Procedură : 2011/2087(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0385/2011

Texte depuse :

A7-0385/2011

Dezbateri :

PV 01/02/2012 - 18
CRE 01/02/2012 - 18

Voturi :

PV 02/02/2012 - 12.9
CRE 02/02/2012 - 12.9
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0025

RAPORT     
PDF 383kWORD 351k
21 noiembrie 2011
PE 466.981v02-00 A7-0385/2011

privind dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Santiago Fisas Ayxela

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM (2011)0012 final),

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei privind sportul (COM (2007)0391),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind combaterea corupției în UE [COM (2011)0308],

având în vedere cele două convenții ale Consiliului Europei, cea referitoare la violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, din 19 august 1985, și cea împotriva dopajului, din 19 august 1990,

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iunie 2003 privind femeile și sportul(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 aprilie 2004 referitoare la respectarea standardelor de bază privind munca în producția de bunuri sportive pentru Jocurile Olimpice(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind dopajul în sport(3),

–   având în vedere Declarația sa din 14 martie 2006 privind lupta împotriva rasismului în fotbal(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2006 privind prostituția forțată în contextul evenimentelor sportive mondiale(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 referitoare la viitorul fotbalului profesionist în Europa(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 referitoare la rolul sportului în educație(7),

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 intitulată „Carte albă privind sportul”(8),

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(9),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2009 referitoare la integritatea jocurilor de noroc on-line(10),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la cel de-al cincilea Raport privind coeziunea al Comisiei și strategia pentru politica de coeziune după 2013(11),

–   având în vedere Declarația scrisă 62/2010 din 16 decembrie 2010 referitoare la creșterea sprijinul acordat sporturilor la nivel de masă,

–   având în vedere Decizia 2010/37/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind Anul european al Activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă (2011),

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active(12),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 17 iunie 2010 privind noua strategie pentru locuri de muncă și creștere,

–   având în vedere rezoluția Consiliului din 1 iunie 2011 privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014(13),

–   având în vedere Declarația de la Punta de l’Este din decembrie 1999 și masa rotundă a UNESCO privind sporturile și jocurile tradiționale(14), referitoare la recunoașterea sporturilor și jocurilor tradiționale ca făcând parte din patrimoniul intangibil și fiind un simbol al diversității culturale,

–   având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Tribunalului, precum și deciziile Comisiei în materie sportivă,

–   având în vedere Carta europeană a drepturilor femeilor în sport (Jump in Olympia. Strong(er) Women through Sport („Femei (mai) puternice prin sport”),

–   având în vedere Carta privind combaterea discriminării LGBT în sport,

–   având în vedere articolele 6, 19 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(15) din 11-12 octombrie 2011 și avizul Comitetului Economic și Social European din 26-27 octombrie 2011 intitulat „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului”(16),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0385/2011),

A. întrucât sportul contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii, scoate în evidență valori pedagogice și culturale fundamentale și constituie un vector al integrării, în măsura în care se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de sex, origine etnică, religie, vârstă, naționalitate, condiție socială sau orientare sexuală;

B.  întrucât caracterul specific al sportului ar trebui să fie luat în considerare cu prioritate în hotărârile CEJ și în deciziile Comisiei pe probleme de sport;

C. întrucât toate părțile interesate, inclusiv factorii de decizie, trebuie să țină seama de caracterul specific al sportului, de structurile sale bazate pe voluntariat, precum și de funcțiile sale sociale și educaționale;

D. întrucât caracterul specific al sportului rezidă în ansamblul aspectelor sale esențiale, care îl diferențiază de celelalte sectoare de activitate, inclusiv de activitățile economice; întrucât el ar trebui totuși să intre sub incidența legislației Uniunii Europene, de fiecare dată când este necesar și adecvat;

E.  întrucât acțiunea UE în domeniul sportului ar trebui să ia întotdeauna în considerare caracterul specific al sportului, respectând aspectele sale sociale, educaționale și culturale;

F.  întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, sportul este o competență a UE care vizează promovarea corectitudinii și deschiderii în competițiile sportive, cooperarea între organismele cu responsabilități în domeniul sportului, protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, sporirea beneficiilor legate de sănătate, a celor sociale, culturale și economice ale sportului și necesită sprijin financiar și politic adecvat;

G. întrucât sportul are o contribuție uriașă la valorile pozitive, cum ar fi fairplay-ul, respectul și integrarea socială;

H. întrucât miliarde de oameni din întreaga lume practică sporturi inventate, codificate și răspândite în Europa și, în plus, remarcă faptul că mișcarea olimpică modernă a fost creată în Franța de către baronul Pierre de Coubertin;

I.   întrucât politica UE în domeniul sportului trebuie elaborată astfel încât să promoveze și să sprijine atât scopurile și obiectivele sportului profesionist, cât și pe acelea ale sportului pentru amatori,

J.   întrucât sprijinirea și promovarea sportului pentru persoanele cu dizabilități intelectuale sau fizice ar trebui să fie o prioritate în cadrul UE, având în vedere rolul său important în asigurarea integrării sociale, a sănătății publice și a voluntariatului peste frontiere;

K. întrucât voluntariatul reprezintă piatra unghiulară pentru majoritatea sporturilor de amatori din Europa;

L.  întrucât 35 de milioane de amatori și cluburi și asociații sportive fără scop lucrativ contribuie la dezvoltarea sportului de masă și la răspândirea idealurilor sportive;

M. întrucât sportul este hotărâtor pentru starea de sănătate în societatea modernă și, prin rolul său în educația formală și informală, constituie un element esențial al unei educații de înaltă calitate și contribuie la împlinirea personală a cetățenilor în vârstă;

N. întrucât promovarea activităților fizice și sportive contribuie la realizarea unor economii importante în ceea ce privește cheltuielile publice în materie de sănătate;

O. întrucât un factor-cheie motivant pentru implicarea cetățenilor în sport și în activități fizice este dorința de a-și îmbunătăți sănătatea și bunăstarea personale;

P.       întrucât practicile legate de dopaj încalcă valorile sportului și îi expun pe sportivi la pericole grave, afectându-le în mod grav și permanent sănătatea;

Q. întrucât sportul la nivel înalt este exponentul anumitor valori sportive fundamentale, pe care le transmite în general societății, încurajând participarea la activitățile sportive;

R.  având în vedere precaritatea situației a numeroși atleți de nivel înalt la finalul carierei lor sportive;

S.  întrucât este esențial ca sportivii să fie pregătiți în vederea reconversiei profesionale, ajutându-i să beneficieze de învățământul general sau de formare profesională în paralel cu pregătirea lor sportivă;

T.  întrucât drepturile fundamentale ale sportivilor trebuie salvgardate și protejate;

U. întrucât, în cursul competițiilor sportive, pot surveni acte de violență verbală și fizică și manifestări discriminatorii;

V. întrucât practicarea sportului de către femei nu este suficient de apreciată, iar femeile nu sunt bine reprezentate în cadrul organelor de decizie ale organizațiilor sportive;

W. întrucât activitățile sportive necesită baze, echipamente și aparate specifice și adecvate și întrucât școlile trebuie să fie dotate cu structuri adecvate pentru promovarea educației fizice;

X. întrucât sportul ocupă un loc important în economia europeană, deoarece oferă, direct sau indirect, locuri de muncă pentru aproximativ 15 milioane de persoane, adică pentru 5,4 % din populația activă și reprezintă o valoare adăugată anuală de aproximativ 407 miliarde de euro, respectiv 3,65 % din PIB-ul european; întrucât avântul economic al sportului contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Y. întrucât încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale organizațiilor sportive și creșterea pirateriei digitale, în special a retransmiterii neautorizate a evenimentelor sportive în direct, subminează economia întregului sector al sportului;

Z.  întrucât sportul nu funcționează ca un sector tipic al economiei, din cauza interdependenței dintre adversari și a echilibrului concurențial necesar pentru menținerea incertitudinii rezultatelor,

AA.     întrucât sportul, datorită caracteristicilor sale specifice și structurilor organizaționale, la temelia cărora se află federații care nu funcționează precum întreprinderile comerciale, nu se comportă ca o activitate economică tipică și întrucât trebuie făcută o diferență între interesul sportiv și cel comercial;

AB.     întrucât dialogul social european poate juca un rol important și ar trebui, prin urmare, promovat;

AC.     întrucât sportul joacă un rol important și aduce bucurie multor cetățeni, indiferent dacă sunt participanți, suporteri sau spectatori;

AD.     întrucât marile evenimente și practica sportivă oferă ocazii extraordinare de a exploata potențialul de dezvoltare a turismului în Europa, care poate fi un mijloc de răspândire a valorilor și a principiilor asociate sportului;

AE.     întrucât modelul sportiv european se bazează pe o federație pentru fiecare disciplină sportivă și, ca rezultat al unei îndelungate tradiții democratice, se caracterizează printr-o organizare autonomă, democratică, teritorială și piramidală a mecanismelor de solidaritate sportivă și financiară, cum ar fi principiul promovării și al retrogradării sau competițiile deschise la care participă atât cluburi, cât și echipe naționale;

AF.     întrucât transparența și responsabilitatea democratică ale cluburilor sportive pot fi îmbunătățite prin implicarea suporterilor în structura de acționariat și de conducere a cluburilor lor;

AG.     întrucât organizațiile sportive tradiționale și locale joacă un rol-cheie în consolidarea culturii, în promovarea integrării sociale și în întărirea comunităților;

AH.     întrucât echipele naționale joacă un rol esențial, întrucât competițiile internaționale rămân elemente de referință și întrucât trebuie combătută naturalizarea de conveniență;

AI. întrucât însăși natura competițiilor dintre echipele naționale implică faptul că federațiile și cluburile sportive pot îmbunătăți formarea sportivilor naționali;

AJ. întrucât sportul profesionist și cel de masă sunt vulnerabile și grav efectate de instabilitatea financiară, iar federațiilor în cauză le incumbă responsabilitatea de a încuraja cluburile să adopte o cultură a planificării și a investițiilor judicioase;

AK.    întrucât transferurile internaționale pot fi periculoase pentru sportivii tineri, deoarece pot apărea consecințe precum eșecul sportiv, îndepărtarea de familie și marginalizarea socială atunci când tinerii sportivi pleacă de acasă prea devreme;

AL.     întrucât federațiile sportive nu dispun de mijloacele structurale și juridice pentru a acționa în mod eficace împotriva aranjării meciurilor;

AM.    întrucât serviciile legate de jocurile de noroc sunt excluse, din cauza caracterului lor specific, din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile (2006/123/CE) și al noii Directive privind drepturile consumatorilor (aprobată de Parlamentul European la 23 iunie 2011);

AN.    întrucât finanțarea sportului de masă poate fi asigurată numai dacă titularii licențelor naționale necesare pentru jocurile de noroc, care plătesc impozite și finanțează alte obiective de interes public în statele membre, sunt obligați prin lege la plata unor impozite „de utilitate publică” și sunt protejați efectiv împotriva concurenței ilegale;

AO.    întrucât reglementarea activității impresarilor jucătorilor necesită o acțiune concertată a organismelor de conducere din domeniul sportului și a autorităților publice, astfel încât să poată fi impuse sancțiuni eficiente împotriva impresarilor și/sau intermediarilor care încalcă normele;

AP.     întrucât sportul poate să joace un rol în diferite domenii ale relațiilor externe ale Uniunii, printre altele, prin intermediul diplomației;

Rolul social al sportului

1.  îndeamnă Comisia ca, în cadrul următorului CFM, să propună un buget dedicat și ambițios pentru politica în domeniul sportului, date fiind beneficiile sociale, culturale, economice și cele asupra sănătății publice ale sportului;

2.       invită statele membre să se asigure că educația fizică ajunge să fie parte integrantă din programa analitică a tuturor tipurilor de școli și subliniază importanța încurajării practicării activităților sportive la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în școli și universități, precum și în cadrul comunităților locale, care ar trebui încurajate să aibă facilități sportive dotate cu echipament corespunzător;

3.  îndeamnă statele membre să stabilească orientări clare pentru a integra sportul și activitatea fizică în toate nivelurile de învățământ din statele membre;

4.  subliniază importanța educației prin sport și potențialul sportului de a ajuta la reabilitarea tinerilor vulnerabili din punct de vedere social și solicită statelor membre, asociațiilor naționale, ligilor și cluburilor să dezvolte și să sprijine inițiative în acest sens;

5.  invită statele membre să încurajeze și să sprijine colaborarea dintre școli și cluburile sportive; în acest scop, Comisia ar trebui să facă uz de funcția sa de coordonare în domeniul sportului pentru a culege exemple de bune practici din statele membre și a le face accesibile tuturor celor interesați, la nivel european, într-o bancă de date centrală;

6.  recomandă Comisiei să încurajeze practicarea sportului în rândul persoanelor în vârstă, întrucât acesta favorizează interacțiunile sociale și un nivel ridicat de sănătate;

7.  subliniază faptul că sportul este, la toate vârstele, un domeniu important, având un mare potențial în ceea ce privește ridicarea nivelului general de sănătate al tuturor europenilor și, în consecință, solicită UE și statelor membre să faciliteze participarea la activitățile sportive și să promoveze un mod de viață sănătos, profitând de toate avantajele pe care le oferă sportul și reducând, în acest fel, cheltuielile aferente îngrijirii sănătății;

8.  invită Comisia și statele membre să acorde un sprijin mai puternic rolului profesioniștilor din domeniul sănătății în promovarea participării la activități sportive și să examineze modul în care furnizorii de asigurări de sănătate ar putea oferi stimulente ca modalitate de încurajare a participării la activitățile sportive.

9.  subliniază importanța asigurării accesului la sport pentru toți cetățenii în circumstanțe numeroase și diferite, cum ar fi la școală, la locul de muncă, drept activitate recreativă sau în cadrul unor cluburi și asociații;

10.      recunoaște activitatea desfășurată de către organizațiile care oferă activități sportive pentru persoanele cu dizabilități intelectuale sau fizice pe întreg teritoriul UE; solicită Comisiei, statelor membre si organizațiilor sportive să promoveze și să dezvolte, cu finanțări corespunzătoare, activitățile și competițiile sportive destinate persoanelor cu dizabilități, în special punându-le la dispoziție și oferindu-le accesul în condiții echitabile la activități și la echipamente sportive gratuite adaptate la nevoile lor;

11. subliniază marea putere socio-integratoare a sportului din numeroase domenii, printre care se numără angajamentul civic și înțelegerea democrației, promovarea sănătății, dezvoltarea urbană, integrarea socială, piața muncii, ocuparea forței de muncă, formarea profesională și educația;

12. încurajează statele membre, precum și instituțiile comunitare, să augmenteze ajutoarele destinate organizațiilor care luptă, prin sport, pentru integrarea persoanelor expuse riscului de excludere socială și acelora care promovează sportul în rândul persoanelor cu dizabilități fizice sau mintale;

13. încurajează statele membre să includă permanent sportul în programe și servicii, pentru o integrare reală a tuturor grupurilor care se confruntă cu pericolul discriminării și solicită organizațiilor sportive să adopte programe adecvate de formare pentru profesioniști și voluntari, cu scopul prevenirii și combaterii oricăror forme de discriminare sau rasism;

14. scoate în evidență funcția exemplară a sportului pentru societate și îndeamnă organismele de conducere din domeniul sportului să preia rolul de lideri în combaterea discriminării instituționale;

15. amintește că, în sport, nu trebuie să existe discriminări de gen și insistă asupra extinderii aplicării Cartei Olimpice în cadrul tuturor evenimentelor sportive, în special al celor europene;

16. solicită Consiliului, Comisiei, statelor membre și organismelor sportive de conducere naționale să se angajeze în direcția soluționării homofobiei și transfobiei și să implementeze adecvat legislația și politicile anti-discriminare, în special în privința lesbienelor, bisexualilor, homosexualilor și transgenilor sportivi;

17. invită statele membre să pună un accent mai mare pe importanța educației fizice de calitate pentru ambele sexe și sugerează ca acestea să dezvolte strategiile necesare pentru a aborda această problemă;

18. subliniază faptul că componența adunării generale și echilibrul de gen în rândul sportivilor legitimați trebuie să fie oglindită în aceea a organismelor de decizie ale organizațiilor sportive, asigurându-se accesul egal al bărbaților și al femeilor la funcțiile administrative, inclusiv la cele de la nivelul trans-național;

19. încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare importanța sportului ca mijloc de promovare a păcii, a dezvoltării economice, a dialogului intercultural, a sănătății publice, a integrării și a emancipării femeilor;

20. solicită Comisiei și statelor membre să îndemne Comitetul Olimpic Internațional să impună respectarea, în cadrul evenimentelor sportive, a propriilor sale reguli din cuprinsul Cartei Olimpice, care interzice orice fel de demonstrație sau propagandă politică, religioasă sau rasistă și, totodată, să garanteze că femeile nu sunt supuse unor presiuni politice, pentru a le determina să încalce această regulă și că regula nu este eludată prin faptul că femeile nu sunt trimise de țara lor să participe la competiții;

21. solicită organizațiilor sportive să încurajeze, în continuare, participarea femeilor la activitățile sportive și includerea acestora în componența organelor lor de conducere, asigurând accesul în condiții echitabile la activitățile sportive, în special fetelor și femeilor care provin din medii dezavantajate, promovând participarea lor la activitățile sportive și conferind aceeași importanță și vizibilitate atât rezultatelor și sporturilor feminine, cât și celor masculine; încurajează statele membre să conceapă măsuri care să le permită sportivelor să-și reconcilieze viața familială cu cea sportivă, profesională, și să promoveze egalitatea de gen în cadrul politicilor guvernamentale din domeniul sportului; solicită Comisiei să încurajeze schimbul de informații și de bune practici în legătură cu egalitatea șanselor oferite de sport ambelor genuri;

22. invită Comisia și statele membre să susțină organismele europene în promovarea și punerea în aplicare a recomandărilor Cartei europene a drepturilor femeilor în sport;

23. invită Comisia și statele membre să integreze dimensiunea de gen în toate activitățile lor legate de sport, cu un accent specific pe: accesul femeilor imigrante și al femeilor care aparțin minorităților etnice la activitățile sportive, pe accesul femeilor la funcții de decizie în domeniul sportului și prezentarea de către mass-media a femeilor din domeniul sportului, precum și pe garantarea faptului că politicile și legislația în domeniul sportului se bazează pe egalitatea de gen;

24. invită Comisia și statele membre să sprijne și să încurajeze cercetarea europeană privind specificitatea activității sportive feminine, motivele abandonului sportiv de către femei și fete și persistența inegalităților în ceea ce privește accesul femeilor la activitățile sportive;

25. încurajează crearea unor rețele ale femeilor din domeniul sportului pentru a promova schimbul de practici optime și de informații;

26. subliniază că interdicția de a participa la activitățile sportive școlare, printre care înotul, impusă de unii părinți fetelor imigrante, nu poate fi tolerată sau scuzată din rațiuni culturale sau religioase;

27. scoate în evidență faptul că, deși multe fete practică sportul la vârste mici, un număr însemnat dintre ele renunță să o mai facă atunci când devin adolescente; se referă, în acest context, la unele studii care arată că fetele sunt supuse unor presiuni mai mult sau mai puțin explicite din partea colegilor sau a familiilor de a se „feminiza” sau de a-și asuma responsabilități incompatibile cu o activitate sportivă continuă; încurajează statele membre și organele naționale de conducere din domeniul sportului să elaboreze strategii pentru ca programele și antrenorii să sprijine în special fetele interesate de sport să-și formeze o identitate sportivă;

28. insistă asupra necesității de a lupta împotriva dopajului, respectând totodată libertățile individuale ale sportivilor și acordând o atenție specială celor mai tineri, prin campanii de prevenire și informare; îndeamnă statele membre să trateze traficul cu substanțe dopante din domeniul sportului în același mod ca traficul cu droguri ilegale și să adopte legislații naționale în acest sens, încercând să amelioreze coordonarea europeană în acest domeniu; solicită Agenției Mondiale Antidoping de a crea un sistem de gestionare a reperabilității ușor de utilizat, în concordanță cu legislația UE și subliniază necesitatea unor date statistice privind recurgerea la dopaj și testele ratate, pentru a stabili o abordare specifică în vederea combaterii dopajului;

29. consideră că aderarea UE la Convenția împotriva dopajului a Consiliului Europei este un pas necesar pentru a coordona o punere în aplicare mai uniformă a codului WADA în statele membre;

30. susține o mai mare armonizare a legislației, pentru a eficientiza colaborarea europeană a poliției și justiției în combaterea dopajului și a altor forme de manipulare a evenimentelor sportive;

31. invită statele membre să abordeze problema dependenței de jocurile de noroc și a protecției minorilor împotriva riscurilor pe care le implică jocurile de noroc;

32. se pronunță în favoarea formulării unor norme clare privind protecția minorilor în domeniul sportului de performanță și a adoptării altor măsuri de protecție vitale, cu consultarea federațiilor;

33. subliniază importanța critică a dublei pregătiri, sportive și profesionale, în cazul sportivilor tineri; solicită, în consecință, Comisiei și statelor membre ca, împreună cu toți actorii relevanți, să formuleze orientări care să le garanteze tinerilor sportivi posibilitatea de a-și continua studiile școlare și/sau profesionale în condiții de normalitate, în paralel cu pregătirea lor sportivă, ținând seama de cele mai bune practici existente în fiecare stat membru; încurajează, în această privință, statele membre să țină cont de experiența relevantă a foștilor sportivi profesioniști, dacă doresc să devină antrenori, pentru a stabili parcursuri specifice privind cariera pentru sportivii de înalt nivel care se hotărăsc să urmeze studii superioare și să facă uz de experiența lor în beneficiul sportului în general;

34. îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaționale structurate pentru a facilita combinarea învățării și a antrenamentelor pentru sportivii profesioniști;

35. propune să se instituie un cadru de formare, de calificare și de învățare pentru antrenori, care să fie inclus în Cadrul european al calificărilor și în programele de învățare pe toată durata vieții, pentru a crea o societate bazată pe cunoaștere și pentru a dezvolta un antrenorat de bună calitate, atât la nivelul sportului de amatori, cât și la nivelul sportului profesionist;

36. subliniază rolul antrenorilor în dezvoltarea și educația tinerilor, nu doar în ceea ce privește abilitățile sportive, ci și în ceea ce privește deprinderile de viață; remarcă faptul că antrenorii pot îndruma tinerii să își creeze un stil de viață sănătos;

37. solicită statelor membre ca, în strânsă consultare cu federațiile pertinente, să interzică accesul pe stadion al suporterilor care au dat dovadă de comportamente violente și discriminatorii și să elaboreze o abordare coordonată în ceea ce privește instituirea și punerea în executare a sancțiunilor îndreptate împotriva acestora, să coopereze îndeaproape pentru a menține aceste interdicții în cazul meciurilor internaționale care au loc în alte state membre decât acelea în care au fost pronunțate și să instituie, cu respectarea libertăților și drepturilor individuale, o bază de date europeană, în vederea schimbului de informații și a intensificării cooperării cu ajutorul unui sistem de avertizare îmbunătățit pentru meciurile care prezintă un nivel de risc ridicat;

38. apreciază pozitiv ideea ca statele membre să elaboreze, în consultare cu federațiile sportive europene, standarde minime privind securitatea stadioanelor și să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura că sportivii și suporterii beneficiază de un nivel de siguranță cât mai ridicat posibil;

39. subliniază că, în cazul în care sporturile se desfășoară în natură, trebuie asigurat un echilibru între avantajele sociale și protejarea mediului în care se desfășoară;

40. subliniază potențialul evenimentelor sportive în ceea ce privește turismul la nivel local și național și invită statele membre să ajute la dezvoltarea acestei ramuri de activitate economică și comercială;

Dimensiunea economică a sportului

41. se pronunță pentru respectarea specificității sportului în domeniul chestiunilor ce țin de piața internă și de concurență și își reînnoiește, prin urmare, solicitarea adresată Comisiei Europene de a elabora orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul sportului pentru a elimina multiplele incertitudini juridice existente;

42. ia act de faptul că mecenatul oferă un sprijin financiar vital și numeroase posibilități în sport, cu respectarea principiilor financiare echitabile;

43. invită Comisia Europeană și statele membre să acorde un statut privilegiat activităților de voluntariat din domeniul sportului; reiterează importanța voluntarilor în domeniul sportului și subliniază necesitatea stabilirii unui cadru de recunoaștere socială și de pregătire corespunzătoare a voluntarilor, se pronunța în favoarea unui schimb de informații și de practici optime între statele membre, cu scopul promovării voluntariatului în sport și al explorării fezabilității unui cadru juridic și fiscal adecvat activităților desfășurate de asociațiile sportive;

44. solicită Comisiei și statelor membre să creeze un sistem de recunoaștere a certificărilor obținute de voluntari și a certificărilor necesare pentru a exercita profesiile reglementate asociate sportului;

45. subliniază faptul că recunoașterea reciprocă a cursurilor și a formărilor de specialitate într-un cadru unic european, destinat profesioniștilor care activează în sport în calitate de specialiști (arbitri, antrenori), este deosebit de importantă, dat fiind că, pe termen lung, contribuie la creșterea competitivității, ceea ce, la rândul său, va permite treptat să se evite pierderi importante de venituri;

46. încurajează statele membre să le asigure sportivilor formarea în învățământul superior și o recunoaștere armonizată a calificărilor lor sportive și profesionale, pentru a le îmbunătăți mobilitatea profesională;

47. solicită, în plus, statelor membre să îmbunătățească structurile pentru revenirea foștilor sportivi pe piața muncii și pentru integrarea acestora în viața profesională după încheierea activității în sportul profesionist;

48. cere statelor membre să analizeze modalitățile de ușurare a poverii financiare a sportivilor profesioniști cu remunerațiile cele mai mici, care au cariere de scurtă durată și fluctuante; reiterează faptul că sportivii profesioniști, clasificați îndeobște ca atleți, ale căror câștiguri provin, în cea mai mare parte, din sport, ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi de asistență socială ca lucrătorii;

49. consideră dialogul social în domeniul sportului drept o modalitate adecvată de identificare a echilibrului dintre drepturile fundamentale și drepturile de încadrare în muncă ale sportivilor, combinate cu natura specifică a sportului european;

50. consideră că, având în vedere dimensiunea economică a industriei dedicate sportului, aflată într-o continuă evoluție, îmbunătățirea imediată a aspectelor legate de sport este necesară în domenii esențiale precum libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, libertatea de stabilire, recunoașterea calificărilor profesionale, drepturile de proprietate intelectuală și normele privind ajutoarele de stat, astfel încât acest sector să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne;

51. subliniază că exploatarea comercială a drepturilor audiovizuale asupra competițiilor sportive pe o bază centralizată, exclusivă și teritorială este de importanță fundamentală pentru garantarea unei distribuții echitabile a veniturilor între sportul de elită și sportul de masă;

52. este încredințat că evenimentele sportive considerate de importanță majoră pentru societate trebuie să fie accesibile unui număr cât mai mare de persoane; cere statelor membre care nu au făcut-o încă să ia măsuri care să asigure că stațiile de emisie aflate sub jurisdicția lor nu transmit astfel de evenimente în exclusivitate;

53. recunoaște dreptul jurnaliștilor de a avea acces și de a relata evenimentele sportive organizate care sunt de interes public, în scopul de a proteja dreptul publicului de a obține și de a primi știri și informații independente despre evenimentele sportive;

54. solicită Comisiei și statelor membre să protejeze drepturile de proprietate intelectuală asupra conținutului sportiv difuzat, cu respectarea dreptului la informație al publicului;

55. consideră că pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competițiilor și solicită Comisiei și statelor membre să protejeze pariurile împotriva oricăror activități neautorizate, împotriva operatorilor fără licență și împotriva suspiciunilor de aranjare a meciurilor, în special recunoscând dreptul de proprietate intelectuală al organizatorilor asupra competițiilor lor, garantând o contribuție semnificativă a operatorilor de pariuri sportive la finanțarea sportului de masă și protejând integritatea competițiilor, punând accentul pe educarea sportivilor; consideră însă că aceste drepturi de proprietate nu ar trebui să aducă atingere dreptului la reportaje scurte, astfel cum este prevăzut în Directiva 2007/65/CE (Directiva privind serviciile media audiovizuale);

56. reiterează cererea adresată Comisiei de a stabili orientări în domeniul ajutorului de stat, care să precizeze ce tip de ajutor public este legitim pentru a îndeplini misiunile sociale, culturale și educative ale sportului;

57. solicită statelor membre să combată eficient corupția și să asigure etica sportului; prin urmare, consideră că este esențial ca în fiecare țară să se aplice norme stricte de control financiar al cluburilor;

58. încurajează asociațiile sportive să coopereze cu autoritățile de punere în executare a legii, printre altele prin schimb de informații, pentru o abordare adecvată și eficientă a luptei împotriva aranjării meciurilor și a altor fraude în sport;

59. invită Comisia să propună măsuri concrete vizând asigurarea finanțării sportului din veniturile generate de loterii;

60. subliniază că introducerea de către Comisie a contabilității-satelit în sectorul sportului este extrem de oportună, dat fiind că permite ca activitățile legate de sport să fie evaluate la nivel național conform unor standarde unice, ceea ce face posibilă identificarea neregulilor și conferă valoare adăugată economiei europene și pieței unice;

61. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze în mod concret schimbul de bune practici și o cooperare strânsă din punct de vedere tehnic și din punctul de vedere al cercetării în domeniul sportului;

62. consideră că rolul autorităților locale și regionale în dezvoltarea dimensiunii europene a sportului este esențial, întrucât este de competența acestor instituții să furnizeze publicului servicii în domeniul sportului și să aloce resurse financiare pentru activitățile sportive și pentru infrastructurile necesare acestora;

63. insistă asupra faptului că sportul de masă ar trebui să beneficieze de finanțări din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european, care ar trebui să permită investirea în infrastructuri sportive și îndeamnă Comisia și statele membre să ofere Uniunii un program de buget specific pentru domeniul sportului, după cum este în prezent posibil în temeiul articolului 165 din TFUE;

Organizarea sportului

64. atrage atenția că în Europa, organizarea sportului se bazează pe principiile naționalității și teritorialității;

65. își reafirmă aderența la modelul sportiv european, în care federațiile ocupă un loc central și la baza căruia stau diferiți actori, printre care suporterii, jucătorii, cluburile, ligile, asociațiile și voluntarii, care au un rol fundamental în sprijinirea întregii structuri sportive;

66. solicită o reducere a barierelor din calea voluntariatului în domeniul sportului pe întreg teritoriul UE;

67. remarcă rolul important al entităților locale în promovarea socială a sportului pentru toți și invită aceste entități să se implice activ în forurile europene de dezbatere și de dialog, adresate lumii sportului;

68. reamintește că buna guvernanță în sport constituie o condiție pentru autonomia și autoreglementarea organizațiilor sportive, în conformitate cu principiile transparenței, responsabilității și democrației și subliniază necesitatea unei politici care să nu tolereze corupția în sport; subliniază necesitatea unei reprezentări corespunzătoare a tuturor părților interesate în cadrul procesului decizional;

69. invită statele membre și organismele de conducere din domeniul sportului să stimuleze în mod activ rolul social și democratic al fanilor sportului care susțin principiul fairplay-ului, prin promovarea implicării acestora în structurile de acționariat și de conducere ale cluburilor lor sportive, precum și a părților interesate importante în organismele de conducere din domeniul sportului;

70. susține, în continuare, că cluburile sportive ar trebui să pună jucătorii selectați la dispoziția echipelor naționale, recunoscând totodată contribuția lor la succesul principalelor turnee ale echipelor naționale, ceea ce ar putea include unele mecanisme de asigurare și subliniază că o abordare unică, potrivită la orice, nu poate fi adoptată pentru toate sporturile;

71. subliniază că dezvoltarea durabilă a mișcării sportive din Europa și răspândirea influenței sale pozitive asupra persoanelor și societății necesită pregătirea jucătorilor la nivel local și investiții în educația sportivă; consideră că este, prin urmare, necesar ca sportul de performanță să nu afecteze dezvoltarea tinerilor sportivi, sportul de amatori și rolul esențial al organizațiilor sportive de masă; subliniază necesitatea echivalării și a recunoașterii diplomelor și a calificărilor în domeniul sportului;

72. își reafirmă aderența la regula sportivilor formați pe plan local și consideră că aceasta ar putea constitui un model pentru alte ligi profesioniste din Europa; sprijină eforturile suplimentare depuse de organismele de conducere din domeniul sportului, care stimulează pregătirea tinerilor jucători de la nivel local în limitele legislației UE, consolidând astfel echilibrul competitiv în cadrul competițiilor și dezvoltarea sănătoasă a modelului sportiv european;

73. consideră că dezvoltarea noilor talente este una dintre activitățile de bază ale unui club sportiv și că o dependență excesivă de transferul de jucători poate submina valorile sportive;

74. subliniază importanța indemnizațiilor de antrenament în măsura în care acestea constituie un mecanism eficace de protecție a centrelor de antrenament și asigură o rentabilitate echitabilă a investiției;

75. consideră că profesia de impresar sportiv ar trebui să fie o activitate profesională reglementată, că impresarii ar trebui să dispună de o calificare oficială corespunzătoare și să aibă domiciliul fiscal pe teritoriul UE, în interesul transparenței; solicită Comisiei să conceapă și să implementeze, în cooperare cu federațiile sportive, sindicatele jucătorilor și asociațiile impresarilor, un sistem european de acordare a licențelor și de înregistrare, însoțit de un cod de conduită și un mecanism de sancționare;

76. propune ca federațiile sportive să instituie un registru european al impresarilor jucătorilor, fără caracter public, în care aceștia să consemneze numele jucătorilor pe care îi reprezintă, cu scopul protejării sportivilor, în special a celor în vârstă de mai puțin de 18 ani, astfel încât să se limiteze riscul conflictului de interese; opinează că onorariile percepute de impresari pentru transferuri ar trebui plătite în mai multe tranșe, pe toată durata contractului pe care sportivii îl încheie în urma unui transfer, plata integrală fiind condiționată de executarea contractelor;

77. invită statele membre să completeze dispozițiile existente care reglementează activitatea impresarilor / intermediarilor cu sancțiuni disuasive și să pună în executare aceste sancțiuni în mod riguros;

78. invită organismele de conducere din domeniul sportului să mărească transparența în ceea ce privește activitățile impresarilor și să coopereze cu autoritățile din statele membre pentru a eradica practicile corupte;

79. salută studiul solicitat de către Comisie privind impactul economic și juridic al transferului de jucători; în plus, consideră că inițiativele federațiilor sportive de a introduce mai multă transparență în transferurile internaționale ar trebui să fie sprijinite;

80. este de părere că sistemele puse în aplicare de către organismele de conducere din domeniul sportului pentru a introduce o mai mare transparență în ceea ce privește transferurile internaționale de jucători constituie un pas în direcția cea bună, deoarece acestea servesc principiul unei bune guvernanțe și vizează asigurarea integrității în competițiile sportive;

81. sprijină deschis sistemele de acordare a licențelor și spiritul de fair play pe plan financiar, deoarece cluburile sunt astfel încurajate să concureze în limitele capacității lor financiare reale;

82. consideră că aceste măsuri contribuie la îmbunătățirea guvernanței, la refacerea pe termen lung a stabilității financiare și a sustenabilității cluburilor și la corectitudinea financiară în competițiile europene și, prin urmare, solicită Comisiei Europene să recunoască compatibilitatea acestor reguli cu legislația UE;

83. salută în mod favorabil eforturile depuse de federațiile sportive pentru a interzice dreptul de proprietate al mai multor cluburi sportive care participă la aceeași competiție; consideră că este necesar să fie exclus orice operator de pariuri care deține controlul asupra unui organizator de evenimente sportive sau asupra unei părți interesate, așa cum ar trebui să fie exclus orice organizator de evenimente sportive sau parte interesată care deține controlul asupra unui operator de pariuri ce își desfășoară activitatea pe baza evenimentelor pe care le organizează sau la care participă;

84. îndeamnă statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a preveni și pedepsi activitățile ilicite care afectează integritatea sportului și să incrimineze penal aceste activități, în special atunci când sunt legate de pariuri, înțelegând prin aceasta că ele implică manipularea cu bună știință și în mod fraudulos a rezultatelor unei competiții sportive sau ale unei etape a acesteia cu scopul de a dobândi avantaje care nu se bazează exclusiv pe practicile sportive obișnuite sau pe incertitudinea asociată acestora;

85. îndeamnă federațiile sportive să conlucreze îndeaproape cu statele membre, cu scopul de a proteja integritatea sportului;

86. invită Comisia Europeană să abordeze opacitatea transferurilor și aranjarea meciurilor, astfel cum a anunțat în strategia sa europeană anticorupție, prin stabilirea unor norme minime privind definirea infracțiunilor penale în acest domeniu;

87. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la existența unor grave fenomene infracționale în sport, precum spălarea banilor și invită statele membre să intensifice cooperarea pentru combaterea acestor fenomene și pentru asigurarea unei transparențe mai mari în tranzacțiile financiare realizate în contextul transferurilor de sportivi și al activității impresarilor;

88. afirmă, în continuare, că este esențial să fie dezvoltate instrumente concepute să încurajeze cooperarea dintre autoritățile publice, autoritățile sportive și operatorii din domeniul pariurilor în cazurile de fraudă sportivă și că ar putea fi avută în vedere o colaborare cu Europol și Eurojust;

89. recunoaște legitimitatea instanțelor sportive pentru soluționarea litigiilor din domeniul sportului, în măsura în care acestea respectă dreptul cetățenilor la un proces echitabil; cheamă Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS) să țină seama de prevederile legislației UE atunci când se pune problema soluționării în interiorul UE a litigiilor sportive care apar în UE;

90. solicită Comisiei să prezinte până în 2012 o propunere pentru a înțelege mai bine și a pune în aplicare în mod concret specificul sportului, ținând pe deplin seama de conținutul articolului 165 din TFUE;

Cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale

91. invită Comisia și statele membre să coopereze cu statele care nu au calitatea de membru cu privire la chestiuni precum transferurile internaționale de jucători, exploatarea jucătorilor minori, pirateria și pariurile ilegale; de asemenea, subliniază importanța consolidării cooperării internaționale pentru dezvoltarea sportului în țările în curs de dezvoltare;

92. rămâne în așteptarea rezultatelor sistemului instituit pentru monitorizarea transparenței și a fairplay-ului financiar și pentru combaterea corupției și a traficului cu ființe umane; subliniază faptul că este necesar ca sistemul să respecte legislația UE și normele privind protecția datelor; solicită organelor de conducere din domeniul sportului să coreleze datele TMS cu alte sisteme anticorupție, pentru o monitorizare mai eficientă în scopul combaterii aranjării meciurilor;

93. subliniază necesitatea de a aborda problema operatorilor neautorizați de jocuri de noroc din cadrul UE și din afara UE, deoarece aceștia sunt capabili să evite sistemele de monitorizare a fraudei în domeniul sportului;

94. invită Comisia și statele membre să promoveze în cooperarea cu toate țările terțe respectarea la nivel mondial a normelor și a reglementărilor olimpice;

95. solicită cluburilor să asigure respectarea legislației în materie de imigrație în cazul transferării unor tineri proveniți din state care nu au calitatea de membru și să se asigure că se respectă toți termenii contractului lor, conform legislației în vigoare; solicită ca aceștia să se poată întoarce, dacă doresc, în condiții satisfăcătoare, în țara de origine, mai ales în cazul în care cariera lor nu a luat o turnură favorabilă; subliniază, în acest sens, că punerea eficientă în aplicare a legislației este esențială;

96. subliniază necesitatea de a ameliora protecția minorilor în contextul transferurilor internaționale; opinează că transferurile internaționale sunt potențial periculoase pentru sportivii tineri care, îndepărtându-se de familiile și de țara lor la o vârstă fragedă, sunt deosebit de vulnerabili și că organizațiile sportive ar trebui să le acorde acestora o atenție neîntreruptă;

97. solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să promoveze, în pofida normelor și a obligațiilor impuse femeilor din motive legate de cultură, tradiții, istorie sau religie, libertatea absolută de a practica orice sport, pentru femei și bărbați deopotrivă ;

Identitatea europeană prin sport

98. invită Comisia să extindă programele existente care promovează sportul ca instrument al politicii sale de dezvoltare și să lanseze noi inițiative în acest domeniu;

99. invită Comisia:

–  să organizeze anual o „Zi europeană a sportului” care să promoveze rolul social și cultural al sportului amator și profesionist, precum și beneficiile sportului în ceea ce privește sănătatea publică;

–  să sprijine desemnarea, în fiecare an, a unei „Capitale europene a sportului”, sub impulsul ACES (Asociația capitalelor europene ale sportului), cu sprijinul financiar și controlul necesare;

–  să sprijine sporturile autohtone, care fac parte din bogata diversitate culturală și istorică a UE, simbolizând mottoul „Unită în diversitate”, prin creșterea gradului de sensibilizare cu privire la aceste sporturi, printre altele, prin promovarea unei Hărți europene și a festivalurilor europene;

–  să instituie un program de mobilitate și să adopte măsuri pertinente pentru sportivii tineri și pentru antrenori, pentru a le permite să învețe noi metode de antrenament, să stabilească cele mai bune practici și să dezvolte valori europene prin intermediul sportului, cum ar fi fairplay-ul, respectul și integrarea socială și să favorizeze dialogul intercultural;

–  să contribuie la facilitarea unui program de mobilitate pentru schimbul de antrenori în domeniul sportului;

–  să lucreze îndeaproape cu statele membre și cu organizațiile sportive pentru a proteja integritatea sportului la nivel local;

–  să sprijine statele membre în activitatea de colectare a datelor și de cercetare, pentru schimbul de practici optime;

100.    sugerează ca drapelul european să fie arborat cu ocazia marilor manifestări sportive organizate pe teritoriul UE și sugerează ca federațiile sportive europene să ia în considerare ideea ca acesta să figureze pe tricoul atleților din statele membre, alături de drapelele naționale; subliniază că decizia cu privire la opțiunea menționată mai sus ar trebui să rămână întrutotul facultativă și de competența statelor membre și a organizațiilor sportive;

o

o        o

101.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, federațiilor sportive europene, internaționale și naționale.

(1)

JO C 68 E, 18.3.2004, p. 605.

(2)

JO C 104 E, 30.4.2004, p. 757.

(3)

JO C 33 E, 9.2.2006, p. 590.

(4)

JO C 291 E, 30.11.2006, p. 143.

(5)

JO C 291 E, 30.11.2006, p. 292.

(6)

JO C 27 E, 31.1.2008, p 232.

(7)

JO C 282 E, 6.11.2008, p 131.

(8)

JO C 271 E, 12.11.2009, p 51.

(9)

JO C 76 E, 25.3.2010, p 16.

(10)

JO C 87 E, 1.4.2010, p 30.

(11)

P7_TA(2011)0316.

(12)

JO C 326, 3.12.2010, p. 5.

(13)

JO C 162, 1.6.2011, p. 1.

(14)

Almaty, Kazahstan, 5-6 noiembrie 2006.

(15)

CdR 66/2011 fin.

(16)

CESE 1594/2011 – SOC 413,


EXPUNERE DE MOTIVE

Articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă UE o nouă competență în domeniul sportului, îi solicită să contribuie la promovarea aspectelor legate de sport și prevede că acțiunile UE trebuie să urmărească dezvoltarea dimensiunii europene a sportului.

Comunicarea Comisiei este primul document de politică în domeniul sportului prezentat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona care conferă UE mandatul de a sprijini, coordona și completa măsurile politice în materie de sport adoptate de statele membre.

În cursul ultimei legislaturi, pentru a ilustra importanța acestui aspect, Parlamentul European a elaborat și alte propuneri de rezoluție pe aceeași temă, și anume „Viitorul fotbalului profesionist în Europa”(1), „Rolul sportului în educație”(2) și „Cartea albă privind sportul”(3) (pusă în aplicare de Comisie în 2007)

- De ce este sportul important pentru societate

Sportul în sine constituie un fenomen social important și un bun public. Pentru numeroase persoane, acesta reprezintă una dintre cele mai importante forme de recreere, fie că participă sau sunt numai spectatori. Unul dintre cele mai mari avantaje ale sportului este că reunește oamenii, indiferent de origine, pregătire, convingeri religioase sau statut economic. Sportul promovează contribuția activă a cetățenilor europeni la societate și ajută la stimularea unui simț de integrare socială.

- Ameliorarea sănătății prin sport

Activitatea fizică este unul dintre cei mai importanți factori care determină starea de sănătate în societatea modernă. Lipsa activității fizice are efecte negative asupra sănătății cetățenilor europeni, deoarece mărește riscul ca oamenii să devină obezi, supraponderali sau să contracteze boli grave. Aceste consecințe negative sunt o povară pentru bugetul alocat sănătății și pentru economia generală a statelor membre.

- Dopajul, violența și intoleranța

Dopajul rămâne o amenințare importantă pentru sport. Numeroase părți interesate reclamă o participare mai activă a UE la combaterea dopajului, de exemplu, în măsura în care competențele în acest domeniu permit Uniunii o astfel de participare, prin aderarea la Convenția împotriva dopajului a Consiliului Europei.

Violența spectatorilor și tulburările rămân, de asemenea, un fenomen răspândit în întreaga Europă și se impune o abordare europeană care să includă măsuri destinate reducerii riscurilor asociate.

- Sportul și economia

Sportul este un sector economic important și în plină dezvoltare, care contribuie într-o măsură importantă la creștere și la ocuparea forței de muncă, depășind ratele de creștere medii în materie de valoare adăugată și ocupare a forței de muncă. Totuși, finanțarea durabilă a sportului este un aspect care trebuie examinat mai amănunțit.

- Organizarea sportului

Buna guvernanță în sport este o condiție pentru abordarea provocărilor din domeniul sportului și din cadrul juridic al UE. Printre aceste provocări se numără: libera circulație a cetățenilor și naționalitatea sportivilor, transferurile de jucători (legalitatea acestora și transparența fluxurilor financiare sunt preocupări frecvente), integritatea competițiilor sportive și dialogul social european în sectorul sportului.

Comunicarea Comisiei:

La 18 ianuarie 2011, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului”. Aceasta cuprinde ideile Comisiei privind acțiunile la nivelul UE în domeniul sportului. Comunicarea propune măsuri concrete pentru Comisie și/sau statele membre în cadrul a trei capitole cuprinzătoare: rolul social al sportului, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului.

Principalul mesaj al comunicării:

-    identifică provocări-cheie legate de sport (de exemplu, dopajul atleților amatori, violența aferentă evenimentelor sportive)

-    respectă autonomia structurilor de conducere din sport și recunoaște competențele statelor membre în organizarea sportului

-    cu toate acestea, susține că măsurile la nivelul UE în legătură cu organizarea sportului pot aduce o valoare adăugată semnificativă

-    încheie fiecare capitol cu o listă cu posibile acțiuni pe care le pot întreprinde în continuare Comisia și statele membre

-    recunoaște complexitatea propunerilor în domeniul sportului

-    sugerează continuarea activității structurilor de cooperare informală dintre statele membre pentru a asigura continuarea schimburilor de bune practici și diseminarea rezultatelor.

Comunicarea prevede că acțiunea UE contribuie la obiectivele generale ale strategiei Europa 2020 prin îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a mobilității, prin acțiuni care promovează integrarea socială în și prin sport, educația și formarea și orientările Uniunii privind activitatea fizică.

Acțiunile propuse în comunicare urmăresc să încurajeze dezbaterea în rândul părților interesate, să abordeze provocările din sport și să contribuie la dezvoltarea sectorului. Se așteaptă ca sportivii, organizațiile sportive și cetățenii să beneficieze de pe urma planurilor care decurg din noul rol al UE în temeiul Tratatului de la Lisabona de a sprijini și coordona politica privind sportul din statele membre.

În prezent, Comisia oferă sprijin pentru proiecte și rețele în domeniul sportului, fie prin măsuri de stimulare specifice sportului, în special acțiuni pregătitoare în domeniul sportului, fie prin programele existente în diferite domenii relevante. Acestea includ învățarea de-a lungul vieții, sănătatea publică, tineretul, cetățenia, cercetarea și dezvoltarea tehnologică, integrarea socială, combaterea rasismului, protecția mediului și altele.

Observațiile raportorului și provocări pentru viitor:

Referitor la valoarea sportului

-    Raportorul are convingerea fermă că sportul poate contribui la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, având în vedere valoarea sa educațională și culturală.

-    Sportul este un vector al integrării, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de gen, origine etnică, religie, vârstă, naționalitate și condiție socială.

-    Raportorul recunoaște că practicarea sportului de către femei nu este suficient de apreciată, iar femeile nu sunt bine reprezentate în cadrul organelor de decizie ale organizațiilor sportive.

-    Raportorul încurajează statele membre să țină cont de experiența foștilor sportivi atunci când doresc să devină antrenori, precum și să instituie parcursuri specifice pentru sportivii care se hotărăsc să urmeze studii superioare și să desemneze tutori care să monitorizeze progresul acestora.

-    Voluntarii asigură desfășurarea armonioasă a numeroase evenimente sportive. Raportorul dorește să sublinieze importanța contribuției acestora.

Referitor la abordarea chestiunilor majore

-    Raportorul consideră că promovarea beneficiilor pentru sănătate ale sportului trebuie să țină de responsabilitatea statelor membre. La nivelul UE, trebuie acordată atenție unor probleme mai importante precum dopajul, traficul, mobilitatea atleților, rasismul și violența în sport.

-    Trebuie depuse toate eforturile în vederea prevenirii infracțiunilor care constituie o amenințare pentru sport, precum spălarea de bani, aranjarea meciurilor, traficul de persoane și exploatarea minorilor.

-    Raportorul cheamă statele membre să interzică accesul pe stadioane al fanilor care s-au manifestat violent sau au adoptat un comportament discriminatoriu. Sugerează crearea unui registru european al celor cărora li s-a interzis accesul pe stadioane.

Referitor la buna guvernanță

-    Trebuie promovate standarde de guvernanță în sport prin schimbul de bune practici.

-    Legislațiile statelor membre privind vinderea drepturilor audiovizuale trebuie armonizate, pentru a preveni o situație în care numai marile asociații au de câștigat.

-    Raportorul recunoaște importanța repartizării echitabile a venitului între cluburi sportive de diferite mărimi și între sporturile profesioniste și cele amatoare.

-    Se subliniază și importanța indemnizațiilor de antrenament, întrucât acestea constituie un mecanism eficace de protecție a centrelor de antrenament și asigură o rentabilitate echitabilă a investiției.

Referitor la corectitudinea competițiilor sportive

-    Integritatea evenimentelor sportive este importantă. Statele membre trebuie să adopte măsuri de reglementare pentru a asigura protecția sportului împotriva oricăror influențe necorespunzătoare precum pariurile sau aranjarea meciurilor.

-    Raportorul solicită de urgență statelor membre să considere infracțiune penală orice formă de subminare a integrității competițiilor.

-    Corectitudinea și transparența competițiilor sportive este esențială, pentru a proteja integritatea sportivilor și sportivelor.

-    Federațiile sportive nu dispun de mijloacele structurale și juridice pentru a acționa în mod eficace împotriva aranjării meciurilor

-    Raportorul sprijină sistemele de licențe și spiritul de fair play pe plan financiar.

-    Raportorul recunoaște legitimitatea instanțelor sportive pentru soluționarea litigiilor din domeniul sportului și, prin urmare, solicită crearea unei camere europene a Tribunalului de arbitraj sportiv (CAS).

Referitor la buget

-    Trebuie avut în vedere un buget corespunzător pentru nevoile din sport, pentru ca acțiunile pregătitoare să avanseze către un program specific destinat noii competențe.

Referitor la oportunități și locuri de muncă

-    Programele educaționale ale statelor membre trebuie coordonate, astfel încât să le permită tinerilor sportivi să îmbine studiile cu antrenamentele sportive.

-    Trebuie să existe cursuri adaptate pentru tinerii care doresc să urmeze o carieră sportivă și să o îmbine cu studiile.

-    Sportul trebuie promovat în școli, având în vedere beneficiile sale precum înlăturarea barierelor sociale, integrarea grupurilor marginalizate.

-    Sportul are potențialul de a contribui la crearea de locuri de muncă și la o creștere inteligentă, durabilă și integratoare.

Referitor la turism

-    Trebuie identificate sinergii între sport și turism, mai ales prin modernizarea infrastructurilor colective.

-    Raportorul observă că evenimentele majore și sportul oferă ocazii extraordinare de a exploata potențialul dezvoltării turismului în Europa.

Referitor la sporturile și jocurile tradiționale

-    Raportorul are convingerea fermă că trebuie conservate sporturile locale, tradiționale, întrucât acestea fac parte din propriul patrimoniu cultural și consolidează sentimentul cetățeniei europene. Acesta este un adevărat simbol al diversității culturale în societățile noastre.

-    Raportorul observă că unele jocuri și sporturi tradiționale au dispărut deja, iar cele care încă există se confruntă cu riscul unei dispariții iminente.

-    Raportorul invită Comisia să întocmească o hartă europeană a sporturilor autohtone și să sprijine difuzarea acesteia.

Identitatea europeană prin sport

-    Raportorul invită Comisia să organizeze anual o „Zi europeană a sportului” pentru a crește gradul de sensibilizare a publicului cu privire la beneficiile sportului.

-    Printre inițiative posibile se numără conferințe și dezbateri în domeniul sportiv, reduceri la echipamente sportive în magazine și promovarea unui stil de viață sănătos.

-    Raportorul invită Comisia să sprijine desemnarea, în fiecare an, a unei „capitale europene a sportului”, sub conducerea ACES, cu sprijinul financiar și controalele necesare.

-    Raportorul propune ca drapelul european să fie arborat cu ocazia marilor manifestări sportive organizate în Uniunea Europeană și sugerează ca acesta să figureze pe tricoul atleților din statele membre.

Antrenarea și mobilitatea în sport

-    Raportorul subliniază că antrenarea jucătorilor la nivel local este necesară pentru dezvoltarea durabilă a sportului în Europa.

-    Raportorul sugerează crearea unui program de mobilitate pentru tinerii sportivi, destinat să le ofere posibilitatea de a se antrena cu echipe străine.

-    Studenții și elevii din echipe sportive vor fi eligibili să participe la aceste schimburi. Studenții ar avea posibilitatea să învețe noi metode de antrenament și să își dezvolte conștiința europeană. Programul ar spori dialogul intercultural.

Referitor la cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale

-    Raportorul invită Comisia și statele membre să analizeze probleme precum transferurile de jucători internaționali, exploatarea jucătorilor minori, pirateria și pariurile ilegale în cooperare cu țările terțe.

-    Cluburile sportive trebuie să respecte legislația în materie de imigrație în cazul recrutării tinerilor din țări terțe. Acest lucru va asigura că sportivii sunt tratați în mod corespunzător până la întoarcerea în țara lor de origine.

Referitor la impresarii sportivi

-    Raportorul consideră că, la fel ca orice altă activitate profesională reglementată, impresarii sportivi trebuie să dispună de o calificare minimă eliberată de o instituție de învățământ superior. De asemenea, sediul lor fiscal ar trebui să fie pe teritoriul UE.

-    Raportorul propune instituirea unui registru european al impresarilor jucătorilor, în care aceștia ar consemna numele sportivilor cu care lucrează și salariile lor.

(1)

Texte Adoptate, P6_TA(2007)0100.

(2)

Texte Adoptate, P6_TA(2007)0503.

(3)

Texte Adoptate, P6_TA(2008)0198.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (23.9.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportor pentru aviz: Burkhard Balz

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere Rezoluția din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială (2008/2250(INI)),

–   întrucât sportul, pe lângă faptul că este un fenomen sociocultural, constituie un sector economic dinamic care poate genera venituri directe semnificative, precum și dividende economice indirecte și, prin urmare, ar putea contribui la Strategia Europa 2020;

–   întrucât sportul, datorită caracteristicilor sale specifice și structurilor organizaționale susținute de federații care nu funcționează precum întreprinderile comerciale, nu se comportă ca o activitate economică tipică și întrucât trebuie făcută o diferență între interesul sportiv și cel comercial;

   întrucât evenimentele sportive au o importanță transfrontalieră din ce în ce mai mare și întrucât amenințările la adresa integrității sportului, precum aranjarea meciurilor, nu pot fi gestionate de către un singur stat membru, este nevoie, prin urmare, de cooperare și de acțiuni coordonate ale statelor membre ale UE,

1.  salută articolul 165 din TFUE care, pentru prima oară, oferă UE un temei juridic pentru acțiunea în domeniul sportului și, prin urmare, pentru un program de sprijin financiar la nivelul UE;

2.  recunoaște importanța evenimentelor sportive în procesul de integrare europeană; posibilitatea de a privi la fața locului sau de a urmări evenimente sportive la televizor, pe internet sau la radio contribuie la crearea de legături culturale între cetățenii europeni;

3.  evidențiază faptul că sportul îndeplinește numeroase sarcini importante atât în societate, cum ar fi promovarea activităților de voluntariat, integrarea și sănătatea, cât și în calitate de angajator, contribuabil și promotor inovator al economiei și creșterii economice; analiza economică empirică a acestui sector la nivel european este de o importanță majoră, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru crearea unei platforme adecvate de date fiabile și comparabile; își reiterează apelul pentru recunoașterea amplă în termeni statistici a economiei sociale;

4.  consideră că Eurostat ar trebui să prezinte aceste statistici în cel mai scurt timp, în cooperare cu autoritățile naționale competente, iar organismele internaționale ar trebui să fie pe deplin implicate în acest proces, astfel cum ar trebui să fie și alți actori economici și organisme, precum posturile de televiziune și Observatorul European al Audiovizualului;

5   evidențiază, de asemenea, faptul că, pe lângă crearea unui exemplu moral și de solidaritate, voluntariatul poate fi benefic unui stat membru și dintr-o perspectivă economică; în plus, acesta facilitează crearea de locuri de muncă și duce la un nivel mai ridicat al ocupării forței de muncă;

6.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să recunoască dreptul organizatorilor de competiții sportive de a fi despăgubiți de operatorii de pariuri, care se folosesc de competițiile acestora pentru a-și derula propriile operațiuni comerciale, și să acorde asistență organelor sportive în eforturile acestora vizând să protejeze integritatea sportului; aceasta nu se referă, însă, la operatorii de pariuri publici, care sprijină sporturile în conformitate cu statutele lor;

7.  solicită o analiză a situației economice a cluburilor sportive din Europa; din ce în ce mai multe cluburi, în special cele din fotbal, se confruntă cu mari datorii financiare;

8.  invită Consiliul și Comisia să sprijine crearea unei structuri pentru schimbul constant de bune practici și coordonarea între statele membre, societatea civilă și alte părți interesate, în scopul creării de sinergii între evenimentele importante și toate inițiativele semnificative care au ca obiectiv stimularea creșterii economice legate de activitățile sportive; precizează, totuși, că armonizarea politicilor naționale la nivelul UE nu este scopul politicilor UE;

9.  regretă cazurile de corupție și de aranjare a meciurilor în sport, care dăunează integrității sportului în ochii suporterilor și constituie o amenințare la adresa contribuției economice a sportului; solicită, prin urmare, adoptarea unor măsuri eficiente de cooperare la nivelul UE pentru apărarea integrității și a spiritului de fair-play în sport, conform articolelor 6, 83 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, între organizatorii de evenimente sportive, operatorii de pariuri sportive online și autoritățile publice, în scopul promovării educației jucătorilor și adoptării unor acțiuni coordonate împotriva fraudei și a corupției în sport prin schimbul de informații și de cunoștințe de specialitate și prin aplicarea unei definiții comune a delictelor și a sancțiunilor, inclusiv a sancțiunilor penale aplicate fraudei sportive;

10. solicită Comisiei să clarifice aplicarea normelor privind ajutoarele de stat referitoare la finanțarea publică a sportului pentru a oferi siguranță juridică statelor membre în promovarea intereselor publice prin finanțarea sporturilor de masă;

11. subliniază nevoia unei analize mai aprofundate și mai ample privind o dezvoltare economică sustenabilă a sportului; printre altele, o parte a taxelor de transfer ar trebui returnate cluburilor la nivel de masă; acest lucru este esențial pentru crearea unei mișcări sportive mai sustenabile și mai echitabile;

12. reamintește că veniturile din sectorul sportului sunt utilizate, de obicei, în scopul finanțării evenimentelor și competițiilor, organizațiilor participante, construcției și întreținerii infrastructurii, precum și promovării sportului amator, de tineret și de masă; evidențiază, prin urmare, faptul că organizatorii trebuie să dețină dreptul de a-și comercializa singuri evenimentele, într-un mod transparent, în conformitate cu reglementările UE privind concurența; observă rolul important al instituțiilor de formare și nevoia de a asigura viabilitatea pe termen lung a acestora, precum și succesul lor printr-o protecție adecvată;

13. recunoaște legătura dintre valoarea economică a sportului și protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI); invită Comisia și statele membre să protejeze DPI în mod corespunzător; subliniază că pariurile online sunt o formă de exploatare comercială a evenimentelor sportive și solicită Comisiei să prezinte propuneri care să asigure o compensare echitabilă pentru sporturi și să păstreze integritatea și dezvoltarea sportului de masă;

14. reamintește că UE s-a angajat să promoveze echitatea și să protejeze integritatea sportului, conform articolului 165 din TFUE; estimează că, în consecință, UE trebuie să creeze o cooperare structurală la scară europeană, în scopul coordonării luptei împotriva fraudei și a corupției în sport;

15. sprijină orice formă de auto-reglementare în sectorul sportului care are ca obiectiv întărirea responsabilității, a transparenței și a stabilității financiare; consideră că, pentru credibilitatea unui astfel de mod de reglementare, este foarte importantă implementarea unui sistem eficace de control și a unui sistem echilibrat de sancțiuni și stimulente, în cadrul unui sistem unic european, care va permite detectarea diferitelor tipuri de corupție (mita și efectele nocive ale pariurilor sportive asupra naturii echitabile a sportului); solicită Comisiei să analizeze posibilitatea adoptării unor măsuri în temeiul articolului 114 din TFUE, care să asigure existența unor norme armonizate de bună gestionare financiară pentru cluburile sportive profesioniste europene;

16. subliniază faptul că recunoașterea reciprocă a cursurilor și a formărilor de specialitate într-un cadru unic european, destinat profesioniștilor care activează în sport în calitate de specialiști (arbitri, antrenori), este deosebit de importantă, dat fiind că, pe termen lung, contribuie la creșterea competitivității, care treptat va duce la evitarea pierderilor importante de venituri;

17. consideră că menținerea stimulentelor în sectorul sportului pentru următorul cadru financiar multianual ar fi de dorit și justificabilă, fie ca o parte componentă a unui program independent al UE în sectorul sportului, fie ca un subprogram;

18. subliniază că introducerea de către Comisie a contabilității-satelit în sectorul sportului este extrem de oportună, dat fiind că permite ca activitățile legate de sport să fie evaluate la nivel național conform unor standarde unice, ceea ce face posibilă identificarea neregulilor și conferă valoare adăugată economiei europene și pieței unice;

19. solicită crearea și punerea în aplicare a unor regulamente interne în ceea ce privește gradul ridicat de îndatorare din sportul profesionist, care să fie în măsură să identifice cauzele acesteia; aceste reglementări ar trebuie propuse de organismele sportive din Europa, pe baza unui acord comun între acestea, în vederea creării unui cadru coerent pentru întregul continent;

20. solicită Comisiei să prezinte propuneri concrete în vederea remedierii lacunelor și a divergențelor existente în reglementările aplicabile activităților – de natură transfrontalieră – ale agenților sportivi, evidențiate de studiul independent realizat în 2009 pentru Comisie.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

22.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Udo Bullmann, Pascal Canfin, George Sabin Cutaș, Rachida Dati, Derk Jan Eppink, Diogo Feio, Elisa Ferreira, Ildikó Gáll-Pelcz, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Sylvie Goulard, Liem Hoang Ngoc, Othmar Karas, Wolf Klinz, Philippe Lamberts, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Ivari Padar, Olle Schmidt, Marianne Thyssen

Membri supleanți prezenți la votul final

Pervenche Berès, David Casa, Herbert Dorfmann, Saïd El Khadraoui, Sari Essayah, Mojca Kleva, Thomas Mann, Gianni Pittella, Andreas Schwab


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (14.9.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportoare pentru aviz: Sophie Auconie

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

-    întrucât articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) încredințează Uniunii Europene misiunea de a „dezvolta dimensiunea europeană a sportului prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării dintre organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri dintre aceștia”,

1.  subliniază că sportul constituie un instrument deosebit de important pentru sănătatea publică și un puternic factor de reducere a cheltuielilor medicale publice; reamintește că efectele pozitive ale activității fizice regulate includ prevenirea unor probleme de sănătate cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul și osteoporoza; subliniază faptul că sportul și exercițiile fizice pot juca un rol terapeutic prin creșterea respectului de sine, îmbunătățirea auto-percepției fizice și dezvoltarea deprinderilor sociale, promovează incluziunea și contribuie la sănătatea mintală și la starea de bine; deploră presiunea exercitată, uneori, asupra copiilor și adolescenților care participă la activități sportive; ia act de faptul că, având în vedere îmbătrânirea populației UE, ar trebui să se acorde o atenție specială impactului pozitiv pe care activitatea fizică îl poate avea asupra sănătății persoanelor în vârstă;

2. solicită statelor membre să acorde un loc important activității fizice în cadrul programelor de educație naționale, de la o vârstă cât mai fragedă, având în vedere faptul că, în prezent, unul din șapte copii din UE este supraponderal sau obez; invită Consiliul să elaboreze o recomandare în sensul Orientărilor UE privind activitatea fizică aprobate de către miniștrii sportului din UE în 2008; solicită statelor membre să încurajeze întreprinderile să organizeze activități sportive pentru angajații lor;

3.  subliniază faptul că activitățile voluntare ale organizațiilor sportive sunt valoroase și prezintă avantaje pentru sănătatea publică; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine aceste activități mai eficient decât până în prezent;

4.  solicită Comisiei și statelor membre să recunoască diferența dintre sportul amator și cel profesionist și să promoveze un model solid de activitate fizică de bază cu o mai largă participare, bazat pe conceptul „sport pentru toți”, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și să-i acorde un rol major în strategiile lor în materie de sănătate publică;

5.  invită statele membre și autoritățile locale să nu se bazeze numai pe infrastructurile de sport private, o abordare care poate duce la inegalități, ci să asigure un acces larg și egal și la infrastructurile sportive publice și să facă schimb de bune practici în domeniu;

6.  subliniază că sportul și organizațiile naționale, europene și internaționale care îl administrează și îl reglementează pot aduce o reală contribuție la îndeplinirea obiectivelor strategice pe termen lung ale UE stabilite în Strategia Europa 2020, pentru a crea, astfel, noi perspective de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

7.  consideră că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol mai activ în apărarea integrității sportului, rol pe care organizațiile sportive nu îl pot juca singure și că respectiva cooperare dintre organizațiile sportive din statele membre ar trebui, de asemenea, să fie promovată pentru a asigura un schimb periodic de metode care și-au demonstrat eficacitatea și pentru a disemina rezultatele obținute;

8.  consideră că rolul autorităților locale și regionale în dezvoltarea dimensiunii europene a sportului este esențial, întrucât este de competența acestor instituții să furnizeze publicului servicii în domeniul sportului și să aloce resurse financiare pentru activitățile sportive și pentru infrastructurile necesare acestora;

9.  consideră că dopajul prezintă riscuri sanitare grave atât pentru sportivii profesioniști, cât și pentru cei amatori; consideră că în prezent campaniile împotriva dopajului sunt lipsite de coerență și coordonare între statele membre și părțile interesate; solicită un schimb de informații și de bune practici între administrațiile naționale, organizațiile și laboratoarele antidoping; amintește că, în acest sens și în conformitate cu articolul 165 din TFUE, Uniunea Europeană trebuie să vegheze asupra protejării integrității fizice și morale a sportivilor;

10. se pronunță pentru aderarea UE la Convenția împotriva dopajului a Consiliului Europei;

11. solicită Comisiei să studieze oportunitatea unei directive privind alimentele corespunzătoare unui efort muscular intens, asigurând o informare satisfăcătoare a consumatorilor, în special în ceea ce privește regulile antidoping; solicită Comisiei să elaboreze o strategie de prevenire a dopingului, adresată tinerilor sportivi;

12. solicită definirea infracțiunilor și a sancțiunilor împotriva traficului cu substanțe dopante;

13. solicită o cooperare sistematică la nivelul Uniunii Europene pentru apărarea integrității și echității sportive, în conformitate cu articolele 6, 83 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în scopul coordonării combaterii fraudei și corupției în sport, precum și pentru combaterea dopingului, fără a aduce atingere regulilor și modului de funcționare a Agenției mondiale antidoping;

14. invită Comisia și statele membre să acorde un sprijin mai puternic rolului profesioniștilor din domeniul sănătății în promovarea participării la activități sportive și să examineze modul în care furnizorii de asigurări de sănătate ar putea oferi stimulente ca modalitate de încurajare a participării la activitățile sportive.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

János Áder, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sandrine Bélier, Sergio Berlato, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Chris Davies, Bairbre de Brún, Anne Delvaux, Edite Estrela, Julie Girling, Françoise Grossetête, Jolanta Emilia Hibner, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Jo Leinen, Peter Liese, Kartika Tamara Liotard, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Antonyia Parvanova, Mario Pirillo, Pavel Poc, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Daciana Octavia Sârbu, Carl Schlyter, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Salvatore Tatarella, Anja Weisgerber, Marina Yannakoudakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Marisa Matias, James Nicholson, Alojz Peterle, Michail Tremopoulos, Anna Záborská, Andrea Zanoni


AVIZ al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (27.9.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportoare pentru aviz: Eija-Riitta Korhola

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât sportul este un sector cu o creștere dinamică și constituie un adevărat instrument de coeziune socială și are un impact foarte important în domeniul social, financiar și al sănătății în UE și regiunile sale, unde poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea locală a infrastructurii și a economiei și poate servi ca o atracție turistică majoră;

B.  întrucât serviciile legate de jocurile de noroc sunt excluse, din cauza caracterului lor specific, din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile (2006/123/CE) și al noii Directive privind drepturile consumatorilor (aprobată de Parlamentul European la 23 iunie 2011);

C. întrucât finanțarea sportului de masă poate fi asigurată numai dacă titularii licențelor naționale necesare pentru jocurile de noroc, care plătesc impozite și finanțează alte obiective de interes public în statele membre, sunt obligați prin lege să plătească taxe publice și sunt protejați efectiv împotriva concurenței ilegale;

D. întrucât încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală constituie o reală amenințare pentru finanțarea pe termen lung a sportului european,

1.  salută studiul Comisiei referitor la implicațiile politicilor în materie de piață internă asupra finanțării sportului de masă și solicită să se elimine decalajul dintre sporturile „bogate” și cele „sărace” cu ajutorul mecanismelor de solidaritate financiară; solicită crearea unei dimensiuni europene a integrității sportului, care să se concentreze inițial asupra combaterii aranjării meciurilor;

2.  solicită Comisiei și statelor membre să creeze un sistem de recunoaștere a certificărilor obținute de voluntari și a certificărilor necesare pentru a exercita profesiile reglementate asociate sportului;

3.  consideră că, având în vedere dimensiunea economică a sectorului sportului, aflat într-o continuă evoluție, îmbunătățirea imediată a aspectelor legate de sport este necesară în domenii esențiale precum libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, libertatea de stabilire, recunoașterea calificărilor profesionale, drepturile de proprietate intelectuală și normele privind ajutoarele de stat, astfel încât sectorul sportului să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne;

4.  solicită o mai bună recunoaștere a contribuției sportului la îndeplinirea obiectivelor generale ale Strategiei Europa 2020, având în vedere puternicul potențial al acestui sector de a contribui la o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii și la crearea de noi locuri de muncă, precum și efectele sale pozitive asupra incluziunii sociale, educației, instruirii, precum și asupra sănătății publice și a îmbătrânirii active;

5.  insistă ca dreptul de a acorda drepturi exclusive pentru loterii și alte jocuri de noroc cu numere să rămână de competența statelor membre, având în vedere faptul că organizațiile-umbrelă din domeniul sportului din UE consideră ca indispensabile contribuțiile din partea loteriilor naționale la finanțarea sportului și, în special, a sportului de masă;

6.  invită Comisia să propună măsuri concrete vizând asigurarea finanțării sportului din veniturile generate de loterii;

7.  recomandă statelor membre și federațiilor sportive să introducă, acolo unde nu există încă, vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare, a căror compatibilitate cu legislația UE a fost recunoscută de mai multe ori de către Comisie;

8.  respectă dreptul statelor membre de a propune măsuri de sancționare pentru combaterea jocurilor de noroc online ilegale; solicită introducerea unui principiu de reglementare potrivit căruia o societate de jocuri de noroc poate funcționa (sau poate solicita licența națională necesară) într-un stat membru doar dacă aceasta nu încalcă legislația în niciun alt stat membru al UE;

9.  subliniază importanța educației în sport și încurajează inițiativele luate de organizațiile sportive și de operatorii de jocuri în vederea educării sportivilor în ceea ce privește bunele practici în materie de pariuri sportive;

10. salută introducerea conceptului de fair-play pe plan financiar în fotbalul european, ca un important pas înainte pentru dobândirea stabilității financiare și prevenirea concurenței neloiale în sport;

11. își exprimă îngrijorarea cu privire la difuzarea evenimentelor sportive în locuri publice pe canale care transmit pe teritoriul unui stat membru și care nu au drepturi de retransmisie;

12. subliniază faptul că, pe o piață sportivă globală tot mai competitivă, monitorizarea suficientă și aplicarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală legate de domeniul mass-media, al mărcilor comerciale, al comunicărilor comerciale și altele trebuie să fie protejate; solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile vizând protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale organizațiilor sportive în vederea creării unor condiții echitabile la nivelul UE, respectând, în același timp, libertatea de exprimare și a presei și să ia în considerare importanța acestor venituri pentru finanțarea sportului de masă, dat fiind că acest lucru permite cluburilor profesioniste să se implice în activități de caritate, în beneficiul comunităților locale și al sporturilor de masă;

13. invită Comisia și statele membre să asigure punerea efectivă în aplicare a articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile, precum și aplicarea adecvată de către autoritățile și instanțele naționale a dispozițiilor naționale care pun în aplicare regula nediscriminării în sistemele juridice ale statelor membre, în ceea ce privește vânzările transfrontaliere de bilete pentru evenimentele sportive;

14. susține demersul Comisiei privind realizarea unui studiu privind aspectele economice și juridice ale transferurilor de jucători și impactul lor asupra competițiilor sportive, în special asupra politicii de formare a tinerilor jucători în cadrul cluburilor;

15. reamintește că, în conformitate cu articolul 165 din TFUE, Uniunea Europeană are datoria să promoveze echitatea și să protejeze integritatea sportului; consideră, în consecință, că Uniunea Europeană trebuie să instituie o cooperare structurală la nivel european pentru a coordona lupta împotriva fraudei și a corupției din sport; solicită, pe de altă parte, Comisiei să studieze oportunitatea unui instrument legislativ în temeiul articolului 114 din TFUE care să vizeze asigurarea existenței unor norme de bună gestiune financiară armonizate pentru cluburile sportive profesioniste din Europa;

16. consideră că cetățenii europeni și în special tinerii ar trebui să primească mai multe informații cu privire la disponibilitatea programelor, proiectelor, burselor și antrenamentelor sportive; invită Comisia, statele membre și organizațiile sportive să consolideze mecanismele de informare ușor accesibile, care îi vor ajuta pe cetățeni să beneficieze pe deplin de posibilitățile oferite de programele comunitare de pe piața internă;

17. solicită statelor membre să se asigure că manipularea frauduloasă a rezultatelor în scopul obținerii de avantaje financiare sau de altă natură este interzisă, stabilind ca infracțiune penală orice amenințare la adresa integrității competițiilor, inclusiv a celor legate de operațiunile de pariere;

18. consideră că unul dintre modurile principale pentru garantarea unui trai dinamic, bun și sănătos pentru consumatorii și cetățenii europeni este implicarea activă a cetățenilor în activități fizice și recreative menite să îmbunătățească sănătatea pe întreg teritoriul Europei, în special în cazul copiilor, având în vedere că obezitatea și alte probleme legate de sănătate sunt în creștere în grupele de vârstă mai tinere; invită Comisia să aloce mai multe stimulente și fonduri pentru proiecte de sănătate, în special pentru cele care implică activități sportive transfrontaliere;

19. invită Comisia să clarifice acquis-ul comunitar din domeniul sportului prin intermediul unor orientări, bazându-se pe Comunicarea privind sportul;

20. invită Comisia să înceapă un dialog cu toate organizațiile sportive profesioniste din Europa cu privire la modul de soluționare a problemelor care rezultă din diferențele dintre statele membre în privința contractelor de (de exemplu, vârsta minimă pentru semnarea unui contract de muncă), cu privire la condițiile de muncă și schemele salariale pentru sportivii profesioniști, precum și la normele privind ajutoarele de stat și reglementările competiționale din sportul profesionist (de exemplu, numărul maxim de jucători care vor fi utilizați pe durata întregului sezon în toate competițiile, ferestrele de transfer, etc).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Cornelis de Jong, Evelyne Gebhardt, Mikael Gustafsson, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Kurt Lechner, Toine Manders, Phil Prendergast, Mitro Repo, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Frank Engel, Marielle Gallo, Anna Hedh, María Irigoyen Pérez, Othmar Karas, Constance Le Grip, Antonyia Parvanova, Sylvana Rapti, Olle Schmidt, Kyriacos Triantaphyllides, Anja Weisgerber


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (11.10.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportor pentru aviz: Toine Manders

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât valorile pe care le reprezintă sportul se confruntă cu presiuni comerciale excesive, exercitate într-un context de nesiguranță juridică, precum aranjarea meciurilor;

B.  întrucât încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală constituie o reală amenințare pentru finanțarea pe termen lung a sportului european;

C. întrucât numai dimensiunea economică a sportului face obiectul legislației UE, iar normele inerente organizării competițiilor sportive trebuie să rămână în afara domeniului de aplicare al acesteia,

1.  solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile în vederea protejării drepturilor de proprietate intelectuală ale organizațiilor sportive;

2.  recomandă statelor membre și federațiilor sportive să introducă, acolo unde nu există încă, vânzarea centralizată a drepturilor de difuzare, a căror compatibilitate cu legislația UE a fost recunoscută în mai multe rânduri de către Comisie;

3.  își exprimă îngrijorarea cu privire la difuzarea evenimentelor sportive în locuri publice, pe canale care transmit pe teritoriul unui stat membru în care nu au drepturi de retransmisie;

4.  își reafirmă poziția potrivit căreia pariurile sportive sunt o formă de utilizare comercială a competițiilor sportive și consideră că statele membre pot proteja competițiile sportive împotriva oricărei utilizări comerciale neautorizate, ca modalitate de sprijinire a sportului la nivel profesionist și amator, îndeosebi prin recunoașterea drepturilor de proprietate ale organismelor sportive asupra competițiilor pe care le organizează;

5.  solicită statelor membre să colaboreze cu organizatorii evenimentelor sportive și operatorii de pariuri pentru a combate manipularea frauduloasă a rezultatelor în scopul obținerii de avantaje financiare sau de altă natură și să statueze că orice amenințare la adresa integrității competițiilor, inclusiv a celor legate de operațiunile de pariere, constituie infracțiune;

6.  subliniază faptul că antrenarea jucătorilor la nivel local este necesară pentru dezvoltarea de durată a sportului european; solicită Comisiei să recunoască legalitatea măsurilor de promovare a jucătorilor antrenați la nivel local;

7.  își exprimă în mod clar sprijinul pentru sistemele de licențiere și pentru fairplay-ul pe plan financiar; consideră că aceste măsuri sunt proporționale;

8.  invită Comisia să clarifice acquis-ul comunitar din domeniul sportului prin intermediul unor orientări, pe baza Comunicării privind sportul;

9.  recunoaște cunoștințele de specialitate și legitimitatea tribunalelor sportive specializate în soluționarea litigiilor din domeniul sportului, în măsura în care acestea respectă dreptul cetățenilor la un proces echitabil;

10. consideră că trebuie să se stabilească un nivel minim de calificări pentru agenții de fotbal, asigurându-se transparența prin înființarea unui registru al agenților, inclusiv o listă cu toți sportivii reprezentați de fiecare impresar și cu salariile pe care le primesc;

11. invită Comisia să prezinte propuneri prin care organizatorii de competiții sportive să primească din partea societăților de pariuri o parte echitabilă din venituri, atunci când competițiile acestora fac obiectul unor pariuri, în scopul menținerii integrității sportului de masă și dezvoltării acestuia;

12. invită Comisia să înceapă un dialog cu toate organizațiile sportive profesioniste din Europa cu privire la modul de soluționare a problemelor care rezultă din diferențele dintre statele membre în privința contractelor de muncă (de exemplu, vârsta minimă pentru semnarea unui contract de muncă), în privința condițiilor de muncă și a sistemului de salarizare pentru sportivii profesioniști, precum și în privința reglementărilor privind ajutoarele de stat și reglementările competiționale din sportul profesionist (de exemplu, numărul maxim de jucători care vor fi utilizați pe durata întregului sezon în toate competițiile, ferestrele de transfer, etc).

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Sajjad Karim, Antonio Masip Hidalgo, Jiří Maštálka, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Diana Wallis

Membri supleanți prezenți la votul final

Kurt Lechner, Toine Manders, Paulo Rangel

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pablo Zalba Bidegain


AVIZ al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (3.10.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

Dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportoare pentru aviz: Emine Bozkurt

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște caracterul special al sportului, dar subliniază faptul că regulile sportului trebuie să fie mereu în conformitate cu legislația UE și în special cu Carta drepturilor fundamentale; subliniază necesitatea de transparență și responsabilitate în cadrul structurilor de conducere din domeniul sportului; invită organele de conducere din domeniul sportului să adopte o politică de toleranță zero față de corupție, să pună în practică coduri etice inspirate de integritate morală și de o preocupare autentică pentru concurența loială, să creeze echipe independente pentru a realiza anchete interne, să stabilească o strânsă cooperare cu autoritățile de aplicare a legii;

2.  invită statele membre să includă o definiție a fraudei sportive în legislația penală; invită Comisia și statele membre să adopte o abordare armonizată împotriva corupției în domeniul sportului; subliniază necesitatea de a include toate formele de corupție din domeniul sportului în pachetul de măsuri anticorupție;

3.  consideră că aranjarea meciurilor, precum și pariurile ilegale și sponsorizările false în scopul evaziunii fiscale, reprezintă o problemă gravă în Europa și o formă tipică de infracțiuni, caracterizate prin venituri ridicate și, în anumite state membre, pedepse și rate de detectare excesiv de mici, adesea asociate activităților organizațiilor criminale specializate, implicate în spălarea de bani, traficul de droguri și traficul de ființe umane;

4.  invită organele de conducere din domeniul sportului să verifice companiile care sunt subcontractante pentru organizarea meciurilor înainte de acordarea licențelor; invită organele de conducere din domeniul sportului să creeze un instrument eficient pentru monitorizarea meciurilor; invită Europol să lucreze cu echipele comune de anchetă și să coopereze cu Eurojust în privința corupției în domeniul sportului; subliniază necesitatea intensificării cooperării cu țările terțe în combaterea aranjării meciurilor;

5.  așteaptă cu interes rezultatele Sistemului de reglementare a transferurilor (Transfer Matching System ,TMS) al FIFA, în special în ceea ce privește transparența, spiritul de fairplay la nivel financiar, combaterea corupției și a traficului de persoane; subliniază faptul că este necesar ca sistemul să respecte legislația UE și normele privind protecția datelor; solicită organelor de conducere din domeniul sportului să coreleze datele TMS cu alte sisteme anticorupție, pentru o monitorizare mai eficientă în scopul combaterii aranjării meciurilor;

6.  subliniază faptul că minorii ar trebui protejați permanent; solicită organelor de conducere din domeniul sportului să examineze fiecare caz de excepție de la regula care interzice transferurile de minori și să reducă la minimum aceste excepții;

7   solicită organelor de conducere din domeniul sportului să creeze un sistem de înregistrare pentru agenții jucătorilor, însoțit de un cod de conduită și un mecanism de sancționare; subliniază necesitatea de a profesionaliza ocupația de impresar al jucătorilor prin intermediul unui certificat sau o metodă similară;

8.  subliniază necesitatea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic între organele de conducere din domeniul sportului și organizațiile de pariuri privind monitorizarea jocurilor și combaterea fraudei în domeniul sportului; invită organizațiile de pariuri să își asume responsabilitatea pentru păstrarea legalității în domeniu și să coopereze cu organele de conducere din domeniul sportului în această privință;

9   subliniază necesitatea de a aborda problema operatorilor neautorizați de jocuri de noroc din cadrul UE și din afara UE, deoarece aceștia sunt capabili să evite sistemele de monitorizare a fraudei în domeniul sportului;

10. subliniază faptul că lupta împotriva dopajului ar trebui să respecte întocmai legislația UE, în special Carta drepturilor fundamentale, normele privind protecția datelor și a vieții private, precum și dreptul muncii; invită Agenția Mondială Antidoping să creeze un sistem pentru administrarea locațiilor precise și ușor de utilizat în conformitate cu legislația UE; accentuează faptul că sunt necesare statistici relevante; ia act de importanța pedepsirii dopajului mai degrabă decât a neefectuării testelor; invită societățile sportive să promoveze o cultură a sportului în legătură cu bunăstarea fizică și mentală, și nu doar de urmărirea performanței, care în unele cazuri poate duce la dependențe grave de medicamente și de substanțe dopante;

11. subliniază că activitatea fizică reprezintă un element indispensabil pentru un stil de viață sănătos și corespunzător, inclusiv asigurând un trai independent persoanelor cu dizabilități, și că ar trebui asociat unei alimentații echilibrate; în plus, sportul reprezintă un factor important de contrast cu fenomenele de marginalizare și excluziune socială;

12. solicită statelor membre să-și intensifice eforturile pentru combaterea violenței la evenimentele sportive, în special în cazurile în care acest lucru presupune transportul grupurilor organizate de suporteri între statele membre; în acest sens, solicită statelor membre să încurajeze un schimb de informații, experiențe și bune practici, facilitând astfel evitarea actelor de violență, atât în interiorul, cât și în exteriorul terenurilor de sport;

13. regretă lipsa de preocupare în ceea ce privește lupta împotriva discriminării în Raportul Comisiei Europene privind sportul; susține aplicabilitatea legislației UE privind nediscriminarea, care interzice orice tip de discriminare, în domeniul sportului profesionist și de amatori din UE și solicită tuturor statelor membre și Comisiei să transpună și să pună în aplicare în mod eficient Directivele 2000/78/CE și 2000/43/CE;

14. consideră stadioanele și cluburile sportive ca fiind locul de muncă al atleților profesioniști, astfel încât orice formă de discriminare este discriminare la locul de muncă; invită organizațiile și cluburile profesioniste sportive să lanseze campanii pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, rasism și xenofobie înaintea și în timpul participării la activități sportive și în timpul și după competițiile sportive, atât pe stadioane, cât și în afara acestora; solicită publicarea unor rapoarte anuale privind progresul în acest domeniu; solicită sancțiuni minime și clauze contractuale în ceea ce privește discriminarea; solicită Comisiei să monitorizeze acest proces;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

29.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Sonia Alfano, Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Vilija Blinkevičiūtė, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Simon Busuttil, Carlos Coelho, Rosario Crocetta, Tanja Fajon, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Salvatore Iacolino, Lívia Járóka, Juan Fernando López Aguilar, Monica Luisa Macovei, Clemente Mastella, Véronique Mathieu, Louis Michel, Jan Mulder, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Carmen Romero López, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Renate Sommer, Valdemar Tomaševski, Kyriacos Triantaphyllides, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Edit Bauer, Anna Maria Corazza Bildt, Cornelis de Jong, Ioan Enciu, Monika Hohlmeier, Franziska Keller, Jean Lambert, Mariya Nedelcheva, Hubert Pirker, Debora Serracchiani, Gianni Vattimo

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Anna Rosbach


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (23.9.2011)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la dimensiunea europeană a sportului

(2011/2087(INI))

Raportoare pentru aviz: Joanna Senyszyn

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, includerea următoarelor recomandări în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 aprilie 2004 privind respectarea standardelor de bază privind munca în producția de bunuri sportive pentru Jocurile Olimpice(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iunie 2003 privind femeile și sportul(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2006 privind prostituția forțată în contextul evenimentelor sportive mondiale(3),

–   având în vedere Carta europeană a drepturilor femeilor în sport: Olympia - Jump in Olympia. Strong(er) Women through Sport („Femei (mai) puternice prin sport”),

–   având în vedere Carta privind combaterea discriminării LGBT în sport,

1.  invită Comisia și statele membre, precum și părțile interesate relevante, asociațiile și federațiile sportive să le garanteze femeilor și bărbaților un acces egal la activități sportive potrivite, adecvate vârstei și accesibile financiar și să dezvolte oportunități și programe sportive care să promoveze atât participarea sportivă, cât și un interes susținut pentru activitățile sportive, mai ales pentru fetele și femeile care provin din medii defavorizate, pentru a consolida incluziunea socială și a se asigura că sportivele beneficiază de egalitate de tratament în privința furnizării de echipamente și materiale, a programării competițiilor și a perioadelor de antrenament individual sau încadrat;

2.  solicită Comisiei și statelor membre, precum și părților interesate relevante, asociațiilor sportive și federațiilor să asigure paritatea în organismele decizionale sportive și în privința accesului la posturile de antrenor și administrator din cadrul asociațiilor sportive;

3.  solicită statelor membre și federațiilor naționale să se asigure că bărbații și femeile care participă la competiții sportive de înalt nivel primesc premii de valoare egală, că beneficiază de condiții egale de antrenament și pregătire, inclusiv de asistență medicală, că au acces egal la competiții, la beneficii și la sisteme adecvate de reintegrare după încheierea carierei sportive;

4.  solicită Consiliului, Comisiei, statelor membre și organismelor naționale sportive de conducere să se angajeze în direcția combaterii homofobiei și transfobiei și să implementeze adecvat legislația și politicile anti-discriminare, în special în privința lesbienelor, bisexualilor, homosexualilor și transgenilor sportivi;

5.  invită Comisia și statele membre să integreze aspectele privind egalitatea de gen în toate activitățile lor legate de sport, în special elaborarea politicilor, procesul de planificare, procedurile bugetare, managementul resurselor umane axat pe o mai bună înțelegere a obstacolelor pe care le pot întâmpina fetele și femeile în a avea acces și a participa la activitățile sportive și la a beneficia de pe urma acestora, și să ia măsuri concrete pentru a asigura o mai bună reprezentare a femeilor și bărbaților la nivelurile decizionale adecvate din organismele decizionale din sport;

6.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare posibilitatea unor programe sportive integrate, pentru a combate și a elimina ideile greșite cu privire la capacitățile femeilor, pentru a contribui la reducerea discriminărilor și a stereotipurilor de gen și pentru a extinde rolul acordat femeilor;

7.  încurajează crearea unor rețele ale femeilor din domeniul sportului pentru a promova schimbul de cele mai bune practici și de informații;

8.  precizează că implicarea fetelor alături de băieți în activitățile sportive poate contribui la eliminarea prejudecății și a stereotipurilor care contribuie adesea la vulnerabilitatea socială a femeilor și a fetelor;

9.  solicită Comisiei și statelor membre să propună măsuri specifice și să dezvolte programe pentru a se asigura că mass-media prezintă evenimentele sportive într-un mod echilibrat, evitând discriminarea de gen și reducând reprezentările stereotipe ale femeilor în sport și solicită organizațiilor și autorităților sportive naționale să se angajeze să monitorizeze în mod continuu evoluția din acest domeniu;

10. reiterează solicitarea adresată Eurostat de a elabora indicatori și a efectua statistici privind implicarea bărbaților și a femeilor în sport;

11.  consideră că femeile sportive de înalt nivel reprezintă un bun model pentru tineri; subliniază, de aceea, importanța rolului mass-media în promovarea imaginii acestor sportive;

12. solicită Comisiei să susțină și să încurajeze cercetarea europeană în direcția investigării persistenței inegalităților de gen în sport și a motivelor pentru care femeile își întrerup cariera sportivă; subliniază că recunoașterea și susținerea financiară a asociațiilor și instituțiilor sportive ar trebui condiționată de respectarea egalității de gen în toate sectoarele și la toatele nivelurile din domeniul sportului;

13. invită Comisia și statele membre să crească nivelul de sensibilizare cu privire la importanța educației fizice de calitate, încă de la nivel preșcolar, pentru fete și băieți, care să fie adecvată vârstei și accesibilă copiilor; prin urmare, sugerează dezvoltarea unor strategii și orientări corespunzătoare;

14. solicită statelor membre să promoveze parteneriatele cu instituțiile de învățământ superior, pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în educația sportivilor profesioniști, și în special a profesorilor de educație fizică, având în vedere rolul esențial al acestora în sensibilizarea părinților și a copiilor cu privire la necesitatea de a combate stereotipurile de gen;

15. solicită Comisiei și statelor membre să facă toate eforturile pentru a promova și a asigura practicarea sportului de către ambele genuri în școli și în bazele sportive publice;

16. subliniază că faptul că unii părinți interzic fetelor imigrante să ia parte la activitățile sportive școlare, printre care înotul, nu poate fi tolerat sau scuzat din rațiuni culturale sau religioase;

17. invită Comisia și statele membre să elaboreze orientări privind antrenamentele sportive combinate și educația fizică generală care să țină seama de perspectiva de gen;

18. solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să promoveze, în pofida normelor și a obligațiilor impuse femeilor din motive legate de cultură, tradiții, istorie sau religie, libertatea absolută a femeilor și a bărbaților deopotrivă de a practica orice sport;

19. solicită statelor membre să susțină integrarea dimensiunii de gen în procesul bugetar, altfel spus, finanțarea egală a echipelor sportive feminine și masculine naționale sau de club, astfel încât nicio persoană să nu fie eliminată din motive financiare;

20. invită Comisia și statele membre să dezvolte măsuri și programe specifice care să evite ca femeile și bărbații să fie obligați să-și abandoneze cariera sportivă din cauza imposibilității de a reconcilia viața de familie cu viața de sportiv profesionist și să pună la dispoziție cursuri de formare și consiliere, în special pentru sportive, pentru a le facilita reintegrarea în viața profesională, în special după concediul de maternitate sau după cel parental;

21. sugerează, de asemenea, în acest context, să se ia în considerare posibilitatea organizării unor campanii de sensibilizare cu privire la sport în grădinițe și școli, în care foștii sportivi și sportive de performanță să fie prezentați ca modele de rol, pentru a trezi sau a menține interesul pentru sport în rândul copiilor și tinerilor;

22. susține crearea unor creșe în centrele sportive și în sălile de sport, astfel încât părinților de ambele sexe care își aduc copiii mici în aceste locuri să li se garanteze un acces egal la dotările sportive;

23. solicită Comisiei să susțină proiecte transnaționale de promovare a unei formări care să includă dimensiunea de gen în domeniul managementului, antrenamentului, arbitrajului și presei, pentru a da femeilor posibilitatea de a îndeplini diferite funcții necesare în sport;

24. invită Comisia să creeze un „Program de schimb pentru sportive” și să crească numărul burselor, al cursurilor de formare și al posibilităților de angajare pentru sportive, antrenoare și alte femei care își desfășoară activitatea în acest domeniu; solicită Comisiei să stabilească standarde profesionale în domeniul sportului, care să includă o descriere aprofundată a calificărilor specifice acestuia, în prezent și în perspectivă;

25. subliniază că multe fete încep să practice un sport de foarte tinere, dar multe abandonează în adolescență; atrage atenția, în acest context, asupra existenței unor studii care arată că fetele sunt supuse unor presiuni mai mult sau mai puțin explicite din partea colegilor sau a familiilor pentru a se „feminiza” sau pentru a-și asuma responsabilități incompatibile cu o practică sportivă sistematică; încurajează statele membre și organele naționale de conducere din domeniul sportului să elaboreze strategii pentru ca programele și antrenorii să sprijine în special fetele interesate de sport să-și formeze o identitate sportivă;

26. invită Comisia și statele membre să aloce același volum de fonduri pentru sportivi și pentru sportive și să cofinanțeze proiecte prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) pentru a sprijini infrastructura sportivă adaptată la nevoile femeilor și prin intermediul Fondului social european (FSE) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor și integrarea profesională a femeilor din domeniul sportului, inclusiv în privința posturilor de management și de conducere din agențiile și federațiile sportive internaționale influente, precum „Fédération Internationale de Football Association”(FIFA) și Comitetul Olimpic Internațional;

27. solicită Comisiei și statelor membre să aloce sprijin financiar pentru asociațiile și organizațiile sportive, cu condiția respectării principiului egalității de gen în toate sectoarele și la toate nivelurile;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

15.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Andrea Češková, Tadeusz Cymański, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Iratxe García Pérez, Zita Gurmai, Mary Honeyball, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Constance Le Grip, Barbara Matera, Elisabeth Morin-Chartier, Siiri Oviir, Antonyia Parvanova, Raül Romeva i Rueda, Nicole Sinclaire, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, Jill Evans, Christa Klaß, Kartika Tamara Liotard, Mariya Nedelcheva, Katarína Neveďalová, Norica Nicolai, Antigoni Papadopoulou, Joanna Senyszyn

(1)

JO C 104 E, 30.4.2004, p. 757.

(2)

JO C 68 E, 18.3.2004, p. 605.

(3)

JO C 291 E, 30.11.2006, p. 292.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

10.11.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Magdi Cristiano Allam, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marco Scurria, Joanna Senyszyn, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, Sampo Terho, Helga Trüpel, Gianni Vattimo, Sabine Verheyen

Membri supleanți prezenți la votul final

Liam Aylward, Heinz K. Becker, Ivo Belet, Timothy Kirkhope, Hans-Peter Martin, Georgios Papanikolaou

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pablo Zalba Bidegain

Ultima actualizare: 1 decembrie 2011Notă juridică