RAPORT privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

14.10.2011 - (13110/2011 – C7‑0247/2011 – 2011/2020(BUD))

și scrisorile rectificative nr. 1/2012 (COM(2011)0372) și nr. 2/2012 (COM(2011)0576) la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012
Partea 1: Propunere de rezoluție
Comisia pentru bugete
Raportori: Francesca Balzani, José Manuel Fernandes


Procedură : 2011/2020(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0354/2011

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile (13110/2011 – C7‑0247/2011 – 2011/2020(BUD)) și scrisorile rectificative nr. 1/2012 (COM(2011)0372) și nr. 2/2012 (COM(2011)0576) la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–   având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene[1],

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[2],

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară[3],

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2011 privind orientările generale pentru pregătirea bugetului 2012[4],

–   având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 - Secțiunea I - Parlamentul[5],

–   având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, prezentat de Comisie la 26 mai 2011 (COM(2011)0300),

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012[6],

–   având în vedere poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene, adoptată la 25 iulie 2011 (13110/2011 - C7‑0247/2011),

–    având în vedere scrisorile rectificative nr. 1/2012 și nr. 2/2012 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, prezentate de Comisie la 17 iunie 2011 și, respectiv, la 16 septembrie 2011,

–   având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0354/2011),

SECȚIUNEA III

Considerații generale

1. reamintește că promovarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, care generează locuri de muncă de înaltă calitate prin realizarea celor șapte inițiative emblematice din Strategia Europa 2020, reprezintă un obiectiv comun pentru cele 27 de state membre ale UE și pentru instituțiile UE; reamintește că punerea în aplicare a acestei strategii va necesita investiții enorme orientate către viitor până în 2020, estimate la cel puțin 1 800 de miliarde EUR, potrivit Comunicării Comisiei intitulate „Revizuirea bugetului UE”[7]; subliniază, prin urmare, că investițiile necesare, atât cele de la nivelul UE, cât și cele de la nivelul statelor membre, trebuie efectuate imediat, fără alte întârzieri;

2. subliniază că, pentru a ajuta Europa să iasă din criză mai puternică, Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii trebuie să se afle în centrul strategiei bugetare a UE pentru 2012;

3. este profund îngrijorat, în acest context, de efectul crizei actuale care a dus la reducerea investițiilor publice în unele dintre aceste domenii, în urma ajustărilor operate de statele membre asupra bugetelor lor naționale; solicită ca această tendință să fie inversată și are convingerea fermă că trebuie garantate investițiile necesare atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a permite UE, în ansamblul său, să își îndeplinească obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020; consideră că bugetul UE are un rol semnificativ în calitate de instrument de mobilizare a politicilor de redresare ale statelor membre, prin atragerea și sprijinirea investițiilor naționale pentru consolidarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, și că el trebuie folosit ca atare; subliniază că acest lucru se înscrie pe deplin în dinamica semestrului european, care, în calitatea sa de nou mecanism pentru o guvernanță economică europeană consolidată, are ca obiectiv sporirea consecvenței, a sinergiilor și a complementarităților dintre bugetul UE și bugetele naționale în vederea atingerii obiectivelor convenite în comun în cadrul Strategiei Europa 2020;

4. reamintește încă o dată că bugetul UE nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat drept un simplu articol financiar anexat ca o povară la bugetele naționale, ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru UE în ansamblu, majoritatea dintre ele fiind adoptate de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii de codecizie și dobândind astfel legitimitate și la nivel național;

5. reiterează natura complementară a bugetului UE față de bugetele naționale și elanul pe care acesta îl generează pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă; subliniază că, având în vedere natura sa și valoarea sa limitată, bugetul UE nu ar trebui limitat și restrâns prin reduceri arbitrare, ci, dimpotrivă, anumite domenii specifice ar trebui consolidate;

6. atrage atenția asupra faptului că marjele care reies din cadrul financiar multianual (CFM) nu permit o marjă de manevră reală, mai ales la subrubrica 1a și la rubrica 4, reducând astfel capacitatea UE de a reacționa la modificări ale politicilor și la nevoi neprevăzute fără a-și modifica prioritățile; subliniază faptul că anvergura provocărilor cu care se confruntă UE ar impune mijloace care depășesc cu mult actualele plafoane din CFM; reamintește, în această privință, că diversele provocări și noile priorități apărute, cum ar fi „primăvara arabă” din acest an, precum și necesitatea de a imprima un elan puternic implementării Strategiei Europa 2020 ca soluție coordonată de combatere a actualei crize economice și sociale fac inevitabilă mobilizarea instrumentelor prevăzute în Acordul interinstituțional (AII) din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară;

Poziția Consiliului

7. își exprimă regretul cu privire la reducerile operate de Consiliu în proiectul de buget propus de Comisie, în valoare de 1,59 miliarde EUR în credite de angajament (-1,08%) și de 3,65 miliarde EUR în credite de plată (-2,75%), sumele globale atingând astfel 146,25 miliarde EUR în credite de angajament (+2,91% față de bugetul 2011[8]) și 129,09 miliarde EUR în credite de plată (+2,02%), în comparație cu procentajele de +4,03% și, respectiv, +4,91%, potrivit proiectului de buget al Comisiei (inclusiv scrisoarea rectificativă nr. 1/2012);

8. constată că Consiliul a propus reduceri la mai multe sute de linii bugetare, fără a propune nicio majorare; subliniază că aceste reduceri liniare sunt distribuite în toate rubricile din CFM, deși nu în măsură egală;

9. atrage atenția asupra inconsecvenței anumitor reduceri în raport cu pozițiile adoptate recent de Consiliu, cum este de exemplu cazul reducerilor din proiectul de buget 2012 de la liniile bugetare destinate noilor agenții cu sarcini de supraveghere financiară, a căror înființare a fost promovată de Consiliu, dar pe care acesta nu pare dispus să le finanțeze cu resursele necesare pentru a asigura funcționarea lor satisfăcătoare;

10. își exprimă regretul, dat fiind acest context, că, în ciuda solicitărilor anterioare ale Parlamentului, Consiliului a operat reduceri orizontale în buget, stabilind a priori nivelul global al creditelor, fără a ține seama de o evaluare corectă a necesităților reale pentru îndeplinirea obiectivelor și angajamentelor politice ale UE decise de comun acord, și nici de prioritățile stabilite de Parlament și prezentate în Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la mandatul pentru trilog, menționată anterior;

11. subliniază că luarea în considerare exclusiv a ratelor de execuție din trecut, alături de ratele de creștere comparativ cu bugetul anului precedent, ca bază pentru selectarea liniilor bugetare și a sumelor ce urmează a fi reduse este o abordare retrospectivă care nu permite, în contextul programării multianuale, reflectarea adecvată a accelerării de-a lungul anilor a ratei de execuție;

12. observă că nivelul scăzut al creditelor de plată propus de Consiliu va duce la o discrepanță mai pronunțată între CP și CA, ceea ce va duce automat la creșterea angajamentelor restante (RAL) la sfârșit de an, în special la subrubricile 1a și 1b; avertizează în acest context cu privire la cuantumul deja deosebit de mare al angajamentelor restante (RAL) acumulate, în condițiile în care rămâne foarte puțin timp până la încheierea actualului CFM;

Propunerea de buget a Parlamentului

13.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plată la 147 766,52 milioane EUR și, respectiv, 133 143,18 milioane EUR;

14. reamintește că politicile aferente Strategiei Europa 2020 au fost identificate de Parlament drept unele dintre cele mai importante priorități ale sale[9] pentru bugetul 2012, deoarece sunt elemente esențiale și necesare ale strategiei UE de redresare economică; subliniază că majorarea creditelor propusă la anumite linii bugetare servește atât unor strategii pe termen scurt, cât și unora pe termen lung pentru viitorul UE;

15. consideră că nivelul de credite de plată propus de Comisie reprezintă minimul necesar, fapt menționat și de către Președintele Comisiei Barroso și de comisarul Lewandowski într-o serie de declarații; nu crede că proiectul de declarație nr. 1 a Consiliului privind creditele de plată, al cărui scop este să trateze problema unor eventuale nevoi suplimentare de plată, poate fi util în acest sens, având în vedere în special experiența de la începutul exercițiului 2011, când Consiliul nu a dorit să onoreze o declarație similară pe care a inițiat-o pentru bugetul 2011; decide, așadar, să restabilească cea mai mare parte a creditelor de plată la nivelul din proiectul de buget, cu atât mai mult cu cât reducerea creditelor de plată operată de Consiliu afectează și domenii și linii bugetare aferente obiectivelor Strategiei Europa 2020, îndeosebi cele de la rubricile 1a și 1b;

Rubrica 1a

16. reamintește că rubrica 1a are un rol-cheie în CFM 2007-2013 în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin contribuția sa directă sau indirectă la finanțarea tuturor celor cinci obiective prioritare și a celor șapte inițiative emblematice ale acestei strategii;

17. își exprimă regretul cu privire la faptul că, în general, Comisia și Consiliul nu propun o majorare – dincolo de planificarea inițială – a sprijinului pentru investițiile necesare de urgență în vederea punerii în aplicare a celor șapte inițiative emblematice și constată că, în mod regretabil, aceste instituții sunt predispuse să amâne saltul major necesar în termeni de efort financiar comun pentru CFM de după 2013; este convins că această atitudine va pune serios în pericol realizarea obiectivelor prioritare ale strategiei până în 2020; propune, așadar, anumite majorări specifice în raport cu proiectul de buget al Comisiei în unele domenii-cheie, și anume competitivitatea și antreprenoriatul, cercetarea și inovarea, educația și învățarea pe tot parcursul vieții;

18. reamintește că, pentru a finanța proiectul ITER, autoritatea bugetară va fi nevoită să găsească un acord în ceea ce privește revizuirea CFM 2007-2013; ia act de propunerea Comisiei din 20 aprilie 2011 privind finanțarea deficitului din fondurile destinate ITER pentru 2012 și 2013 în valoare de 1 300 de milioane EUR, însă, având în vedere respingerea de către Consiliu în cursul examinării sale a bugetului a oricăror fonduri suplimentare destinate ITER, insistă ca negocierile privind costurile suplimentare ale ITER să fie disociate de procedura bugetară 2012; își exprimă totuși dorința de a rezolva problema finanțării suplimentare necesare pentru ITER până la sfârșitul lui 2011, astfel încât structurile actuale de fuziune nucleară din UE să nu fie afectate de lipsa de decizii;

19. își reafirmă dezacordul ferm față de orice formă de redistribuire a fondurilor alocate PC 7, așa cum a propus Comisia cu referire la pachetul de finanțare a ITER, întrucât acest lucru ar pune în pericol reușita aplicării PC 7 și ar reduce în mod semnificativ contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor prioritare și la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020; prin urmare, restabilește creditele destinate PC 7 la nivelul programării financiare, adăugând cele 100 de milioane EUR la liniile bugetare reduse de Comisie; de asemenea, restabilește cea mai mare parte a creditelor de plată reduse de Consiliu de la liniile bugetare aferente PC 7 (492 milioane EUR) pentru a evita orice risc de neîndeplinire a obligațiilor juridice existente, fapt care ar putea genera costuri suplimentare sub formă de penalități de întârziere;

20. decide să majoreze nivelul creditelor de angajament pentru anumite linii din PC7 (Capacități - Cercetarea în beneficiul IMM-urilor, Cooperare - Energie, Idei, Oameni, Cercetarea în domeniul energiei); consideră că aceste linii sunt indispensabile pentru asigurarea creșterii și a investițiilor în domenii-cheie care se află în centrul Strategiei Europa 2020; estimează că actuala rată de execuție a PC7 va garanta că aceste sume suplimentare pot fi efectiv integrate în programarea financiară a acestor programe;

21. majorează, de asemenea, nivelul global al creditelor de angajament destinate programului-cadru pentru competitivitate și inovare (programul „Energie inteligentă” și programul pentru inovație și spirit antreprenorial) față de cuantumul prevăzut inițial, pentru a putea realiza inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020; își exprimă speranța că această majorare va contribui la îmbunătățirea accesului IMM-urilor la acest program și la dezvoltarea unor programe specifice și a unor mecanisme de finanțare inovatoare; reamintește, în acest context, rolul esențial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economică a UE și sprijină, îndeosebi, programul PCI - inovație și spirit antreprenorial ca instrument indispensabil pentru redresarea în urma crizei;

22. decide să introducă o majorare importantă a creditelor de angajament alocate pentru programul de învățare pe tot parcursul vieții, având în vedere valoarea sa adăugată ridicată pentru UE și contribuția sa importantă la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice „Tineretul în mișcare” și „O Uniune a inovării”; este convins de faptul că aceste majorări sunt pe deplin realizabile deoarece fondurile suplimentare alocate acestui program la propunerea Parlamentului European și adoptate de autoritatea bugetară în bugetul 2011 au fost executate cu succes până în prezent, ceea ce a permis o creștere considerabilă a numărului participanților la program; își reiterează angajamentul ferm față de programele UE din domeniul tineretului și al educației, deoarece acestea pot contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor; propune, de asemenea, o nouă majorare a creditelor de angajament alocate programului Erasmus Mundus;

23. decide să restabilească creditele de plată de la linia bugetară destinată Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) la nivelul din proiectul de buget și reiterează apelul său privind necesitatea îmbunătățirii în continuare a procedurii de mobilizare a FEG, în vederea accelerării acordării asistenței în teren;

24. propune în acest sens celeilalte componente a autorității bugetare să se mobilizeze din instrumentul de flexibilitate o sumă de 30,75 milioane EUR în cadrul subrubricii 1a;

Rubrica 1b

25. constată că poziția Consiliului nu modifică propunerea Comisiei în ceea ce privește creditele de angajament și subliniază că această poziție referitoare la creditele de angajament este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2012, prevăzută la punctul 17 din AII din 17 iunie 2006;

26. reamintește rolul important pe care îl au politicile regionale și de coeziune în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și în redresarea economică a regiunilor europene; regretă abordarea restrictivă a Consiliului în ceea ce privește plățile, care au fost reduse cu 1 300 de milioane EUR față de estimările Comisiei privind necesarul de plăți pentru 2012; observă că numai liniile bugetare aferente obiectivului privind convergența și asistenței tehnice nu au fost reduse de Consiliu; reamintește că aceste reduceri se aplică unor alocații bugetare care se aflau deja cu mult sub estimările proprii ale statelor membre (61 de miliarde EUR pentru 2012, respectiv cu aproximativ 50% mai mult decât suma din PB) și care erau considerate în general ca fiind minimul necesar pentru onorarea viitoarelor cereri de plată și coerente cu accelerarea procesului de implementare la sfârșitul perioadei de programare; consideră că această atitudine a Consiliului este cu atât mai inacceptabilă, cu cât Comisia Europeană a făcut recent propuneri concrete privind majorarea creditelor de plată pentru fondurile structurale și de coeziune destinate țărilor celor mai afectate de actuala criză economică și financiară; solicită o evaluare a implementării politicii regionale și de coeziune, care să conțină propuneri concrete privind modalitățile de reducere a angajamentelor restante;

27. reinstituie, așadar, la nivelul din PB, creditele de plată reduse de Consiliu;

Rubrica 2

28.  reinstituie în general reducerile operate de Consiliu la această rubrică, până la nivelul de 60 457,76 milioane EUR, ceea ce reprezintă o sumă cu 3,07% mai mare decât cea din bugetul 2011; consideră că estimările Comisiei privind necesitățile bugetare sunt mai realiste decât propunerile Consiliului, în special în actualul context de mare incertitudine economică și instabilitate a pieței;

29. subliniază că tradiționala scrisoarea rectificativă referitoare la agricultură, care urmează să fie prezentată în toamna anului 2011, va ajusta estimările actuale pe baza unei evaluări mai precise a nevoilor reale; în acest context, atrage atenția asupra nivelului final al veniturilor alocate care vor fi disponibile în 2012 (corecțiile efectuate în contextul verificării conformității conturilor, neregulile și prelevările suplimentare aplicate producătorilor de lapte) și care vor determina, în cele din urmă, nivelul noilor credite care urmează a fi adoptate în bugetul 2012; preconizează că marja actuală rămasă (352,24 milioane EUR) ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi necesitățile de la această rubrică, în afara cazului în care apar situații neprevăzute;

30. respinge majorarea așa-numitei linii a cheltuielilor negative (verificarea și închiderea conturilor), care pare să fie o reducere artificială a nivelului global al creditelor de la rubrica 2; consideră totuși că statele membre ar putea fi mai în măsură să evalueze eficacitatea și fiabilitatea sistemelor lor naționale de supraveghere și control în domeniul politicilor agricole, care par să fie supraestimate;

31. subliniază că mecanismele de prevenire și de reacție la crizele din sectorul legumelor și al fructelor sunt în mod clar insuficiente și, prin urmare, este necesar să se găsească imediat o soluție înainte de implementarea noii PAC; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere concretă prin care să se asigure o majorare suficientă a contribuției Uniunii la fondul de criză din cadrul fondurilor operaționale ale organizațiilor de producători; solicită ca această majorare să fie destinată unor măsuri specifice pentru producătorii afectați de criza EHEC și prevenirii crizelor în viitor;

32. susține acordarea unui sprijin sporit programului de încurajare a consumului de lapte în școli și continuarea sprijinului pentru programul de distribuire a fructelor în școli;

33. menține creditele bugetare destinate Programului de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din UE, care acordă sprijin unui număr de 18 milioane de persoane din Uniune care suferă de subnutriție; salută efortul depus recent de Comisia Europeană [a se vedea COM(2011)0634 din 3.10.2011] în vederea găsirii unei soluții politice și juridice pentru a evita reducerea drastică a implementării programului în 2012 și 2013; îndeamnă insistent Consiliul să aprobe fără întârziere această propunere, având în vedere în special situația socială dificilă din multe state membre în urma crizei financiare și economice;

34. prevede un sprijin continuu și proporțional pentru programul LIFE+, care acordă prioritate proiectelor din domeniul mediului și al schimbărilor climatice; reamintește, din nou, că problemele de mediu și soluțiile la acestea depășesc frontierele naționale, astfel încât necesitatea abordării lor la nivelul UE este evidentă; invită în acest sens statele membre să-și amelioreze semnificativ transpunerea legislației UE din domeniul mediului;

35. subliniază că politica comună în domeniul pescuitului reprezintă în continuare o prioritate politică importantă și menține finanțarea acesteia la nivelul propus în PB, având în vedere viitoarea reformă a acestei politici; consideră că finanțarea politicii maritime integrate nu ar trebui să se realizeze în detrimentul altor acțiuni și programe din domeniul pescuitului din cadrul rubricii 2; consideră că gestionarea eficace a pescuitului este de o importanță crucială pentru conservarea rezervelor halieutice și prevenirea pescuitului excesiv; salută acordarea unui sprijin suplimentar noilor organizații internaționale din domeniul pescuitului;

Rubrica 3a

36. își reiterează solicitarea insistentă de a se asigura un răspuns adecvat și echilibrat la provocările actuale din domeniul migrației și al solidarității, în vederea gestionării migrației legale și a prevenirii și combaterii migrației ilegale; recunoscând obligația statelor membre ale UE de a respecta legislația în vigoare a UE, subliniază că este necesar să se pună la dispoziție fonduri și instrumente de sprijin suficiente pentru situațiile de urgență, cu respectarea deplină a normelor de protecție internă și a drepturilor omului și în spiritul solidarității între toate statele membre; solicită, așadar, o majorare echilibrată a creditelor bugetare peste nivelul din proiectul de buget pentru Frontex și pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil, având în vedere sarcinile lor tot mai importante, pe de o parte, și pentru Fondul european pentru refugiați, pe de altă parte; de asemenea, restabilește creditele de angajament destinate Fondului european de returnare și Fondului pentru frontierele externe la nivelul din proiectul de buget; este ferm convins că este indispensabilă finanțarea adecvată a acestor fonduri, având în vedere evoluțiile actuale, în special cele din regiunea mediteraneeană, precum și provocările de securitate de la frontierele externe ale UE și cele legate de gestionarea fluxurilor de migranți;

37. regretă reducerile semnificative operate de Consiliu cu privire la agenția Frontex, Fondul pentru frontierele externe și Fondul european de returnare; este ferm convins că este indispensabilă consolidarea acestor fonduri, având în vedere evoluțiile actuale, în special cele din regiunea mediteraneeană, precum și provocările de securitate de la frontierele externe ale UE și cele legate de gestionarea fluxurilor de migranți;

38. intenționează să intensifice în continuare cooperarea tot mai necesară în domenii precum o strategie europeană de securitate informatică sau confiscarea activelor organizațiilor criminale, prin restabilirea creditelor prevăzute în proiectul de buget pentru prevenirea criminalității și a terorismului în conformitate cu programarea financiară;

39. consideră că programul Daphne nu a fost finanțat în măsură suficientă până în prezent și va asigura finanțarea adecvată a acestuia pentru a putea aborda nevoile recunoscute din domeniul combaterii violenței împotriva femeilor;

Rubrica 3b

40. reafirmă că finanțarea destinată programelor, inițiativelor și organismelor din domeniul educației ar trebui majorată, având în vedere contribuția acestora la realizarea inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 „Tineretul în mișcare” și „O Uniune a inovării”; intenționează, în special, să majoreze și fondurile destinate programului „Tineret în acțiune”;

41. este conștient de importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea societății civile și a vieții politice într-o perspectivă europeană; consideră că este regretabilă reducerea aplicată de Consiliu cheltuielilor legate de cetățenie;

42. respinge orice reducere suplimentară a finanțării destinate instrumentului financiar de protecție civilă, având în vedere că suma prevăzută în proiectul de buget este deja mai mică decât cea prevăzută în programarea financiară, iar protecția civilă este o nouă competență a UE; prin urmare, reinstituie sumele din proiectul de buget;

43. în ceea ce privește spațiile publice europene, consideră că trebuie prezentate autorității bugetare, în timp util pentru a putea fi luate în considerare în cadrul procedurii bugetare, un raport de evaluare și un program de lucru; decide să înscrie în rezervă o parte din creditele destinate comunicării, până când Comisia își va demonstra disponibilitatea de a îmbunătăți cooperarea interinstituțională în acest domeniu;

44. instituie o serie de rezerve în așteptarea rapoartelor de evaluare specifice și a unui angajament oficial privind cooperarea interinstituțională consolidată;

45. salută creditele destinate programului de sănătate publică, care completează și conferă o valoare sporită măsurilor întreprinse de statele membre în domeniul promovării sănătății și al prevenirii bolilor; sprijină eforturile Comisiei de a continua campania HELP pentru o viață fără tutun în cadrul programului de sănătate publică;

Rubrica 4

46. reamintește că, în acest an mai mult decât în trecut, rubrica 4 din bugetul UE pe 2012 este subfinanțată și că marja disponibilă la această rubrică este prea redusă pentru a face față provocărilor politice crescute din vecinătatea UE și din întreaga lume;

47. salută consolidarea creditelor destinate Instrumentului de vecinătate, potrivit propunerii din scrisoarea rectificativă nr. 1/2012, întrucât aceasta este coerentă cu susținerea de către Parlament a unei reacții clare și consecvente a UE la evoluțiile politice și sociale recente din sudul Mediteranei și conferă o valoare adăugată dimensiunii externe a politicilor UE din domeniul afacerilor interne și al strategiilor macroregionale; reafirmă totuși, foarte clar, că o astfel de asistență financiară nu trebuie în niciun caz să afecteze prioritățile existente;

48. consideră că, pentru a facilita ajungerea la un acord în cadrul concilierii cu cealaltă componentă a autorității bugetare, se poate conveni asupra reducerii creditelor de angajament de la o serie de linii bugetare, în special de la cele aferente politicii externe și de securitate comune; în ceea ce privește această politică, consideră că nivelul creditelor aprobate pentru bugetul 2011 este adecvat și, prin urmare, procedează la modificarea poziției Consiliului în consecință;

49. consideră că majorarea finanțării destinate Palestinei și UNRWA pe care o propune este de importanță fundamentală pentru a garanta siguranța și mijloacele de trai ale refugiaților, precum și pentru eforturile actuale de asigurare a unui stat palestinian viabil; solicită din nou elaborarea unei strategii clare privind Palestina, care să lege asistența financiară a Uniunii Europene de un rol politic crescut al UE în cadrul procesului de pace în relația cu ambele părți aflate în conflict;

50. reamintește că nevoile sporite din domeniul cooperării cu Asia și America Latină ar trebui recunoscute în bugetul 2012;

51. regretă că toate nevoile și prioritățile limitate identificate cu grijă de comisiile sale de specialitate nu au putut fi finanțate în limita plafonului stabilit în CFM pentru rubrica 4 și consideră că propunerea sa reprezintă minimul necesar pentru credibilitatea poziției UE ca actor mondial;

52. propune în acest sens celeilalte componente a autorității bugetare să se mobilizeze din instrumentul de flexibilitate o sumă de 208,67 milioane EUR în cadrul rubricii 4;

Rubrica 5

53. respinge poziția generală a Consiliului cu privire la cheltuielile de la rubrica 5, care constă într-o reducere globală de aproximativ 74 de milioane EUR, dintre care 33 de milioane EUR de la Comisie, obținută prin aplicarea de reduceri generale bugetelor tuturor instituțiilor;

54. subliniază că o astfel de abordare restrictivă, deși generează economii pe termen scurt pentru bugetul UE și pentru statele membre, pune în pericol implementarea politicilor și a programelor UE, ceea ce afectează în cele din urmă cetățenii și are un efect negativ ulterior asupra bugetelor naționale; subliniază, de asemenea, că Comisia și alte instituții ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile, în special după intrarea în vigoare a TFUE;

55. observă că această reducere a fost obținută prin majorarea așa-numitei rate de reducere forfetară pentru personal (posturi nefinanțate), ceea ce creează un obstacol în calea îmbunătățirii ratei de ocupare din schemele de personal aprobate de autoritatea bugetară (prin impactul său direct asupra recrutărilor); se întreabă în acest sens cum poate Consiliul să estimeze efectivele posibile de personal din cadrul serviciilor Comisiei cu mai multă acuratețe decât Comisia însăși; de asemenea, respinge reducerea posturilor de cheltuieli pentru care Comisia a propus deja economii nete în proiectele de buget corespunzătoare (de exemplu, Oficiul pentru Publicații, studii și consultări, echipamente și mobilier);

56. recunoaște efortul considerabil depus deja de Comisie în propunerea de proiect de buget de a îngheța, în termeni nominali, cheltuielile sale administrative; decide să reinstituie toate cheltuielile de la rubrica 5 din secțiunea 3 la nivelul respectiv;

57. cu toate acestea, constituie rezerve la anumite linii administrative, până la realizarea anumitor acțiuni, luarea anumitor măsuri sau prezentarea anumitor propuneri de către Comisie, sau pentru a obține informații suplimentare;

Agenții

58. este de acord, în general, cu estimarea Comisiei cu privire la necesitățile bugetare ale agențiilor și respinge principiile pe care se bazează reducerile arbitrare și generale aplicate de Consiliu comparativ cu 2011;

59. este convins că orice reduceri aplicate bugetelor agențiilor în cadrul procedurii bugetare ar trebui să fie legate mai strâns de programul de activități și de sarcinile agențiilor, cu excepția cazului în care se pot identifica surse concrete de sporire a eficienței; în acest sens, consideră că reducerile aplicate agenției Frontex, al cărei mandat a fost revizuit de curând, reprezintă un exemplu tipic al disocierii depline cu care Consiliul tratează sarcinile și activitățile agențiilor, pe de o parte - acestea fiind consacrate în texte și norme juridice - și resursele bugetare alocate lor, pe de altă parte;

60. este de acord în general ca excedentele agențiilor să fie luate în considerare la elaborarea proiectului de buget și să fie prezentate în mod clar și transparent; reafirmă totuși că excedentele agențiilor care se autofinanțează parțial ar trebui să fie exceptate de la această regulă generală pentru a le proteja de caracterul nesigur al veniturilor lor;

61. decide, de asemenea, să majoreze alocările bugetare pentru 2012 destinate celor trei agenții noi de supraveghere financiară, această majorare având o importanță fundamentală în situația economică și financiară actuală și pentru procedurile de constituire a acestor agenții;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

62. subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, adoptate în număr limitat, au fost analizate și evaluate cu atenție, inclusiv din perspectiva primei evaluări pe care Comisia a făcut-o în iulie 2011, pentru a evita dublarea acțiunilor deja incluse în programele existente ale UE; reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare au ca scop formularea priorităților politice și introducerea de noi inițiative care ar putea deveni viitoare activități și programe ale UE;

SECȚIUNILE I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX

Cadru general

63. reamintește poziția din rezoluția sa din 6 aprilie 2011 menționată anterior, în care solicita ca toate instituțiile să își elaboreze bugetele pe baza unei gestiuni corecte și eficiente și să identifice posibile economii, în conformitate cu scrisoarea comisarului Lewandowski din 3 februarie 2011 în care acesta solicita tuturor instituțiilor să depună toate eforturile posibile pentru a limita majorarea cheltuielilor la mai puțin de 1% față de 2011;

64. recunoaște eforturile depuse de toate instituțiile, care au avut ca rezultat reduceri efective ale bugetelor lor; în termeni reali, se înregistrează o creștere negativă a bugetelor tuturor instituțiilor, în pofida competențelor noi și a noilor sarcini, acțiuni și activități apărute în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

65. observă că suma aferentă cheltuielilor administrative și operaționale ale tuturor instituțiilor reprezintă 5,59% din bugetul global al UE, din care rubrica 5 are o marjă de 497,9 milioane EUR;

66. reafirmă că măsurile de realizare de economii nu trebuie să pună în pericol plata salariilor și a pensiilor, întreținerea imobilelor și securitatea, deoarece instituțiile trebuie să aibă la dispoziție un minimum necesar pentru a funcționa, și că reducerile pot fi oportune în măsura în care nu penalizează instituțiile care au atins limita maximă a economiilor; subliniază că economiile trebuie să fie legale și să își păstreze eficacitatea în 2012;

Secțiunea I - Parlamentul European

Cadru general

67. subliniază că prezenta versiune a bugetului 2012, astfel cum a fost votată, este mai mare cu 1,44% în comparație cu 2011 (fără scrisoarea rectificativă privind Croația); dat fiind faptul că scrisoarea rectificativă privind Croația va fi discutată cu Consiliul în cadrul comitetului de conciliere, se așteaptă la adăugarea cheltuielilor necesare privind Croația și la o versiune finală a bugetului 2012 mai mare, prin urmare, cu 1,9% (inclusiv Croația) după întrunirea comitetului de conciliere; această rată reprezintă majorarea cea mai mică din ultimii 12 ani; precizează că, fără cheltuielile pentru aderarea Croației și pentru cei 18 noi deputați integrați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, creșterea ar fi de doar 0,8%; 0,8% reprezintă majorarea cea mai mică din cel puțin ultimii 15 ani; în ultimii 15 ani, majorarea medie a fost de XX%; având în vederea inflația actuală de XX%, bugetul 2012 înregistrează în realitate o scădere; în pofida noilor competențe și a noilor posturi, acțiuni și activități apărute în urma Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a realizat reduceri efective;

68. atrage atenția asupra faptului că bugetul global al Parlamentului pentru 2012 este de 1 710,1 milioane EUR (inclusiv cei 18 noi deputați integrați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona); această sumă reprezintă o reducere netă cu 14,5 milioane EUR față de estimări și cu 25,1 milioane EUR față de propunerea inițială de buget, înainte de concilierea cu Biroul;

69. atrage atenția asupra faptului că bugetul pentru 2012 este un buget caracterizat de consolidare, Parlamentul depunând un efort maxim pentru a realiza economii fără a pune în pericol calitatea lucrului și excelența legislativă; bugetul pentru 2012 și bugetul următor, cel pentru 2013, constituie reperele pentru următorul cadru financiar multianual;

70. reiterează faptul că economiile preconizate la liniile bugetare aferente traducerii și interpretării nu trebuie să afecteze principiul multilingvismului în Parlamentul European și în dialogul cu celelalte instituții; economiile vor fi realizate fără a pune în pericol dreptul deputaților de a se exprima în limba maternă în ședințele plenare, în comisii, în reuniunile de coordonare și în triloguri; deputații ar trebui să își păstreze dreptul de a scrie și a citi în limba maternă;

71. consideră că într-o perioadă de dificultăți financiare crescânde pentru numeroși cetățeni europeni și de politici de austeritate constante, Parlamentul ar trebui să dea dovadă de moderație reducându-și numărul de deplasări de orice natură; solicită Biroului să creeze condiții pentru realizarea de economii de 5% la nivelul tuturor tipurilor de cheltuieli de deplasare, inclusiv la nivelul delegațiilor comisiilor și al delegațiilor interparlamentare, cu respectarea deplină a Statutului deputaților și a Normelor de aplicare a acestuia; solicită ca 15% din creditele alocate deplasărilor să fie înscrise în rezervă până când Secretarul General al PE va prezenta un raport Biroului și Comisiei pentru bugete, cu termen la 31 martie; solicită ca acest raport să analizeze fezabilitatea introducerii unor măsuri menite să asigure o eficiență maximă a deplasărilor deputaților în vederea elaborării unor recomandări pentru economii bugetare potențiale, ținând seama de toate propunerile și rezoluțiile adoptate deja de Parlament pe această temă; așteaptă ca creditele alocate deplasărilor să fie reduse în 2012 până la sfârșitul legislaturii; propune ca în realizarea de economii în cadrul vizitelor instituționale să se acorde prioritate pluralismului și nu proporționalității la stabilirea componenței delegațiilor;

72. subliniază că în bugetul 2012 sunt incluse cheltuielile generate de integrarea a 18 noi deputați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (10,6 milioane EUR);

73. își menține poziția conform căreia, în orice caz, o politică de identificare a economiilor posibile și continuarea reorganizării și redistribuirii resurselor existente sunt elemente esențiale ale politicii bugetare a Parlamentului, în special în această perioadă de criză economică; consideră, prin urmare, că aceste economii ar trebuie realizate în bugetul 2012 în contextul mai general al schimbărilor structurale cu efecte pe termen mai lung; reducerile acceptate de Parlament vor impune schimbări structurale, care nu vor pune în pericol excelența legislativă a Parlamentului; obiectivul îl reprezintă concentrarea pe activitățile de bază ale Parlamentului European; economiile realizate în ceea ce privește interpretarea și traducerea nu amenință principiul multilingvismului, fiind posibile datorită inovării, reorganizării structurilor și noilor metode de lucru;

74. salută buna cooperare a Comisiei pentru bugete cu Biroul, bazată pe încredere și respect reciproc; consideră că acordul atins la concilierea din 22 septembrie 2011 și în contextul estimărilor (rezoluția sa din 6 aprilie 2011 adoptată în ședință plenară cu 479 de voturi) nu ar trebui pus sub semnul întrebării și niciun element al acordului respectiv nu ar trebui repus în discuție dacă nu au apărut între timp circumstanțe noi;

75. observă că indemnizația pentru cheltuieli generale este înghețată la nivelul din 2011; invită Biroul să nu indexeze indemnizațiile deputaților cu rata inflației;

76. repetă că au fost propuse o serie de rezerve pe parcursul negocierilor bugetare ale Parlamentului; în pofida compromisului de conciliere dintre Comisia pentru bugete și Birou, solicită să se răspundă în mod transparent la întrebările subiacente din cadrul acestor rezerve privind bugetul Parlamentului, furnizând informații clare cu privire la necesitățile de traducere și interpretare, la serviciile de alimentație, de curățenie și întreținere, la facilitățile și serviciile de transport, la alte servicii externe, precum și la structura de preț sau orice subvenție aplicabilă pentru serviciile respective;

Resurse umane

77. aprobă următoarele modificări ale schemei de personal:

- conversia a două posturi temporare AST 3 în două posturi permanente AST 1 în cadrul serviciului medical;

- reclasificarea a 30 de posturi AD 5 la AD 7 pentru a ține seama de rezultatele concursului intern pentru posturi AD 7;

- conversia a 15 posturi AST (cinci AST 3, cinci AST 5 și cinci AST 7) în posturi AD 5;

78. decide să aprobe internalizarea serviciului de securitate, conform propunerii din scrisoarea rectificativă, și, în consecință, să creeze 29 de posturi noi (26 AST 1 și 3 AD 5) în schema de personal;

79. aprobă următoarele măsuri menționate în scrisoarea rectificativă, efectul acestora fiind compensat de alte economii:

- eliberarea din rezervă a creditelor destinate noii politici de securitate;

- compensarea emisiilor de carbon generate de activitățile administrative;

- majorarea creditelor destinate personalului contractual pentru a contribui la implementarea politicii imobiliare a Parlamentului;

- majorarea subvenției anuale acordate APE;

Politica imobiliară și politica de comunicare și informare

80. consideră că politica imobiliară a Parlamentului necesită o analiză atentă și că administrația ar trebui să continue să dezvolte politica imobiliară în cooperare cu Comisia pentru bugete; solicită, prin urmare, să fie informat periodic cu privire la evoluția proiectelor imobiliare care au un impact financiar semnificativ asupra bugetului, cum ar fi, de exemplu, clădirea KAD, Casa istoriei europene și anumite proiecte imobiliare/de achiziții la locurile de desfășurare a activității Parlamentului; solicită să fie informat în legătură cu toate posturile noi create în cadrul planului trienal al DG INLO înainte ca administrația să le aprobe; solicită administrației să încheie un acord de servicii pentru a suporta împreună cu Comisia și cu oricare altă instituție care ar dori să utilizeze infrastructura costurile de funcționare ale Casei istoriei europene; invită instituțiile europene să își coordoneze mai bine programele lor pentru vizitatori cu scopul de a exploata sinergiile, a spori satisfacția vizitatorilor și a împărți costurile; solicită administrației să amelioreze guvernanța proiectelor interinstituționale;

81. consideră că proiectul Casei istoriei europene necesită o cooperare activă cu alte instituții și o contribuție financiară din partea acestora; salută angajamentul Președintelui Comisiei Europene exprimat în scrisoarea acestuia din 28 septembrie 2011 de a contribui substanțial la proiect și de a asigura un sprijin pentru funcționarea Casei istoriei europene; reamintește rezoluția sa din 6 aprilie care solicita un plan de afaceri care să expună strategia de afaceri pe termen lung a Casei istoriei europene și observă că administrația a furnizat informațiile cerute; reamintește că deciziile legate de proiect ar trebui să facă obiectul unei dezbateri deschise și al unui dialog fructuos și ar trebui să garanteze un proces decizional transparent; cere să fie informat cât mai curând posibil cu privire la proiectul de construcție în conformitate cu articolul 179 alineatul (3) din Regulamentul financiar; solicită Biroului să garanteze că planul de cheltuieli inclus în planul de afaceri va fi respectat cu strictețe;

82. consideră că, pentru a realiza economii pe termen lung, pentru ca organizația să devină mai modernă și mai eficientă, bugetul Parlamentului European ar trebui să facă obiectul unui studiu comparativ cu bugetul unei instituții echivalente din statele membre și cu bugetul Congresului SUA;

Chestiuni de mediu

83. salută instituirea unor stimulente concrete pentru utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante prin introducerea în Bruxelles a sistemului Jobcard 50%; subliniază că rezerva pentru diferitele linii bugetare aferente cheltuielilor de deplasare depinde și de rezultatul unui raport solicitat Biroului în care să se examineze fezabilitatea unor măsuri menite să asigure eficiența maximă a cheltuielilor de deplasare și în care să se facă recomandări pentru economii bugetare;

84. solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru a reduce consumul de energie, apă și hârtie în vederea realizării de economii în cadrul bugetului Parlamentului;

Secțiunea IV - Curtea de Justiție

85. subliniază că reducerile aplicate de Consiliu ar pune Curtea în situația de a nu mai fi în măsură să își îndeplinească adecvat sarcinile de bază în contextul creșterii volumului de muncă judiciară; prin urmare, a decis să reinstituie parțial PB, în special în ceea ce privește creditele pentru membri, personal și sistemele informatice;

Secțiunea V - Curtea de Conturi

86. constată eforturile majore ale Curții în vederea redistribuirii personalului dinspre serviciile de sprijin către activitățile de audit pentru a răspunde cerințelor sporite la adresa instituției și pentru a realiza economii semnificative în cadrul cheltuielilor sale administrative; constată că Consiliul a redus creditele pentru salarii pe baza execuției scăzute din 2010; se așteaptă ca execuția să se îmbunătățească în 2011 și a decis, așadar, să reinstituie parțial creditele din proiectul de buget;

Secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European

87. subliniază că unele reduceri introduse de Consiliu ar periclita funcțiile de bază ale CESE și ar pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a-și îndeplini obligațiile juridice față de propriul personal; decide, prin urmare, să reinstituie PB în ceea ce privește creditele puse la dispoziția membrilor CESE pentru îndeplinirea activității de bază a instituției, și anume facilitarea exprimării la nivel european a punctelor de vedere adoptate de organizațiile societății civile din statele membre, ceea ce, ținând cont de estimări prudente ale inflației, reprezintă într-adevăr o înghețare în termeni reali, să reinstituie parțial PB în ceea ce privește remunerațiile și indemnizațiile personalului pentru a permite CESE să își îndeplinească obligațiile față de personal și să reinstituie parțial PB în ceea ce privește interpretarea pentru a readuce nivelul creditelor la nivelul de execuție din 2009, ceea ce ar reprezenta totuși o scădere în termeni reali, având în vedere costul crescut al serviciilor de interpretare;

Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor

88. respinge parțial reducerile operate de Consiliu; majorează cea mai mare parte a posturilor în cauză deoarece Consiliul a redus creditele cu mult sub rata execuției din 2010 și 2011; prin urmare, decide să reinstituie creditele din PB pentru a permite instituției să își mențină activitățile politice la nivelul din 2011;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

89. consideră că creditele destinate acestei instituții au fost deja reduse considerabil în ultimii doi ani; prin urmare, reinstituie creditele din PB de la majoritatea liniilor bugetare;

Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

90. adoptă o poziție diferită de cea a Consiliului și acceptă înființarea a două posturi permanente suplimentare (un post AD 9 și un post AD 6) în schema de personal a AEPD, date fiind noile sarcini încredințate instituției prin articolul 16 din TFUE și pentru că AEPD îi revine obligația de a monitoriza și de a asigura respectarea drepturilor în cauză (toate instituțiile și organismele UE au obligația de a respecta dreptul fundamental la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal); în vederea respectării obligațiilor juridice, acceptă promovarea directorului instituției de la AD 14 la AD 15, deși efectivul total al AEPD este de 43 de posturi;

91.      decide, din același motiv, să restabilească celelalte linii bugetare la nivelul din PB;

Secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă

92. ia act totuși de faptul că SEAE în calitate de nouă organizație care reprezintă o ambiție europeană majoră trebuie să fie dotată cu mijloace suficiente; în acest sens, creditele pentru remunerațiile personalului în 2012 trebuie să țină seama de ratele reale ale posturilor vacante în toamna anului 2011; invită SEAE să dea dovadă de moderație în ceea ce privește crearea în viitor de posturi la nivel înalt; consideră că o modalitate în acest sens ar putea fi înlocuirea treptată a posturilor de experți naționali detașați cu posturi permanente pentru funcționarii statelor membre; ia act de faptul că experții naționali detașați (END) nu sunt incluși în cota de o treime rezervată personalului SEAE la nivel AD; cu toate acestea, reamintește Decizia Consiliului privind organizarea și funcționarea SEAE, care prevede că „până la expirarea contractului unui END transferat în cadrul SEAE în temeiul articolului 7, funcția relevantă va fi convertită într-un post de agent temporar în cazurile în care funcția îndeplinită de respectivul END corespunde unei funcții îndeplinite în mod normal de personal la nivel AD, cu condiția ca postul necesar să fie disponibil în temeiul schemei de personal”; în plus, subliniază că trebuie finanțate cerințele operaționale pentru înzestrarea SEAE cu propriile sisteme informatice într-o nouă clădire;

93. ia în considerare clarificările primite din partea SEAE în scrisoarea trimisă președintelui Comisiei pentru bugete la 30 septembrie 2011 cu privire la ponderea funcționarilor UE în schema de personal, în conformitate cu angajamentul asumat de ÎR/VP;

94. este îngrijorat de poziția Consiliului privind reducerea proiectului de buget al SEAE pentru 2012 la +2,25%; de asemenea, a adoptat o poziție prudentă față de majorări, având în vedere contextul financiar general, și acceptă doar parțial solicitările SEAE;

95. acceptă amendamentele solicitate la schema de personal a SEAE, în special în vederea consolidării delegațiilor; dorește să rămână în continuare vigilent în ceea ce privește componența personalului SEAE și respectarea obligației statutare potrivit căreia funcționarii UE trebuie să reprezinte cel puțin 60% din personalul SEAE la nivel AD; solicită SEAE să prezinte rapoarte periodice pe această temă; remarcă faptul că majorarea nevoilor bugetare ale SEAE este rezultatul realocării unor competențe exercitate anterior de Consiliu și Comisie și al evoluției unor nevoi subestimate, cum ar fi costurile de lansare, noile obligații și sarcinile îndeplinite în momentul de față de Consiliu și Comisie;

o

o o

96. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și celorlalte instituții și organe vizate.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (13.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: María Muñiz De Urquiza

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  insistă asupra asigurării unor credite suficiente pentru a se garanta faptul că UE își poate îndeplini rolul de actor pe scena mondială având responsabilitatea de a promova pacea și stabilitatea, de a lupta împotriva sărăciei, de a sprijini dezvoltarea economică și de a veghea la respectarea valorilor fundamentale și a drepturilor omului peste tot în lume; subliniază însă importanța utilizării eficace a resurselor existente;

2.  reamintește argumentul conform căruia Titlul IV din bugetul UE pe 2012 este subfinanțat și că marja disponibilă la titlul respectiv este prea redusă pentru a face față provocărilor politice crescute cu care se confruntă țările din vecinătatea UE și din întreaga lume; prin urmare, solicită să se recurgă la mecanismele de flexibilitate prevăzute în Acordul interinstituțional, în prezent aflat în curs de revizuire, pentru a se asigura resursele financiare necesare;

3.  subliniază că, având în vedere evoluțiile recente, îndeosebi cele din Libia, un sprijin adecvat pentru țările din vecinătatea sud-mediteraneeană este crucial în facilitarea tranziției democratice și în construirea unor instituții democratice; consideră că aceste evoluții ar trebui să se reflecte în votul final asupra bugetului; subliniază că acest sprijin pentru dimensiunea sudică a PEV nu ar trebui acordat în detrimentul angajamentului Uniunii de a acorda un sprijin similar dimensiunii estice a PEV/IEVP; invită Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei să pună în aplicare fără întârziere Conceptul privind consolidarea capacităților UE în domeniul medierii și al dialogului adoptat în 2009, să aloce suficiente resurse în acest scop și să revizuiască conceptul și din perspectiva evoluțiilor recente din lumea arabă;

4.  consideră că reducerile propuse pentru procesul de pace din Palestina sunt inacceptabile, deoarece acestea ar compromite siguranța și mijloacele de trai ale refugiaților, precum și eforturile curente de a construi un stat palestinian viabil; avertizează că aceste reduceri ar putea, în cele din urmă, să conducă spre un impas periculos; solicită din nou elaborarea unei strategii clare privind Palestina, care să lege asistența financiară a Uniunii Europene de un rol politic crescut al UE în cadrul procesului de pace în relația cu ambele părți aflate în conflict;

5.  este în favoarea menținerii cel puțin a aceluiași nivel de finanțare ca în 2011 pentru IEDDO (Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului), inclusiv pentru misiunile de observare a alegerilor, precum și pentru ICD (Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare), ITI+ (Instrumentul pentru țările industrializate) și pentru IdS (Instrumentul de stabilitate); este în favoarea sprijinirii organismelor ONU competente însărcinate cu protejarea femeilor și copiilor împotriva violenței și a conflictelor armate;

6.  reamintește că Instrumentul de stabilitate este singurul instrument prin care Uniunea poate acorda fonduri în situații de criză sau de criză emergentă atunci când nu poate fi acordat la timp un ajutor financiar din alte surse ale UE; consideră că reducerea propusă pentru 2012 și 2013 a creditelor aferente Instrumentului de stabilitate este disproporționată, nu corespunde priorităților politice ale Uniunii și nu ține seama de climatul politic fragil din multe regiuni învecinate și mai îndepărtate;

7.  reamintește necesitatea de a pune în aplicare politica externă și de securitate comună în paralel cu asigurarea coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, respectând în mod adecvat angajamentele anterioare, astfel încât creditele necheltuite deja alocate pentru combaterea sărăciei în anumite regiuni să fie realocate în țările din aceleași regiuni în care subzistă în continuare nevoi majore în ceea ce privește combaterea sărăciei și unde există o capacitate de absorbție dovedită;

8.  reamintește Rezoluția din 10 martie 2011 referitoare la abordarea UE privind Iranul[1], Rezoluția 24 martie 2011 referitoare la relațiile UE cu Consiliul de Cooperare al Golfului[2], precum și Rezoluția din 16 decembrie 2010 referitoare la o nouă strategie pentru Afganistan[3] și necesitatea de a asigura o continuare concretă din punct de vedere bugetar la dispozițiile adoptate în respectivele rezoluții;

9.  sprijină proiectul de buget propus de Comisie destinat sprijinirii țărilor candidate în vederea extinderii UE;

10. subliniază nevoia de a acorda Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) mijloacele bugetare necesare pentru a putea susține ÎR/VP în desfășurarea politicii externe a UE și în asigurarea coerenței acțiunii externe a UE; subliniază, în special, nevoia de a consolida personalul politic din cadrul delegațiilor UE; consideră, prin urmare, că ar trebui reinstituit proiectul de buget al Comisiei pentru secțiunea X; insistă, totuși, asupra îndeplinirii integrale a angajamentelor luate în fața Parlamentului de ÎR/VP în contextul procesului de înființare a SEAE, pentru a consolida legitimitatea democratică a politicii externe a UE;

11. este preocupat de faptul că modificarea propusă a schemei de personal a SEAE ar putea mări în mod disproporționat structura de conducere a Serviciului, în special în ceea ce privește categoriile AD 13 și AD 14; prin urmare, solicită ÎR/VP să prezinte autorității bugetare într-un mod transparent politica de personal a SEAE; subliniază că, în lipsa unor astfel de informații, nu este pregătit să aprobe modificarea schemei de personal; consideră că statele membre ar putea contribui la o structură mai echilibrată a personalului și la reducerea cheltuielilor cu personalul transferând către SEAE un efectiv mai echilibrat de diplomați, inclusiv diplomați care să ocupe posturi cu grade inferioare;

12. reiterează faptul că, din motive de transparență bugetară și de control parlamentar, fiecare misiune din cadrul politicii de securitate și apărare comune ar trebui să se bazeze în viitor pe o linie bugetară proprie.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Bastiaan Belder, Franziska Katharina Brantner, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Anna Ibrisagic, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Othmar Karas, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Andrey Kovatchev, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Barry Madlener, Mario Mauro, Kyriakos Mavronikolas, Francisco José Millán Mon, Alexander Mirsky, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Raimon Obiols, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Hans-Gert Pöttering, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Hannes Swoboda, Inese Vaidere, Kristian Vigenin, Sir Graham Watson

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Charalampos Angourakis, Véronique De Keyser, Tanja Fajon, Roberto Gualtieri, Jaromír Kohlíček, Agnès Le Brun, Barbara Lochbihler, Monica Luisa Macovei, Carmen Romero López, Marietje Schaake, Helmut Scholz, György Schöpflin, Indrek Tarand, Paweł Zalewski

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (22.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Charles Goerens

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că rubrica 4 din bugetul Uniunii este constant subfinanțată și subliniază că, în lipsa unor noi surse de finanțare, statele membre nu vor fi în măsură să își îndeplinească angajamentele privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului;

2.  insistă ca orice cheltuieli pentru soluționarea unor noi provocări politice, fie schimbările climatice, fie „primăvara arabă”, trebuie finanțate din resurse suplimentare și nu prin realocarea fondurilor existente destinate dezvoltării;

3.  subliniază că fondurile destinate dezvoltării trebuie să vizeze reducerea sărăciei; solicită insistent ca orice formă de cooperare cu țările în curs de dezvoltare care nu îndeplinește criteriile Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE să fie finanțată prin alte instrumente decât cele destinate cooperării pentru dezvoltare;

4.   solicită să fie instituit un instrument de cooperare dedicat țărilor și teritoriilor de peste mări - separat de Fondul european de dezvoltare - în măsura în care obiectivul asocierii lor la Uniunea Europeană, astfel cum este prevăzut la articolul 198 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu este lupta împotriva sărăciei, ci promovarea dezvoltării economice și sociale, precum și stabilirea de relații economice strânse între aceste teritorii și Uniunea în ansamblu;

5.  se opune ferm propunerii Consiliului de a reduce creditele aferente instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu 70 de milioane EUR;

6.  sprijină instituirea la nivel mondial a unei taxe pe tranzacțiile financiare destinată să finanțeze bunurile publice la nivel mondial, cum ar fi eradicarea sărăciei, și subliniază că finanțarea inovatoare trebuie să completeze, și nu să înlocuiască ajutorul pentru dezvoltare existent;

7.  subliniază că, dintre toate Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, cele aferente domeniului sănătății se află cel mai departe de îndeplinire și, prin urmare, se opune propunerii Consiliului de a reduce creditele de la liniile bugetare destinate domeniului sănătății;

8.  constată că acțiunile finanțate prin intermediul Fondului mondial de combatere a HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei au produs rapid rezultate încurajatoare și dorește să restabilească finanțarea fondului mondial prin intermediul bugetului Uniunii la nivelul anului precedent;

9.  își exprimă regretul cu privire la propunerea Consiliului de a reduce cu 33% creditele de la linia bugetară „Politica europeană de vecinătate și parteneriat (PEVP) — Asistență financiară acordată Palestinei, procesului de pace și UNRWA” și solicită o majorare, astfel încât să nu fie pusă în pericol capacitatea UNRWA de a-și remunera numeroșii salariați care lucrează în sectorul sănătății, al educației și în sectorul social;

10. respinge reducerea preconizată de Consiliu a fondurilor destinate securității alimentare și ajutorului umanitar în această perioadă în care lumea se confruntă cu crize alimentare și umanitare extrem de grave;

11. solicită insistent să fie restabilite liniile bugetare destinate cheltuielilor administrative, întrucât acestea sunt necesare pentru ca Uniunea să își îndeplinească angajamentele de politică externă și să își implementeze integral și în mod eficace programele multianuale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Thijs Berman, Michael Cashman, Corina Crețu, Véronique De Keyser, Charles Goerens, Catherine Grèze, András Gyürk, Filip Kaczmarek, Franziska Keller, Maurice Ponga, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Alf Svensson, Eleni Theocharous

Membri supleanți prezenți la votul final

Santiago Fisas Ayxela, Martin Kastler, Cristian Dan Preda, Judith Sargentini

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

María Irigoyen Pérez, Wolfgang Kreissl-Dörfler

AVIZ al Comisiei pentru comerŢ internaŢional (7.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Peter Šťastný

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că Parlamentul dispune de competențe consolidate în domeniul politicii comerciale comune, în temeiul Tratatului de la Lisabona; îndeamnă Consiliul și Comisia să respecte pe deplin noile prerogative ale Parlamentului, în special în ceea ce privește transparența și fluxul de informații;

2.  subliniază necesitatea monitorizării de către Parlament a modului în care bugetul UE este utilizat pentru îndeplinirea angajamentelor Comisiei, printre altele în ceea ce privește asistența macrofinanciară (AMF), Instrumentul pentru țările industrializate (ITI) și asistența în domeniul comerțului, în special ajutorul pentru comerț;

3.  regretă că nu există niciun acord între Parlament și Consiliu cu privire la propunerea Comisiei referitoare la ITI+; reafirmă poziția Parlamentului în a doua lectură conform căreia ITI trebuie să fie finanțat de la o linie bugetară specifică, fără a deturna fonduri aferente dezvoltării, iar creditele destinate a fi utilizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 nu pot fi utilizate pentru a finanța măsuri aferente ITI; reiterează necesitatea unui regulament-cadru privind AMF; subliniază că trebuie asigurate fonduri suplimentare pentru finanțarea adecvată a măsurilor de însoțire pentru sectorul bananelor, acordându-se prioritate țărilor celor mai afectate ca urmare a noilor concesii tarifare stabilite în ALS cu America Centrală, Columbia și Peru la câteva luni după semnarea așa-numitului „Acord de la Geneva”;

4.  sprijină finanțarea programelor pentru țările producătoare de banane și acordarea unei priorități absolute țărilor celor mai sărace dintre țările cel mai puțin dezvoltate;

5.  subliniază că trebuie asigurată funcționarea adecvată a centrelor externe de afaceri (Beijing, patru centre din India și Centrul de Afaceri ASEAN din Thailanda); în acest sens, sprijină acțiunea pregătitoare propusă de lansare a unei platforme de coordonare, eficientă din punctul de vedere al costurilor, care să ajute întreprinderile europene, în special IMM-urile, să obțină acces pe piețele țărilor terțe cu dezvoltare rapidă;

6.  subliniază importanța dimensiunii parlamentare a OMC, concretizată în Conferința parlamentară privind OMC; este hotărât să asigure în acest sens credite suficiente pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv rambursarea cheltuielilor de transport și de ședere pentru șase reprezentanți ai țărilor ACP care să participe la reuniunile organismelor sale;

7.  insistă cu fermitate asupra necesității de a asigura credite suficiente pentru a permite Parlamentului să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește politica comercială comună.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

5

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Kader Arif, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Harlem Désir, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Vital Moreira, Paul Murphy, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Niccolò Rinaldi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Keith Taylor, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

Catherine Bearder, George Sabin Cutaș, Mário David, Albert Deß, Salvatore Iacolino, Maria Eleni Koppa, Elisabeth Köstinger, Marietje Schaake

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Roger Helmer, Werner Kuhn

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (31.8.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Olle Ludvigsson

EXPUNERE DE MOTIVE

Lucrările pentru bugetul 2012 se desfășoară în contextul unei redresări economice fragile, al unor finanțe publice naționale deficitare, al unor niveluri de investiții reduse în aproape întreaga Europă și al unor turbulențe constante în zona euro. În concordanță cu concluziile Consiliului European din iunie, ar trebui ca, în aceste condiții, bugetul UE să fie utilizat ca un instrument eficace de restaurare a stabilității financiare și bugetare, precum și de sprijinire a eforturilor naționale depuse „în scopul de a se exploata întreg potențialul Europei de creștere economică și de creare a locurilor de muncă”. Raportorul a identificat, din perspectiva Comisiei pentru afaceri economice și monetare, o serie de măsuri care trebuie luate în vederea atingerii a patru mari obiective prioritare:

1. Stimularea redresării pe termen scurt. Deși IMM-urile din Europa încep abia acum să își revină cu adevărat în urma crizei, multe dintre acestea se confruntă încă cu probleme majore în ceea ce privește accesul rezonabil la finanțare. O majorare puternică a plăților din cadrul programului CIP-EIP, destinată îmbunătățirii situației financiare a acestor întreprinderi, ar fi astfel un pas important în direcția bună. Dat fiind că actuala cerere bugetară a Comisiei se bazează pe cifre provizorii, ar trebui să existe voința de a crește în continuare aceste plăți, dacă prognoza finală se dovedește a fi mai bună decât era preconizat.

2. Consolidarea creșterii economice sustenabile pe termen lung. Există câteva semnale pozitive din partea Comisiei în ceea ce privește utilizarea mai eficientă a rubricii bugetare 1a în vederea îmbunătățirii competitivității europene prin promovarea cercetării, a inovării și a investițiilor de viitor. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri ale UE și mai active în aceste domenii, astfel încât Strategia Europa 2020 să aibă succes în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și creșterea economică sustenabilă. O modalitate promițătoare de consolidare a creșterii economice prin crearea unei legături mai strânse între mediul academic și cel corporativ este de a crea parteneriate în materie de cunoaștere care să implice școlile de studii economice și întreprinderile din lumea reală. Prin urmare, proiectul-pilot pe această temă, care este de altfel interesant, ar trebui să fie sprijinit într-un mod mai activ.

3. Promovarea stabilității pieței financiare. În ceea ce privește reforma sectorului financiar, ar trebui subliniate două chestiuni în cadrul dezbaterii pe marginea bugetului de anul viitor. În primul rând, este nevoie de o supraveghere atentă a procedurilor de dezvoltare a noilor autorități europene de supraveghere. După cum au subliniat în ultimele luni Președinția și comisarul responsabil, aceste autorități trebuie să dispună în permanență de resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini misiunile de protejare a stabilității sectorului financiar din Europa. În al doilea rând, așa cum s-a subliniat în inițiativa privind monitorizarea finanțelor, ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru promovarea implicării părților interesate neindustriale în procesul decizional al UE în domeniul afacerilor financiare și economice. Ideea proiectului-pilot de a crea un centru de experți pentru a sprijini aceste părți interesate în procesul legislativ este astfel o idee salutară.

4. Consolidarea structurilor de guvernanță economică. Pentru a garanta că reformele destinate consolidării guvernanței economice în UE sunt aplicate într-un mod eficace, situația resurselor umane din cadrul DG ECFIN și Eurostat ar trebui să fie îmbunătățită pentru a face față tuturor responsabilităților noi și extinse. În plus, reformele ar trebui să fie direcționate printr-o dezbatere politică amplă, vitală și constantă, care să implice cetățenii, autoritățile locale și regionale, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate relevante. În aceeași ordine de idei, DG TAXUD trebuie să dispună de personal suficient pentru a putea menține un nivel ridicat de motivație în lupta crucială împotriva fraudei și a evaziunii.

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  sprijină angajamentele mai ferme și majorarea semnificativă a plăților propuse de Comisie pentru programul CIP-EIP ca reacție esențială, pe deplin coerentă cu prioritățile Strategiei Europa 2020, la tendința pozitivă a IMM-urilor de a-și reveni în urma crizei; regretă, prin urmare, propunerea Consiliului de a stabili plățile pentru acest program la un nivel foarte redus;

2.  constată că criza a dovedit clar că sistemele fiscale eficace și care exclud orice posibilitate de fraudă sunt extrem de importante pentru a dispune de finanțe publice solide; subliniază că trebuie să se acorde maximă prioritate luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale și că creditele destinate programului Fiscalis trebuie să-i permită să răspundă acestei ambiții; regretă faptul că nivelurile creditelor propuse de Comisie și de Consiliu nu sunt suficient de mari în această privință; subliniază că dimensiunea internațională a activității din acest domeniu ar trebui promovată prin menținerea liniei bugetare denumite „Buna guvernanță în domeniul fiscal”, cu un nivel adecvat de finanțare;

3.  salută majorările bugetare propuse de Comisie pentru toate cele trei autorități europene de supraveghere ca fiind măsuri logice și esențiale în procedurile lor de dezvoltare; constată, totuși, că aceste majorări nu acoperă integral necesitățile pentru 2012; subliniază că noile sarcini încredințate acestor autorități trebuie să fie rapid însoțite de resurse suplimentare; subliniază, printre altele, că noile responsabilități planificate pentru Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) în domeniul vânzării în lipsă și al instrumentelor derivate trebuie să se reflecte prompt în procedura bugetară 2012, de îndată ce sunt stabilite temeiurile juridice;

4.  invită Comisia să inițieze un dialog privind modificarea metodei de repartiție a fondurilor pentru ca, într-o primă etapă, cota finanțată de la bugetul UE să crească de la 40% la 60% în vederea consolidării independenței, integrității și eficienței autorităților europene de supraveghere; subliniază că ar trebui să se acorde mai multă atenție opțiunii unei finanțări parțiale a activităților lor prin intermediul taxelor plătite de actorii de pe piață; subliniază că, de îndată ce autoritățile vor funcționa în mod normal, ar trebui tratată în detaliu problema suficienței personalului în vederea protejării stabilității și asigurării unei aplicări coerente a reformelor de reglementare;

5.  subliniază că Eurostat trebuie să fie consolidat pentru a putea să facă față noilor sarcini în cadrul actualizat de guvernanță economică; atrage atenția asupra faptului că resursele Eurostatului trebuie să corespundă permanent sarcinii de lucru din ce în ce mai importante și cerințelor sporite de calitate din domeniul statisticii economice și financiare; își exprimă îngrijorarea față de propunerile Comisiei și Consiliului de a reduce fondurile alocate Programului statistic al Uniunii și de a majora într-o foarte mică măsură cheltuielile cu personalul în domeniul de politică „statistică”; își exprimă îngrijorarea, în general, cu privire la propunerea Consiliului de a reduce cheltuielile administrative în acest domeniu;

6.  subliniază importanța garantării unei aplicări eficace a reformelor din domeniul guvernanței economice pentru stabilitatea economiei europene; salută consolidarea DG ECFIN realizată până acum pentru a permite o monitorizare mai strictă a economiilor naționale, însă subliniază că această direcție generală s-ar putea să aibă nevoie de o consolidare suplimentară pentru a putea face față responsabilităților noi și extinse incluse în pachetul de reformă;

7.  sprijină propunerea pentru un nou proiect-pilot cu scopul de a facilita implicarea părților interesate neindustriale în procesul decizional al UE în domeniul serviciilor financiare; subliniază că ar trebui alocate resurse suplimentare proiectului-pilot pentru parteneriate în materie de cunoaștere pentru a facilita dialogul dintre institutele de studii economice și întreprinderile din lumea reală, menținând totodată integritatea cercetării academice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, Rachida Dati, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Markus Ferber, Ildikó Gáll-Pelcz, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Liem Hoang Ngoc, Jürgen Klute, Philippe Lamberts, Astrid Lulling, Arlene McCarthy, Sławomir Witold Nitras, Ivari Padar, Alfredo Pallone, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Edward Scicluna, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Marianne Thyssen, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Sophie Auconie, Pervenche Berès, Herbert Dorfmann, Sari Essayah, Vicky Ford, Ashley Fox, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Sirpa Pietikäinen, Andreas Schwab, Theodoros Skylakakis, Catherine Stihler

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Kriton Arsenis (S&D), Knut Fleckenstein (S&D), Bill Newton Dunn (ALDE)

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forŢei de muncă Şi afaceri sociale (9.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: Pervenche Berès

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută majorarea creditelor de angajament pentru inițiativele emblematice „Tineretul în mișcare” și „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale”; reamintește că efectele crizei se vor resimți mult timp de-acum încolo și se opune reducerii, în termeni reali, a creditelor destinate capitolului „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” și inițiativei emblematice „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”;

2.  solicită o gestionare mai eficientă a Fondului social european; consideră că trebuie soluționată problema execuției insuficiente a FSE;

3.  solicită statelor membre să utilizeze resursele disponibile în Fondul social european pentru sprijinirea proiectelor care se adresează tinerilor și vizează accesul acestora la piața forței de muncă și la educație, ca una dintre măsurile de răspuns la nivelul alarmant al șomajului în rândul tinerilor și la incidentele de tulburare socială din multe țări;

4.  salută consolidarea capacităților partenerilor sociali în cadrul inițiativei emblematice referitoare la noile competențe și recomandă ca rolul acestora în cadrul politicii industriale să fie recunoscut pe plan bugetar; subliniază că EURES are un rol important în consilierea lucrătorilor mobili și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la drepturile lor și că acest lucru contribuie la realizarea unei reale piețe interne; accentuează rolul important al partenerilor sociali în ceea ce privește consilierea lucrătorilor în cadrul parteneriatelor transfrontaliere; subliniază că EURES, ca o bună practică de promovare a mobilității echitabile, trebuie să primească resursele bugetare necesare pentru a răspunde provocărilor pieței europene a forței de muncă și pentru a sprijini activitatea importantă a partenerilor sociali în regiunile de frontieră;

5.  reamintește acordul la care s-a ajuns referitor la instrumentul de microfinanțare Progress și solicită, prin urmare, să se prevadă credite de angajament suplimentare în valoare de 7 milioane EUR;

6.  propune ca, în cadrul programului Progress, să se acorde finanțare pentru un al patrulea forum european privind serviciile sociale de interes general;

7.  subliniază necesitatea continuării studiilor și a acțiunilor referitoare la condițiile de trai ale lucrătorilor detașați, având în vedere că, în prezent, se înregistrează o intensificare a proceselor migratorii;

8.  solicită ca, în cadrul programului Progress, să se acorde un sprijin mai puternic inspectoratelor de muncă naționale pentru a le permite să aplice legislația europeană și să combată situațiile de eludare a legii și de abuz, de exemplu de către așa-numitele întreprinderi „cutii poștale”;

9.  subliniază că Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat în vederea asigurării calificării și a șanselor de angajare ale lucrătorilor; solicită, pentru accelerarea procedurilor, să se prevadă credite de plată pentru linia bugetară corespunzătoare acestui fond;

10. reamintește acordul la care s-a ajuns privind Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații și sprijină crearea unei linii bugetare în valoare de 2,7 milioane EUR, care reprezintă costurile estimate ale măsurilor din cadrul acestei inițiative;

11. propune majorarea creditelor de angajament destinate Fundației Europene de Formare pentru a sprijini țările partenere din zona mediteraneeană în procesul de reformă a piețelor forței de muncă ale acestora și a sistemelor lor de formare profesională, precum și pentru a promova dialogul social; solicită totuși realizarea mai multor sinergii între aceste activități la nivelul UE și la nivel național;

12. propune să se elaboreze două proiecte-pilot pentru promovarea sănătății și a securității lucrătorilor vârstnici, precum și pentru garantarea integrării reușite a tinerilor pe piața forței de muncă;

13. solicită să se asigure o finanțare adecvată pentru acțiunea pregătitoare „Primul loc de muncă EURES” pentru 2012; salută și sprijină inițiativa Comisiei de a crea un temei juridic și o linie bugetară separată pentru această acțiune pregătitoare până în 2013, ca măsură concretă de combatere a șomajului în rândul tinerilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

8.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Heinz K. Becker, Jean-Luc Bennahmias, Pervenche Berès, Philippe Boulland, Milan Cabrnoch, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Sergio Gaetano Cofferati, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Sari Essayah, Richard Falbr, Ilda Figueiredo, Thomas Händel, Marian Harkin, Roger Helmer, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Liisa Jaakonsaari, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Evelyn Regner, Birgit Sippel, Cecilia Wikström

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jacek Włosowicz

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (9.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziţia Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secţiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: Jutta Haug

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  sprijină pe deplin principiul potrivit căruia finanţarea UE ar trebui să conducă la îmbunătăţirea stării generale a mediului şi a sănătăţii publice din Europa pentru a contribui la realizarea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020; salută faptul că promovarea unei economii mai durabile, eficiente din punctul de vedere al resurselor şi ecologice reprezintă un domeniu politic prioritar în cadrul Strategiei UE 2020 şi subliniază că este necesar ca acest lucru să se reflecte într-un cadru legislativ îmbunătăţit şi cu o finanţare suplimentară;

2.  constată, prin urmare, că proiectul de buget 2012 indică pentru titlul 07 „Mediu şi politici climatice” un cuantum total al cheltuielilor operaţionale de 401 792 milioane de euro, ceea ce reprezintă o majorare a creditelor de angajament cu 2,60% în comparaţie cu bugetul pe 2011 adoptat şi observă, de asemenea, majorarea creditelor operaţionale alocate politicii de sănătate publică cu 2,4% în comparaţie cu suma de 206 106 milioane de euro alocată în 2011;

3.  salută faptul că se acordă prioritate absolută mediului şi politicilor climatice în proiectul de buget 2012; îşi exprimă convingerea că majorarea la 354 755 milioane de euro a nivelului global de credite pentru programul de succes LIFE+ trebuie să fie însoţită de un nivel corespunzător de credite de plată;

4.  ia act de faptul că, în conformitate cu estimarea Comisiei, costul anual al gestionării reţelei Natura 2000 se ridică la 5,8 miliarde de euro.

5.  este în general îngrijorat în legătură cu reducerile creditelor de plată propuse de Consiliu pentru a creşte marjele de plată în mod artificial; este convins de faptul că fondurile trebuie puse la dispoziţie în orice caz, dată fiind desfăşurarea cu succes a programelor şi acţiunilor privind mediul, sănătatea publică şi siguranţa alimentară;

6.  solicită statelor membre să-şi amelioreze în mod semnificativ transpunerea legislaţiei UE din domeniul mediului şi al protecţiei sănătăţii publice; solicită Comisiei să-şi consolideze procedurile de încălcare a dreptului comunitar, în mod corespunzător, fie sub forma acordării de sprijin suplimentar unităţilor respective, fie prin definirea unor rate a cazurilor şi prin utilizarea mai frecventă a procedurilor prevăzute la articolul 260 din TFUE; solicită să se înfiinţeze baze de date corespunzătoare, care să fie făcute publice;

7.  consideră că un element esenţial pentru sănătatea publică îl reprezintă o dietă echilibrată care cuprinde alimente variate şi sănătoase; constată că Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis în aprilie 2011 anularea parţială a Regulamentului (CE) nr. 983/2008[1] al Comisiei privind distribuirea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate; îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu anunţul Comisei Europene cu privire la reducerea drastică a fondurilor bugetare destinate Programului UE de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate (MDP), în special având în vedere situaţia socială dificilă din multe state membre în urma crizei financiare şi economice; invită Comisia şi Consiliul să găsească o modalitate de continuare a programului MDP într-o formă care să nu poată fi contestată de Curte, astfel încât creditele alocate distribuirii de produse alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate să poată fi menţinute la nivelul necesar;

8.  reafirmă nevoia de a sensibiliza opinia publică în ceea ce priveşte efectele nocive ale consumului de tutun, inclusiv ale fumatului pasiv; sprijină eforturile Comisiei de a continua campania HELP pentru o viaţă fără tutun prin alocarea unei sume de 10 milioane EUR programului de sănătate publică;

9.  subliniază din nou faptul că agenţiile descentralizate necesită resurse financiare şi de personal adecvate pentru a-şi îndeplini sarcinile existente şi pe cele noi încredinţate de autoritatea legislativă a UE şi de Comisie; îşi exprimă din nou dezaprobarea în legătură cu utilizarea veniturilor alocate pentru a reduce contribuţia de la bugetul UE pentru agenţiile dependente de onorarii, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA);

10. remarcă nevoia de revizuire a declaraţiei financiare privind legislaţia în domeniul farmacovigilenţei pe baza propunerii legislative iniţiale a Comisiei care indica 23 de posturi suplimentare; ia act de noile sarcini încredinţate EMA şi solicită Comisiei să prezinte declaraţia financiară revizuită şi regulamentul privind onorariile cu mult înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei la 1 iulie 2012; îşi reafirmă angajamentul în favoarea EMA în contextul legislaţiei privind medicamentele orfane;

11. observă că unele cerinţe suplimentare privind pachetul în materie de climă şi energie solicitate de statele membre şi de Comisie (cum ar fi activităţile privind CO2 şi autovehiculele) ar putea fi puse în aplicare de Agenţia Europeană de Mediu (AEM); recunoaşte că executarea acestei noi sarcini nu este pe deplin posibilă prin redefinirea priorităţilor şi redistribuirea personalului şi salută, prin urmare, proiectul de buget al AEM;

12. recunoaşte nevoia ca Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) să înceapă să execute sarcinile noi care i-au fost încredinţate, cum ar fi prelucrarea cererilor de autorizare şi pregătirea avizelor ştiinţifice pentru Comisie ca bază pentru deciziile UE privind acordarea sau neacordarea de autorizaţii, şi să efectueze sarcinile derivate din coordonarea şi luarea de decizii cu privire la evaluările de produse chimice realizate de autorităţile statelor membre; în acest sens, ia act de solicitarea ECHA pentru 10 noi posturi, neutre din punct de vedere bugetar;

13. solicită ECHA să crească controalele de conformitate la dosarele de înregistrare având în vedere procentul foarte ridicat de dosare cu deficienţe găsite printre dosarele verificate până în prezent, deoarece, dacă va continua, procentul mare de nereguli ar compromite serios acţiunea REACH în ansamblul său;

14. subliniază, de asemenea, nevoia de a se revizui declaraţia financiară privind legislaţia în materie de produse biocide, având în vedere rolul din ce în ce mai mare pe care colegislatorii l-au încredinţat ECHA atunci când acordul legislativ final a fost semnat şi să se pună la dispoziţie fonduri adecvate imediat după intrarea în vigoare a legislaţiei în materie de produse biocide pentru a permite ECHA să pregătească la timp sistemul informatic pentru prelucrare noilor sarcini, imediat ce va fi cazul; solicită revizuirea declaraţiei financiare a legislaţiei privind exportul şi importul de produse chimice periculoase, dacă va fi cazul, pe baza acordului legislativ final; în acest sens, solicită Comisiei să prezinte în detaliu economiile corespunzătoare (în ceea ce priveşte bugetul şi personalul) realizate în direcţiile-generale relevante ale Comisiei la implementarea în cadrul ECHA a sarcinilor menţionate mai sus.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Context general

Bugetul general al Uniunii Europene este instrumentul care stabileşte şi autorizează, pentru fiecare exerciţiu financiar, suma totală a veniturilor şi a cheltuielilor considerate necesare pentru Comunitatea Europeană şi pentru Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

La 20 aprilie, Comisia a prezentat un proiect de buget (PB) pentru 2012 cu un cuantum total al creditelor de angajament (CA) de 147 435,442 milioane de euro, ceea ce reprezintă 1,12 % din VNB. Rămâne astfel disponibilă o marjă globală de 1 603,5 milioane de euro faţă de plafonul anual general stabilit în cadrul financiar multianual (CFM 2007-2013). În ceea ce priveşte creditele de plată, valoarea totală a acestora este de 132 738,713 milioane de euro, ceea ce reprezintă 1,01 % din VNB.

Potrivit Comisiei, PB ţine seama de eforturile de consolidare fiscală pe care le depun în prezent statele membre, precum şi de dificultăţile aferente. Propunerea de majorare a nivelului general al creditelor reprezintă o contribuţie valoroasă la redresare şi creştere economică în Europa şi este o consecinţă necesară a obligaţiilor contractuale ale Uniunii de a-şi onora angajamentele restante, din ce în ce mai mari, din anul curent şi din anii trecuţi, acum, când toate programele majore au atins viteza de croazieră. Este, de asemenea, necesară o evoluţie ordonată a creditelor de plată pentru a se evita creşterea în continuare a nivelului angajamentelor restante.

La 7 iulie, COREPER şi-a adoptat poziţia privind proiectul de buget pentru exerciţiul financiar 2012. Ar trebui să se pună la dispoziţie 146 245,338 milioane EUR în credite de angajament şi 129 088,042 milioane EUR în credite de plată.

Această poziţie se bazează pe principiul acţionării pe baza orientărilor bugetare stabilite pentru bugetul 2012 în concluziile Consiliului adoptate în februarie 2011, pentru a ajunge la un buget care respectă disciplina bugetară şi buna gestiune financiară şi ţine cont în mod adecvat de constrângerile economice şi bugetare din statele membre, pentru a oferi o finanţare corespunzătoare diferitelor priorităţi ale Uniunii Europene şi pentru a ţine ferm sub control creditele de plată din toate rubricile şi subrubricile cadrului financiar multianual.

După completarea unei proceduri în scris, Consiliul îşi va adopta poziţia privind bugetul UE 2012 la 25 iulie 2011.

Linii care intră în sfera de competenţă a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară

LIFE +

Proiectul de buget 2012 acordă o prioritate deosebită mediului şi politicilor climatice, care se reflectă în nivelul creditelor propuse pentru programul LIFE+ şi liniile bugetare corespondente.

Comisia propune o creştere a nivelului total al creditelor pentru programul LIFE+ la 354,755 milioane EUR, ceea ce reprezintă o majorare de 4,3 % faţă de bugetul 2011 (340,2 milioane EUR). Aceasta este în conformitate cu programarea financiară.

Această majorare va servi la finanţarea unor proiecte din toate domeniile politice, inclusiv clima, pentru a sprijini măsurile întreprinse de Comisie în sprijinul politicii şi legislaţiei din domeniul climei, precum şi pentru a sprijini ONG-urile şi măsurile politice de asistenţă, ţinând seama de cerinţele tot mai mari de sprijin administrativ pentru selectarea, monitorizarea şi diseminarea rezultatelor proiectelor şi a cerinţelor de evaluare.

În ceea ce priveşte linia bugetară 07 01 04 05 (sprijin administrativ pentru politicile climatice) este necesară o majorare pentru a răspunde noilor nevoi în materie de publicaţii (inclusiv producţii audiovizuale) privind politicile climatice şi pentru a finanţa menţinerea şi găzduirea registrului comunitar independent de tranzacţii şi a registrelor aferente (în urma evoluţiilor impuse de directivă), precum şi a altor sisteme informatice esenţiale (substanţele care diminuează stratul de ozon).

COREPER a propus reducerea drastică a creditelor de angajament şi de plată pentru toate liniile bugetare relevante.

Aspecte internaţionale în materie de mediu

Începând din 2007, acţiunile externe în domeniul mediului se realizează prin instrumente de acţiuni externe din domeniul de politici 21 (dezvoltare), în special prin Programul tematic pentru mediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv energia (capitolul 21 04 din PB). Totuşi, ar trebui remarcată propunerea Comisiei de creştere substanţială a resurselor pentru această linie bugetară (200,7 milioane EUR în CA/ 170,0 milioane EUR în CP). O sumă de 50 de milioane EUR este alocată pentru acţiuni de reducere şi de adaptare la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul Acordului de la Copenhaga.

Consiliul a propus reduceri la această linie bugetară de 1,5 milioane EUR în CA şi 30,5 milioane EUR în CP.

Restul creditelor de la titlul 07 sunt dedicate plăţii contribuţiilor obligatorii la acorduri multilaterale privind mediul la care Comunitatea este parte, cum ar fi Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice şi Protocolul de la Kyoto, Convenţia privind diversitatea biologică (CDB) etc. Creditele bugetare propuse pentru 2012 rămân neschimbate faţă de nivelurile din 2011 (3,1 milioane EUR).

Ar trebui remarcat faptul că COREPER a redus şi fondurile prevăzute pentru contribuţiile internaţionale ale UE.

Sănătate publică

Creditele alocate programului de sănătate publică cresc cu 1,240 milioane EUR, în linie cu cadrul general 2008-2013 privind programul. Deşi responsabilitatea principală pentru sănătatea publică revine statelor membre, iar programul de sănătate publică are în esenţă un impact indirect asupra sănătăţii populaţiei din UE, Uniunea joacă un rol fundamental în calitate de catalizator pentru acţiune şi reformă în statele membre, în special în domeniile în care cooperarea la nivelul UE este indispensabilă şi legislaţia UE trebuie aplicată, actualizată sau creată. Acţiunile desfăşurate în cadrul programului de sănătate publică completează şi aduc o valoare adăugată acţiunilor statelor membre din domeniul promovării sănătăţii şi al prevenirii îmbolnăvirii.

Până în 2010, campania HELP pentru o viaţă fără tutun a fost finanţată prin credite deduse de la ajutorul acordat producătorilor de tutun (5% în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul nr. 1782/2003), adică se transferau credite de la rubrica 2 „Cheltuieli agricole” (16 milioane EUR pe an). Deoarece subvenţiile pentru producătorii de tutun au luat sfârşit în 2009, 2010 a fost ultimul an în care s-au transferat credite de la rubrica 2. Din 2011, campania antifumat este finanţată prin programul de sănătate publică. În 2012, 10 milioane EUR sunt alocate campaniei.

Măsuri veterinare

PB a prevăzut o reducere cu 17,050 milioane EUR a măsurilor veterinare, propunând o sumă totală de 333 milioane EUR pentru 2012. Reducerea este legată de încetinirea aşteptată a ritmului vaccinărilor şi al altor măsuri împotriva bolii limbii albastre, precum şi de creditele prevăzute pentru acţiunile fondurilor de urgenţă ca urmare a nesiguranţei execuţiei, care depinde de izbucnirea bolilor. Comisia a confirmat alocarea unor credite suplimentare pentru fondul de urgenţă, după caz.

A fost convenită o creştere cu 2 milioane EUR în privinţa măsurilor fitosanitare pentru a finanţa măsuri suplimentare de combatere a focarelor de nematod al lemnului de pin şi de control pentru două tipuri de gândaci şi gândacul roşu de palmier.

A fost convenită, de asemenea, o majorare de 2 milioane EUR pentru noile măsuri din domeniul siguranţei alimentelor şi a hranei pentru animale, pentru a finanţa modificarea activităţilor desfăşurate de laboratoarele de referinţă din UE şi crearea unui laborator suplimentar pentru sănătatea albinelor (Regulamentul Comisiei nr. 208/2011).

COREPER a propus reduceri la liniile bugetare respective privind măsurile veterinare.

Proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare

În bugetul 2011 au fost incluse 8 proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare la titlul 07, care sunt puse în practică de DV ENV sau DG CLIMA.

În proiectul de buget 2012, Comisia propune continuarea pentru al doilea an a acţiunii pregătitoare „Integrarea politicilor climatice şi adaptare” (linia bugetară 07 03 13).

Agenţii descentralizate

Proiectul de buget 2012 prezentat de Comisie alocă 741,5 milioane EUR agenţiilor descentralizate pentru sarcini operaţionale şi administrative. Suma reprezintă 0,5% din suma totală prevăzută de proiectul de buget al UE pentru 2012. Schema de personal prevede 4 854 de posturi în agenţii descentralizate (neincluzând agenţii contractuali).

COREPER a adoptat următoarea abordare:

- agenţii „viteză de croazieră”: nicio creştere, niciun post nou

- agenţii „cu sarcini noi”: creştere limitată la maximum 1,5% + 1/3 din posturile solicitate + posturi autofinanţate acceptate

- agenţii „la început de activitate”: creştere limitată la 3/4 din titlurile 1 şi 2 + 3/4 din posturile solicitate

· Agenţia Europeană de Mediu

Agenţia trebuie să execute sarcini suplimentare referitoare la monitorizarea şi raportarea dispoziţiilor legislaţiei UE în materie de mediu (calitatea aerului) şi climă, precum şi a câtorva dintre cerinţele suplimentare privind pachetul în materie de climă şi energie solicitate de statele membre şi de Comisie (cum ar fi activităţile privind CO2 şi autovehiculele).

Prin urmare, Comisia a propus majorarea cu 2,82% a resurselor bugetare (ţinând seama de veniturile alocate obţinute din surplusurile din cele două exerciţii precedente) şi două posturi suplimentare.

· Agenţia Europeană pentru Produse Chimice

Proiectul de buget nu prevede vreo contribuţie financiară ca atare pentru Agenţie în 2012.

Totuşi, trebuie să se ţină seama de noile sarcini care derivă din legislaţia în materie de produse biocide, precum şi din exportul şi importul de produse chimice periculoase („procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză”). În cazul produselor biocide (liniile bugetare 07 03 60 01 şi 07 03 60 02), responsabilităţile pe care autoritatea legislativă îşi propune să le încredinţeze ECHA în acest domeniu au fost extinse în mod considerabil de la propunerea iniţială a Comisiei (COM(2009)267) şi se aşteaptă ca acest lucru să se reflecte în poziţia comună a Consiliului. În acest stadiu, sumele solicitate pentru 2012 în proiectul de buget reflectă estimările incluse în declaraţia financiară legislativă originală care a fost prezentată de Comisie în 2009. După adoptarea poziţiei comune a Consiliului şi în funcţie de anvergura sarcinilor legate de produsele biocide care vor fi încredinţate în final agenţiei, Comisia trebuie să prezinte o comunicare privind poziţia comună, însoţită de o declaraţie financiară legislativă revizuită pentru a reflecta, după caz, responsabilităţile suplimentare şi rezultatele scontate cuantificate. Prin urmare, Comisia ar trebui, în cursul procedurii bugetare anuale, să ajusteze în consecinţă resursele solicitate pentru bugetul 2012 în ceea ce priveşte personalul ECHA şi contribuţia de la bugetul UE. În cazul exporturilor şi al importurilor de produse chimice periculoase, propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 698/2008 urmăreşte alinierea acestuia la legislaţia privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea produselor chimice şi va avea drept rezultat implicarea Agenţiei Europene pentru Produse Chimice în implementarea acţiunilor din aşa-numita procedură de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză. Propunerea Comisiei este aşteptată în cel de-al doilea trimestru al anului 2011 (liniile bugetare 07 03 70 01 şi 07 03 70 02).

· Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor

Subvenţia din partea UE adoptată de Comisie se ridică la 57,3 milioane EUR, cu 1,4 milioane EUR mai puţin decât suma solicitată de ECDC, dar este conformă cu regula Comisiei. ECDC nu a solicitat posturi suplimentare.

· Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară

Subvenţia din partea UE adoptată de Comisie se ridică la 77,121 milioane EUR (inclusiv veniturile alocate din exerciţiile precedente). Aceasta reprezintă o creştere cu 2% faţă de 2011, dar o reducere cu 0,37 milioane în comparaţie cu solicitarea EFSA. EFSA nu a solicitat posturi suplimentare.

· Agenţia Europeană pentru Medicamente

Proiectul de buget total pentru 2012 solicitat de EMA se ridica la 238,4 milioane EUR, inclusiv venituri din onorarii de 171,2 milioane EUR. Astfel, contribuţia din partea UE solicitată de EMA se ridica la 57,1 milioane EUR, inclusiv venituri alocate de 9,8 milioane EUR. Din această sumă, 17,8 milioane EUR au fost prevăzute pentru noile nevoi legate de Regulamentul privind farmacovigilenţa. Trebuie prevăzute posturi suplimentare pentru punerea în aplicare. Totuşi, din cauza modificării sarcinilor care trebuie executate, aceste estimări privind farmacovigilenţa nu corespund cu declaraţia financiară iniţială aprobată de Comisie, care indica 23 de posturi suplimentare. Se prevedea, de asemenea, acoperirea costurilor suplimentare prin onorarii. Aceste onorarii nu vor intra în vigoare la 1 iulie 2012 şi, prin urmare, costurile trebuie suportate de UE. Totuşi, Comisia a decis că nu este posibilă majorarea contribuţiei EMA pentru farmacovigilenţă fără o declaraţie financiară revizuită adoptată de Comisie şi aprobată de Parlament şi Consiliu. Atunci când noua declaraţie financiară va fi aprobată, Comisia va propune adaptarea bugetului 2012. Prin urmare, proiectul de buget adoptat de Comisie extinde schema de personal a EMA cu 23 de posturi, astfel cum era planificat în declaraţia financiară iniţială.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

8.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

5

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Sandrine Bélier, Nessa Childers, Esther de Lange, Anne Delvaux, Edite Estrela, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Julie Girling, Cristina Gutiérrez-Cortines, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Kartika Tamara Liotard, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Vladko Todorov Panayotov, Gilles Pargneaux, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Carl Schlyter, Richard Seeber, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Sabine Wils

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Tadeusz Cymański, Jutta Haug, Romana Jordan Cizelj, Riikka Manner, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Alojz Peterle, Britta Reimers, Kathleen Van Brempt

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Antonio Cancian, Isabelle Durant, Isabella Lövin, Emma McClarkin, Charles Tannock, Giommaria Uggias, Derek Vaughan, Csaba Őry

  • [1]    Regulamentul (CE) nr. 983/2008 al Comisiei din 3 octombrie 2008 de adoptare a planului de repartizare către statele membre a resurselor imputabile exerciţiului financiar 2009 pentru furnizarea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate.

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (6.10.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziţia Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secţiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Reinhard Bütikofer

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  salută procesul semestrului european, destinat consolidării guvernanţei economice; consideră că implementarea cu succes a strategiei Europa 2020 implică asumarea unor angajamente financiare substanţiale, coordonate, transparente şi adecvate pentru a realiza priorităţile acesteia atât la nivelul UE, cât şi la nivel de stat membru, şi că orice limitare a creditelor aferente din bugetul UE ar submina realizarea acesteia;

2.  solicită Comisiei şi statelor membre să asigure accesul de bază la banda largă pentru toţi cetăţenii europeni până în 2013; subliniază că, pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor, în conformitate cu iniţiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa” din cadrul strategiei Europa 2020, finanţarea investiţiilor în infrastructura de bandă largă şi a programelor din domeniul infrastructurii ar trebui să fie coordonată mai bine, printr-o planificare îmbunătăţită la nivel naţional, regional şi local; consideră că UE ar trebui să intensifice legăturile cu regiunile pentru a le ajuta să absoarbă fonduri structurale şi de dezvoltare rurală disponibile în aceste scopuri;

3.  salută intenţia Comisiei de a alinia obiectivele bugetului 2012 cu strategia Europa 2020; se arată, totuşi, profund îngrijorat de disparităţile dintre priorităţile politice ale bugetului Uniunii şi resursele financiare reale, în special în domeniul politicii energetice, care reprezintă doar 0,5% din bugetul Uniunii şi în cazul căruia se preconizează o reducere a fondurilor bugetare pentru 2012; regretă, de asemenea, faptul că sprijinul pentru priorităţile legate de energia durabilă reprezintă în continuare o proporţie extrem de redusă a programelor de cercetare, dezvoltare şi inovare;

4.  subliniază importanţa Mecanismului de finanţare cu partajarea riscurilor din cadrul celui de-al 7-lea Program cadru (PC7) şi a Programului pentru inovaţie şi spirit antreprenorial din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate şi inovaţie (PCI), care servesc drept modele de instrumente financiare europene inovatoare ce reunesc fonduri din bugetul Uniunii şi resurse financiare ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) cu scopul de a facilita dezvoltarea întreprinderilor şi a realiza obiectivele iniţiativei emblematice pentru inovare din cadrul strategiei Europa 2020; solicită Comisiei să consolideze aceste instrumente în domeniul cercetării, inovării şi energiei;

5.  reaminteşte că investiţiile în cercetare, dezvoltare şi inovare sunt investiţii pe termen lung, esenţiale în vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020; consideră că Uniunea ar trebui să îşi concentreze cheltuielile pe domenii cum ar fi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, care stimulează creşterea economică, competitivitatea şi dezvoltarea durabilă şi care contribuie la soluţionarea principalelor probleme societale ale timpurilor noastre; în acest context, subliniază nevoia de a îmbunătăţi condiţiile din sectorul cercetării, dezvoltării şi inovării; subliniază faptul că cercetarea şi dezvoltarea în domeniul energiei regenerabile şi durabile, al eficienţei energetice, al tehnologiilor de stocare a energiei şi al eficienţei resurselor prezintă un interes deosebit, în special în vederea realizării obiectivelor Uniunii din domeniul energiei şi al climei; solicită să se realizeze o evaluare a fezabilităţii şi eficacităţii criteriilor privind durabilitatea pentru procedurile Uniunii de selectare a programelor şi proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare;

6.  reaminteşte importanţa infrastructurii energetice integrate la nivelul UE pentru securitatea energetică şi o piaţă comună a energiei în UE; subliniază că, deşi programarea financiară prevede o majorare semnificativă a bugetului alocat programului pentru reţele transeuropene de energie (TEN-Energie) pentru perioada 2007-2013 comparativ cu pachetul financiar iniţial, proiectul de buget prevede o reducere cu 12,5% a fondurilor pentru acest program, iar suma planificată de 22 de  milioane EUR este în continuare extrem de redusă faţă de amploarea provocărilor şi faţă de programul privind reţelele transeuropene de transport (TEN-Transport); solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru dezvoltarea reţelelor de infrastructură energetică şi a tehnologiilor din acest domeniu, cum ar fi reţelele inteligente şi super-reţeaua europeană, pentru a încuraja o mai bună integrare a pieţei energetice a UE şi folosirea energiei din surse regenerabile şi pentru a contribui la infrastructura necesară pentru vehiculele electrice;

7.  atrage atenţia asupra faptului că Uniunea şi statele membre nu au investit suficient în măsuri de reducere a emisiilor de CO2 sau de creştere a eficienţei energetice în sectorul imobiliar sau în domeniul transporturilor; solicită Comisiei ca, în cooperare cu statele membre, să ia măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor şi a reţelelor urbane centralizate de încălzire şi răcire şi să aloce mai multe fonduri în 2012, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual;

8.  reaminteşte că PC7 trebuie să fie implementat integral; susţine eforturile de dezvoltare, împreună cu BEI şi Fondul european de investiţii (FEI), a unor modalităţi inovatoare pentru stimularea investiţiilor şi încurajarea cercetării şi inovării, cum ar fi mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor; sprijină eliberarea unor credite bugetare suplimentare pentru mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor, dar solicită o mai bună absorbţie din partea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM);

9.  se opune propunerii Comisiei de a realoca proiectului pentru un reactor termonuclear experimental internaţional (ITER) creditele bugetare alocate PC7; sugerează ca proiectul ITER să fie finanţat din marja disponibilă;

10. subliniază importanţa programului Erasmus pentru tineri întreprinzători şi solicită Comisiei să se asigure că acest program dispune de un nivel adecvat de finanţare în 2012;

11. reaminteşte că este urgent necesar să se acorde prioritate tehnologiilor sigure şi durabile ce vor fi disponibile în viitorul apropriat sau care constituie deja pilonii tehnologici ai politicii energetice şi climatice a Uniunii, cum ar fi cele mai mature tehnologii identificate în Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET) al UE; consideră că acestea trebuie să fie promovate şi puse în aplicare pentru a permite realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020; regretă că proiectul de buget 2012 nu prevede alocarea de fonduri pentru tehnologiile din Planul SET direct de la linia bugetară existentă; solicită, aşadar, să se ia de îndată măsurile necesare pentru finanţarea pe termen lung a dezvoltării acestei categorii de tehnologii energetice inovatoare şi durabile;

12. solicită aplicarea integrală a Small Business Act, cu introducerea unor acţiuni de politică privind IMM-urile, inclusiv a unor măsuri pentru ameliorarea accesului acestora la finanţare, intensificarea participării lor la procedurile de achiziţii publice şi dezvoltarea unor programe specifice şi a unor mecanisme financiare inovatoare; solicită consolidarea substanţială a programelor specifice din cadrul PCI – un program emblematic pentru IMM-uri – şi sprijinirea deplină a agenţiei executive responsabile de punerea în aplicare a acestuia Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare (EACI);

13. sprijină ideea emiterii de obligaţiuni pentru proiecte cu scopul de a finanţa nevoile importante de infrastructură şi proiectele structurale ale Uniunii din cadrul Agendei Europa 2020, a noilor strategii anticipate ale UE, cum ar fi noua strategie de dezvoltare a infrastructurii energetice, şi a altor proiecte de anvergură; invită Comisia şi statele membre să se asigure că mecanismul iniţiativei privind obligaţiunile pentru proiecte Europa 2020 este instituit cât mai curând posibil, înainte de 2014, data-limită menţionată în documentul de consultare al Comisiei;

14. consideră că obiective clare şi ambiţioase şi o finanţare suficientă pentru politica privind energia durabilă, pentru politica privind eficienţa energetică şi pentru politica de eficienţă a resurselor pot oferi avantaje în materie de rentabilitate economiei europene în ansamblul ei; solicită alocarea de resurse publice şi private de la nivelul UE şi al statelor membre pentru investiţiile din aceste sectoare prioritare; salută, în acest sens, revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, care poate asigura stimulente majore în favoarea trecerii la sursele regenerabile de energie;

15. salută propunerea de majorare a bugetului pentru Agenţia Europeană de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), ţinând seama de adoptarea iminentă a Regulamentului privind integritatea și transparența pieței energiei (Regulamentul REMIT)[1] şi de responsabilităţile sporite ale agenţiei; solicită să se aloce fonduri bugetare mai mari pentru dezvoltarea reţelelor de infrastructură energetică şi a tehnologiei din acest domeniu, în special a reţelelor inteligente şi a unei super-reţele europene;

16. reaminteşte că cifrele din programarea financiară privind EURATOM pentru exerciţiul 2012 au un caracter pur indicativ; subliniază, aşadar, că trebuie găsite fonduri suficiente la nivelul UE pentru proiecte privind siguranţa şi securitatea în domeniul nuclear, astfel încât să se acopere costurile testelor de rezistenţă din toate instalaţiile nucleare din UE;

17. subliniază că aceste soluţii de urgenţă ar putea pune în pericol succesul şi valoarea adăugată a unor proiecte strategice ale UE; consideră că ar trebui să se caute soluţii bugetare pe termen lung, precum şi mecanisme durabile de finanţare; subliniază că, înaintea alocării de fonduri suplimentare, pentru programele de mare anvergură trebuie asigurate o guvernanţă adecvată, o planificare şi o programare exacte, o bună gestiune financiară şi limite clare privind participarea UE; subliniază că fondurile alocate de UE acestor proiecte nu ar trebui să provină din redistribuirea fondurilor de la alte programe de cercetare şi dezvoltare ale UE şi că eventualele costuri suplimentare trebuie să fie deplin justificate; aşteaptă noile propuneri ale Comisiei privind opţiunile tehnice şi financiare pentru dezvoltarea în continuare a programelor Galileo şi Monitorizare globală pentru mediu şi securitate (GMES); subliniază că trebuie să se identifice modalităţi de finanţare a derularea programului Galileo la capacitate integrală de funcţionare; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a utiliza veniturile obţinute de serviciul public reglementat şi serviciile comerciale pentru finanţarea programului Galileo.

JUSTIFICARE

Introducere

Priorităţile Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (denumită în continuare Comisia ITRE) pentru proiectul de buget 2012 al UE au fost exprimate în avizul său din 26 mai 2011 referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012 iar rezultatul votului este ataşat la avizul de mai sus. Amendamentele la liniile bugetare aşa cum au fost modificate de Consiliu au fost adoptate în Comisia ITRE la 31 august 2011.

Comisia ITRE îşi exprimă convingerile clare că nu este permis ca politicile bugetare ale UE să devieze de la obiectivele strategice ce au fost stabilite pentru aceasta în contextul strategiei UE 2020. Îndeosebi, Comisia ITRE doreşte să sublinieze 3 priorităţi:

- Comisia ITRE insistă ca PC7 să fie deplin implementat, pentru stimularea creşterii economice, a competitivităţii şi a durabilităţii şi pentru a soluţiona importantele provocări contemporane.

- În contextul situaţiei economice dificile din prezent, este de asemenea indispensabil ca întreprinderile mici şi mijlocii europene, în special tinerele întreprinderi inovatoare, să beneficieze de sprijin şi este necesar să fie promovat spiritul antreprenorial prin alocarea de fonduri suficiente pentru Programul pentru competitivitate şi inovaţie şi alte programe utile.

- Comisia ITRE este profund îngrijorată de decalajul dintre priorităţile politice pentru politica energetică a UE, descrise în strategia UE 2020, şi resursele financiare alocate de facto în acest domeniu, şi care reprezintă doar 0,5% din bugetul UE. De fapt, în proiectul de buget 2012 este prevăzută chiar scăderea fondurilor alocate. Domeniul de politică energetică trebuie să beneficieze de atenţia cuvenită, la nivelul angajamentelor politice asumate de Europa.

Explicaţii pe titluri

Titlul 01 - Afaceri economice şi financiare

Scăderea propusă de Consiliu cu 69,5% (69 500 000 EUR) a creditelor de plată în cazul Programului pentru inovaţie şi spirit antreprenorial (linia bugetară 01 04 04) din cadrul PCI ar submina grav obiectivele acestui program. Propunerea din proiectul de buget original este aşadar reinstituită.

Titlul 02 - Întreprinderi

Scăderile propuse de Consiliul la acest titlu periclitează realizarea strategiei UE 2020 în mai multe domenii importante cum ar fi PCI (linia 02 02 01), cercetare în domeniul spaţial (liniile 02 02 15 şi 02 04 01 01), precum şi cercetarea legată de domeniul transportului (Galileo) (linia 02 04 01 03) şi sprijinul acordat Agenţiei GNSS European (02 05 02 01). Reinstituirea propunerilor din proiectul de buget în aceste domenii este, prin urmare, necesară.

Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii politicile din UE privind IMM-urile, Comisia ITRE propune şi o creştere de 10 milioane EUR a fondurilor din Programul PCI (linia 02 02 01) pentru îmbunătăţirea sprijinului acordat pentru promovarea inovării în IMM-uri şi pentru asigurarea fondurilor necesare continuării în 2012 a programului de succes „Erasmus pentru tineri antreprenori”.

Titlul 08 - Cercetare

Titlul 10 - Cercetarea directă

Comisia ITRE consideră că reducerea creditelor de plată propusă de Consiliu în domeniile conexe cercetării ar periclita grav activităţile prevăzute în PC7. Aceste reduceri ar putea determina prelungirea timpului de acordare a creditelor şi chiar întârzieri la plată în cazul contractelor deja semnate. Ar trebui de asemenea ţinut cont de faptul că creditele de plată au fost reduse şi în bugetul 2011 şi că circa 70% din totalul creditelor de plată solicitate sunt cauzate de angajamente restante ce derivă din contractele/granturile deja semnate.

Prin urmare, Comisia ITRE consideră că e urgent necesară reinstituirea proiectului de buget în toate activităţile conexe cercetării, mai ales în cazul celor din PC7. Aceasta include „Cooperare – Sănătate” (linia 08 02 01), „Cooperare - Nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie” (linia 08 04 01), „Cooperare – Transport” (linia 08 07 01), „Cooperare – MFPR” (linia 08 09 01), „Idei” (linia 08 10 01) şi „Capacităţi” (liniile 08 13 01 – 08 19 01). Reinstituirea proiectului de buget este necesară pentru activităţile de cercetare din cadrul altor titluri cum ar fi Transport (06), Mediu (07) şi Educaţie (15), îndeosebi programul „Oameni” din PC7 (linia 15 07 77).

Pentru ca Europa să poată face faţă provocărilor abordate în strategia Europa 2020 şi să îşi îndeplinească obiectivele energetice, este necesar să se intensifice eforturile în domeniul energiei durabile, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea energiilor regenerabile şi integrarea lor într-o reţea electrică inteligentă şi eficienţa energetică. Prin urmare, Comisia ITRE sugerează să se suplimenteze proiectul de buget în domeniul Programului de cooperare energetică din cadrul PC7 şi propunere o suplimentare de 40 milioane EUR la linia (08 05 01), dedicată în special sprijinirii dezvoltării sistemelor energetice durabile şi eficienţei energetice.

În ceea ce priveşte necesarul de finanţare al proiectului ITER, Comisia ITRE se opune propunerii Comisiei de a realoca credite de la bugetul alocat PC7 în favoarea proiectului ITER. Finanţarea globală a programului ITER ar trebui decisă şi gestionată de manieră cuprinzătoare.

Titlul 09 - Societatea informaţională şi media

Comisia ITRE solicită reinstituirea liniilor bugetare ce contribuie la realizarea iniţiativei emblematice Agenda digitală UE 2020, îndeosebi toate acele linii destinate sprijinirii activităţilor de cercetare şi inovare.

Titlul 32 - Energie

Comisia ITRE solicită reinstaurarea proiectului de buget pentru toate liniile bugetare de la titlul 32 (mai puţin linia 32 02 06 „Cercetarea în domeniul energiei — Întreprinderea comună Pile de combustie şi hidrogen”) şi propune o suplimentare de 10 000 000 EUR în CA şi de 19 160 000 în CP pentru programul „Energie inteligentă – Europa” (linia 32 04 06).

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

Comisia ITRE a examinat şi evaluat toate proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare, propuse de membri, şi a adoptat şase noi proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare ce reprezintă priorităţile politice ale Comisiei şi prezintă un potenţial clar de a deveni viitoare activităţi şi programe ale UE:

· Proiectul-pilot „Ziua punţii către Europa” (după linia 02 02 15) constă în construirea unei punţi mai puternice între experţii europeni şi Europa, reunindu-i pe expatriaţii europeni care şi-au înfiinţat companii sau lucrează ca cercetători în Silicon Valley cu reprezentanţi ai instituţiilor şi companiilor din Europa pentru a face schimb de experienţă şi bune practici;

· Proiectul-pilot „Mobilitatea tinerilor inovatori” (după linia 02 02 15) de implementare a iniţiativelor „O Uniune a inovării” şi „Tineretul în mişcare” care să permită unui număr de peste 100 de tineri inovatori să lucreze la propriile idei incipiente în cadrul unei organizaţii-gazdă;

·  Proiectul-pilot „O reţea de competenţă în domeniul pământurilor rare pentru Europa” (după linia 02 02 15) care să garanteze că Uniunea Europeană acordă acestei chestiuni atenţia cuvenită şi face eforturi pentru a-şi ameliora cunoştinţele despre aceste resurse pentru a îmbunătăţi în special reciclarea şi substituirea acestora;

· Proiectul-pilot „RECAP: reciclarea la nivel local a deşeurilor interne de plastic produse de principalele regiuni din UE” (după linia 07 03 31), pentru îmbunătăţirea reciclării a deşeurilor interne de plastic, prin dezvoltarea de noi soluţii tehnice de reciclarea a acestora şi prin implementarea şi structurarea canalelor de reciclare pe baza unor soluţii şi tehnologii durabile;

· Proiectul-pilot „Securitatea energetică — Gazele de şist” (după linia 32 04 17), destinat să finanţeze proiecte-pilot şi alte activităţi de sprijin care urmăresc să analizeze în ce măsură publicul acceptă explorarea şi exploatarea gazelor de şist şi să demareze un dialog pe această temă;

· Acţiunea pregătitoare „Mecanisme de cooperare pentru aplicarea Directivei SER” (după linia 32 04 17) care îşi propune să examineze condiţiile necesare pentru utilizarea cu succes a mecanismelor de cooperare SER menţionate în Directiva SER, şi interferenţa lor cu alte mecanisme sau regimuri naţionale de sprijin.

Pe lângă acestea, Comisia ITRE a sprijinit acţiunea pregătitoare „Erasmus pentru tineri antreprenori” în cadrul Programului pentru spirit antreprenorial și inovare din PCI (linia 02 02 01).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Jean-Pierre Audy, Bendt Bendtsen, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Christian Ehler, Ioan Enciu, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Patrizia Toia, Ioannis A. Tsoukalas, Marita Ulvskog, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras, Henri Weber

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Francesco De Angelis, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Gunnar Hökmark, Werner Langen, Alajos Mészáros, Algirdas Saudargas

AVIZ al Comisiei pentru piaŢa internă Şi protecŢia consumatorilor (1.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Edvard Kožušník

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  este de acord că, mai ales în perioadele de austeritate, bugetul UE ar trebui utilizat cu inteligență și pentru a stimula creșterea economică; observă că acest lucru ar putea fi realizat prin investiții necesare și prin consolidarea funcționării pieței interne pentru a oferi sprijin cetățenilor, consumatorilor și întreprinderilor europene în activitățile lor de creare de locuri de muncă și de dezvoltare durabilă;

2.  subliniază că este important să se aloce în mod constant fonduri bugetare pentru funcționarea și dezvoltarea pieței interne, în special în domeniul notificării, certificării și apropierii sectoriale (liniile bugetare 02 01 04 01 și 02 03 01); subliniază că noul cadru de reglementare în domeniul standardizării europene ar trebui să ducă la un sistem de standardizare mai bine integrat în UE și un sistem mai durabil de finanțare pentru elaborarea de standarde[1];

3.  salută ușoara creștere a creditelor pentru realizarea și dezvoltarea pieței interne (liniile bugetare 12 01 04 01 și 12 02 01) și obiectivul Comisiei de a pune capăt fragmentării pieței și de a elimina barierele și obstacolele din calea liberei circulații a serviciilor, inovării și creativității, obiectiv declarat în mult așteptata sa comunicare „Actul privind piața unică. Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii. Împreună pentru o nouă creștere.” [2]

4.  reamintește Comisiei că, în Rezoluția sa referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile[3], a solicitat alocarea unor fonduri adecvate pentru o campanie majoră de promovare a ghișeelor unice;

5.  solicită finanțarea în continuare a proiectului-pilot „Forumul pieței unice” (linia bugetară 12 02 03), organizat anual de Comisie în colaborare cu Parlamentul European și cu Președinția Consiliului, care reunește părți interesate din instituțiile UE, statele membre, societatea civilă și organizațiile patronale pentru a evalua progresul înregistrat în relansarea pieței unice, a face schimb de bune practici și a aborda principalele preocupări ale cetățenilor europeni; recunoaște și salută inițierea de către Comisie a procesului de evaluare și revizuire a listei celor mai importante 20 de preocupări; solicită ca această listă să fie evaluată periodic, cu ocazia Forumului pieței unice, iar respectivele preocupări să fie utilizate drept indicatori verificabili de evaluare și monitorizare a evoluțiilor pieței unice în raport cu cetățenii europeni;

6.  regretă faptul că nu au fost alocate fonduri pentru angajamentele aferente SOLVIT și Planului de acțiune pentru servicii de asistență pe piața unică (linia bugetară 12 02 02); consideră că rețeaua SOLVIT este un mecanism extrajudiciar de soluționare a litigiilor eficace și gratuit care ar trebui să fie sprijinit prin activități de formare și promovare în toate statele membre;

7.  subliniază necesitatea dezvoltării de programe de formare profesională a funcționarilor din administrațiile naționale și regionale care sunt responsabili cu monitorizarea serviciilor; reamintește că succesul durabil al Sistemului de informare al pieței interne (IMI) depinde de un nivel adecvat de investiții la nivelul UE și sprijină extinderea acestuia, până la sfârșitul lui 2012, la toate profesiile reglementate la nivelul UE;

8.  își reiterează apelurile adresate Comisiei și statelor membre de a cofinanța în continuare acțiuni comune de supraveghere a pieței; recunoaște rolul autorităților vamale în domeniul supravegherii pieței și sprijină consolidarea cooperării dintre administrațiile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, prin promovarea schimburilor de bune practici și de asistență tehnică; solicită statelor membre să aloce resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini obligațiile ce le revin în legătură cu punerea în aplicare a programului Vama 2013 (liniile bugetare 14 01 04 02 și 14 04 02);

9.  consideră că suma alocată acțiunii Uniunii în domeniul politicii de protecție a consumatorilor (linia bugetară 17 02 02) ar trebui menținută pentru a asigura continuarea anchetelor și studiilor de piață în curs, în special a graficelor de performanță privind piața de consum și condițiile pentru consumatori; salută evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind politica și programul de acțiune al UE în domeniul protecției consumatorilor și așteaptă evaluarea separată privind acțiunile de educare, informare și consolidare a capacităților consumatorilor, preconizată pentru septembrie 2011;

10. ia act de mesajele-cheie cuprinse în evaluarea recentă a funcționării rețelei centrelor europene pentru consumatori, în special în ceea ce privește resursele limitate disponibile până în prezent și stimulentele bazate pe performanțe propuse pentru viitor; își menține sprijinul pentru Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, care are ca obiectiv asigurarea definirii și aplicării unor mecanisme eficiente de cooperare destinate autorităților responsabile cu protecția consumatorilor în statele membre.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Ivanova, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Eija-Riitta Korhola, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Gianni Pittella, Phil Prendergast, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Matteo Salvini, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Kyriacos Triantaphyllides, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Damien Abad, Ashley Fox, Anna Hedh, Pier Antonio Panzeri, Antonyia Parvanova, Søren Bo Søndergaard, Marc Tarabella

  • [1]  Rezoluția Parlamentului European din 21 octombrie 2010 referitoare la viitorul standardizării europene (Raportul Kožušník - 2010/2051(INI)), P7_TA-PROV(2010)0384.
  • [2]  COM(2011) 0206.
  • [3]  Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile (Raportul Gebhardt - 2010/2053(INI)), P7_TA-PROV(2011)0051.

AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism (1.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

Poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Bogusław Liberadzki

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că politica UE în domeniul transporturilor este cheia realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; subliniază că sectorul transporturilor va garanta că piața UE își va păstra poziția de zonă de producție cu o înaltă calificare a forței de muncă și că reprezintă un factor crucial care afectează competitivitatea UE și calitatea vieții; reamintește că introducerea unui spațiu feroviar european unic și finalizarea cerului unic european vor facilita funcționarea pieței unice a UE;

2.  subliniază că fiecare buget, inclusiv bugetul 2012, ar trebui să stimuleze și să contribuie la dezvoltarea unui sistem de transport multimodal durabil, care să contribuie la eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice prin decarbonizare;

3.  consideră că sumele propuse de Comisie în proiectul de buget reprezintă minimul necesar pentru a păstra ritmul de punere în aplicare a politicii Uniunii Europene descrise în Cartea albă privind transportul; consideră că majorarea finanțării publice pentru transport contribuie la depășirea crizei și la crearea de locuri de muncă;

4.  solicită îmbunătățirea semnificativă a accesului la finanțare în domeniul inovării și al infrastructurii, mai ales pentru tehnologiile ecologice, rețelele transeuropene (TEN), cu accent pe infrastructurile feroviare existente și asigurând legătura dintre investițiile operaționale și cele în infrastructură, precum și pentru alte proiecte cu valoare adăugată europeană dovedită, finanțate prin fondurile de coeziune și structurale; solicită să se utilizeze în mod eficace și complementar diversele surse de finanțare europeană și preconizându-se recurgerea la instrumente inovatoare de finanțare care implică participarea capitalului privat;

5.  solicită Comisiei și statelor membre să facă eforturi pentru implementarea proiectelor prioritare TEN-T conform calendarului stabilit; atrage atenția că orice întârziere în implementarea acestor proiecte înseamnă costuri mai mari;

6.  solicită majorarea semnificativă a plăților, care ar permite o mai bună utilizare a resurselor existente;

7.  subliniază importanța creditelor bugetare destinate programului de sprijinire a dezvoltării viitoare a unei politici maritime integrate;

8.  regretă că, în pofida articolului 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia nu propune un nou temei juridic pentru a înlocui cele trei acțiuni pregătitoare în domeniul turismului durabil, a căror durată nu poate fi extinsă în 2012 și solicită alocarea unor resurse adecvate pentru sectorul turismului în 2012 și 2013, precum și în viitorul cadru financiar multianual;

9.  consideră că contribuțiile de la bugetul Uniunii pentru agențiile din domeniul transporturilor ar trebui să reflecte responsabilitățile lor suplimentare, cum ar fi cele acordate Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă; consideră că este important ca agențiile să fie dotate cu credite în buget, în conformitate cu rezultatele operațiunilor de audit intern privind eficacitatea cheltuielilor acestor agenții.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Introducere

Obiectivul-cheie al bugetului UE pe 2012 ar trebui să îl constituie sprijinirea deplină a economiei europene și a cetățenilor UE prin explorarea efectului de levier al bugetului UE în procesul de consolidare a oportunităților de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, dar și susținând acțiunile puse în aplicare prin intermediul bugetelor statelor membre. Bugetul pe 2012 ar trebui să aibă ca obiective și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum au fost identificate în strategia Europa 2020. Marja propusă disponibilă la rubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă), ce se referă la transport și turism, este de 129,4 MEUR.

I. Bugetul pentru transporturi

Titlul 6 din proiectul de buget (PB) pe 2012 al Comisiei Europene, intitulat „Mobilitate și transporturi”, reunește ansamblul liniilor bugetare referitoare la politica de transporturi a UE. PB propune o majorare de 7,6% la creditele de angajament (o creștere de la 1 547 MEUR în 2011 la 1 664 MEUR în 2012) și o majorare de 2,8% la creditele de plată (o creștere de la 1 142 MEUR în 2011 la 1 173 MEUR în 2012). Nivelul prezentat de proiectul de buget al Comisiei pare în ansamblu adecvat, ținând seama de perioada de austeritate pe care o traversăm. Totuși, trebuie supravegheate atent discuțiile bugetare care au loc în cadrul Consiliului. Ar trebui analizate atent orice reduceri arbitrare sau pur matematice efectuate de Consiliu la liniile bugetare, reduceri care nu țin seama de prioritățile de acțiune ale Parlamentului legate de anumite linii bugetare, iar amendamentele necesare ar trebui depuse la mijlocul lunii iulie, atunci când vom pregăti amendamentele Comisiei TRAN la poziția Consiliului. Raportorul ar dori să vă atragă atenția în special asupra următoarelor aspecte:

Rețele transeuropene – Transport (06 03)

Proiectul de buget (PB) propune o majorare a creditelor de angajament și de plată pentru această linie bugetară-cheie. Creditele de angajament urmează să fie majorate cu 7,9% la 1 325 406 119 EUR, iar creditele de plată cu 1,8% la 872 300 000 EUR.

Activități de sprijinire a politicii europene în domeniul transporturilor și a drepturilor pasagerilor (06 02 03)

În PB există o majorare substanțială a creditelor de angajament (de la 15 735 000 EUR în 2011 la 31 770 000 EUR în 2012) pentru această linie pentru a permite punerea în aplicare a acestei politici de transport majore. Într-adevăr, finalizarea urgentă a acestei politici a fost reconfirmată în contextul crizei transportului aerian cauzate de erupția vulcanului din Islanda în mai 2010 și al perturbării traficului aerian pe aeroporturile europene iarna trecută din cauza vremii nefavorabile.

Marco Polo II (06 02 06 și 06 02 07)

Pentru Marco Polo II s-a propus o reducere atât a creditelor de angajament (cu 2,1 % la 62 844 000 EUR), cât și a creditelor de plată (cu 1,3 % la 28 200 000 EUR). Această reducere pare să corespundă nevoilor actuale.

Agenții

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (06 02 01)

Creditele de angajament și de plată pentru Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) au crescut de la 33 315 800 EUR la 35 214 151 EUR, ceea ce reprezintă o majorare de 5,7%.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (06 02 02)

Sumele propuse în PB pentru Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) reprezintă o creștere generală a creditelor de angajament cu 5,7%, până la 53 564 744 EUR, și o creștere a creditelor de plată cu 10,2%, până la 55 873 817 EUR.

Agenția Europeană a Căilor Ferate (linia 06 02 08)

Subvenția Uniunii Europene pentru Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF) va crește de la 24 375 000 EUR la 25 260 000 EUR în 2012, în ceea ce privește atât creditele de angajament, cât și cele de plată. Raportorul solicită clarificări legate de execuția nesatisfăcătoare a bugetului AEF pe 2009 și 2010.

II. Turism

Bugetul pentru turism se încadrează la titlul 2 – Întreprinderi – și, din păcate, nu deține nicio linie bugetară specifică în PB. Toate acțiunile pregătitoare din domeniul turismului sunt în 2011 în ultimul an de credite de angajament și nu este posibil să se înscrie în bugetul pe 2012 angajamente noi. Situația bugetului pentru turism este nesatisfăcătoare, dar s-a convenit la începutul acestui an să se introducă în PB noi proiecte-pilot. În același timp, raportorul ar dori să solicite Comisiei să se asigure că vor fi alocate resursele corespunzătoare sectorului turismului în 2012 și 2013, precum și în viitorul cadru financiar multianual.

III. Proiecte-pilot

S-a convenit înscrierea în PB de către Comisia pentru transport și turism a trei noi proiecte-pilot. Acestea sunt: rute europene ale patrimoniului cultural și industrial, informații despre transportul european și interfața pentru rezervări pentru mijloacele de transport, precum și turism și accesibilitate pentru toți.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Antonio Cancian, Christine De Veyrac, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Juozas Imbrasas, Ville Itälä, Dieter-Lebrecht Koch, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Hubert Pirker, Vilja Savisaar-Toomast, Debora Serracchiani, Brian Simpson, Keith Taylor, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Thomas Ulmer, Peter van Dalen, Dominique Vlasto, Artur Zasada, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Philip Bradbourn, Michel Dantin, Isabelle Durant, Zita Gurmai, Dominique Riquet, Laurence J.A.J. Stassen, Sabine Wils

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Anne E. Jensen

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (10.10.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziţia Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secţiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: László Surján

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

INTRODUCERE:

Cu sprijinul Parlamentului, Comisia lucrează pe baza unei perspective economice mai favorabile şi elaborează măsuri pentru a asigura creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în 2012. În acest context, Comisia recunoaşte rolul crucial pe care îl joacă bugetul UE ca instrument de mobilizare şi de susţinere pentru acţiunile puse în aplicare în cadrul bugetelor statelor membre. Comisia a stabilit astfel trei priorităţi principale pentru proiectul de buget 2012, şi anume: investiţii pentru creştere economică în condiţii de consolidare bugetară, consolidarea dimensiunii bugetare a Strategiei Europa 2020 şi consolidarea domeniilor prioritare prevăzute de Tratatul de la Lisabona, acordând atenţia cuvenită circumstanţelor actuale şi axându-se pe necesitatea unei evaluări aprofundate a performanţelor şi a nevoilor de pe teren.

Raportorul împărtăşeşte opinia Comisiei potrivit căreia sunt necesare intensificarea efortului comun al UE şi exploatarea pe teren a sinergiilor dintre politica de coeziune şi alte politici. Raportorul subliniază de asemenea faptul că politica de coeziune este o politică de investiţii menită să promoveze obiective de dezvoltare în regiuni, sprijinind zonele rămase în urmă din punctul de vedere al dezvoltării economice.

În actualele circumstanţe, aceste obiective necesită implicarea mai mare a Comisiei în a ajuta statele membre care se confruntă cu dificultăţi în punerea în aplicare a politicii de coeziune.

REINSTITUIREA PROIECTULUI DE BUGET

Atunci când a stabilit fondurile bugetare, Comisia Europeană a evaluat, aşadar, necesităţile bugetare ţinând seama de deciziile Consiliului European din 2005, de dispoziţiile din perspectivele financiare 2007-2013 şi de Acordul interinstituţional, precum şi de sumele alocate proiectelor care urmau să se încheie în perioada de programare 2000-2006. Raportorul consideră că singura instituţie care deţine informaţiile necesare pentru a avea o perspectivă generală asupra nevoilor bugetare reale ale tuturor regiunilor este Comisia. În consecinţă, raportorul sugerează ca orice reduceri propuse de Consiliu să fie anulate şi ca sumele propuse iniţial de Comisie în proiectul de buget să fie reintroduse.

repartizarea resurselor între fonduri

Repartizarea între diferitele fonduri se prezintă după cum urmează:

Fondurile structurale (FEDER şi FSE): 40 945,9 milioane EUR şi Fondul de coeziune: 11 793 milioane EUR. Majorarea creditelor de plată cu 8,4% confirmă accelerarea tendinţei de implementare care a început în 2010 şi arată într-adevăr că politica de coeziune din perioada 2007-2013 a ajuns la viteza de croazieră, lucru care implică şi faptul că sunt de aşteptat alte creşteri semnificative ale plăţilor în 2013.

PRINCIPALELE REZULTATE DE POLITICĂ PENTRU 2012

Principalele rezultate de politică, aşa cum au fost stabilite de Comisie, includ atât alinierea obiectivelor politicii de coeziune cu Strategia Europa 2020, cât şi atingerea obiectivelor multianuale prin stimularea potenţialului de creştere şi a ocupării forţei de muncă în statele membre şi în regiunile cel mai puţin dezvoltate, sporind competitivitatea regiunilor şi promovând o mai bună integrare teritorială. Pe lângă aceasta, Comisia aşteaptă să obţină rezultate din punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice şi a Strategiei UE pentru regiunea Dunării sub toate aspectele. Foarte importante sunt adoptarea cadrului juridic şi mecanismele de obţinere de rezultate pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020. În acest sens, Comisia intenţionează să coordoneze elaborarea şi adoptarea Cadrului strategic comun în strânsă cooperare cu celelalte direcţii ale Comisiei şi să înceapă discuţiile cu statele membre cu privire la priorităţile în materie de investiţii strategice pentru perioada de după 2013. În cele din urmă, se face trimitere la înfiinţarea de centre electronice de informare în statele membre şi în regiuni care să colecteze şi să facă schimb de date cu privire la finanţarea proiectelor. De asemenea, se face trimitere la crearea de portaluri interactive pentru beneficiari, prin care aceştia să poată trimite datele o singură dată şi să poată monitoriza online evoluţia cererii de grant şi a plăţilor („e-politica de coeziune”).

PROIECTE-PILOT ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ

Anul acesta, deputaţii au depus un număr redus de propuneri de proiecte-pilot/acţiuni pregătitoare potenţiale, iar majoritatea dintre acestea privesc în principal extinderea unor măsuri aprobate anterior.

Comisia a fost consultată în mod informal cu privire la necesitatea de a extinde proiectele-pilot şi acţiunile pregătitoare aflate în vigoare, sprijinind continuarea următoarelor acţiuni pregătitoare: „Intensificarea cooperării regionale şi locale prin promovarea politicii regionale a UE la scară mondială” şi „Definirea unui model de guvernanţă pentru regiunea dunăreană a Uniunii Europene – o coordonare mai bună şi mai eficace”, precum şi proiectul-pilot „Către o identitate regională comună, reconcilierea naţiunilor şi o cooperare economică şi socială, inclusiv o platformă paneuropeană de competenţe şi excelenţă în macroregiunea dunăreană”.

Singura măsură nouă propusă este o acţiune pregătitoare numită: „Forumul atlantic pentru Strategia UE privind regiunea Atlanticului”, care propune definirea unui plan de acţiune transversală cu priorităţi concrete, care să fie implementat începând cu 2014 şi care să implice activ părţile interesate de regiunea Atlanticului. Planul de acţiune ar trebui să fie strâns legat de politica regională şi de politica maritimă integrată şi ar trebui să faciliteze sinergiile cu alte politici ale UE. În acest context, acţiunea pregătitoare ar trebui să finanţeze o platformă de dialog cu părţile interesate - Forumul atlantic - care să vizeze definirea proiectelor prioritare şi guvernanţa Strategiei pentru regiunea Atlanticului, precum şi elaborarea şi adoptarea planului de acţiune.

În contextul aceleiaşi proceduri informale de preevaluare, Comisia a sprijinit, de asemenea, continuarea măsurii de „Asistenţă tehnică şi diseminarea informaţiilor privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice şi o mai bună cunoaştere a strategiei macroregionale”, care ar trebui deci să fie de asemenea depusă ca amendament la proiectul de buget.

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că sumele înscrise în proiectul de buget (PB) la subrubrica 1b corespund nevoilor şi obiectivelor politicii regionale, aşa cum au fost stabilite de Uniune, şi, prin urmare, solicită ca liniile bugetare de la subrubrica 1b, aşa cum au fost propuse de Comisie, să fie menţinute sau, după caz, reinstituite; respinge în special reducerile drastice propuse de Consiliu creditelor de plată de la subrubrica 1b;

2.  subliniază faptul că implementarea eficace şi eficientă a politicii regionale este un element esenţial pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în actualul context de dificultăţi economice şi consolidare fiscală, întrucât contribuie nu numai la reducerea efectivă a disparităţilor regionale, ci şi la crearea unui cadru adecvat pentru o creştere economică stabilă şi sustenabilă şi pentru punerea în aplicare a Agendei pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;

3.  salută majorarea creditelor de angajament de la subrubrica 1b cu 3,4%, până la suma de 52 738 900.000 milioane EUR, precum şi majorarea creditelor de plată cu 8,4%, până la suma de 45 134 800 000 milioane EUR, comparativ cu 2011, aceasta din urmă sumă incluzând reducerea de 35,2%, până la 3 110 000 000 milioane EUR, a angajamentelor restante pentru perioada 2000-2006, generată de etapa finală de închidere a acestei perioade de programare în 2012;

4.  invită Comisia să sprijine şi să implementeze toate proiectele-pilot, acţiunile pregătitoare şi măsurile de asistenţă tehnică propuse de Comisia REGI pentru subrubrica 1b;

5.  consideră că este extrem de important să se prelungească proiectele-pilot aflate la ora actuală în desfăşurare şi măsurile legate de punerea în aplicare a strategiilor macro-regionale deoarece, dacă aceste strategii ar fi implementate mai eficient, potenţialul regiunilor ar putea fi exploatat pentru a deveni un avantaj mai mare, fondurile structurale ar putea fi valorificate într-un mod mai consecvent şi s-ar putea găsi cel mai bun răspuns cu putinţă la provocările cu care se confruntă o anumită regiune, de exemplu din domeniul protecţiei mediului;

6.  salută intenţia Comisiei, aşa cum a fost aprobată de Consiliul European, de a intensifica sinergiile dintre actualele programe de creditare pentru anumite state membre şi fondurile structurale, scopul fiind acela de a spori competitivitatea şi creşterea şi invită Comisia să îşi intensifice eforturile de a găsi metode de ameliorare efectivă a capacităţii statelor membre în general de a implementa în mod eficace programele aferente politicii de coeziune.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

2

1

Membri titulari prezenţi la votul final

François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Catherine Bearder, Jean-Paul Besset, Victor Boştinaru, Philip Bradbourn, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Juozas Imbrasas, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Jan Olbrycht, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Viktor Uspaskich, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Jens Geier, Elisabeth Schroedter, László Surján, Giommaria Uggias, Derek Vaughan, Sabine Verheyen

AVIZ al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (10.10.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziţia Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secţiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Luis Manuel Capoulas Santos

SUGESTII

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că cheltuielile agricole înscrise în bugetul Uniunii prezintă o anumită rigiditate, datorată previzibilităţii lor şi faptului că, în ceea ce priveşte plăţile directe, este necesar ca angajamentele şi plăţile să corespundă întru totul, şi atrage atenţia asupra faptului că aceste plăţi reprezintă cel puţin 70% din bugetul PAC, eventualele variaţii fiind cauzate în special de cheltuielile legate de pieţe;

2.  ia act de faptul că în multe state membre se aplică măsuri de austeritate pentru a reechilibra bugetele naţionale şi a reduce datoriile;

3.  respinge amendamentele Consiliului la proiectul de buget 2012; consideră că estimările Comisiei în materie de necesităţi bugetare sunt mai realiste decât propunerile Consiliului, în special în ceea ce priveşte închiderea conturilor din exerciţiile anterioare; insistă, prin urmare, să se reinstituie cifrele din proiectul de buget 2012, în special în actualul context de mare incertitudine economică şi de instabilitate semnificativă a pieţei şi a veniturilor agricultorilor, care impune o abordare foarte atentă a oricăror modificări importante;

4.  îşi exprimă preocuparea cu privire la ipoteza optimistă a Comisiei potrivit căreia tendinţele de pe pieţele agricole vor rămâne destul de stabile şi în mare măsură favorabile, precum şi cu privire la scăderea considerabilă a nevoilor de cheltuieli legate de piaţă; atrage atenţia că, adesea, îmbunătăţirea situaţiei de pe piaţă nu are aceleaşi consecinţe în toate sectoarele; îndeamnă Comisia să monitorizeze cu atenţie evoluţia pieţelor agricole şi să fie pregătită să reacţioneze rapid şi în mod eficace prin mecanismele necesare pentru a contracara evoluţiile nefavorabile, cum ar fi situaţia actuală din sectorul uleiului de măsline şi cel al cărnii de porc; subliniază că este necesar ca logica intervenţiilor să fie adaptată, iar preţurile limită de intervenţie să fie actualizate în funcţie de tendinţele de pe pieţe;

5.  subliniază importanţa majoră a Observatorului european al preţurilor şi al adaosurilor comerciale în domeniul agricol ca instrument esenţial de îmbunătăţire a transparenţei în lanţul de aprovizionare cu produse alimentare; subliniază că înfiinţarea acestui observator rămâne o prioritate pentru Parlament, în special având în vedere volatilitatea preţurilor înregistrată în ultimii ani;

6.  îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu efectele crizei E. coli, care a creat o situaţie extrem de dificilă pentru numeroşi producători de legume din Uniune, cererea pentru produsele lor scăzând dramatic de la o zi la alta, ceea ce i-a pus pe producători în situaţia în care fie nu şi-au mai putut vinde produsele, fie au fost nevoiţi să le vândă la preţuri foarte mici; solicită crearea unui fond special şi adecvat care să compenseze pierderile reale de venituri suportate de producătorii de legume ca urmare a crizei şi care să sprijine acţiuni eficace de promovare pentru a recâştiga încrederea consumatorilor şi a stimula consumul de legume în Uniune;

7.  subliniază importanţa finanţării adecvate a anumitor programe, cum ar fi programele de distribuire a fructelor şi laptelui în şcoli; atrage atenţia că programele respective nu aduc beneficii doar agricultorilor, ci sprijină şi grupurile sociale vulnerabile şi promovează o alimentaţie mai sănătoasă; solicită, prin urmare, să se reinstituie sumele care au fost înscrise în proiectul de buget 2012 pentru ambele programe;

8.  reaminteşte că programele pentru persoanele defavorizate trebuie aplicate în conformitate cu hotărârile Tribunalului, aşa cum, pe bună dreptate, subliniază Comisia în declaraţia sa privind estimarea bugetului; constată că, în hotărârea sa din cauza T-576/08 din 13 aprilie 2011, Tribunalul a declarat că doar furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie este inclusă în programul de distribuire a alimentelor către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate, nu şi cheltuielile generate de achiziţionarea de alimente pe piaţă; prin urmare, având în vedere faptul că peste 43 de milioane de cetăţeni ai Uniunii suferă de sărăcie alimentară, subliniază că trebuie găsit de urgenţă un nou temei juridic pentru a asigura în continuare acelaşi nivel de sprijin pentru programele de asistenţă alimentară;

9.  ia act de reducerea finanţării destinate măsurilor veterinare şi fitosanitare, pe care Comisia o justifică prin îmbunătăţirea globală a situaţiei în acest domeniu, în special prin diminuarea nevoilor pentru eradicarea febrei catarale ovine; îndeamnă totuşi Comisia să menţină mijloacele ce permit o monitorizare strictă a sănătăţii animalelor şi plantelor şi să asigure un nivel înalt de protecţie a consumatorilor;

10. solicită adoptarea proiectelor-pilot propuse, în special a proiectului-pilot destinat completării lacunelor din datele necesare pentru crearea de instrumente solide bazate pe dovezi care să recompenseze agricultorii care furnizează bunuri publice de mediu, a proiectului-pilot de creare a unei reţele pentru bunăstarea animală coordonate la nivel european şi a proiectului-pilot pentru furnizarea de informaţii consumatorilor, în şcoli, la punctele de vânzare şi alte puncte de contact cu privire la standardele de înaltă calitate pe care agricultorii europeni trebuie să le respecte în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, mediul şi bunăstarea animalelor; solicită să fie implementat proiectul-pilot de creare a Observatorului european al preţurilor şi al adaosurilor comerciale în domeniul agricol, care va fi un instrument important pentru îmbunătăţirea transparenţei lanţului de aprovizionare cu produse alimentare, având în vedere fluctuaţiile preţurilor din ultimii ani; solicită prelungirea proiectului-pilot privind programul de schimb pentru tinerii agricultori, precum şi punerea în aplicare a proiectului-pilot pentru perfecţionarea tehnologiilor de citire a codurilor electronice de înregistrare a ovinelor; solicită Comisiei să pună în aplicare toate proiectele-pilot propuse.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

3

0

Membri titulari prezenţi la votul final

John Stuart Agnew, Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Agnès Le Brun, Mairead McGuinness, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Rareş-Lucian Niculescu, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Luís Paulo Alves, Spyros Danellis, Bas Eickhout, Ismail Ertug, Giovanni La Via, Astrid Lulling

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

George Sabin Cutaş, Pablo Zalba Bidegain

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (7.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: Britta Reimers

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Comisia pentru pescuit este conștientă de faptul că proiectul de buget 2012 se înscrie într-un context specific, legat de limitarea cheltuielilor publice de către statele membre. Potrivit declarațiilor Comisiei Europene, proiectul său de buget sprijină investițiile și relansarea economică. În acest sens, ar trebui reafirmat faptul că politicile din domeniul pescuitului se numără în continuare printre elementele-cheie ale economiei unui număr mare de regiuni, ale sectorului alimentar din Europa, ale coeziunii sociale și ale gestiunii ecosistemelor acvatice. Uniunea Europeană ar trebui, așadar, să își mențină cheltuielile în aceste sectoare la același nivel și să depună eforturi pentru a spori dinamismul și eficiența economică și socială în sectorul pescuitului.

Exercițiul 2012 va fi caracterizat de implementarea primelor măsuri legate de reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a politicii maritime integrate (PMI). În acest sens, trebuie evitată situația în care finanțarea măsurilor din cadrul PMI s-ar realiza în detrimentul creditelor alocate PCP și altor politici tradiționale din domeniul pescuitului. În acest context, la titlul 11 secțiunea III din proiectul de buget se subliniază eforturile Comisiei Europene de a menține nivelul creditelor de plată într-o ușoară creștere, dacă se iau în considerare rezervele. Cu toate acestea, este regretabil că bugetul alocat controalelor (11 08) a scăzut dramatic (cu 16,92% în credite de plată). Prin intermediul creditelor care vor fi votate, Comisia pentru pescuit va urmări îndeaproape programul de lucru al DG MARE și propunerile legislative privind reforma PCP.

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută efortul Comisiei Europene de a menține la același nivel ca în exercițiul precedent cuantumul global al creditelor de plată alocate domeniului pescuitului; subliniază totuși că plafonul resurselor financiare adoptat în cadrul financiar multianual 2007-2013 nu ține suficient cont de importanța politică a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), îndeosebi în ceea ce privește așteptările politice pentru un angajament mai ferm al Uniunii Europene în domeniul controlului pescuitului, al cercetării halieutice și al măsurilor sociale în contextul reducerii necesare a capacității în anumite domenii; consideră că eforturile de dezvoltare durabilă a domeniului pescuitului trebuie susținute, iar problemele sociale și economice din acest sector trebuie preîntâmpinate inclusiv într-un context economic dificil;

2.  ia act de nivelul ridicat al creditelor preconizate a fi înscrise în rezervă și solicită să fie inițiate în mod corespunzător actele legislative necesare pentru a permite utilizarea corespunzătoare a acestor sume, ținând cont de necesitatea încheierii la timp a acordurilor internaționale din domeniul pescuitului;

3.  salută majorarea creditelor de plată alocate piețelor produselor piscicole (11 02), chiar dacă le consideră insuficiente, și a Fondului european pentru pescuit (FEP) (11 06); consideră, de asemenea, că trebuie să se țină seama și de crearea treptată, în 2012, a Observatorului prețurilor de pe piața produselor piscicole, pentru care Comisia s-a angajat să propună un temei juridic;

4.  își exprimă regretul cu privire la propunerea Comisiei de a diminua nivelul global al creditelor de angajament și de plată destinate controlului și implementării PCP, în special în ceea ce privește contribuțiile financiare pentru statele membre sub forma creditelor de plată; consideră că Comisia Europeană trebuie să se implice mai activ pentru a facilita și a promova utilizarea acestor credite;

5.  solicită, cu toate acestea, menținerea la nivelul din 2011 a creditelor destinate Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului, ale cărei eforturi trebuie sprijinite și promovate; subliniază însă că aceasta nu se poate substitui rolului important al statelor membre în acest domeniu, care trebuie să dispună de fonduri adecvate în acest sens;

6.  constată că creditele destinate politicilor legate de conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor acvatice (11 07) rămân în general la același nivel, însă, având în vedere nivelul de execuție din 2010, solicită statelor membre să utilizeze în proporție mai mare creditele puse inițial la dispoziția lor;

7.  ia act de crearea unei linii bugetare destinate PMI, dar constată că creditele propuse nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor principale ale acestei noi politici; reafirmă că finanțarea PMI nu trebuie să se facă, în niciun caz, în detrimentul alocărilor bugetare tradiționale din cadrul PCP și că este necesar să se găsească un echilibru just în cursul utilizării creditelor înscrise în rezervă la rubricile 1 și 2 din cadrul financiar multianual;

8.  respinge ferm reducerile drastice prevăzute la capitolul referitor la pescuit în poziția Consiliului privind bugetul 2012; regretă deci intenția Consiliului de a reduce drastic fondurile alocate de Uniune acestui sector, care duce lipsă acută de resurse, având în vedere semnificația sa din punctul de vedere al amenajării teritoriului, al securității alimentare, al aprovizionării pieței, pentru Uniunea Europeană în ansamblu;

9.  reamintește că, în cel de-al treilea raport anual privind implementarea FEP, Comisia s-a angajat să ofere asistență statelor membre „în vederea stimulării punerii în aplicare a programului prin mai buna concepere a măsurilor” și menționează posibilitatea de a recurge la instrumente pentru o mai bună utilizare a FEP; subliniază necesitatea ca aceste instrumente să fie concretizate de urgență de către Comisie;

10. atrage atenția Consiliului asupra faptului că reducerea resurselor financiare din sectorul pescuitului nu va permite niciodată dezvoltarea durabilă a acestuia; observă că Uniunii Europene îi revine un rol indispensabil și în promovarea în întreaga lume a caracterului sustenabil al pescuitului; constată că, fără mijloace suplimentare pentru activitățile de control, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat va submina în continuare eforturile enorme ale pescarilor din UE, ceea ce reprezintă o piedică în calea bunei funcționări a acestei piețe;

11. solicită Consiliului să își reexamineze poziția în ceea ce privește nivelul creditelor de plată și de angajament de la toate liniile bugetare din cadrul titlului 11; subliniază importanța FEP pentru adaptarea comunităților pescărești la noile evoluții industriale, pentru tranziția acestora către modalități mai ecologice de producție și pentru diversificarea durabilă a activității lor economice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Josefa Andrés Barea, Antonello Antinoro, Kriton Arsenis, Alain Cadec, João Ferreira, Carmen Fraga Estévez, Pat the Cope Gallagher, Marek Józef Gróbarczyk, Carl Haglund, Ian Hudghton, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Struan Stevenson, Catherine Trautmann, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Paul Besset, Ole Christensen, Chris Davies, Estelle Grelier, Sławomir Witold Nitras, Raül Romeva i Rueda, Nikolaos Salavrakos, Antolín Sánchez Presedo

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Jarosław Kalinowski

AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educaŢie (5.10.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Morten Løkkegaard

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că programele europene de educație pun în evidență și demonstrează valoarea adăugată europeană, îmbunătățesc mobilitatea și sunt esențiale pentru succesul strategiei Europa 2020; regretă faptul că proiectul de buget al Comisiei nu propune finanțare suplimentară pentru educație și formare, pe lângă programarea financiară; încurajează Comisia și pe toți actorii implicați relevanți să plaseze la același nivel științele naturale cu cele umaniste în implementarea programelor de educație europeană; solicită acordarea unei mai bune vizibilități științelor umaniste în programele de educație ce urmează a fi propuse pentru viitorul cadru financiar multianual; solicită suplimentarea semnificativă a creditelor pentru programul de învățare pe tot parcursul vieții în bugetul 2012 și pentru dublarea fondurilor destinate educației în viitorul CFM;

2.  subliniază importanța politicilor culturale și în special a celor publice pentru educație și formare și pentru accesul tuturor la cultură;

3.  deploră faptul că Consiliul vizează reducerea creditelor de angajament pentru 2012 în cazul programului Cultura; consideră absolut necesar, în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, să nu fie neglijat rolul culturii în dezvoltarea identității europene și la îmbogățirea societăților noastre; în acest sens, solicită păstrarea sau chiar creșterea finanțării și investițiilor în cultură;

4.  reamintește că articolul 165 TFUE acordă Uniunii noi competențe în domeniul sportului; subliniază importanța sportului în societate, nu doar în ceea ce privește avantajele pentru sănătate, competiție și pentru incluziunea socială și promovarea valorilor precum solidaritatea, munca în echipă și excelența, valori susținute și întruchipate de proiectul european, dar și din punct de vedere al creșterii economice și al creării de locuri de muncă solicită, prin urmare, finanțare suficientă pentru pregătirea și instituirea unui program UE ambițios în domeniul sportului;

5.  subliniază faptul că jurnaliștii și mass-media au un rol esențial în crearea unei sfere publice europene care să permită cetățenilor să participe la integrarea europeană; subliniază importanța unei strategii cuprinzătoare a UE privind comunicarea, pentru a conferi mai multă legitimitate Uniunii și mai multă importanță cetățeniei europene; își exprimă îngrijorarea, prin urmare, cu privire la abandonarea de către Comisie a propriei strategii pan-europene pentru rețelele media, prin stoparea inițiativei sale pentru o rețea de televiziune pan-europeană; îndeamnă Comisia să înființeze respectiva rețea de televiziune într-un timp cât mai scurt și să propună o strategie cuprinzătoare de comunicare, pentru a spori legitimitatea Uniunii și pentru a consolida sfera publică europeană; și solicită în mod ferm Comisiei să analizeze modul de operare în practică a inițiativei Parlamentului privind jurnalismul de investigație transfrontalier pentru a salvgarda implementarea sa independentă și imparțială și pentru a clarifica mai bine poziția sa cu privire la viitoarele perspective pentru strategia pan-europeană pentru rețelele media;

6.  se opune reducerilor propuse la finanțarea școlilor europene, care ar putea afecta calitatea educației, a formării profesorilor și a proporției profesori/elevi, și totodată ar crea discriminare între elevi pe motive de origine lingvistică sau dizabilități, aducând astfel atingere Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

7.  subliniază contribuția esențială a programului MEDIA în sectorul audiovizual european și beneficiile economice, culturale, educaționale și sociale rezultate; solicită, prin urmare, o finanțare suplimentară în favoarea acestui sector în ascensiune.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Magdi Cristiano Allam, Maria Badia i Cutchet, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Jean-Marie Cavada, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Morten Løkkegaard, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Hannu Takkula, Sampo Terho, László Tőkés, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Luigi Berlinguer, Nessa Childers, Seán Kelly, Iosif Matula, Georgios Papanikolaou

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jacky Hénin

AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (2.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

Poziţia Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secţiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: Franziska Keller

SUGESTII

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.  salută propunerea Comisiei de majorare cu 17,7% a creditelor de angajament din bugetul alocat spaţiului de libertate, securitate şi justiţie;

2.  consideră, cu toate acestea, că ar trebui acordată prioritate domeniilor în care există o nevoie clară de acţiune din partea Uniunii Europene şi în care Uniunea Europeană oferă valoare adăugată şi creează condiţii pentru a exploata sinergiile potenţiale care există în domeniul cooperării în materie de aplicare a legilor, gestionării integrate a frontierelor şi sistemelor de drept penal; subliniază că noile măsuri şi programe necesită o justificare adecvată;

3.  subliniază că agenţiile ar trebui să dispună de fonduri adecvate, rezonabile şi care pot fi justificate pentru a-şi putea îndeplini noile atribuţii care le revin în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, cu Programul de la Stockholm şi cu mandatul lor;

4.  regretă că evaluarea fondurilor din domeniul migraţiei şi al solidarităţii nu a fost predată Parlamentului, după cum se anunţase în iunie 2011, astfel încât din evaluare nu se poate trage nicio concluzie şi nu poate fi luată în considerare pentru bugetul pe 2012;

5.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului toate evaluările relevante referitoare la fondurile şi programele existente, în timp util, înainte de începerea discuţiilor privind noul cadru financiar multianual;

6.  remarcă faptul că la dispoziţia Frontex trebuie puse suficiente resurse financiare pentru ca agenţia să îşi poată îndeplini sarcinile conform noului mandat şi că bugetul Frontex ar trebui revizuit în prima jumătate a anului 2012 când, în urma intrării în vigoare a noului regulament, agenţia va putea stabili resursele de care are nevoie pentru a demara realizarea noilor sarcini pe parcursul anului 2012 şi, eventual, şi pentru a deschide birourile operaţionale ale Frontex;

7.  solicită să se pună suficiente resurse la dispoziţia Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru a permite agenţiei să devină pe deplin operaţională cât mai curând posibil;

8.  consideră că este necesar să se înscrie în rezervă o parte substanţială a fondurilor destinate SIS II pentru a asigura monitorizarea evoluţiilor din cadrul SIS II şi informarea adecvată a autorităţii bugetare; subliniază că înscrierea unor sume în rezervă şi eliberarea lor din rezervă ulterior în anul 2011 a condus deja la un mai bun flux al informaţiilor;

9.  consideră că o proporţie semnificativă din fondurile disponibile în cadrul liniilor bugetare aferente ar trebui alocată pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari ale UE în materie de securitate informatică, beneficiind pe deplin de posibilele sinergii dintre programele existente;

10. consideră că este important să se reinstituie proiectul de buget pentru Fondul pentru frontiere externe, deoarece acesta reprezintă un instrument care asigură organizarea eficientă a acţiunilor de control care se referă atât la sarcini de verificare, cât şi de supraveghere a frontierelor externe şi contribuie la apărarea drepturilor fundamentale şi la împiedicarea migraţiei ilegale, a traficului de persoane, a crimei organizate şi exploatării în muncă;

11. consideră că proiectul de buget pentru Fondul european de returnare ar trebui reinstituit, deoarece acesta asigură gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, ceea ce va contribui la reîntoarcerea şi reintegrarea voluntară a unui număr din ce în ce mai mare de persoane, la cooperarea cu alte state membre şi cu ţări terţe pe probleme de returnare, în contextul promovării respectării drepturilor fundamentale şi consolidării unui spaţiu de libertate şi justiţie;

12. insistă asupra necesităţii ca Parlamentul European să fie informat, în timp util şi în mod precis, cu privire la execuţia bugetului, în special cu privire la scopul în care au fost cheltuiţi banii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

31.8.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

2

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Vilija Blinkevičiūtė, Rita Borsellino, Philip Claeys, Rosario Crocetta, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Baroness Sarah Ludford, Monica Luisa Macovei, Véronique Mathieu, Claude Moraes, Jan Mulder, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Rui Tavares, Wim van de Camp, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Edit Bauer, Andrew Henry William Brons, Anna Maria Corazza Bildt, Ioan Enciu, Franziska Keller, Ádám Kósa, Marian-Jean Marinescu, Hubert Pirker, Michèle Striffler, Marie-Christine Vergiat, Cecilia Wikström

Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Regina Bastos

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituŢionale (8.9.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportor pentru aviz: Algirdas Saudargas

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, ca rezultat al crizei economice, atât statele membre ale UE, cât și Uniunea Europeană au fost nevoite să ia decizii dificile și să efectueze reduceri ale bugetelor proprii;

B.  întrucât este esențial să fie menținută o finanțare corespunzătoare pentru realizarea unei politici eficace de comunicare, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel local;

C. întrucât Regulamentul privind inițiativa cetățenească, care va fi pus în aplicare începând cu 1 aprilie 2012, necesită o politică eficace de comunicare, precum și mecanisme corespunzătoare de punere în aplicare, care trebuie finanțate în mod adecvat,

1.  salută creditele bugetare, pe care le consideră adecvate, alocate pentru partidele și fundațiile politice europene;

2.  aprobă majorarea creditelor de angajament pentru linia „Informații pentru media”, întrucât mass-media joacă un rol important în activitățile de comunicare și de informare;

3.  ia act cu regret de diminuarea constantă a creditelor alocate liniei bugetare „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa”, de la care sunt finanțate activitățile de comunicare desfășurate în parteneriat de către Comisie, Parlamentul European și statele membre; consideră, dimpotrivă, că această linie trebuie consolidată, deoarece operațiunile de comunicare de la nivelul Uniunii care dezvoltă sinergii cu autoritățile naționale, regionale și locale măresc în mod semnificativ impactul informațiilor difuzate, care ajung astfel la cel mai larg public posibil;

4.  este conștient de importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea societății civile și a vieții politice care să includă o perspectivă europeană; consideră că reducerea cheltuielilor legate de cetățenie este regretabilă; prin urmare, consideră că este necesar să fie reinstituite creditele de angajament din 2011 pentru linia bugetară „Europa pentru cetățeni” în vederea asigurării unei puneri în aplicare corespunzătoare a acestui program;

5.  este pe deplin convins de necesitatea de a crea o nouă linie bugetară pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind inițiativa cetățenească, întrucât eficacitatea acestui nou instrument de democrație participativă este condiționată de existența unei finanțări și a unor resurse adecvate;

6.  consideră că reducerea cheltuielilor cu publicațiile digitale este inoportună, în special în condițiile în care reglementările privind Jurnalul Oficial al UE sunt puse în discuție; întrucât există posibilitatea ca Jurnalul Oficial să fie publicat în viitor numai în formă electronică, invită Consiliul să mențină creditele cel puțin la același nivel ca în 2011.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Carlo Casini, Andrew Duff, Matthias Groote, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, David Martin, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, György Schöpflin, Søren Bo Søndergaard, Rafał Trzaskowski, Luis Yáñez-Barnuevo García

Membri supleanți prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Íñigo Méndez de Vigo, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sajjad Karim

AVIZ al Comisiei pentru petiŢii (18.7.2011)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile

(2011/2020(BUD))

Raportoare pentru aviz: Silvana Koch-Mehrin

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că resursele bugetare solicitate de Ombudsmanul European îi vor permite acestuia să își îndeplinească obligațiile prevăzute în statutul său, în dispozițiile de punere în aplicare și în acordurile de cooperare, precum și să își desfășoare activitatea cu eficacitate; observă cu satisfacție că în ultimii ani au fost înregistrate rezultate foarte bune, investigațiile fiind efectuate mai rapid, dar fără a se compromite calitatea acestora; subliniază faptul că acest lucru a fost posibil datorită suplimentării personalului și utilizării unor metode inovatoare de anchetă; încurajează Ombudsmanul să depună în continuare eforturi în vederea obținerii și în viitor a unor rezultate excelente;

2.  constată cu satisfacție că majorarea propusă în estimarea bugetului Ombudsmanului pentru 2012 se limitează la 0,47% (+ 44 605 EUR) și că Ombudsmanul nu solicită noi posturi; ia act de faptul că, în contextul crizei financiare și economice actuale și pentru a da dovadă de solidaritate cu omologii săi de la nivel național și regional, care trec printr-o perioadă dificilă pe plan bugetar, Ombudsmanul a încercat să limiteze pe cât posibil creșterea bugetului său;

3.  felicită Ombudsmanul pentru moderația de care a dat dovadă în estimarea bugetului său și pentru solidaritatea arătată față de partenerii săi din statele membre; ia act de intenția Ombudsmanului de a da dovadă de o moderație maximă în bugetele viitoare;

4.  sprijină cererea Ombudsmanului pentru reclasificarea la nivel superior a 11 posturi (7 AST și 4 AD) în conformitate cu Statutul funcționarilor [articolul 6 alineatul (2)]; reamintește că autorizarea pentru aceste reclasificări la nivel superior nu înseamnă automat 11 promovări;

5.  constată cu satisfacție că Ombudsmanul își continuă politica de planificare multianuală, examinând sistematic liniile bugetare și redistribuind resursele în vederea realizării de economii; constată că aplicarea strategiei de examinare a liniilor bugetare a permis realizarea de economii la 16 dintre cele 23 de linii bugetare; îndeamnă celelalte instituții ale UE să urmeze exemplul Ombudsmanului în materie de bune practici și să aplice această metodă;

6.  constată că această politică a generat economii de 57 870 EUR în 2012, ceea ce reprezintă 56,5% din majorările totale de la celelalte linii bugetare;

7.  își exprimă aprobarea pentru politica de formare aplicată de Ombudsman, inclusiv în ceea ce privește intenția de a adera la contractul-cadru interinstituțional, care permite accesul la un număr mare de cursuri pentru personalul instituției, cu scopul de a ameliora eficiența acestuia și pentru a armoniza obiectivele instituției;

8.  ia act de noua strategie a Ombudsmanului pentru perioada 2009-2014, care se bazează pe cinci obiective: a cunoaște opiniile părților interesate, a obține rezultate mai rapid, a convinge instituțiile să își îmbunătățească cultura administrativă, a comunica cu eficacitate și a adapta metodele de lucru atunci când este cazul;

9.  încurajează Ombudsmanul să mențină în continuare buna cooperare cu Comisia pentru petiții, precum și cu SOLVIT și cu mediatorii naționali, în vederea transmiterii rapide și eficace a plângerilor care nu intră în competența sa către autoritatea competentă, pentru a apăra cât mai bine drepturile cetățenilor europeni.

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Comisia pentru petiții a luat act de estimarea Ombudsmanului European privind nevoile sale bugetare pentru exercițiul financiar 2012, pe care acesta a prezentat-o autorității bugetare în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar[1].

Estimarea bugetului Ombudsmanului pentru 2012 se ridică la suma de 9 472 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 0,47 % (+44 605 EUR) față de bugetul 2011 (+ 0,67%). Această sumă ține seama de impactul inflației și de creșterea costului vieții, așa cum au fost estimate de Comisie. Având în vedere actuala situație economică și pentru a-și arăta solidaritatea față de partenerii săi din statele membre, Ombudsmanul a dat din nou dovadă de moderație în estimarea bugetului său pentru 2012.

Misiunea Ombudsmanului European

Misiunea Ombudsmanului European, definită la articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este de a obține rezolvări corecte și echitabile ale plângerilor care i-au fost adresate de cetățeni, asociații sau întreprinderi împotriva instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii Europene. Ombudsmanul încurajează transparența și promovează o cultură administrativă orientată spre calitatea serviciului. El dorește să clădească încrederea prin dialogul dintre cetățeni și Uniunea Europeană și să dezvolte cele mai înalte standarde de comportament în instituțiile Uniunii.

Pentru a-și îndeplini această misiune, Ombudsmanul cooperează îndeaproape cu celelalte instituții și organe ale UE și cu o rețea formată din mediatorii de la nivel regional și național din statele membre. Astfel, el poate asigura un serviciu prompt și eficace pentru a ajuta cetățenii și asociațiile.

Dl Nikiforos Diamandouros a fost reales în funcția de Ombudsman European de către Parlamentul European la 20 ianuarie 2010. Instituția Ombudsmanului și-a celebrat cea de a cincisprezecea aniversare în data de 27 septembrie 2010. Aceste eveniment a fost o ocazie de a stabili și lansa o nouă strategie pentru mandatul 2009-2014 al Ombudsmanului. Noua strategie include cinci obiective rezumate printr-un cuvânt-cheie și o scurtă explicitare.

1. A asculta - a asculta părțile interesate, a da dovadă de deschidere la sugestiile acestora și a identifica cele mai bune practici.

2. A obține rezultate - a găsi modalități de a obține rezultate mai rapid.

3. A convinge - a avea un impact pozitiv asupra culturii administrative a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

4. A comunica - a pune cu promptitudine la dispoziția părților interesate și a publicului informații utile și ușor accesibile.

5. A se adapta - a regândi permanent utilizarea resurselor în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității activității.

Proiectul de buget 2012 al Ombudsmanului a fost pregătit ținându-se seama de această strategie.

Volumul de lucru

Ombudsmanul a primit 2 667 de plângeri în 2010, dintre care 774 se situau în sfera sa de competență (3 098 și, respectiv, 727 în 2009). El a deschis 335 de noi investigații (339 în 2009) și a închis 326 (318 în 2009). În 2010, numărul total de plângeri și cereri de informații s-a ridicat la 3 700. În 179 dintre cazurile închise în 2010 s-a obținut un rezultat pozitiv.

În peste 70% din cazurile tratate (1 997), Ombudsmanul a fost în măsură să ajute reclamantul deschizând o investigație, transferând cazul în sarcina unui organism competent sau oferind recomandări despre instituțiile la care acesta poate apela. Plângerile au fost transferate fie în sarcina unui membru al Rețelei Europene a Ombudsmanilor, fie a Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, fie a Comisiei, fie a altor organisme, cum ar fi rețeaua SOLVIT.

Principalele caracteristici ale bugetului Ombudsmanului

Bugetul Ombudsmanului cuprinde 3 titluri:

Titlul I - Cheltuieli privind persoanele care lucrează cu instituția (79%)

Titlul II - Clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli de funcționare (14%)

Titlul III - Cheltuieli pentru misiunile generale (7%)

Titlul I

Cea mai mare parte a bugetului acoperă cheltuielile cu personalul instituției (salarii, drepturi etc.). Această parte este inflexibilă prin natura sa și crește automat în conformitate cu dispozițiile și punerea în aplicare a Statutului funcționarilor (promovări, trepte și ajustări anuale).

Schema de personal a Ombudsmanului cuprinde în prezent 64 de posturi. Ombudsmanul prevede pentru 2012 reclasificarea la nivel superior a 11 posturi (7 AST și 4 AD). Trebuie reamintit că autorizarea pentru aceste reclasificări la nivel superior nu înseamnă automat 11 promovări. Deciziile privind promovarea funcționarilor merituoși se află numai și numai la latitudinea Ombudsmanului. Ombudsmanul nu a cerut noi posturi în bugetul 2012.

În concordanță cu noua politică de formare lansată în 2010, Ombudsmanul a solicitat pentru 2012 majorarea creditelor pentru formare. Instituția va adera în 2012 la contractul-cadru interinstituțional. Pe de o parte, vor fi asigurate astfel mai multe posibilități de formare și accesul la un număr mare de cursuri. Pe de altă parte, cheltuielile cu formarea vor crește.

Titlurile II și III

În ceea ce privește clădirile, Ombudsmanul nu intenționează să modifice în viitorul apropiat aranjamentele actuale prin care închiriază birouri la Strasbourg și la Bruxelles de la Parlamentul European pentru suma de 488 000 EUR, ușor mai mare față de suma de 479 200 EUR plătită în 2010.

Cheltuielile de la titlurile II și II înregistrează o creștere cu 0,77% (+ 15 400 EUR). Această cifră este rezultatul majorării totale de 63 300 EUR, care este compensată de economiile în valoare de 47 900 EUR.

Ombudsmanul își continuă strategia de examinare atentă a tuturor liniilor bugetare pentru a identifica și realiza economii. Instituția utilizează o perspectivă multianuală care îi permite să programeze proiecte pe mai mulți ani, să repartizeze nevoile de credite pe o perioadă mai lungă, să efectueze redistribuiri între liniile bugetare și, astfel, să facă economii. Această abordare sistematică a condus la reduceri înregistrate la 16 dintre cele 23 de linii bugetare.

Concluzii

-  Cuantumul total al resurselor bugetare cerut de Ombudsman îi va permite acestuia să își îndeplinească obligațiile și să își desfășoare activitatea cu eficacitate.

-  Creșterea modestă din estimarea bugetului este adecvată având în vedere actuala situație economică și financiară; același lucru este valabil și în ceea ce privește consolidarea schemei de personal a Ombudsmanului.

-  Politica de formare ar trebui continuată și justifică majorarea solicitată a creditelor pentru formare.

-  Strategia utilizării unei perspective multianuale, a redistribuirilor și a examinării sistematice a liniilor bugetare pentru a realiza economii s-a dovedit a fi productivă și ar trebui să fie continuată.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

13.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Elena Băsescu, Heinz K. Becker, Victor Boștinaru, Peter Jahr, Lena Kolarska-Bobińska, Erminia Mazzoni, Edward McMillan-Scott, Mariya Nedelcheva, Chrysoula Paliadeli, Nikolaos Salavrakos, Jarosław Leszek Wałęsa, Angelika Werthmann, Rainer Wieland, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Kinga Göncz, Cristian Dan Preda, Phil Prendergast

  • [1]  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

11.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Francesca Balzani, Lajos Bokros, Andrea Cozzolino, Jean-Luc Dehaene, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Ivars Godmanis, Ingeborg Gräßle, Estelle Grelier, Carl Haglund, Lucas Hartong, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Anne E. Jensen, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Giovanni La Via, Barbara Matera, Nadezhda Neynsky, Miguel Portas, Dominique Riquet, László Surján, Helga Trüpel, Angelika Werthmann

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Bastiaan Belder, Cristian Silviu Bușoi, Maria Da Graça Carvalho, Frédéric Daerden, Derk Jan Eppink, Hynek Fajmon, Roberto Gualtieri, Peter Jahr, María Muñiz De Urquiza, Paul Rübig, Peter Šťastný, Georgios Stavrakakis

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Róża Gräfin von Thun und Hohenstein