul fiind acela de a stimula competitivitatea internațională; solicită, în această privință, o mai bună articulare și coordonare nu numai între părțile interesate și autorități, ci și între statele membre și autoritățile europene; salută, în acest context, asistența oferită de Comisie, care poate să ofere regiunilor un sprijin valoros și să asigure calitatea ridicată a strategiilor, fără a pune în discuție principiul subsidiarității; subliniază, în acest context, că trebuie să se dezvolte în continuare cooperarea teritorială și finanțarea acesteia;
9. solicită o participare interguvernamentală mai puternică în cadrul măsurilor de programare comună și în cadrul Interreg III B în vederea consolidării cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în întreaga Europă și a sporirii și îmbunătățirii participării noilor state membre la toate programele europene de cercetare;
10. consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui încurajate în direcția inovării, în special prin continuarea și consolidarea inițiativelor de tipul „Regiuni ale cunoașterii”, „Laboratoare vii” și „Orașe inteligente”, care stimulează dimensiunea teritorială a cercetării și dezvoltării;
11. subliniază că o condiție de bază pentru o strategie integrată care să stimuleze sinergiile este cunoașterea tuturor posibilităților de finanțare de către autoritățile implicate; reamintește faptul că aceste modalități de sensibilizare sunt, de asemenea, finanțate din fondurile structurale;
12. subliniază că inovarea reprezintă un concept larg care are la bază, în primul rând, cererea și utilizatorul, provenind din interacțiunea cu piața; recunoaște diferența dintre cunoștințele cele mai recente în materie de cercetare și punerea lor în practică; prin urmare, recomandă, ca o completare necesară excelenței în cercetarea tehnologică, ca sprijinul regional să se canalizeze nu numai către dezvoltarea excelenței regionale, în special în universități și centre de cercetare, ci și către finanțarea aplicațiilor, pentru a încuraja întreprinderile să elaboreze metode inovatoare, să creeze capacitatea de a aduce pe piață inovațiile și să promoveze transferul de tehnologie și schimbul de cunoștințe tehnice în beneficiul comunității;
13. subliniază necesitatea elaborării unui concept de „scară de excelență”, care trebuie să conducă la îmbunătățirea creării de rețele regionale între institutele de cercetare, universități, IMM-uri și alte părți interesate, în așa fel încât să se creeze grupuri, platforme tehnologice regionale și centre de excelență, în scopul de a facilita accesul acestor rețele la proiecte și programe europene de cooperare în materie de cercetare și inovare;
14. solicită elaborarea unui plan de acțiune pentru „scara excelenței”, în vederea creării infrastructurilor de cercetare în cadrul fondului de coeziune și al FEDR, pentru a stimula participarea acestor țări la următorul program-cadru comun pentru cercetare și inovare;
15. subliniază că IMM-urile sunt importante pentru dezvoltarea și economia locală și regională în UE și pentru competitivitatea industrială a întregii Uniuni și constituie principala sursă de locuri de muncă; dată fiind necesitatea asigurării că IMM-urile beneficiază într-o mai mare măsură de sprijin pentru cercetare și inovare, consideră că sprijinul regional în favoarea inovării ar trebui canalizat către IMM-uri, că povara administrativă pentru beneficiari ar trebui redusă și că programele de finanțare ar trebui flexibilizate; subliniază, în această privință, valoarea adăugată a politicii de coeziune sub aspectul îmbunătățirii capacității de inovare a IMM-urilor orientate la nivel regional din sectoarele tradiționale, în vederea unui acces îmbunătățit la cercetarea aplicată, transferul de tehnologii și inovare, precum și, în special, a internaționalizării sau promovării spiritului întreprinzător de diferite tipuri, prin intermediul unei oferte de consultanță mai generoase și al acordării de sprijin ușor accesibil, inclusiv sub forma inițiativelor de tip „one-stop shop” menite să încurajeze IMM-urile să aibă în vedere noi oportunități și să utilizeze mai bine resursele regionale pe care le au la dispoziție; subliniază, în acest context, și potențiala valoare adăugată a unei mai bune participări a IMM-urile în cadrul comunităților de cunoaștere și inovare (CCI);
16. subliniază faptul că, în vederea coeziunii și a creșterii competitivității economiei europene, ar trebui luate măsuri – inclusiv prin simplificarea procedurilor de participare și sensibilizare – pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la cercetare și inovare, în special al celor situate în regiunile subdezvoltate, îndepărtate și rurale;
17. recunoaște atât validitatea abordării centralizate a PC7 și a CIP, cât și cea a abordării descentralizate a fondurilor structurale; subliniază, totuși, necesitatea armonizării, în măsura în care acest lucru este posibil, a normelor, a procedeelor și a metodelor cu asigurarea flexibilității necesare, în ciuda diferențelor dintre sistemele de guvernanță; subliniază că finanțarea cercetării și inovării la nivel național și la nivelul UE trebuie să fie mai eficientă și mai efectivă și că ar trebui să existe un angajament față de optimizarea acesteia în vederea elaborării unei agende europene strategice pentru cercetare și inovare; consideră că cerințele administrative excesive reprezintă un obstacol în calea atingerii obiectivelor politicii de coeziune și, prin urmare, solicită adoptarea unor măsuri eficiente pentru simplificarea procesului de finanțare și a sistemelor de monitorizare;
18. salută ambițiile Comisiei Europene și ale BEI de a extinde, în completarea mecanismelor de partajare a riscurilor, utilizarea instrumentelor financiare moderne, cum ar fi mecanismul de fonduri reutilizabile, în scopul de a atrage mai mulți investitori din sectorul privat și de a utiliza într-un mod mai eficient fondurile publice disponibile; recomandă în mod expres actorilor regionali să facă uz de aceste posibilități;
19. solicită Comisiei să consolideze sinergiile dintre diferitele instrumente și fonduri, pentru a încuraja o abordare bazată pe fonduri multiple, să examineze noi posibilități de finanțare mixtă și să extindă finanțarea încrucișată din fondurile structurale;
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
12.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
41 2 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
François Alfonsi, Charalampos Angourakis, Catherine Bearder, Victor Boștinaru, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Elie Hoarau, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Petru Constantin Luhan, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Franz Obermayr, Jan Olbrycht, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michael Theurer, Michail Tremopoulos, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Andrea Cozzolino, Karima Delli, Ivars Godmanis, Karin Kadenbach, Marek Henryk Migalski, Vilja Savisaar-Toomast, Elisabeth Schroedter, Derek Vaughan |
||||
Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Norica Nicolai |
||||
AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (15.07.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
privind Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
Raportor pentru aviz: Giovanni La Via
SUGESTII
Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată.
1. subliniază importanța cercetării și dezvoltării ca factori esențiali ai prosperității sociale și economice în Europa, în vederea consolidării coeziunii teritoriale; consideră că finanțarea cercetării și a dezvoltării tehnologice ar trebui să fie mai eficientă la nivel național și la nivelul UE, în special într-un sector de o importanță strategică din punct de vedere socioeconomic, ecologic și sub aspectul siguranței alimentare, cum este cel al agriculturii;
2. împărtășește, în contextul Strategiei Europa 2020, voința de îndeplinire a obiectivelor de creștere inteligentă și durabilă, precum și obiectivul creșterii cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât acestea să reprezinte 3% din PIB până în 2020;
3. consideră că, în următoarele decenii, agricultura va trebui să facă față unor provocări specifice: asigurarea satisfacerii nevoilor alimentare ale unei populații în creștere, utilizând practici mai durabile din punct de vedere al mediului și mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, în contextul unei penurii din ce în ce mai accentuate (apă, energie, degradarea solurilor etc.), și ținând seama de necesitatea atenuării efectelor schimbărilor climatice (secetă, inundații, salinitate ridicată) și a adaptării la acestea; consideră că, pe lângă aceste provocări, agricultura va fi din ce în ce mai afectată în viitor de fenomene precum: scăderea semnificativă a numărului de agricultori, scăderea varietăților de culturi agricole; subliniază că nivelul local și regional sunt cele adecvate pentru dezvoltarea de sinergii între politicile de cercetare și de dezvoltare tehnologică și politica de coeziune, ceea ce va avea un impact asupra activităților economice și industriale și a practicilor sociale; subliniază importanța cercetării și a inovării ecologice, astfel încât agricultura să fie mai durabilă, mai ecologică și mai competitivă la scară mondială;
4. solicită realizarea unor activități de cercetare mai aprofundate în vederea consolidării utilizării inteligente a resurselor biologice (producția și sănătatea animală și vegetală și elementele care contribuie la acestea, disponibilitatea biomasei, gestiunea pădurilor, deșeurile) și fizice (utilizarea terenurilor, integritatea solurilor, disponibilitatea apei, schimbările climatice) și a dezvoltării unor activități economice durabile din punct de vedere economic și ecologic; consideră că Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală poate juca un rol important în dezvoltarea cercetării și formării în agricultură; face apel la menținerea, cel puțin la nivelul actual, a finanțării disponibile în cadrul acestui fond;
5. invită statele membre și Comisia să își intensifice investițiile financiare în cercetarea biotehnică și biotehnologică independentă pentru a face față provocării reprezentate de securitatea alimentară mondială;
6. consideră că cercetarea și inovarea în domeniul sănătății animale și vegetale ar trebui să aibă în vedere eventuala proliferare a unor boli, precum și alți factori care inhibă creșterea, inclusiv cei generați de schimbările climatice; consideră că dezvoltarea cunoștințelor în domeniul gestiunii durabile și al producției și utilizării resurselor biologice (microbiene, vegetale și animale) va constitui o bază pentru realizarea unor produse și servicii mai sigure, mai ecoeficiente și mai competitive pentru agricultură și sectoarele conexe; subliniază că UE trebuie să profite de toate inovațiile disponibile pentru a-și păstra competitivitatea pe piața mondială;
7. constată cu îngrijorare o reducere a ritmului de creștere a productivității agricole, pe fondul încetinirii progreselor în domeniul cercetării și inovării în agricultură;
8. recunoaște rolul esențial al cercetării și al inovării atât în ceea ce privește obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 produse de agricultură, cât și în ceea ce privește dezvoltarea energiilor regenerabile și eficientizarea producției de bioenergie în vederea reducerii impactului asupra sectorului agroalimentar;
9. consideră că este esențial ca investițiile în știință să fie combinate cu investiții în dezvoltarea competențelor, în vederea promovării agriculturii moderne și a diversificării activităților rurale; educația, formarea și serviciile de consiliere sunt elemente esențiale de promovare a creșterii bazate pe cunoștințe a întreprinderilor rurale; este, prin urmare, necesar ca serviciile de formare și de consiliere să se focalizeze pe promovarea inovării la toate nivelurile (inovarea în materie de produse, procese și gestiune); subliniază, în special, importanța sprijinirii tinerilor fermieri în dezvoltarea competențelor necesare pentru administrarea și gestionarea întreprinderilor agricole;
10. indică faptul că agricultura este o activitate transdisciplinară și, deci, cercetarea interdisciplinară este cea mai adecvată în cazul ei; indică faptul că activitatea agricolă combină rezultatele cercetării din mai multe domenii de cercetare, de exemplu, din tehnologie și din științele vieții, și depinde într-o mare măsură de politicile publice; consideră, de asemenea, că este necesar să se acorde prioritate transferurilor de cunoștințe și de experiențe între fermierii europeni prin finanțarea unor programe de vizite de studii pentru tinerii fermieri;
11. recomandă, în vederea îmbunătățirii competitivității sectorului agricol, identificarea și înlăturarea obstacolelor din calea transferării rezultatelor cercetării de la nivelul laboratoarelor la cel al dezvoltării, comercializării și punerii în aplicare a acestora în cadrul lanțurilor agroalimentare și agroindustriale;
12. consideră că cercetarea și inovarea tehnologică trebuie să aibă în vedere sprijinirea, într-un mod echilibrat, a tuturor actorilor din cadrul lanțului de producție agroalimentar;
13. reamintește că politicile publice existente și viitoare ar trebui să contribuie la inovație; consideră că ar trebui adoptată o abordare mai ambițioasă, centrată pe obiectivele esențiale și pe simplificarea semnificativă a sarcinilor administrative; subliniază, de asemenea, că eventualele modificări la nivelul sistemului administrativ și financiar ar trebui să sprijine o finanțare a inovării interdisciplinare, în temeiul mai multor politici și prin intermediul mai multor fonduri;
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
12.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
36 3 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Sergio Gutiérrez Prieto, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Agnès Le Brun, George Lyon, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Alyn Smith, Marc Tarabella |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Luís Paulo Alves, Salvatore Caronna, Spyros Danellis, Giovanni La Via, Maria do Céu Patrão Neves |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Oreste Rossi |
||||
AVIZ al Comisiei pentru pescuit (13.07.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la Cartea verde: De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE
Raportor pentru aviz: Jarosław Leszek Wałęsa
SUGESTII
Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază faptul că 70 de milioane de persoane din UE depind de sectorul pescuitului; în acest context, invită statele membre să încurajeze activitățile de dezvoltare și cercetare cu scopul de a dezvolta un sector al pescuitului mai competitiv, mai sustenabil și mai modern; subliniază faptul că politicile comunitare consolidate, cum ar fi agricultura și pescuitul, care stau la baza economiei Uniunii Europene, în special în regiunile periferice ale Uniunii, necesită sprijin științific adecvat și specific; atrage atenția asupra faptului că metodele tradiționale de rezolvare a problemelor specifice sectorului, cum ar fi impactul asupra mediului, asigurarea hranei pentru animale, controlul sanitar și integrarea în zonele de coastă, nu mai reprezintă de mult timp sursele primare și cele mai importante de găsire a soluțiilor; recomandă ca noul cadru financiar să permită finanțarea, în cadrul Fondului european pentru pescuit, a facilităților și a echipamentelor de cercetare științifică în domeniul pescuitului;
2. consideră că este fundamentală realizarea unuia dintre obiectivele prevăzute de Cartea verde, și anume ca viitorul buget al UE să se axeze pe instrumente cu valoare adăugată și să fie mai orientat spre rezultate; este de părere că, deși excelența este un criteriu fundamental în știință, există sectoare, precum cel al pescuitului, în care cercetarea aplicată este esențială pentru definirea și aplicarea măsurilor de gestionare; reamintește că obiectivele noii PCP, bazate pe o abordare axată pe ecosisteme și pe producția maximă durabilă, presupun cunoștințe și evaluări multidisciplinare și pe teren, care să conducă la obținerea de concluzii rapide, de care depind numeroase decizii antreprenoriale, locuri de muncă și acțiuni în domeniul ecosistemului marin;
3. speră că, în acest sens, Cartea verde va aduce o schimbare a politicii științifice actuale în ceea ce privește pescuitul, dat fiind că simpla urmărire a excelenței în acest sector a avut ca rezultat o neglijare a capitolelor-cheie, precum cunoașterea speciilor și a comportamentului acestora din punctul de vedere al utilizării lor de către flote și al relației lor cu măsurile de gestionare, și a determinat numeroși oameni de știință să abandoneze cercetarea aplicată în domeniul halieutic și pe tinerii cercetători să respingă acest domeniu, ceea ce a dus la apariția unor carențe grave de personal specializat, în condițiile în care acesta este extrem de necesar, dată fiind situația actuală a resurselor;
4. consideră că o alocare specifică a fondurilor bugetare pentru cererile de propuneri formulate în noul program-cadru și pentru acțiunile care derivă din acesta ar ajuta la combaterea multor puncte slabe și deficiențe ale sectorului și ar duce, de asemenea, la consolidarea poziției cercetătorilor în domeniul pescuitului și al acvaculturii; subliniază, de asemenea, că prin crearea unei baze solide de cercetare, atât la nivel european, cât și în statele membre, s-ar putea dezvolta și mai mult un sector durabil al pescuitului și al acvaculturii, făcându-l mai competitiv, mai sustenabil, mai stabil și mai bine dotat pentru a răspunde provocărilor ecologice, astfel încât să se asigure independența sectorului european al pescuitului față de restul lumii, precum și să se garanteze viabilitatea ecosistemelor marine și prosperitatea sectorului pescuitului;
5. subliniază lacunele grave care rămân la nivelul cunoștințelor noastre cu privire la starea ecosistemelor marine și a resurselor piscicole, precum și la nivelul datelor științifice pertinente referitoare atât la speciile avute în vedere, cât și la cele neavute în vedere, inclusiv speciile de adâncime, făcând necesară intensificarea eforturilor de cercetare interdisciplinare multidimensionale în acest domeniu în vederea reglementării adecvate a pescuitului, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a abordării ecosistemice; subliniază că, pentru a realiza acest lucru, este esențial să existe cooperare și coordonare între echipele și institutele științifice ale UE, precum și o cooperare între echipele științifice din UE și omoloagele lor din afara Comunității; consideră, de asemenea, că este necesară promovarea cooperării între zonele de pescuit pentru a face schimb de bune practici și de cunoștințe; îndeamnă sectorul comercial aferent să pună în aplicare în mod corect și eficient rezultatele cercetării; consideră că ar trebui să existe o mai bună informare atât a părților direct interesate, cât și a publicului larg în general, cu privire la programele de cercetare lansate și la rezultatele obținute;
6. salută faptul că în Cartea verde se subliniază necesitatea unor activități de cercetare care să îmbunătățească capacitatea de inovare și competitivitatea, ceea ce, împreună cu măsurile incluse în FEP, poate deschide noi căi întreprinderilor din domeniul pescuitului pentru a investi în dezvoltarea unor noi tehnici de pescuit mai sustenabile, cum ar fi instrumente noi și ambarcațiuni care să polueze mai puțin, să fie mai sigure și mai ușor de folosit, precum și în conceperea unor măsuri de modernizare a utilizării și valorificării produselor rezultate din pescuit;
7. consideră că este nevoie de o coordonare mai eficientă între programele-cadru pentru cercetare și instrumentele pe care le oferă Fondul european pentru pescuit și alte programe europene;
8. consideră că participarea unui număr din ce în ce mai mare de întreprinderi la următorul program-cadru este un factor esențial pentru competitivitatea Uniunii Europene; consideră că antreprenorii, mai ales proprietarii de microîntreprinderi și întreprinderi mici, cum ar fi întreprinderile mici de pescuit de coastă, ar putea fi încurajați să participe la programele europene prin stabilirea unui sistem mai simplu, mai puțin birocratic, mai transparent și ușor accesibil; consideră că diversele părți interesate, precum organizațiile neguvernamentale, organizațiile de pescuit și consiliile consultative regionale, ar trebui să aibă posibilitatea de a candida pentru programe mici, cu orientare practică;
9. subliniază faptul că programele-cadru de cercetare se concentrează în general pe cercetarea fundamentală, ceea ce înseamnă că programele de cercetare trebuie să primească fonduri specifice alocate cercetării în domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a sprijini sectorul și condițiile sanitare și de mediu ale produselor piscicole care pătrund în lanțul trofic;
10. reamintește că obiectivul reformei politicii comune în domeniul pescuitului este de a asigura sustenabilitatea practicilor de pescuit, de unde rezultă necesitatea finanțării cercetării pentru dezvoltarea de noi tehnologii care să vizeze, de exemplu, sporirea capacității de selecție a navelor de pescuit sau reducerea consumului de combustibil al acestora;
11. consideră că actualele instrumente de finanțare pentru cercetare și inovare în UE nu sunt adaptate în mod satisfăcător la necesitățile de cercetare din sectorul pescuitului și al acvaculturii; subliniază că un răspuns complet la provocările și nevoile cu care se confruntă sectorul presupune adaptarea acestor instrumente în așa fel încât să ia în considerare caracteristicile specifice ale sectorului, îndeosebi în domeniul cercetării aplicate;
12. consideră că dezvoltarea sectorului naval trebuie, de asemenea, să fie încurajată pentru a stabili practici sustenabile în domeniul pescuitului și a crea condiții favorabile pentru pescuitul la scară mică, motiv pentru care noul cadru financiar trebuie să se concentreze asupra activității de cercetare și inovare în acest domeniu;
13. observă că utilizarea fondurilor structurale pentru investiții în infrastructurile de cercetare contribuie la acoperirea decalajelor existente la nivelul capacității științifice între statele membre și îmbunătățește participarea anumitor state membre și regiuni la programele de cercetare comunitare;
14. observă că sustenabilitatea producției primare de alimente și a altor activități marine în zonele maritime comune depinde de existența unor abordări concertate cu statele vecine; subliniază nevoia unei consolidări mai puternice a capacității științifice în statele vecine, pe baza unei mai bune coordonări între cadrul strategic comun și instrumentele politicii de vecinătate a UE.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
12.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 0 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Josefa Andrés Barea, Antonello Antinoro, Kriton Arsenis, Alain Cadec, João Ferreira, Carmen Fraga Estévez, Marek Józef Gróbarczyk, Carl Haglund, Iliana Malinova Iotova, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Gabriel Mato Adrover, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Crescenzio Rivellini, Ulrike Rodust, Struan Stevenson, Jarosław Leszek Wałęsa |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Chris Davies, Estelle Grelier, Raül Romeva i Rueda, Nikolaos Salavrakos, Antolín Sánchez Presedo, Ioannis A. Tsoukalas |
||||
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (18.7.2011)
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la Cartea verde: „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE”
Raportoare pentru aviz: Britta Thomsen
SUGESTII
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât peste 60% dintre absolvenții de studii universitare sunt femei, dar majoritatea posturilor superioare din universități (de exemplu posturi doctorale sau de profesor universitar) sunt ocupate încă de bărbați;
B. întrucât, de la începutul activității Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în 2007, au fost selectate 1 700 de proiecte pentru a primi finanțare de la CEC, reprezentând subvenții în valoare de aproximativ 2,5 miliarde EUR; întrucât aproape 90 % dintre aceste subvenții au fost acordate unor candidați de sex masculin;
C. întrucât pare să existe o barieră foarte problematică în cazul cercetătoarelor, în sensul că ponderea femeilor din domeniul cercetării scade odată cu înaintarea pe scara ierarhică;
D. întrucât inițiativele antreprenoriale ale femeilor reprezintă un mijloc esențial de creștere a ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor, care este unul din obiectivele strategiei Europa 2020; întrucât spiritul antreprenorial al femeilor încurajează dinamismul și inovarea în afaceri, oferind un potențial care este departe de a fi fructificat în Uniunea Europeană;
E. întrucât rata de participare a femeilor în domeniul cercetării fusese stabilită la 40 % în PC7, iar rata constatată la evaluarea intermediară a fost dezamăgitoare, de doar 25,5 %; întrucât totuși aceasta reprezintă o ușoară îmbunătățire în comparație cu rata de participare a cercetătoarelor în cadrul PC6;
F. întrucât, în urma consultării publice referitoare la Cartea verde privind cadrul strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în Uniunea Europeană, s-a constatat că echilibrul dintre femei și bărbați ar trebui să fie pe deplin integrat în toate aspectele Cadrului strategic comun;
1. reamintește Comisiei că în evaluarea ex post a PC6 se recomanda un plan de acțiune pentru egalitatea de gen; solicită stabilirea unui plan de acțiune pentru egalitatea de gen ca parte integrantă a cadrului strategic comun (CSC);
2. critică faptul că în Cartea verde „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE”, nu se acordă atenție problemei genului, iar integrarea dimensiunii de gen nu este luată în considerare în mod corespunzător;
3. invită Comisia Europeană să integreze dimensiunea de gen în CSC – inclusiv toate programele care fac parte din CSC - prin stabilirea de indicatori de gen privind participarea femeilor la cercetarea finanțată de UE și prin colectarea de date diferențiate pe sexe privind reprezentarea femeilor și a bărbaților, precum și în privința alocării de resurse financiare;
4. invită Comisia să își intensifice cooperarea internațională și să promoveze, în acest context, rolul femeilor;
5. invită universitățile și institutele de cercetare să pună în aplicare strategii care vizează egalitatea și să permită participarea femeilor la disciplinele științifice;
6. îndeamnă Comisia să promoveze, în domeniul C&D&I, criterii de merit care să ajute femeile să se aibă cariere de succes în aceeași măsură ca și bărbați și să elaboreze metode de discriminare pozitivă pentru proiectele de cercetare, astfel încât cercetătoarele să fie reprezentate în procent de 40 %, ceea ce ar trebui, de asemenea, să reprezinte obiectivul privind reprezentarea femeii în CSC;
7. solicită Comisiei să stabilească, ca parte integrantă a CSC, un comitet intersectorial care să monitorizeze și să sprijine reprezentarea cercetătoarelor;
8. constată că, în sistemele de învățământ din multe state membre, stereotipurile de gen încă predomină în domenii ale cercetării, cum ar fi științele naturale[1];
9. consideră că este necesară revizuirea criteriilor de promovare în posturile superioare în domeniul cercetării (de exemplu, posturile de profesor universitar) pentru a include o perspectivă fermă de gen și pentru a rezolva problema absenței femeilor din aceste posturi;
10. invită Comisia să stabilească legături clare între CSC și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din Vilnius, pentru a crea o bază de cunoștințe pentru integrarea principiului egalității de gen și a asigura o participare mai mare a cercetătoarelor la CSC; invită Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați să analizeze așa-numitul fenomen al „conductei sparte”, întrucât multe cercetătoare tinere renunță la un moment dat la carierele lor științifice[2];
11. solicită promovarea unei culturi a întreprinderii, prin valorificarea activelor necorporale și a bilanțului social;
12. invită Comisia să facă un efort deosebit pentru a crește numărul femeilor antreprenori în cadrul programului-cadru pentru inovație și competitivitate (PIC) și să susțină accesul acestora la o finanțare adecvată; salută intenția Comisiei de a facilita activitățile antreprenoriale în rândul femeilor prin înființarea de rețele pentru angajatorii femei, dar subliniază faptul că sunt necesare resurse financiare adecvate și trebuie luate mai multe măsuri ambițioase în acest scop;
13. subliniază faptul că mobilitatea cercetătoarelor este o premisă importantă pentru dezvoltarea lor profesională și recomandă ca următorul program-cadru să conțină măsuri adecvate pentru a permite femeilor oameni de știință să se deplaseze pe teritoriul UE, reconciliind în același timp viața de familie cu cea profesională;
14. solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească situația cercetătoarelor și a antreprenoarelor prin îmbunătățirea infrastructurilor de îngrijire a copiilor, a dispozițiilor privind asigurările sociale și a concediilor de maternitate; subliniază că armonizarea vieții profesionale cu viața de familie este atât responsabilitatea bărbaților, cât și a femeilor;
15. pentru acordarea de șanse egale pentru bărbați și femei, subliniază necesitatea ca cercetătorilor de la toate nivelurile să le fie înlesnită posibilitatea decalării demarării unui proiect subvenționat sau întreruperii derulării acestuia ca urmare a concediului de maternitate, de paternitate sau parental, în cazul proiectelor unde este posibil acest lucru, și ca, din aceleași motive, cercetătorii să aibă posibilitatea prelungirii valabilității contractului de subvenționare, în cazul proiectelor care nu își pierd actualitatea; invită statele membre să ofere aceste posibilități cercetătorilor;
16. insistă asupra creării de sinergii între fondurile structurale și politicile de coeziune și cadrul strategic comun pentru a finanța inițiativele vizând garantarea egalității de șanse, creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor implicate în tehnologie și în inovație și formarea cercetătoarelor;
17. subliniază importanța promovării domeniilor de cercetare fără segregare de gen; invită universitățile, instituțiile UE și statele membre să promoveze știința ca pe un domeniu de interes pentru ambele sexe încă de la primele etape ale educației, prin promovarea cercetătoarelor ca modele și prin derularea de campanii de informare privind posibilitatea de a deveni cercetător și oportunitățile existente în domeniul cercetării;
18. subliniază importanța reprezentării femeilor în funcțiile de conducere din cadrul institutelor de cercetare, precum și în proiecte de cercetare specifice și concrete;
19. solicită universităților să numească cel puțin o femeie profesor în organele de conducere, în special în comisiile de numire a personalului;
20. susține și consideră binevenită activitatea platformelor care le permit femeilor din domeniul științei obținerea și schimbul de informații referitoare la participarea la programe, proiecte subvenționate și proiecte internaționale și care le oferă femeilor accesul la rețelele științifice și contribuie la stabilirea de contacte; de aceea, solicită Comisiei să colaboreze cu rețelele de socializare și să susțină activitatea acestora.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
13.7.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
30 0 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Regina Bastos, Edit Bauer, Marije Cornelissen, Silvia Costa, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Zita Gurmai, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Astrid Lulling, Barbara Matera, Angelika Niebler, Siiri Oviir, Antonyia Parvanova, Nicole Sinclaire, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Eva-Britt Svensson, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Izaskun Bilbao Barandica, Vilija Blinkevičiūtė, Christa Klaß, Mojca Kleva, Mariya Nedelcheva, Norica Nicolai, Chrysoula Paliadeli, Antigoni Papadopoulou, Sirpa Pietikäinen, Angelika Werthmann |
||||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Jacek Włosowicz |
||||
- [1] A se vedea punctul 2 din Rezoluția Parlamentului European privind femeile și știința. Texte adoptate: P6_TA(2008)0221.
- [2] A se consulta Raportul referitor la egalitatea de șanse între femei și bărbați - 2010 (COM(2009) 694).
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
31.8.2011 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
46 0 4 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Jean-Pierre Audy, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Lena Ek, Ioan Enciu, Vicky Ford, Gaston Franco, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Michèle Rivasi, Paul Rübig, Konrad Szymański, Michael Theurer, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Niki Tzavela, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Francesco De Angelis, Satu Hassi, Jiří Havel, Marian-Jean Marinescu, Alajos Mészáros, Vladko Todorov Panayotov, Mario Pirillo, Silvia-Adriana Țicău, Lambert van Nistelrooij, Hermann Winkler |
||||