RAPORT referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a anexei I la acesta

5.6.2012 - (02074/2011 – C7‑0090/2011 – 2011/0901A(COD)) - ***I

Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Alexandra Thein

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a anexei I la acesta

(02074/2011 – C7‑0090/2011 – 2011/0901A(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere cererea pe care Curtea de Justiție a prezentat-o Parlamentului și Consiliului (02074/2011),

–   având în vedere articolul 257 primul și al doilea paragraf și articolul 281 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia proiectul de act a fost prezentat Parlamentului (C7-0090/2011),

–   având în vedere articolul 294 alineatele (3) și (15) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comisiei (COM(2011)0596),

–   având în vedere scrisoarea Curții de Justiție din 8 mai 2012,

–   având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 mai 2012,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0185/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de faptul că, în condițiile în care va avea loc o reînnoire parțială a Curții de Justiție la 7 octombrie 2012 și trebuie să se găsească de urgență o soluție capabilă să garanteze o funcționare adecvată a Tribunalului Funcției Publice, este necesar ca modificările propuse a fi aduse Statutului în ceea ce privește Curtea de Justiție, organizarea Tribunalului și Tribunalul Funcției Publice să fie adoptate fără nicio nouă întârziere, după cum se subliniază în scrisoarea Președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 mai 2012;

3.  își rezervă dreptul de a examina ulterior partea din cererea Curții referitoare la membrii Tribunalului;

4.  a decis să poarte în viitorul apropiat o dezbatere în cadrul Parlamentului asupra avantajelor introducerii posibilității de a emite opinii divergente în cadrul Curții de Justiție;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Curții de Justiție, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN^[1]*

la proiectul de act

---------------------------------------------------------

REGULAMENTUL (EU, EURATOM) NR. …/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din

de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a anexei I la acesta

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

▌

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special ▌articolul 257 primul și al doilea paragraf și articolul 281 al doilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere solicitarea Curții de Justiție[2],

având în vedere avizul Comisiei Europene[3],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[4],

întrucât:

(1)         În scopul de a consolida participarea tuturor judecătorilor la deciziile Marii Camere a Curții de Justiție, este necesar să se mărească numărul judecătorilor care pot intra în compunerea acestui complet și să se elimine participarea sistematică a tuturor președinților camerelor de cinci judecători.

(2)         Ar trebui să se adapteze în consecință cvorumul Marii Camere și cel al Plenului.

(3)         Îngreunarea atribuțiilor care revin președinților Curții de Justiție și Tribunalului necesită instituirea, în fiecare dintre aceste instanțe, a funcției de vicepreședinte ▌, însărcinat să îl secondeze pe președinte în exercitarea atribuțiilor sale.

▌

(5)         Ca urmare a extinderii treptate a competențelor sale de la înființare, Tribunalul este sesizat în prezent cu un număr de cauze care cunoaște o creștere accentuată.

(6)         Numărul cauzelor cu care este sesizată această instanță este superior numărului de cauze pe care aceasta le soluționează anual, ceea ce are drept consecință o creștere semnificativă a numărului cauzelor aflate pe rolul său și o prelungire a duratei procedurilor.

(7)         Există o necesitate permanentă de a înlătura întârzierile generate de volumul mare de lucru al Tribunalului și, prin urmare, este indicat să se procedeze la punerea în practică a unor măsuri adecvate până la momentul reînnoirii parțiale a membrilor instanței menționate în 2013.

(7a)       În vederea reînnoirii parțiale a Curții de Justiție la 7 octombrie 2012 și în conformitate cu scrisoarea președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 mai 2012, ca un prim pas, ar trebui să se adopte doar modificările la Statut referitoare la organizarea Curții de Justiție și a Tribunalului și să se examineze ulterior partea din cererea Curții care se referă la membrii Tribunalului.

(7b)       Având în vedere necesitatea de a se găsi de urgență o soluție care să garanteze funcționarea adecvată a Tribunalului Funcției Publice, ar trebui ca modificările privind instanța menționată să fie adoptate împreună cu amendamentele privind Curtea de Justiție.

(10)       Pentru ca tribunalele specializate să poată continua să funcționeze în mod satisfăcător în absența unui judecător care este împiedicat să participe la soluționarea cauzelor pentru o perioadă prelungită, fără să se afle totuși într-o situație de invaliditate considerată totală, se impune să se prevadă posibilitatea de a afecta judecători ad-interim pe lângă aceste tribunale.

(11)       Prin urmare, ar trebui ca Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și anexa I la acesta să fie modificate în mod corespunzător,

AU ADOPTAT PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene se modifică după cum urmează:

(1)         Se introduce următorul articol:

„Articolul 9a

Judecătorii aleg dintre ei pe președintele și pe vicepreședintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.

Vicepreședintele îl asistă pe președinte în conformitate cu condițiile prevăzute de Regulamentul de procedură. El îl înlocuiește în caz de împiedicare sau în cazul în care funcția de președinte este vacantă ▌.”

(2)         La articolul 16, al doilea alineat se înlocuiește cu următorul text:

„Marea Cameră este alcătuită din cincisprezece judecători. Aceasta este prezidată de președintele Curții. Din Marea Cameră mai fac parte vicepreședintele Curții, trei președinți ai camerelor de cinci judecători și alți judecători ▌desemnați în conformitate cu condițiile prevăzute de Regulamentul de procedură.”

(3)         În cadrul articolului 17, al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Deliberările Marii Camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți unsprezece judecători.

Deliberările Curții întrunite în Plen sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenți șaptesprezece judecători.”

(4)         În cadrul articolului 20, al patrulea paragraf se înlocuiește cu textul următor:

„Procedura orală cuprinde audierea de către Curte a agenților, consilierilor și avocaților, a concluziilor avocatului general, precum și, dacă este necesar, audierea martorilor și experților.”

(5)         În cadrul articolului 39, al doilea paragraf se înlocuiește cu următoarele două paragrafe:

„Competențele prevăzute la primul paragraf pot fi exercitate, în condițiile stabilite de Regulamentul de procedură, de vicepreședintele Curții de Justiție.

În cazul în care președintele și vicepreședintele nu pot participa, aceștia vor fi înlocuiți de ▌ un alt judecător în condițiile stabilite de Regulamentul de procedură.”

(6a)       La articolul 47, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9 primul paragraf, articolul 9a, articolul 14, articolul 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea și al cincilea paragraf și articolul 18 se aplică Tribunalului și membrilor acestuia.”

(8)         Următorul paragraf se adaugă la articolul 62c:

„Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 257 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pot să afecteze judecători ad-interim pe lângă tribunalele specializate pentru a suplini absența unor judecători care, fără a se afla într-o situație de invaliditate considerată totală, sunt împiedicați totuși pentru mult timp să participe la soluționarea cauzelor. În acest caz, Parlamentul European și Consiliul stabilesc condițiile în care sunt numiți judecătorii ad-interim, drepturile și obligațiile acestora, modalitățile potrivit cărora își exercită funcția și împrejurările care pun capăt acesteia.”

Articolul 2

În anexa I la Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, articolul 2, al cărui text actual devine alineatul (1), se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În plus față de judecătorii menționați la alineatul (1) primul paragraf, sunt desemnați judecători ad-interim pentru a asigura înlocuirea judecătorilor care, fără a se afla într-o situație de invaliditate considerată totală, sunt împiedicați totuși pentru mult timp să participe la soluționarea cauzelor.”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Punctele 1, 2, 3, ▌5 și 6a ale articolului 1 se aplică de la momentul primei înlocuiri parțiale a judecătorilor, menționată la articolul 9 din Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene ▌.

▌

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Întocmit la….., în data de ….

Pentru Parlamentul European,                                  Pentru Consiliu, Pre

ședinte  Președintele

• [1] ^* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
• [2]             Cererea din 28 martie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
• [3]             Avizul din 30 septembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
• [4]             Poziția din ... a Parlamentului European (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia din ... a Consiliului.

EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Curtea de Justiție a prezentat o serie de propuneri de modificare a Statutului Curții de Justiție și a anexei I.

(1) Propunerile referitoare la Curtea de Justiție

Curtea consideră că este de dorit să se instituie funcția de vicepreședinte al Curții și să se modifice normele referitoare la componența Marii Camere.

Structura actuală și normele de funcționare ale acestui complet – cvorumul de nouă judecători, cu participarea la judecarea tuturor cauzelor a președintelui Curții și a președinților camerelor de cinci judecători – sunt rezultatul modificărilor introduse prin Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare la 1 februarie 2003. De atunci au avut loc o serie de schimbări care au afectat funcționarea Curții: (i) aderarea a 12 noi state membre; (ii) trecerea de la două la trei camere de cinci judecători în mai 2004 și la patru camere de cinci judecători în octombrie 2006; (iii) introducerea procedurii preliminare de urgență în martie 2008 și (iv) introducerea procedurii de reexaminare ca urmare a înființării Tribunalului Funcției Publice.

În prezent, președintele Curții și președinții camerelor de cinci judecători au un volum foarte ridicat de muncă, în timp ce ceilalți judecători fac parte din complet relativ în puține cauze repartizate Marii Camere.

Propunerea prevede următoarele: (a) o participare mai extinsă a judecătorilor la cauzele repartizate Marii Camere, permițându-le astfel să facă parte din complet mult mai frecvent decât în prezent. Aceasta s-ar obține prin modificarea articolelor 16 și 17 din Statut, astfel încât să se mărească la cincisprezece numărul de judecători care compun Marea Cameră și să nu mai existe participarea automată a tuturor președinților camerelor de cinci judecători la judecarea cauzelor repartizate Marii Camere. Normele referitoare la cvorumul Marii Camere și al Plenului ar trebui adaptate în consecință. (b) crearea mandatului de vicepreședinte: acesta urmează să participe, ca și președintele, la toate cauzele repartizate Marii Camere. Această prezență permanentă a două persoane, la care se adaugă o participare mai frecventă a celorlalți judecători la lucrările Marii Camere, va permite asigurarea coerenței jurisprudenței acestui complet. În afară de participarea la toate cauzele Marii Camere, vicepreședintele ar avea, de asemenea, atribuția de a-l seconda pe președintele Curții în îndatoririle sale.

(2) Propunerile referitoare la Tribunal

De mai mulți ani, numărul de cauze soluționate de Tribunal este inferior numărului de cauze introduse, astfel încât numărul de cauze aflate pe rol este în creștere constantă. Între 1 ianuarie și 12 octombrie 2011, au fost aduse în fața instanței 572 de cauze, dintre care 549 au fost soluționate. La 12 octombrie 2011, existau 1 323 de cauze pendinte. Comparativ, între 1 ianuarie și 12 octombrie 2010, au fost aduse în fața instanței 514 de cauze, dintre care 401 au fost soluționate. La 12 octombrie 2010, existau 1 304 de cauze pendinte.

Deși este dificil de realizat o comparație de la an la an, aceasta arată în primul rând că numărul de cauze continuă să crească (o creștere numerică de 58 și procentuală de 11,3% față de aceeași dată a anului 2010). În al doilea rând, productivitatea Curții a crescut cu 37%, ceea ce reprezintă 148 de cauze în plus față de aceeași dată a anului 2010. În al treilea rând, numărul cauzelor pendinte continuă să crească (cu până la 19). În consecință, în ciuda eforturilor sale substanțiale, Curtea nu mai poate face față. În plus, ceea ce cifrele nu reflectă este numărul de cereri de aplicare a procedurii accelerate și numărul de cereri pentru măsuri interimare, în ambele cazuri consumându-se resurse importante.

Ca exemplu, Curtea afirmă că dosarele cauzelor în curs de examinare ocupă 505 metri de rafturi.

Actuala creștere a volumului de muncă se datorează (i) transferului de jurisdicție începând cu 2004, pentru a hotărî în anumite tipuri de acțiuni sau proceduri deschise de statele membre; (ii) creșterii numărului de litigii odată cu aderările din 2004 și 2007; (iii) procedurilor determinate de creșterea, în urma unei mai mari integrări europene, a numărului și varietății actelor legislative și de reglementare ale instituțiilor, organelor, birourilor și agențiilor UE și (iv) creșterii numărului de acțiuni legate de cererile de înregistrare a unor mărci comunitare. Precizăm că multe dintre motivele care au determinat creșterea numărului de cauze aduse în fața Curții au fost neprevăzute.

Curtea nu a rămas inactivă în fața acestei supraîncărcări. Regulamentul său de procedură a fost modificat pentru a permite, în cauzele având ca obiect proprietatea intelectuală, eliminarea procedurii orale și clarificarea statutului intervenienților, astfel încât să fie posibilă o tratare mai rapidă.

În al doilea rând, în 2007, Curtea a decis să se organizeze în opt formațiuni diferite, la care s-a adăugat o cameră de apel. De asemenea, a fost introdus un sistem dinamic de gestionare a dosarelor. În al treilea rând, raportul audierilor este întocmit acum în formă sintetică pentru toate cauzele. În al patrulea rând, Președintele poate, în prezent, atribui cauze noi camerelor care se ocupă deja de alte cauze care ridică probleme juridice similare. În al cincilea rând, au fost adoptate noi metode de redactare a hotărârilor și a ordonanțelor și, în fine, au fost introduse noi aplicații informatice de înaltă performanță, care pun la dispoziție documentele instantaneu și permit schimburi rapide între cabinete și între cabinete, grefă și diferitele departamente ale Curții.

Curtea de Justiție consideră că este necesară de urgență o soluție structurală. Tratatele oferă două căi posibile de reformă:

(a) crearea unor instanțe specializate cu competența de a judeca acțiunile directe dintr-un anumit domeniu, în conformitate cu articolul 257 primul paragraf din TFUE; unul dintre aceste domenii se consideră a fi cel al dreptului de proprietate intelectuală; (b) mărirea numărului de judecători din cadrul Tribunalului, prin modificarea articolului 48 din Statut, în conformitate cu mecanismul prevăzut la articolul 281 al doilea paragraf din TFUE.

După ce a analizat îndelung cele două opțiuni, Curtea a ajuns la concluzia că o mărire a numărului de judecători este în mod clar preferabilă înființării unui tribunal specializat în domeniul proprietății intelectuale. Motivele sunt legate de eficacitatea soluției propuse, de urgența situației, de suplețea măsurii avute în vedere, precum și de coerența dreptului Uniunii Europene.

De aceea, Curtea de Justiție consideră că este necesară o creștere a numărului judecătorilor Tribunalului cu cel puțin 12, ajungându-se astfel la un total de 39 de judecători.

Comisia consideră că argumentele Curții de Justiție sunt convingătoare. Cu toate acestea, deși s-a ajuns, în principiu, la un acord cu privire la creșterea numărului de judecători în cadrul Tribunalului, nu s-a stabilit deocamdată nicio metodă de desemnare a acestora. Comisia nu examinează, în consecință, acest aspect al cererii prezentate de către Curtea de Justiție în acest stadiu și a eliminat părțile respective din text, pentru a scinda cererea în două părți. Comisia consideră că părțile rămase din cererea prezentată de către Curtea de Justiție referitoare la Tribunal necesită în continuare o soluție și își rezervă dreptul de a le examina într-un stadiu ulterior, cu scopul de a le adopta în cadrul unui regulament separat.

(3) Avizul Comisiei

Comisia a preluat majoritatea recomandărilor Comisiei. Cu toate acestea, consideră că ar fi nepotrivit să se impună Curții crearea a cel puțin două camere specializate. Consideră că aceasta este o metodă prea rigidă și ar prefera, în schimb, să lase Curții posibilitatea de a crea aceste camere prin Regulamentul său de procedură. În plus, comisia este conștientă de faptul că Curtea are deja puterea de a atribui cauze de natură identică uneia sau mai multor camere specializate.

AVIZ al Comisiei pentru bugete (27.1.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene

(02074/2011- C7-0090/2011- 2011/0901(COD))

Raportoare pentru aviz: Angelika Werthmann

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Prin două cereri din 28 martie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a propus mai multe modificări ale statutului său, precum și adoptarea unui regulament privind judecătorii ad-interim ai Tribunalului Funcției Publice. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, aceste modificări vor trebui să fie adoptate, pentru prima dată, de către Parlamentul European și de către Consiliu, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Modificările propuse afectează în mod diferit cele trei instanțe care alcătuiesc, în prezent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și anume: Curtea de Justiție, Tribunalul și Tribunalul funcției publice.

În afara modificărilor de fond, două propuneri privesc modificări sau creșteri ale efectivelor personalului care necesită fonduri suplimentare și privesc, prin urmare, în mod direct, bugetul UE.

1. Crearea funcției de vicepreședinte al Curții de Justiție

Curtea de Justiție propune crearea funcției suplimentare de vicepreședinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

a. Justificarea:

Curtea susține că volumul de lucru al președintelui său a crescut considerabil de-a lungul timpului și ar fi util ca, în viitor, acesta să poată fi reprezentat sau sprijinit de un vicepreședinte în exercitarea atribuțiilor care îi revin.

Președintele Curții îndeplinește numeroase atribuții, exercitarea acestora fiind esențială pentru buna funcționare a instanței. Principala sa responsabilitate o constituie executarea procedurilor privind măsurile provizorii și procedurile de contestare a acestora. Au existat situații în care unele căi de atac formulate împotriva ordonanțelor referitoare la procedurile privind măsuri provizorii ale Tribunalului au fost judecate, uneori, abia după mai mult de un an. Crearea funcției de vicepreședinte ar trebui să contribuie la ameliorarea situației din acest punct de vedere.

b. Implicația bugetară:

Conform informațiilor prezentate de Curtea de Justiție, costurile suplimentare anuale reprezentate de crearea funcției de vicepreședinte al acesteia se vor situa în jurul cifrei de 38 000 de euro și vor fi constituite din modificări ale remunerației, indemnizațiilor și indemnizațiilor de protocol.

2. Creșterea cu 12 judecători a numărului de judecători ai Tribunalului

a. Justificarea:

Curtea susține că, de mai mulți ani, dezechilibrul dintre cauzele judecate de Tribunal și noile proceduri devine din ce în ce mai important, iar numărul cauzelor pe rol este în continuă creștere. La sfârșitul anului 2010 erau 1 300 de cauze pe rol, în timp ce în timpul anului fuseseră judecate 527 de cauze. Între 2004 și 2010 durata medie de judecare a unei cauze a crescut de la 20,9 luni la 27,2 luni. Între 2000 și 2010 numărul cauzelor noi a crescut cu 65%. Curtea de Justiție estimează că și în viitor numărul anual al procedurilor va continua să crească.

După o examinare atentă, Curtea a hotărât să propună creșterea numărului de judecători, deoarece numai în acest mod se va putea răspunde la nevoia presantă de eficiență, urgență, flexibilitate și consecvență în hotărârile Curții.

b. Implicația bugetară:

Propunerea de creștere a numărului de judecători cu 12 persoane, luând în considerare și posturile de colaboratori, mobilierul etc., necesare activității judecătorilor, implică costuri suplimentare de 16,052 milioane de euro în primul an și de 13,652 milioane euro în anii următori.

Estimările bugetare ale Curții de Justiție pentru exercițiul 2012, deci pentru perioada în care statutul modificat ar putea, pe cât se poate prevedea, intra în vigoare, prevăd un buget total de circa 354 de milioane de euro.

Creșterea numărului de judecători ai Tribunalului propusă de Curte ar implica, astfel, o creștere a bugetului anual al Curții de Justiție a Uniunii Europene cu circa 3,8% într-un an. În cazul în care Parlamentul și Consiliul ar aproba modificarea statutului propusă de Curte, cheltuielile suplimentare care rezultă pentru anul 2012 ar putea fi regularizate prin intermediul unei rectificări bugetare.

c. Recomandare:

Raportoarea este pe deplin conștientă de implicațiile propunerii Curții asupra bugetului Uniunii, în special în contextul situației economice actuale dificile din majoritatea statelor membre și al situației extrem de precare a bugetului UE. Trebuie, însă, subliniat, pe de o parte, faptul că acordarea unei reale protecții jurisdicționale, inclusiv prin înfăptuirea într-un termen rezonabil a actului de justiție, constituie un imperativ de prim ordin și, pe de altă parte, faptul că efectele economice negative ale unui act de justiție ineficace sunt, foarte probabil, mai costisitoare decât o creștere bugetară, chiar dacă nu sunt la fel de vizibile ca aceasta.

*******

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, să propună Parlamentului să își adopte poziția în primă lectură preluând propunerea Curții de Justiție.

 

PROCEDURĂ

Titlu	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene
Referințe	02074/2011 – C7-0090/2011 – 2011/0901(COD)
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	JURI 7.4.2011
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare        Data anunțului în plen	BUDG 29.9.2011
Data adoptării	25.1.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Reimer Böge, Lajos Bokros, Jean-Luc Dehaene, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Carl Haglund, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Anne E. Jensen, Ivailo Kalfin, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, George Lyon, Barbara Matera, Claudio Morganti, Dominique Riquet, Potito Salatto, László Surján, Helga Trüpel, Derek Vaughan, Angelika Werthmann
Membri supleanți prezenți la votul final	François Alfonsi, Peter Jahr, Jan Mulder, Juan Andrés Naranjo Escobar, Paul Rübig, Adina-Ioana Vălean
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Derk Jan Eppink

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constitUŢionale (5.3.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene

(02074/2011 – C7-0090/2011 – 2011/0901(COD))

Raportor pentru aviz: Morten Messerschmidt

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Curtea de Justiție (CJ) propune patru reforme care trebuie aplicate de Parlamentul European (PE) și de Consiliu (procedura legislativă ordinară, PE și Consiliu în condiții de egalitate) după primirea avizului Comisiei[1].

Observație generală: Este dificil de efectuat o analiză a propunerii Curții din cauza structurii judiciare a Uniunii Europene. o „Curte de Justiție a Uniunii Europene” incluzând „Curtea de Justiție”, „Tribunalul” și „tribunalele specializate” [2] (până acum doar „Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene”) și faptul că dispozițiile care reglementează structura și funcționarea acestor instituții juridice sunt cuprinse în patru texte, Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Statutul Curții (Statutul, un protocol la TFUE) și Regulamentul de procedură, toate interconectate și completându-se reciproc.

Propunerea Curții conține 4 puncte majore. (A - D).

A.  Instituirea funcției de vicepreședinte al Curții de Justiție ( vezi articolul 1 punctul 1 și 2 din propunerea Curții)

Scopul reformei

Să facă parte din complet, împreună cu președintele Curții în toate cazurile repartizate Marii Camere. Să înlocuiască președintele Curții în funcțiile sale juridice când acesta nu poate fi prezent.

Să asiste sau să înlocuiască președintele în alte funcții decât cele juridice (reprezentare, administrație etc.).

Observații

Președintele, ales de toți judecătorii dintre ei pentru o perioadă de trei ani „va conduce afacerile juridice și administrația Curții; prezidă audierile și deliberările.” [3]

Așa cum subliniază Curtea, „sarcinile care revin președinției au devenit foarte împovărătoare ca urmare a extinderilor succesive ale Uniunii, în special în ceea ce privește reprezentarea și administrarea Curții.”

B.  Modificarea structurii Marii Camere și creșterea numărului judecătorilor din cadrul acesteia de la 13 la 15 (vezi articolul 1 punctul 2 din propunerea Curții)

Scopul reformei

Creșterea capacității Camerei și implicarea a mai multor judecători în activitatea sa.

Președinții celor patru camere formate din cinci judecători sunt până în prezent permanenți sau membri „ex officio” ai Marii Camere. Curtea propune eliminarea acestei structuri și ca Marea Cameră să fie compusă din 15 judecători[4].

Observații

Curtea subliniază faptul că în prezent, președintele Curții și președinții camerelor de cinci judecători au un volum foarte ridicat de muncă, în timp ce ceilalți judecători fac parte din complet relativ în puține cazuri repartizate Marii Camere.

C. Posibilitatea de a afecta judecători ad-interim pe lângă Tribunalul Funcției Publice (articolul 1 punctul 8 și 2 din propunerea Curții de modificare a statutului

Scopul reformei

Înlocuirea unui judecător al Tribunalului în cazul în care acesta este împiedicat, din motive medicale, să participe la activitățile judiciare pentru mai mult de trei luni.

Observații

Judecătorii ad-interim vor fi aleși dintr-o listă de trei foști membri ai Curții de Justiție, elaborată de Consiliu la propunerea președintelui Curții de Justiție. Judecătorul ad-interim va activa doar câtă vreme judecătorul pe care îl înlocuiește este împiedicat să își exercite funcția. Curtea argumentează că această soluție este flexibilă și garantează că judecătorii în cauză sunt operaționali imediat după numire. Această măsura s-ar aplica, de asemenea, celorlalte tribunale specializate instituite în conformitate cu articolul 257 din TFUE ( până acum există doar Tribunalul Funcției Publice Europene).

D. Creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului de la 27 la 39 (articolul 1 punctul 7 din propunerea Curții)

Scopul reformei

A face astfel ca Tribunalul să facă față cazurilor nesoluționate provocate de numărul din ce în ce mai mare de cauze pendinte și să respecte „principiul judecării într-un termen rezonabil”, consacrat de Carta drepturilor fundamentale și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Observații

„Tribunalul cuprinde cel puțin un judecător din fiecare stat membru” [5]. Judecătorii Tribunalului „sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre pentru șase ani” [6]. Numărul lor este în prezent de 27, stabilit prin Statut[7].

Tribunalul poate să audieze și să hotărască în primă instanță acțiuni și proceduri privind legalitatea actelor legislative sau ale actelor instituțiilor, organismelor, birourilor sau agențiilor Uniunii[8], cu excepția acțiunilor întreprinse în anumite cazuri de către statele membre împotriva unei instituții a Uniunii sau de către o instituția împotriva altei instituții[9]. Deciziile luate de către Tribunal pot face obiectul unui recurs înaintat la Curtea de Justiție limitat la chestiuni de drept[10]. Tribunalul se confruntă astfel cu un volum de proceduri inclusiv cauze de o natură deosebit de complexă, care necesită luarea în considerare a unei cantități considerabile de informații faptice, ca de exemplu cauze legate de competiție sau de ajutoarele de stat și numeroase cauze referitoare la cererile de marcă comunitară. Curtea atrage atenția asupra numărului crescut de cauze pendinte, de la 787 în 2008 la 1300 în 2010 (=65%).

Curtea de Justiție examinează două posibilități de rezolvare a problemei supraîncărcării Tribunalului: Instituirea unui tribunal specializat care să poată audia și să hotărască în cazurile dintr-un domeniu specific[11] și creșterea numărului de judecători[12].

Prima opțiune a fost propusă chiar de Tribunal cu referire la domeniul proprietății intelectuale[13].

Curtea a ajuns la concluzia că o mărire a numărului de judecători este în mod clar preferabilă înființării unui tribunal specializat în domeniul proprietății intelectuale. Se bazează în principal pe motive de eficiență, urgență și flexibilitate.

Conform acestui raționament, o eficiență sporită care se dorește a fi atinsă prin specializare poate fi realizată la fel de bine prin instituirea unor camere în cadrul Tribunalului. O creștere a numărului de judecători și numirea acestora necesită mai puțin timp decât instituirea unui nou tribunal. În ceea ce privește flexibilitatea, Curtea este de acord cu faptul că Tribunalul poate să-și adapteze cu ușurință resursele umane la volumul schimbător de cazuri în diverse domenii de litigii.

Tribunalul își justifică propunerea de instituire a unui tribunal specializat în modul următor: Ideea de reformare a sistemului judiciar, introdusă prin Tratatul de la Nisa și confirmată de Tratatul de la Lisabona, a fost de a utiliza cât mai mult posibil tribunale specializate pentru audierea cauzelor în primă instanță. Acțiunile din domeniul proprietății intelectuale sunt ideal de potrivite pentru un transfer de competență la aceste tribunale specializate, deoarece este vorba de un domeniu specific, omogen și bine definit. Acest tip de cauze ocupă în prezent un loc considerabil în volumul general de cauze ale Tribunalului, ridicându-se la aproximativ o treime. Judecătorii, referenții și funcționarii, dacă sunt aleși pentru cunoștințele lor specifice într-un domeniu anume, sunt mai productivi, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi. Exemplul Tribunalului Funcției Publice Europene arată că productivitatea sporită este corelată cu scăderea costurilor. Creșterile succesive ale numărului de judecători ai Tribunalului nu par a fi o soluție viabilă la problema supraîncărcării care va reapărea în viitor.

Propunerea Curții de Justiție nu abordează chestiunea modalității de numire a celor 12 judecători suplimentari. Ar trebui, prin urmare, să se aplice regula generală a „acordului comun al guvernelor statelor membre ”, citată mai sus, sau ar trebui instituit un tip de sistem de rotație.

O altă opțiune de a reduce volumul de muncă a Tribunalului ar fi de a rezerva mai multe tipuri de acțiuni Curții de Justiție decât în prezent, în conformitate cu articolul 51 din Statutul Curții de Justiție, deoarece Curtea de Justiție nu pare să fie la fel de supraîncărcată ca Tribunalul.

E.  Introducerea unei „opinii divergente” la Curtea de Justiție

O opinie divergentă înseamnă posibilitatea ca un judecător care are o opinie diferită de hotărârea avută în vedere de majoritatea judecătorilor sau de motivele pe care se bazează să își anunțe opinia la deliberări și să o publice o dată cu hotărârea. Aceasta constituie, prin urmare, o excepție la principiul de secret al deliberărilor. Ideea de a avea posibilitatea unei astfel de opinii divergente în procedurile Curții de Justiție nu este nouă. Există motive substanțiale pentru introducerea unei astfel de instituții. Ea există într-un număr considerabil de curți constituționale din Uniunea Europeană, mai precis în nouă dintre ele: Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit, fără a fi adusă în chestiune, fără a deranja colegialitatea curții sau a submina reputația acesteia. Există, de asemenea, la Curtea pentru drepturile omului, unde este o practică curentă. Dacă este să fie introdusă, trebuie totuși procedat astfel încât să nu se pericliteze independența judecătorilor, în această privință fiind necesară o largă dezbatere.

AMENDAMENTE

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de regulament Considerentul 1
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
(1) În scopul de a consolida participarea tuturor judecătorilor la deciziile Marii Camere a Curții, este necesar să se mărească numărul celor care pot intra în compunerea acestui complet și să se elimine participarea sistematică a președinților camerelor de cinci judecători.	(1) În scopul de a mări participarea tuturor judecătorilor și de a le permite să judece mai frecvent cauze atribuite Marii Camere a Curții, este necesar să se mărească numărul celor care pot intra în compunerea acestui complet și să se elimine participarea sistematică a președinților camerelor de cinci judecători.
Amendamentul  2 Propunere de regulament Considerentul 1a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(1a) Augmentarea resurselor ar putea oferi o oportunitate pentru reorganizarea în ordinea priorității a procedurilor din categoria „alte cauze”, în special în cauzele privind concurența, când trebuie să se procedeze cu multă atenție pentru respectarea unor termene rezonabile.
Amendamentul  3 Propunere de regulament Considerentul 1b (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(1b) Majorarea numărului de judecători nu este suficientă pentru remedierea întârzierilor. Este, de asemenea, necesar ca unele dintre camere să fie orientate pe direcții mai specializate, ameliorându-se flexibilitatea și numărul cauzelor soluționate de Tribunal.
Amendamentul  4 Propunere de regulament Considerentul 5
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
(5) Ca urmare a extinderii progresive a competențelor sale de la înființare, Tribunalul este sesizat în prezent cu un număr de cauze în creștere constantă.	(5) Ca urmare a extinderii progresive a competențelor sale de la înființare, Tribunalul este sesizat în prezent cu un număr de cauze în creștere constantă, iar întârzierile din proceduri sunt, de asemenea, în creștere.
Amendamentul  5 Propunere de regulament Considerentul 9
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
(9) În consecință, este necesar să se adopte măsurile care se impun pentru a face față acestei situații, iar posibilitatea, prevăzută de tratate, de a mări numărul de judecători ai Tribunalului este de natură să permită reducerea, în scurt timp, atât a volumului cauzelor aflate pe rol, cât și a duratei excesive a procedurilor în fața acestei instanțe.	(9) În consecință, este necesar să se adopte măsurile care se impun pentru a face față acestei situații, iar posibilitatea, prevăzută de tratate, de a mări numărul de judecători ai Tribunalului de la 27 la 39 este de natură să permită reducerea, în scurt timp, atât a volumului cauzelor aflate pe rol, cât și a duratei excesive a procedurilor în fața acestei instanțe. În mod similar, alocarea mai eficace a cauzelor Tribunalului către camerele corespunzătoare ar putea limita semnificativ întârzierile înregistrate în desfășurarea procedurilor.
Amendamentul  6 Propunere de regulament Considerentul 9a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(9a) Odată ce numărul de judecători al Tribunalului va fi fost mărit, se va pune, firesc, problema alegerii acestora. Referitor la sistemul de desemnare a judecătorilor, statele membre ar trebui să convină anumite norme care să ofere toate garanțiile în materie de independență și imparțialitate, competență și calitate a persoanelor numite, precum și egalitate și echilibru în ceea ce privește statul lor de origine.
Amendamentul  7 Propunere de regulament Considerentul 9b (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(9b) Principiul de bază ar trebui să fie acela că, printre judecătorii Tribunalului, ar trebui să se numere cel puțin câte unul și cel mult câte doi cetățeni ai fiecărui stat membru.
Amendamentul  8 Propunere de regulament Considerentul 9c (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(9c) Pentru a permite Tribunalului să funcționeze mai eficient și să asigure desfășurarea și finalizarea procedurilor în limitele unor termene rezonabile, Tribunalul poate constitui camere specializate, în cadrul cărora aceste deziderate pot fi garantate prin numărul de proceduri făcând parte dintr-un domeniu dat.
Amendamentul  9 Propunere de regulament Considerentul 9d (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(9d) În ceea ce privește organizarea Tribunalului, funcția de vicepreședinte ar trebui instituită, urmând abordarea adoptată de Curtea de Justiție, cu scopul de a oferi asistență președintelui.
Amendamentul  10 Propunere de regulament Considerentul 10
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
(10) Pentru ca tribunalele specializate să poată continua să funcționeze în mod satisfăcător în absența unui judecător care este împiedicat să participe la soluționarea cauzelor pentru o perioadă prelungită, fără să se afle totuși într-o situație de invaliditate considerată totală, se impune să se prevadă posibilitatea de a afecta judecători ad-interim pe lângă aceste tribunale.	(10) Pentru ca tribunalele specializate să poată continua să funcționeze în mod satisfăcător în absența unui judecător care este împiedicat să participe la soluționarea cauzelor pentru o perioadă prelungită, fără să se afle totuși într-o situație de invaliditate considerată totală, se impune să se prevadă posibilitatea de a afecta judecători ad-interim pe lângă aceste tribunale. Sistemul de desemnare a judecătorilor ad-interim ar trebui să ofere toate garanțiile în materie de independență și imparțialitate, competență și calitate a persoanelor numite, precum și egalitate și echilibru în ceea ce privește statul lor de origine.
Amendamentul  11 Propunere de regulament Considerentul 10a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(10a) Pentru a evita orice îndoieli cu privire la autoritatea judecătorilor ad-interim, este de cea mai mare importanță ca aceștia să fie aleși astfel încât să nu se compromită autoritatea Curții și să se asigure deplina lor independență.
Amendamentul  12 Propunere de regulament Considerentul 10b (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(10b) Judecătorii ad-interim trebuie să fie supuși obligațiilor de independență, imparțialitate, competență și aptitudini și să beneficieze de aceleași drepturi, în exercitarea funcției, ca judecătorii permanenți.
Amendamentul  13 Propunere de regulament Considerentul 10c (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(10c) Deși este necesară introducerea unui mecanism pentru Curtea de Justiție care să permită expresia opiniilor dizidente, acesta nu ar trebui să pună în primejdie independența judecătorilor; această chestiune trebuie să facă obiectul unei dezbateri aprofundate între experți, reprezentanții profesiilor juridice și alte părți interesate.
Amendamentul  14 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	6a. Articolul 47 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
	„Articolul 9a, articolele 14 și 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea și al cincilea alineat și articolul 18 se aplică Tribunalului și membrilor acestuia.”
Amendamentul  15 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 7
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
7. La articolul 48, numărul „douăzeci și șapte” se înlocuiește cu numărul „treizeci și nouă”.	7. Articolul 48 se înlocuiește cu următorul text:
	„Tribunalul se compune din treizeci și nouă de judecători.
	Înlocuirea parțială a judecătorilor, care are loc din trei în trei ani, are în vedere în mod alternativ , respectiv nouăsprezece judecători.”
Amendamentul  16 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 7a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	7a. La articolul 48 se adaugă următorul alineat:
	„Statele membre sunt reprezentate de cel puțin un judecător, dar nu mai mult de doi judecători având cetățenia lor.”
Amendamentul  17 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 7b (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	7b. După primul paragraf din articolul 50, se inserează următorul paragraf:
	„Pentru a face față situațiilor în care există un număr mare de cauze pendinte de un anumit tip, Tribunalul poate institui un număr adecvat de camere specializate, cărora să le fie alocate procedurile de tipul în cauză.” "
Amendamentul  18 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 8
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
Articolul 62c se completează cu următorul paragraf:	Articolul 62c se completează cu următorul paragraf:
„Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 257 TFUE, pot să afecteze judecători ad-interim pe lângă tribunalele specializate pentru a suplini absența unor judecători care, fără a se afla într-o situație de invaliditate considerată totală, sunt împiedicați totuși pentru mult timp să participe la soluționarea cauzelor. În acest caz, Parlamentul European și Consiliul stabilesc condițiile în care sunt numiți judecătorii ad-interim, drepturile și obligațiile acestora, modalitățile potrivit cărora își exercită funcția și împrejurările care pun capăt acesteia.”	„Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 257 TFUE, pot să afecteze judecători ad-interim pe lângă tribunalele specializate pentru a suplini absența unor judecători care, fără a se afla într-o situație de invaliditate considerată totală, sunt împiedicați totuși pentru mult timp să participe la soluționarea cauzelor. În acest caz, Parlamentul European și Consiliul stabilesc condițiile în care sunt numiți judecătorii ad-interim, drepturile și obligațiile acestora, modalitățile potrivit cărora își exercită funcția și împrejurările care pun capăt acesteia. În plus, aceste prevederi asigură că judecătorii ad-interim se bucură de aceleași drepturi și sunt îndrituiți să ocupe aceleași funcții ca judecătorii permanenți, pentru a garanta autoritatea neștirbită a sentințelor Curții.”
(Prezentul amendament înlocuiește amendamentul (4) din proiectul de aviz (PE 470.092 v01-00))
Amendamentul  19 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2a (nou)
Proiectul Curții de Justiție	Amendamentul
	(2a) Cei 12 judecători numiți după intrarea în vigoare a prezentului regulament își preiau funcțiile imediat după depunerea jurământului. Șase dintre aceștia se aleg în mod aleatoriu, iar mandatul lor încetează la șase ani de la prima înlocuire a unei părți dintre membrii Tribunalului de după intrarea în vigoare a prezentului regulament. Mandatul celorlalți șase judecători încetează la șase ani de la cea de a doua înlocuire a unei părți dintre membrii Tribunalului de după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

PROCEDURĂ

Titlu	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene
Referințe	02074/2011 – C7-0090/2011 – 2011/0901(COD)
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	JURI 7.4.2011
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare        Data anunțului în plen	AFCO 15.9.2011
Raportor(i)        Data numirii	Morten Messerschmidt 12.7.2011
Examinare în comisie	11.10.2011
Data adoptării	28.2.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Alfredo Antoniozzi, Andrew Henry William Brons, Andrew Duff, Ashley Fox, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, Jaime Mayor Oreja, Morten Messerschmidt, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, József Szájer, Søren Bo Søndergaard, Rafał Trzaskowski, Luis Yáñez-Barnuevo García
Membri supleanți prezenți la votul final	John Stuart Agnew, Elmar Brok, Vital Moreira, Evelyn Regner, György Schöpflin, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Leonardo Domenici

• [1]  Articolul 281 alineatul (2) TFUE.
• [2]  Articolul 19 alineatul (1) TUE.
• [3]  Articolul 253 alineatul (3) TFUE, articolul 8 din Regulamentul de procedură
• [4]  Articolul 16 alineatul (2) Statut, articolul 11b alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură
• [5]  Articolul 19 alineatul (2) al doilea paragraf din TUE.
• [6]  Articolul 19 alineatul (2), a treilea paragraf TUE
• [7]  Articolul 254 alineatul (1) TFUE și articolul 48, Statut
• [8]  Articolul 256 alineatul (1) primul paragraf, TFUE
• [9]  Articolul 51, Statut
• [10]  Articolul 256 alineatul (1) primul paragraf, TFUE
• [11]  În conformitate cu articolul 257, TFUE
• [12]  în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) TUE, articolul 254 alineatul (1) TFUE și articolul 48 Statut
• [13]  document trimis președintelui Curții de Justiție la 22 decembrie 2009

PROCEDURĂ

Titlu	Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene
Referințe	02074/2011 – C7-0090/2011 – 2011/0901A(COD)
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	JURI 7.4.2011
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare        Data anunțului în plen	BUDG 29.9.2011	AFCO 15.9.2011
Raportor(i)        Data numirii	Alexandra Thein 12.4.2011
Examinare în comisie	21.6.2011	21.11.2011	26.1.2012
Data adoptării	31.5.2012
Rezultatul votului final	+: –: 0:	23 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Gerald Häfner, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Evelyn Regner, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Cecilia Wikström, Zbigniew Ziobro, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sergio Gaetano Cofferati, Luis de Grandes Pascual, Eva Lichtenberger, Axel Voss
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final	Mikael Gustafsson, Elisabeth Morin-Chartier
Data depunerii	5.6.2012