referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

(COM(2011)0658 – C7-0371/2011 – 2011/0300(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0658),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0371/2011),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Comunelor din Regatul Unit în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–   având în vedere avizul Curții de Justiție din 1 februarie 2012(1),

–   având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 1 februarie 2012(2),

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2012(3),

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0036/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

AMENDMENTS BY PARLIAMENT(4)*

la propunerea Comisiei

---------------------------------------------------------

REGULAMENTUL (UE) NR. …/2013

AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din

privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr.714/2009 și (CE) nr. 715/2009

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(5),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(6),

hotărând  în conformitate cu procedura legislativă ordinară(7),

(1)  La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de lansare a unei noi strategii „Europa 2020”. Una dintre prioritățile strategiei Europa 2020 o reprezintă creșterea sustenabilă prin promovarea unei economii cu o utilizare mai eficientă a resurselor, mai sustenabilă și mai competitivă. Strategia plasa infrastructurile energetice pe primul loc în cadrul inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, subliniind necesitatea actualizării rapide a rețelelor Europei și a interconectării acestora la nivel continental, în special pentru a integra sursele regenerabile de energie.

(1a)       Obiectivul convenit în cadrul concluziilor Consiliului European de la Barcelona din martie 2002, care prevede ca toate statele membre să aibă un nivel de interconectare echivalent cu cel puțin 10 % din capacitatea lor de producție instalată nu a fost încă atins.

(2)         În comunicarea sa intitulată „Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 - Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate”, urmată de concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din 28 februarie 2011 și rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2011, Comisia a solicitat o nouă politică privind infrastructura energetică în vederea optimizării dezvoltării rețelelor la nivel european în perioada ante și post 2020, pentru a permite Uniunii să își atingă obiectivele esențiale de politică energetică în materie de competitivitate, sustenabilitate și siguranța aprovizionării.

(3)  Consiliul European din 4 februarie 2011 a subliniat nevoia de a moderniza și extinde infrastructura energetică a Europei și de a interconecta rețelele dincolo de frontiere, pentru a asigura funcționarea solidarității dintre statele membre, realizarea rutelor alternative de aprovizionare sau de transport și a surselor de energie alternative și dezvoltarea energiei din surse regenerabile pentru a intra în concurență cu sursele tradiționale. Consiliul European a insistat asupra faptului că, ulterior anului 2015 nici un stat membru ▌nu ar trebui să rămână izolat în afara rețelelor europene de gaze și energie electrică sau să-și vadă siguranța energetică periclitată de lipsa conexiunilor adecvate.

(4)         Decizia nr. 1364/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006(8) stabilește orientări pentru rețelele energetice transeuropene (TEN-E). Aceste orientări urmăresc să sprijine finalizarea pieței energetice interne a Uniunii, încurajând în același timp raționalizarea producției, transportului, distribuției și utilizării resurselor de energie, să reducă gradul de izolare a regiunilor mai puțin favorizate și insulare, să garanteze siguranța și diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, a surselor și a rutelor, inclusiv prin cooperarea cu țări terțe, și să contribuie la dezvoltarea durabilă și protecția mediului.

(5)  Evaluarea cadrului TEN-E actual a arătat clar că, deși această politică a avut o contribuție pozitivă la proiectele selectate, acordându-le vizibilitate politică, nu a adus perspectiva, concentrarea și flexibilitatea necesare pentru a acoperi lacunele identificate în ceea ce privește infrastructura. Prin urmare, Uniunea ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a face față provocărilor viitoare din acest domeniu și ar trebui acordată atenția corespunzătoare identificării viitoarelor posibile lacune în ceea ce privește cererea și furnizarea de energie.

(6)         Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %(9), majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20 %(10) și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020, creșterea eficienței energetice putând contribui la reducerea necesității de a construi noi infrastructuri.

În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să poată include și posibile obiective viitoare privind politica Uniunii în materie de energie și de climă.

(7)  Deși ▌Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice(11) și ▌Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale(12) prevăd o piață internă a energiei, piața rămâne fragmentată din cauza interconexiunilor insuficiente între rețelele energetice naționale și a utilizării sub nivelul optim a infrastructurii energetice existente. Cu toate acestea, rețelele integrate la nivelul Uniunii și implementarea rețelelor inteligente sunt esențiale pentru asigurarea unei piețe competitive și funcționale în mod corespunzător, pentru utilizarea optimă a activelor de infrastructură energetică, pentru asigurarea unei eficiențe energetice sporite și a integrării surselor de energie regenerabilă distribuită și pentru promovarea creșterii, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării durabile.

(8)         Infrastructura energetică a Uniunii ar trebui actualizată pentru a preveni defecțiunile tehnice și a spori rezistența acesteia în fața unor astfel de defecțiuni, a dezastrelor naturale sau provocate de om, a efectelor adverse ale schimbărilor climatice și a amenințărilor la adresa securității, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene, așa cum au fost definite în Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora(13).

(8a)  Transportarea petrolului prin conducte terestre și nu pe apă poate contribui în mod semnificativ la reducerea riscurilor pentru mediu asociate transportului de petrol.

(9)         Importanța rețelelor inteligente pentru realizarea obiectivelor de politică energetică ale Uniunii a fost recunoscută în Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2011 intitulată „Rețele inteligente: de la inovare la implementare”.

(9a)       Instalațiile de stocare a energiei și instalațiile de recepție, de stocare și de regazeificare sau depresurizare pentru gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural comprimat (GNC) au un rol din ce în ce mai important în crearea unei infrastructuri energetice europene. Extinderea unor astfel de instalații de infrastructură energetică reprezintă un element important al unei infrastructuri de rețea funcționale.

(10)       Comunicarea Comisiei din 7 septembrie 2011 intitulată „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri din afara frontierelor noastre” a subliniat necesitatea ca Uniunea să includă promovarea dezvoltării infrastructurii energetice în relațiile sale externe, în vederea sprijinirii dezvoltării socio-economice dincolo de frontierele Uniunii. Uniunea ar trebui să faciliteze proiectele de infrastructură care leagă rețelele energetice ale Uniunii de rețelele țărilor terțe, în special ale țărilor învecinate și ale țărilor cu care Uniunea a stabilit forme de cooperare specifice în domeniul energiei.

(10a)  Pentru a asigura stabilitatea tensiunii și a frecvenței ar trebui acordată o atenție specială stabilității rețelelor de energie electrică europene în condițiile variabile cauzate de aportul din ce în ce mai mare al energiei din surse regenerabile variabile.

(11)       Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al energiei electrice și al gazelor de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde EUR până în 2020. Creșterea semnificativă a volumului investițiilor, comparativ cu tendințele din trecut, și necesitatea stringentă de a pune în aplicare prioritățile privind infrastructura energetică impun o nouă abordare a modului în care infrastructurile energetice, în special cele de natură transfrontalieră, sunt reglementate și finanțate.

(12)       Documentul de lucru al serviciilor Comisiei adresat Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din 10 iunie 2011 intitulat „Necesitățile de investiții în infrastructura energetică și cerințele legate de finanțare” a subliniat faptul că aproximativ jumătate din totalul investițiilor necesare în deceniul care se va încheia în 2020 riscă să nu se materializeze în timp util sau deloc, din cauza obstacolelor legate de autorizare, reglementare și finanțare.

(13)  Prezentul regulament stabilește norme referitoare la dezvoltarea și realizarea prompte a interoperabilității rețelelor energetice transeuropene, în scopul îndeplinirii obiectivelor de politică energetică din tratat, al asigurării funcționării pieței interne a energiei și a siguranței aprovizionării în Uniune, al promovării eficienței energetice și economisirii energiei, al dezvoltării de forme noi de energie din surse regenerabile, precum și al promovării interconectării rețelelor energetice. Prin urmărirea acestor obiective, prezentul regulament contribuie la o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii și aduce beneficii întregii Uniuni din punctul de vedere al competitivității și coeziunii economice, sociale și teritoriale.

(13a)     În vederea dezvoltării rețelelor transeuropene și a interoperabilității efective a acestora, este esențială asigurarea coordonării operaționale dintre operatorii de transport și de sistem (OTS) de energie electrică. Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică(14), ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(15). Ar trebui folosită procedura de examinare pentru adoptarea orientărilor privind punerea în aplicare a coordonării operaționale dintre OTS de energie electrică la nivelul Uniunii, având în vedere faptul că respectivele orientări se vor aplica la modul general tuturor OTS.

(13b)   Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („Agenția”) instituită prin Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009(16) primește importante atribuții suplimentare în temeiul prezentului regulament și ar trebui să aibă dreptul de a percepe taxe pentru unele dintre aceste atribuții suplimentare.

(14)       În urma unor consultări aprofundate cu toate statele membre și părțile interesate, Comisia a identificat 12 priorități strategice privind infrastructura energetică transeuropeană, a căror implementare până în anul 2020 este crucială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei. Aceste priorități acoperă diferite zone geografice sau domenii tematice în sectorul transportului și depozitării energiei electrice, al transportului și depozitării gazelor și al infrastructurii pentru gaz natural lichefiat sau comprimat, al transportului dioxidului de carbon și al infrastructurii petroliere.

(15)       Proiectele de interes comun ar trebui să respecte criterii comune, transparente și obiective, în vederea contribuției acestora la obiectivele politicii energetice. În cazul energiei electrice și al gazelor, pentru a fi eligibile pentru includerea pe cea de-a doua listă a Uniunii și pe listele următoare ale Uniunii, proiectele ▌ar trebui să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei. Planul respectiv ar trebui să țină seama în mod deosebit de concluziile Consiliului European din 4 februarie 2011 cu privire la necesitatea integrării piețelor periferice ale energiei.

(16)  ▌Ar trebui înființate grupuri regionale care să propună și să evalueze proiecte de interes comun, creându-se astfel liste regionale de proiecte de interes comun. Pentru a asigura un consens larg, aceste grupuri regionale ar trebui să asigure o cooperare strânsă între statele membre, autoritățile naționale de reglementare, inițiatorii proiectelor și părțile interesate. Cooperarea ar trebui să se sprijine pe cât posibil pe structurile de cooperare regională existente ale autorităților naționale de reglementare și ale OTS și pe alte structuri înființate de statele membre și de Comisie. În contextul acestei cooperări, autoritățile naționale de reglementare ar trebui, atunci când este cazul, să ofere consultanță grupurilor regionale, printre altele cu privire la fezabilitatea aspectelor legate de reglementare ale proiectelor propuse și la fezabilitatea calendarului propus pentru aprobarea normativă.

(17)  Pentru a garanta faptul că lista proiectelor de interes comun a Uniunii („lista Uniunii”) se limitează la acele proiecte care contribuie cel mai mult la punerea în aplicare a coridoarelor și domeniilor prioritare în materie de infrastructură energetică strategică, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta și de a revizui lista Uniunii, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), respectându-se totodată dreptul statelor membre de a aproba proiectele de interes comun care au legătură cu teritoriul lor. Conform analizei efectuate în evaluarea impactului care însoțește propunerea, numărul acestor proiecte este estimat la aproximativ 100 în domeniul energiei electrice și 50 în domeniul gazelor. Ținând seama de această estimare și de necesitatea de a asigura o orientare clară a prezentului regulament, numărul total de proiecte de interes comun ar trebui să rămână la un nivel ușor de gestionat și, prin urmare, nu ar trebui să fie cu mult mai mare de 220. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(17a)  La fiecare doi ar trebui stabilită o nouă listă a Uniunii. Proiectele de interes comun finalizate sau care nu mai îndeplinesc criteriile și cerințele relevante stabilite prin prezentul regulament, nu ar trebui să figureze pe următoarea listă a Uniunii. Din acest motiv, proiectele existente de interes comun care urmează să fie incluse în următoarea listă a Uniunii ar trebui să participe la același proces de selecție pentru stabilirea listelor regionale și a listei Uniunii ca și proiectele propuse; cu toate acestea, ar trebui acordată atenție reducerii la minimum a poverii administrative, de exemplu utilizând în măsura posibilului informațiile furnizate anterior și ținând seama de rapoartele anuale ale inițiatorilor proiectelor.

(18)       Proiectele de interes comun ar trebui implementate cât mai rapid posibil și ar trebui monitorizate și evaluate cu atenție, reducând la minimum povara administrativă suportată de inițiatorii proiectelor. Comisia ar trebui să desemneze coordonatori europeni în cazul proiectelor care se confruntă cu dificultăți deosebite.

(19)  Procedurile de autorizare nu ar trebui nici să antreneze sarcini administrative disproporționate în raport cu dimensiunea sau complexitatea proiectului, nici să impună bariere în calea dezvoltării rețelelor transeuropene și a accesului pe piață. Concluziile Consiliului European din 19 februarie 2009 au evidențiat nevoia de a identifica și înlătura barierele în calea investițiilor, inclusiv prin fluidizarea procedurilor de planificare și consultare. Aceste concluzii au fost reiterate de concluziile Consiliului European din 4 februarie 2011, care au subliniat din nou importanța fluidizării și îmbunătățirii procedurilor de autorizare, respectând în același timp competențele naționale.

(19a)     Planificarea și implementarea proiectelor Uniunii de interes comun în domeniul infrastructurilor energetice, de transport și de telecomunicații ar trebui coordonate pentru a genera sinergii în cazurile în care acest lucru este recomandabil din punct de vedere global economic sau tehnic sau din perspectiva mediului sau amenajării teritoriale, acordându-se atenția cuvenită aspectelor relevante legate de siguranță.

Astfel, atunci când se planifică diferitele rețele europene, ar putea să se acorde prioritate integrării rețelelor de transport, de comunicare și energetice, cu scopul de a asigura folosirea unor suprafețe minime de teren și garantând totodată, acolo unde este posibil, reutilizarea rutelor existente sau dezafectate, pentru a reduce la minimum efectele negative sociale, economice, de mediu și financiare.

(20)  Proiectele de interes comun ar trebui să beneficieze de un „statut prioritar” la nivel național pentru a asigura procesarea administrativă rapidă. Proiectele de interes comun ar trebui considerate de autoritățile competente ca fiind în interes public. Atunci când există un interes public superior și sunt îndeplinite toate condițiile ▌în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(17) și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(18), proiectele care au efecte adverse asupra mediului ar trebui să fie autorizate.

(21)       Stabilirea unei ▌autorități competente sau a unor autorități competente care să integreze sau să coordoneze toate procedurile de autorizare („ghișeu unic”) ar trebui să diminueze complexitatea, să sporească eficiența și transparența și să contribuie la îmbunătățirea cooperării între statele membre. După ce este desemnată, autoritatea competentă ar trebui să devină funcțională în cel mai scurt timp posibil.

(22)       În ciuda existenței unor standarde consacrate privind participarea publicului la procedurile decizionale în domeniul mediului, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura cele mai înalte standarde posibile în ceea ce privește transparența și participarea publicului la toate aspectele relevante din procesul de autorizare a proiectelor de interes comun.

(23)  Punerea în aplicare corectă și coordonată a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului(19), a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului(20), după caz, a Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998(21) („Convenția de la Aarhus”), precum și a Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier („Convenția de la Espoo”) ar trebui să asigure armonizarea celor mai importante principii de evaluare a efectelor asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier. Statele membre ar trebui să își coordoneze evaluările proiectelor de interes comun și să asigure, pe cât posibil, evaluări comune. Statele membre ar trebui să fie încurajate să facă schimb de bune practici și de capacități administrative în ceea ce privește procedurile de autorizare.

(24)  Este important să se fluidizeze și să se îmbunătățească procedurile de autorizare. Acest lucru ar trebui realizat respectându-se, în măsura posibilului și cu acordarea atenției cuvenite principiului subsidiarității, competențele și procedurile naționale în ceea ce privește construcția unor noi infrastructuri. Având în vedere necesitatea stringentă de a dezvolta infrastructuri energetice, simplificarea procedurilor de autorizare ar trebui să fie însoțită de un termen clar pentru luarea deciziei privind construcția proiectului de către autoritățile ▌respective. Acest termen ar trebui să determine definirea și gestionarea mai eficiente ale procedurilor și în niciun caz nu ar trebui să compromită standardele înalte privind protecția mediului și participarea publicului. În ceea ce privește termenele maxime stabilite în prezentul regulament, statele membre ar putea, să depună eforturi pentru a reduce și mai mult aceste termene, dacă este posibil. Autoritățile competente ar trebui să asigure respectarea termenelor, iar statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta gestionarea în cel mai eficient mod posibil a căilor de atac care contestă legalitatea unei decizii exhaustive pe motive de fond sau de procedură.

(24a)  În cazul în care consideră adecvat acest lucru, statele membre pot include în cadrul deciziei exhaustive decizii luate în următoarele contexte: negocieri cu proprietari individuali de terenuri pentru acordarea accesului la proprietate, a dreptului de proprietate sau a dreptului de a ocupa proprietatea; amenajarea teritoriului care stabilește utilizarea generală a terenului într-o anumită regiune, include alte proiecte, cum ar fi autostrăzi, căi ferate, clădiri și zone de protecție a naturii și nu este realizată în mod specific pentru proiectul planificat; acordarea autorizării de exploatare. În contextul procedurilor de autorizare, un proiect de interes comun ar putea include infrastructurile relaționate în măsura în care acest lucru este esențial pentru construcția sau funcționarea proiectului.

(25)      Prezentul regulament, în principal prevederile privind autorizarea, participarea publicului și implementarea proiectelor de interes comun, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dreptului internațional și al Uniunii, inclusiv prevederilor privind protecția mediului și a sănătății umane și prevederilor adoptate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului și al politicii maritime.

(25a)  Costurile aferente elaborării, construcției, exploatării și întreținerii proiectelor de interes comun ar trebui, în general, să fie suportate în totalitate de utilizatorii infrastructurii. Proiectele de interes comun ar trebui să fie eligibile pentru alocarea transfrontalieră a costurilor în cazul în care o evaluare a cererii de pe piață sau a efectelor preconizate asupra tarifelor a arătat că nu se poate aștepta o recuperare a costurilor prin intermediul tarifelor plătite de utilizatorii infrastructurii.

(26)       La baza discuțiilor privind alocarea adecvată a costurilor ar trebui să stea analiza costurilor și beneficiilor unui proiect de infrastructură, fondată pe o metodologie armonizată în ceea ce privește analiza la nivelul întregului sistem energetic, în contextul planurilor decenale de dezvoltare a rețelei elaborate de rețelele europene ale operatorilor de transport și de sistem în temeiul Regulamentului (CE) nr. 714/2009 și al Regulamentului (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale(22), și revizuite de Agenție ▌. Această analiză ar putea să țină seama de indicatori și de valorile corespunzătoare de referință pentru a compara costurile cu investițiile pe unitate.

(27)  Piața internă a energiei fiind tot mai bine integrată, sunt necesare reguli clare și transparente pentru alocarea transfrontalieră a costurilor, în vederea accelerării investițiilor în infrastructura transfrontalieră. Consiliul European din 4 februarie 2011 a reamintit importanța promovării unui cadru de reglementare care să atragă investiții în rețele prin stabilirea tarifelor la niveluri care să țină cont de nevoile de finanțare și alocarea adecvată a costurilor pentru investițiile transfrontaliere, îmbunătățind în același timp concurența și competitivitatea ▌și luând în considerare impactul asupra consumatorilor. Atunci când decid cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să se asigure că impactul său asupra tarifelor naționale nu se concretizează printr-o povară disproporțională pentru consumatori. În plus, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să evite riscul dublării sprijinului pentru proiecte ținând cont de tarifele și veniturile reale sau estimate. Aceste tarife și venituri ar trebui să fie luate în considerare numai în măsura în care sunt menite să acopere costurile în cauză și ar trebui să aibă cât se poate de mult legătură cu proiectele. Atunci când o solicitare de investiții ține seama de beneficii care depășesc frontierele statului membru în cauză, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să consulte OTS în cauză cu privire la analiza costuri-beneficii a proiectului.

(28)  Legislația existentă cu privire la piața internă a energiei impune ca tarifele de acces la rețelele de energie electrică și gaze să asigure stimulente adecvate pentru investiții. Atunci când aplică legislația privind piața internă a energiei, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să ▌asigure un cadru de reglementare stabil și previzibil care să conțină stimulente pentru proiecte de interes comun, inclusiv stimulente pe termen lung, care să fie proporționale cu nivelul riscului specific pe care îl comportă proiectul. Acest lucru este valabil în special ▌în ceea ce privește tehnologiile de transport inovatoare pentru energia electrică, care permit integrarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile, a surselor de energie descentralizate sau a adaptării cererii în rețelele interconectate ▌în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor, care oferă posibilitatea de a rezerva anticipat capacitățile sau mai multă flexibilitate pe piață, permițând tranzacționarea pe termen scurt sau furnizarea de energie de rezervă în cazul perturbărilor în aprovizionare.

(28a)     Prezentul regulament se aplică numai autorizării proiectelor de interes comun, participării publicului la ele și procesului de reglementare al acestora în sensul stabilit în cadrul său. Cu toate acestea, statele membre pot aplica, în temeiul legislației lor naționale, aceleași norme sau norme similare și altor proiecte care nu sunt considerate proiecte de interes comun în sensul prezentului regulament. În ceea ce privește stimulentele normative, statele membre pot aplica, în temeiul legislației lor naționale, aceleași norme sau norme similare și proiectelor de interes comun care se încadrează în categoria de depozitare de energie electrică.

(28b)  Statele membre care în prezent nu prevăd un statut juridic de proiecte de cea mai mare importanță națională care să poată fi atribuit proiectelor de infrastructură energetică în contextul procedurilor de autorizare ar trebui să ia în calcul posibilitatea introducerii unui astfel de statut, în special analizând dacă acest lucru ar avea ca rezultat o procedură mai rapidă de autorizare.

(29)       Programul energetic european pentru redresare (PEER) stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010(23) a demonstrat valoarea adăugată pe care o prezintă efectul de levier al acordării de asistență financiară semnificativă din partea Uniunii pentru atragerea de fonduri private pentru a permite implementarea proiectelor de importanță europeană. Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut faptul că anumite proiecte de infrastructură energetică pot necesita finanțare publică limitată pentru a atrage finanțare privată. Având în vedere criza economico-financiară și constrângerile bugetare, viitorul cadru financiar multianual ar trebui să introducă forme de sprijin orientat, prin subvenții și instrumente financiare, care să atragă noi investitori în coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică, menținând în același timp contribuția bugetară a Uniunii la un nivel cât mai scăzut. Măsurile relevante ar trebui să se bazeze pe experiența dobândită în cursul etapei–pilot, ca urmare a introducerii obligațiunilor pentru proiecte destinate finanțării proiectelor de infrastructură.

(30)  Proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice, al gazelor și al dioxidului de carbon ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de asistență financiară din partea Uniunii, pentru realizarea de studii și, în anumite condiții, de lucrări, imediat ce astfel de fonduri devin disponibile, în temeiul Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, ▌sub formă de subvenții sau sub formă de instrumente financiare inovatoare. Astfel se va asigura faptul că poate fi oferită finanțare adaptată pentru acele proiecte de interes comun care nu sunt viabile prin prisma cadrului de reglementare existent și a condițiilor de pe piață. Este important să se evite orice denaturare a concurenței, îndeosebi între proiectele care contribuie la realizarea aceluiași coridor prioritar al Uniunii. O astfel de asistență financiară ar trebui să asigure sinergiile necesare cu ▌fondurile structurale, care vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Se aplică un raționament în trei etape investițiilor pentru proiectele de interes comun: în primul rând, piața ar trebui să aibă prioritate la investiții. În al doilea rând, dacă piața nu realizează investiții, ar trebui analizate soluții de reglementare, dacă este necesar ar trebui adaptat cadrul de reglementare relevant și ar trebui asigurată aplicarea corectă a acestuia. În al treilea rând, în cazul în care primele două etape nu sunt suficiente pentru a asigura investițiile necesare pentru proiectele de interes comun, ar putea fi acordată asistență financiară din partea Uniunii dacă proiectul de interes comun îndeplinește criteriile de eligibilitate aplicabile.

▌

(32)  Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume elaborarea și interoperabilitatea rețelelor energetice transeuropene și conectarea la aceste rețele, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și poate fi, prin urmare, realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(32a)     Regulamentele (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 ar trebui să fie modificate în consecință.

(32b)     Decizia nr. 1364/2006/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1Obiectul și domeniu de aplicare

(1)         Prezentul regulament stabilește orientări privind dezvoltarea și interoperabilitatea prompte a coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene prevăzute în anexa I („coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică”).

(2)         În special, prezentul regulament:

(a)    abordează chestiunea identificării proiectelor de interes comun necesare pentru implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare și care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică referitoare la energie electrică, gaze, petrol și dioxid de carbon, prevăzute în anexa II („categorii de infrastructuri energetice”);

(b)  facilitează implementarea promptă a proiectelor de interes comun, prin fluidizarea, coordonarea mai îndeaproape și accelerarea procesului de autorizare și prin îmbunătățirea participării publicului;

(c)    prevede norme și orientări privind alocarea transfrontalieră a costurilor și stimulente legate de risc pentru proiectele de interes comun;

(d)    stabilește condițiile de eligibilitate pentru proiectele de interes comun care vor beneficia de asistență financiară din partea Uniunii ▌.

Articolul 2Definiții

În sensul prezentului regulament, în afară de definițiile prevăzute în Directivele 2009/28/CE, 2009/72/CE și 2009/73/CE și în Regulamentele (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 se aplică și definițiile următoare:

1.  „infrastructură energetică” înseamnă orice echipament sau instalație fizică care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice, aflată pe teritoriul Uniunii sau care leagă Uniunea de una sau mai multe țări terțe;

2.          „decizie exhaustivă” înseamnă decizia sau ansamblul deciziilor luate de o autoritate sau de autorități ale statelor membre, cu excepția instanțelor judecătorești, care stabilește dacă unui inițiator de proiect i se acordă sau nu autorizarea pentru construcția infrastructurii energetice pentru realizarea proiectului, fără a aduce atingere niciunei decizii ▌luate în contextul unei căi de atac administrative;

3.          „proiect” înseamnă una sau mai multe linii, conducte, facilități, echipamente sau instalații care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice▌;

4.          „proiect de interes comun” înseamnă un proiect ▌necesar pentru implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și care face parte din lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii menționată la articolul 3;

4a.   „blocaj al infrastructurii energetice” înseamnă limitarea fluxurilor fizice dintr-un sistem energetic din cauza capacității insuficiente de transport, incluzând, printre altele, absența infrastructurii;

5.          „inițiator al proiectului” înseamnă:

(a)    operator de transport și de sistem sau operator de sisteme de distribuție sau alt operator sau investitor care elaborează un proiect de interes comun; sau

(b)    dacă există mai mulți OST, operatori de sisteme de distribuție, alți operatori, investitori sau orice grup format din aceste categorii de operatori, entitatea cu personalitate juridică în temeiul legislației naționale aplicabile, care a fost desemnată prin contract încheiat între aceștia și care are capacitatea de a-și asuma obligații juridice și datorii financiare în numele părților la contract;

5b.  „rețea inteligentă” înseamnă o rețea de energie electrică capabilă să integreze în mod rentabil comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la această rețea – producători, consumatori și cei care produc și consumă simultan – cu scopul de a asigura un sistem energetic eficient din punct de vedere economic, sustenabil și cu pierderi reduse și de a garanta niveluri ridicate de calitate, securitatea aprovizionării și siguranță;

5c.         „lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, construcție și instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului;

5d.        „studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti implementarea proiectului, precum studiile pregătitoare, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv programe informatice, și orice alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare completă a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea proiectului, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor în cauză și pregătirea pachetului financiar;

5e.  „autoritate națională de reglementare” înseamnă o autoritate națională de reglementare desemnată în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) din Directiva 2009/72/CE sau cu articolul 39 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE;

5f.         „punere în funcțiune” înseamnă procesul de aducere în stare de funcționare a unui proiect, după ce acesta a fost construit.

CAPITOLUL II

PROIECTELE DE INTERES COMUN

Articolul 3

Lista proiectelor de interes comun a Uniunii

▌

(2)         Prezentul regulament stabilește douăsprezece grupuri regionale („grupuri”), prevăzute în secțiunea 1 din anexa III. Componența fiecărui grup are la bază fiecare coridor și domeniu prioritar și acoperirea geografică a acestora, în conformitate cu anexa I. Competențele decizionale în cadrul grupurilor sunt limitate la statele membre și la Comisie denumite, în acest scop, organismul decizional al grupurilor.

(2a)  Fiecare grup își adoptă propriul regulament de procedură, cu respectarea prevederilor din anexa III.

(3)         Organismul decizional al fiecărui grup adoptă o listă regională de proiecte de interes comun propuse, elaborată conform procesului prevăzut în secțiunea 2 din anexa III, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică ▌și de gradul în care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 4.

Atunci când un grup își elaborează lista regională,

-       fiecare propunere individuală de proiect de interes comun necesită aprobarea statelor membre al căror teritoriu este afectat de proiect; dacă un stat membru hotărăște să nu-și dea aprobarea, acesta prezintă grupului în cauză motive justificate pentru această decizie;

-       grupul ține seama de avizul Comisiei, care vizează asigurarea unui număr total ușor de gestionat de proiecte de interes comun;

▌

(6a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15b care stabilește lista proiectelor de interes comun a Uniunii („lista Uniunii”), sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Lista Uniunii se prezintă sub forma unei anexe la prezentul regulament.

Atunci când își exercită competențele, Comisia ia măsuri pentru elaborarea la fiecare doi ani a listei Uniunii pe baza listelor regionale adoptate de organismele decizionale ale grupurilor, în conformitate cu punctul 1 subpunctul (1a) din anexa III, cu respectarea procedurii stabilite la alineatul (3) din prezentul articol.

             Prima listă a Uniunii se adoptă până la 31 iulie 2013.

(6b)       Atunci când adoptă lista Uniunii pe baza listelor regionale, Comisia:

-       se asigură că sunt incluse numai proiectele care îndeplinesc criteriile de la articolul 4;

-       asigură coerența transregională, ținând seama de avizul Agenției, astfel cum este menționat la punctul 2 subpunctul (5f) din anexa III;

-  ține seama de toate avizele statelor membre, astfel cum sunt menționate la punctul 2 subpunctul (5c) din anexa III; și

-       vizează înscrierea unui număr total ușor de gestionat de proiecte de interes comun pe lista Uniunii.

(7)         Proiectele de interes comun incluse pe lista Uniunii în temeiul alineatului (6a) din prezentul articol devin parte integrantă din planurile regionale de investiții relevante, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentele (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009, precum și din planurile decenale naționale relevante privind dezvoltarea rețelei, în conformitate cu articolul 22 din Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE și din alte planuri naționale privind infrastructura care ar putea fi vizate, după caz. Proiectele respective primesc cel mai înalt grad de prioritate posibil în cadrul fiecăruia din aceste planuri.

Articolul 4Criterii aplicabile proiectelor de interes comun

(1)         Proiectele de interes comun îndeplinesc următoarele criterii generale:

(a)    proiectul este necesar cel puțin pentru unul dintre coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică ▌; ▌

(b)    potențialele beneficii generale ale proiectului, evaluat în conformitate cu criteriile specifice corespunzătoare de la alineatul (2), depășesc costurile acestuia, inclusiv pe termen lung; și

(c)    proiectul îndeplinește următoarele criterii:

(i)     implică cel puțin două state membre, ▌prin faptul că traversează direct frontiera a două sau mai multe state membre; sau

(ii)    ▌este situat pe teritoriul unui stat membru și are un impact transfrontalier semnificativ, conform punctului 1 din anexa IV; sau

(iii)  traversează frontiera cel puțin a unui stat membru și a unei țări din SEE.

(2)  ▌ În cazul proiectelor de interes comun care se încadrează în categoriile specifice de infrastructură energetică se aplică următoarele criterii specifice:

(a)    în ceea ce privește transportul energiei electrice și proiectele de depozitare care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 1 literele (a) - (d) din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din criteriile specifice următoare:

(i)     integrarea pieței, printre altele prin eliminarea izolării cel puțin a unui stat membru și reducerea blocajelor infrastructurii energetice, concurență și flexibilitatea sistemului;

(ii)   sustenabilitate, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile în rețea și prin transportul energiei generate din surse regenerabile până la principalele centre de consum și situri de depozitare;

(iii)  siguranța aprovizionării, inclusiv prin interoperabilitate, conexiuni adecvate și operarea în siguranță și în mod fiabil a sistemului;

(b)  în ceea ce privește proiectele referitoare la gaze care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din criteriile specifice următoare:

(i)     integrarea pieței, inclusiv prin eliminarea izolării cel puțin a unui stat membru și reducerea blocajelor infrastructurii energetice, interoperabilitate și flexibilitatea sistemului;

(ii)   siguranța aprovizionării, inclusiv prin conexiuni adecvate și prin diversificarea surselor, a partenerilor și a rutelor de aprovizionare;

(iii)  concurență, inclusiv prin diversificarea surselor, a partenerilor și a rutelor de aprovizionare;

(iv)   sustenabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor, susținerea generării intermitente de energie din surse regenerabile și creșterea utilizării gazelor din surse regenerabile;

(c)  în ceea ce privește proiectele referitoare la rețele inteligente de energie electrică, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 1 litera (e) din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la toate criteriile specifice următoare:

(i)     integrarea și implicarea utilizatorilor rețelei având noi cerințe tehnice cu privire la cererea și oferta lor de energie electrică;

(ii)   eficiența și interoperabilitatea transportului și distribuției energiei electrice în operarea cotidiană a rețelei;

(iii)  siguranța rețelei, controlul sistemului și calitatea aprovizionării;

(iv)   planificarea optimizată a viitoarelor investiții rentabile în rețea;

(v)    funcționarea pieței și serviciile către clienți;

(vi)   implicarea utilizatorilor în gestionarea consumului lor de energie;

(d)  în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul petrolului care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la toate criteriile specifice următoare:

(i)     siguranța aprovizionării, prin reducerea dependenței de o singură sursă sau rută de aprovizionare;

(ii)   utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor prin reducerea riscurilor la adresa mediului;

(iii)  interoperabilitate;

(e)    în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 4 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la toate criteriile specifice următoare:

(i)     evitarea ▌emisiilor de dioxid de carbon, menținând în același timp siguranța aprovizionării cu energie;

(ii)   creșterea rezilienței și a siguranței transportului dioxidului de carbon;

(iii)  utilizarea eficientă a resurselor, prin conectarea de surse multiple de dioxid de carbon și situri de depozitare prin infrastructuri comune și reducerea la minimum a presiunii asupra mediului și a riscurilor la adresa mediului.

(3)  În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctele 1 - 3 din anexa II, criteriile enumerate în prezentul articol se evaluează în conformitate cu indicatorii stabiliți la punctele 2 - 5 din anexa IV.

(4)         Pentru a facilita evaluarea tuturor proiectelor care ar putea fi eligibile ca proiecte de interes comun și ar putea fi incluse pe o listă regională, fiecare grup evaluează contribuția fiecărui proiect la implementarea aceluiași coridor sau domeniu prioritar în mod transparent și obiectiv. Fiecare grup își stabilește metoda de evaluare pe baza contribuției cumulate la criteriul menționat la alineatul (2); respectiva evaluare are ca rezultat un clasament al proiectelor pentru uzul intern al grupului. Nici lista regională, nici cea a Uniunii nu conțin clasamente, iar clasamentul menționat nu este folosit pentru niciun alt scop ulterior, cu excepția celui menționat la punctul 2 subpunctul (5h) din anexa III.

Atunci când evaluează proiecte, fiecare grup acordă, de asemenea, atenția cuvenită următoarelor aspecte:

(a)  caracterului urgent al fiecărui proiect propus din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor politicii energetice a Uniunii referitoare la integrarea pieței, printre altele eliminând izolarea cel puțin a unui stat membru, și concurență, sustenabilitate și siguranța aprovizionării;

(b)    numărul de state membre afectate de fiecare proiect, asigurând totodată oportunități egale pentru proiectele care implică statele membre periferice;

(ba)  contribuția fiecărui proiect la coeziunea teritorială; și

(c)    complementaritatea cu alte proiecte propuse.

Pentru proiectele referitoare la rețele inteligente care intră în categoria de infrastructură energetică prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, clasificarea se realizează pentru proiectele care afectează aceleași două state membre și se acordă atenția cuvenită și numărului de utilizatori afectați de proiect, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori.

Articolul 5

Implementare și monitorizare

(1)         Inițiatorii proiectelor elaborează un plan de implementare pentru proiectele de interes comun ▌care include un calendar privind :

(a)    studiile de fezabilitate și de design;

(b)    ▌aprobarea din partea autorității de reglementare sau a oricărei alte autorități în cauză;

(c)    construcția și punerea în funcțiune;

(d)    programul de autorizare menționat la articolul 11 alineatul (2) litera (b).

(1a)       OST, operatorii sistemelor de distribuție și alți operatori cooperează în vederea facilitării dezvoltării proiectelor de interes comun din zona lor.

(2)  Agenția și grupurile implicate monitorizează progresele realizate în implementarea proiectelor de interes comun și, dacă este necesar, fac recomandări pentru a facilita implementarea proiectelor de interes comun. Grupurile pot solicita ca informațiile suplimentare să fie furnizate în conformitate cu alineatele (3), (4) și (5), ▌pot convoca întâlniri cu părțile relevante și pot invita Comisia să verifice informațiile furnizate pe pagina web.

(3)         Până la data de 31 martie a fiecărui an care urmează anului includerii proiectului de interes comun pe lista Uniunii în conformitate cu articolul 3, inițiatorii proiectelor transmit autorității competente menționate la articolul 9 sau Agenției un raport anual pentru fiecare proiect din categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, iar pentru proiectele din categoriile prevăzute la punctele 3 și 4 din anexa II transmit un raport anual grupului respectiv. Respectivul raport oferă detalii referitoare la:

(a)    progresele înregistrate în dezvoltarea, construcția sau punerea în funcțiune a proiectului, în special în ceea ce privește acordarea autorizațiilor și procedurile de consultare;

(b)    după caz, întârzierile față de planurile de punere în aplicare, motivele acestor întârzieri și detalii privind alte dificultăți întâlnite.

(ba)  după caz, un plan revizuit care vizează depășirea întârzierilor.

(4)  În termen de trei luni de la primirea rapoartelor anuale menționate la alineatul (3) din prezentul articol, Agenția transmite grupurilor un raport consolidat pentru proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, evaluând progresele înregistrate și făcând, după caz, recomandări pentru depășirea întârzierilor și a dificultăților întâmpinate. Raportul consolidat evaluează, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (8) și (9) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009, implementarea coerentă a planurilor de dezvoltare a rețelelor la nivelul Uniunii având în vedere coridoarele și domeniile prioritare de infrastructură.

(5)         În fiecare an, autoritățile competente interesate, menționate la articolul 9 ▌prezintă un raport grupului respectiv cu privire la progresele și, dacă este cazul, întârzierile în implementarea proiectelor de interes comun situate pe teritoriul lor, având în vedere procesul de autorizare, precum și motivele unor astfel de întârzieri.

(6)  Dacă punerea în funcțiune a unui proiect de interes comun este întârziată ▌față de planul de implementare din alte motive decât din motive imperative independente de voința inițiatorului proiectului:

(a)    în măsura în care, în conformitate cu legislațiile naționale respective, se aplică măsurile prevăzute la articolul 22 alineatul (7) literele (a), (b) sau (c) din Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE, autoritățile naționale de reglementare se asigură că se efectuează investiția;

(b)    dacă măsurile autorităților naționale de reglementare luate în temeiul literei (a) nu sunt aplicabile, inițiatorul proiectului respectiv alege o parte terță care să finanțeze sau să construiască întregul proiect sau o parte din acesta. Inițiatorul proiectului face acest lucru înainte ca întârzierea față de data punerii în funcțiune din planul de implementare să depășească doi ani;

(ba)  dacă nu se alege o parte terță în conformitate cu litera (b), statul membru sau, atunci când statul membru a prevăzut acest lucru, autoritatea națională de reglementare, poate, în termen de două luni de la expirarea perioadei menționate la litera (b), să desemneze o parte terță pentru finanțarea sau construirea proiectului, pe care inițiatorul proiectului trebuie să o accepte.

(c)  dacă întârzierea față de data punerii în funcțiune din planul de implementare depășește doi ani și două luni, Comisia, cu condiția unui acord și în deplină cooperare cu statele membre în cauză, poate lansa o cerere de propuneri deschisă oricărei părți terțe capabile să devină inițiator de proiecte în vederea construirii proiectului în conformitate cu un termen convenit;

(ca)  atunci când se aplică literele (ba) sau (c), operatorul sistemului din zona în care este situată investiția pune la dispoziția operatorilor sau investitorilor sau părții terțe care implementează proiectul toate informațiile necesare pentru efectuarea investiției, conectează noile active la rețeaua de distribuție și, în general, depune toate eforturile pentru a facilita implementarea investiției, precum și exploatarea și întreținerea sigură, fiabilă și eficientă a proiectului de interes comun;

(7)         Un proiect de interes comun poate fi eliminat de pe lista ▌Uniunii în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 3 alineatul (6a) dacă includerea sa pe lista ▌respectivă s-a făcut pe baza unor informații incorecte care au reprezentat factorul determinant pentru includerea respectivă sau dacă proiectul nu respectă dreptul ▌Uniunii.

(7a)  Proiectele care ▌ nu se mai află pe lista Uniunii își pierd toate drepturile și obligațiile legate de statutul de proiect de interes comun care le revin în temeiul prezentului regulament ▌.

Cu toate acestea, un proiect care nu se mai află pe lista Uniunii, dar pentru care a fost acceptat un dosar de candidatură spre examinare de către autoritatea competentă, își menține drepturile și obligațiile care rezultă în temeiul prevederilor capitolului III, cu excepția cazului în care proiectul nu se mai află pe listă din motivele prevăzute la alineatul (7).

(7b)       Prezentul articol nu aduce atingere oricărei forme de asistență financiare acordată oricărui proiect de interes comun de către Uniune înainte de decizia de eliminare a proiectului de pe lista Uniunii.

Articolul 6Coordonatorii europeni

(1)         Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de implementare, Comisia poate desemna, în acord cu statul membru implicat, un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori.

(2)  Coordonatorul european ▌:

(a)    promovează proiectul (proiectele) pentru care a fost desemnat coordonator european, precum și dialogul transfrontalier între inițiatorii proiectelor și părțile interesate implicate;

(b)    ajută părțile implicate, dacă este cazul, la consultarea părților interesate implicate și la obținerea autorizațiilor necesare pentru proiecte;

(ba)  dacă este cazul, oferă consiliere inițiatorilor proiectelor cu privire la finanțarea proiectului;

(c)    asigură acordarea de către statele membre interesate a sprijinului adecvat și a conducerii strategice pentru pregătirea și implementarea proiectelor;

(d)    transmite Comisiei în fiecare an și, dacă este cazul, la terminarea mandatului său, un raport privind progresele înregistrate de proiecte, respectiv dificultățile și obstacolele care ar putea conduce la întârzieri semnificative ale punerii în funcțiune a proiectelor Comisia transmite raportul grupurilor ▌implicate și Parlamentului European.

(3)  Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat ▌ pentru proiectele respective.

(4)         În decizia prin care este desemnat un coordonator european se specifică caietul de sarcini care detaliază durata mandatului, sarcinile specifice și termenele corespunzătoare, precum și metodologia care trebuie urmată. Efortul de coordonare va fi proporțional cu complexitatea și cu costurile estimate ale proiectelor.

(5)         Statele membre interesate cooperează pe deplin cu coordonatorul european în executarea sarcinilor prevăzute la alineatele (2) și (4).

CAPITOLUL III

AUTORIZARE ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI

▌

Articolul 8

„Statutul prioritar” al proiectelor de interes comun

▌

(2)         Adoptarea listei ▌Uniunii consacră, în sensul oricăror decizii apărute în procesul de autorizare, necesitatea proiectelor respective din perspectiva politicii energetice, fără a aduce atingere locației exacte, rutei sau tehnologiei proiectului.

(3)         Pentru a asigura o prelucrare administrativă eficientă a dosarelor de candidatură privind proiectele de interes comun, inițiatorii proiectelor și toate autoritățile implicate se asigură că dosarelor li se acordă cel mai rapid tratament din punct de vedere legal.

(3a)  Atunci când un astfel de statut există în legislația națională, proiectele de interes comun primesc statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate în consecință în cadrul procedurilor de autorizare, - și dacă legislația națională o prevede, inclusiv în amenajarea teritorială - inclusiv procedurile privind evaluarea de mediu, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipului corespunzător de infrastructură energetică și în conformitate cu dispozițiile acesteia.

(3b)       Până la …*, Comisia emite orientări fără caracter obligatoriu pentru a ajuta statele membre să definească măsuri adecvate și măsuri fără caracter legislativ pentru a fluidiza procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul dreptului Uniunii privind proiectele de interes comun.

(3c)       Statele membre evaluează, ținând seama de orientările Comisiei menționate la alineatul (3b), care sunt măsurile de fluidizare a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de asigurare a aplicării coerente a acestora și informează Comisia cu privire la rezultate.

(3d)  În termen de nouă luni de la emiterea orientărilor menționate la alineatul (3b), statele membre iau măsurile practice fără caracter legislativ pe care le-au identificat în conformitate cu alineatul (3c).

(4)         În termen de 24 de luni de la emiterea orientărilor menționate la alineatul (3b), statele membre iau măsurile legislative pe care le-au identificat în conformitate cu alineatul (3c). Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din dreptul Uniunii.

▌

(5)         Cu privire la impactul asupra mediului abordat la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE și la articolul 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE, proiectele de interes comun sunt considerate în interes public din perspectiva politicii energetice și pot fi considerate ca fiind „în interes public superior” dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în directivele menționate.

Dacă este necesar avizul Comisiei în conformitate cu Directiva 92/43/CEE, Comisia și autoritatea competentă menționată la articolul 9 din prezentul regulament se asigură că decizia privind „interesul public superior” este luată în termenul stabilit la articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 9Organizarea procesului de autorizare

(1)         Până la …(24)*, fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă responsabilă cu facilitarea și coordonarea procesului de autorizare a proiectelor de interes comun ▌.

(1a)       Responsabilitatea autorității competente menționată la alineatul (1) și/sau atribuțiile acesteia pot fi delegate către, sau executate de o altă autoritate, pentru fiecare proiect de interes comun sau pentru fiecare categorie specifică de proiecte de interes comun, cu condiția ca:

(a)    autoritatea competentă să informeze Comisia cu privire la delegarea respectivă, iar informațiile cuprinse în aceasta să fie publicate pe pagina web menționată la articolul 10 alineatul (7) fie de către autoritatea competentă fie de către inițiatorul proiectului;

(b)  pentru fiecare proiect de interes comun, este responsabilă o singură autoritate, ca unic punct de contact pentru inițiatorul proiectului în procesul de luare a unei decizii exhaustive pentru un anumit proiect de interes comun și aceasta coordonează prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante.

Autoritatea competentă își poate rezerva responsabilitatea de a stabili termene, fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 11.

(2)         Autoritatea competentă întreprinde acțiuni, fără a aduce atingere cerințelor aplicabile în temeiul dreptului Uniunii și a celui internațional, pentru a facilita emiterea deciziei exhaustive. Decizia exhaustivă se emite în termenul prevăzut la articolul 11 alineatele (1) și (1a) în conformitate cu unul dintre următoarele sisteme: ..

(a)  sistemul integrat: decizia exhaustivă este emisă de către autoritatea competentă și reprezintă singura decizie obligatorie din punct de vedere juridic care rezultă din procedura legală de autorizare. Atunci când în proiect sunt implicate alte autorități, acestea pot emite, în conformitate cu legislația națională, un aviz care poate fi utilizat drept contribuție la procedură, fiind luat în considerare de către autoritatea competentă.

(b)  sistemul coordonat: decizia exhaustivă ▌cuprinde mai multe decizii individuale, obligatorii din punct de vedere juridic, emise de mai multe autorități, care sunt coordonate de autoritatea competentă ▌. Autoritatea competentă poate constitui un grup de lucru, în care sunt reprezentate toate autoritățile implicate, pentru a stabili un program de autorizare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (b), precum și pentru a monitoriza și coordona implementarea respectivului program. Autoritatea competentă, în consultare cu celelalte autorități implicate și, atunci când este cazul, în conformitate cu legislația națională și fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 11, stabilește de la caz la caz un termen rezonabil pentru emiterea deciziilor individuale. Autoritatea competentă poate lua o decizie individuală în numele unei alte autorități naționale implicate, dacă decizia autorității respective nu este prezentată în termenul stabilit și dacă întârzierea nu are o justificare adecvată; sau atunci când există prevederi în acest sens în legislația unui stat membru și atât timp cât acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii, autoritatea competentă poate considera că o altă autoritate națională implicată și-a dat acordul sau a respins proiectul dacă decizia autorității respective nu este emisă la termen. Atunci când există prevederi în acest sens în legislația unui stat membru, autoritatea competentă poate să nu țină seama de o decizie individuală a unei alte autorități naționale implicate, dacă consideră că decizia respectivă nu este argumentată suficient în ceea ce privește elementele de probă pe baza cărora autoritatea națională în cauză a luat decizia; acționând astfel, autoritatea competentă se asigură că cerințele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii și al celui internațional sunt respectate și își justifică decizia în mod corespunzător.

(ba)  sistemul colaborativ: decizia exhaustivă este coordonată de autoritatea competentă. Autoritatea competentă, în consultare cu celelalte autorități implicate și, atunci când este cazul, în conformitate cu legislația națională și fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 11, stabilește de la caz la caz un termen rezonabil pentru emiterea deciziilor individuale. Aceasta va monitoriza respectarea termenelor de către autoritățile implicate.

Dacă se anticipează că decizia individuală a autorității implicate nu va fi prezentată în termenul stabilit, autoritatea respectivă informează imediat autoritatea competentă și include o justificare a acestei întârzieri. Ulterior, autoritatea competentă va stabili un nou termen pentru emiterea deciziei individuale, respectând în același timp termenele generale stabilite în conformitate cu articolul 11.

Recunoscând caracteristicile naționale în procedurile de amenajare și de autorizare, statele membre pot alege între cele trei sisteme pentru a facilita și coordona procedurile lor și optează pentru implementarea celui mai eficient sistem. Atunci când un stat membru alege un sistem colaborativ, acesta informează Comisia cu privire la motivele sale în acest sens. Comisia realizează o evaluare a eficienței sistemelor în raportul prevăzut la articolul 16.

(2a)  Cu toate acestea, statele membre pot aplica sisteme diferite în conformitate cu alineatul (2) pentru proiectele terestre și marine de interes comun.

(3)         Dacă un proiect de interes comun prevede luarea unor decizii în două sau mai multe state membre, autoritățile competente respective iau măsurile necesare pentru cooperarea și coordonarea eficientă și eficace dintre acestea, inclusiv în ceea ce privește prevederile menționate la articolul 11 alineatul (2). Statele membre fac tot posibilul pentru a asigura proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

▌

Articolul 10Transparența și participarea publicului

(1)         Până la …(25)*, statul membru sau autoritatea competentă publică, după caz, în colaborare cu alte autorități implicate, un manual de procedură privind procesul de autorizare aplicabil proiectelor de interes comun. Manualul trebuie actualizat după caz și pus la dispoziția publicului. Manualul include cel puțin informațiile specificate la punctul 1 din anexa VI. Manualul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar poate face referințe sau poate cita dispoziții juridice relevante.

(2)         Fără a aduce atingere cerințelor din Convențiile de la Aarhus și de la Espoo și prevederilor aplicabile din dreptul Uniunii, toate părțile implicate în procesul de autorizare respectă principiile privind participarea publicului stabilite la punctul 2 din anexa VI.

(3)  Într-un termen cu caracter orientativ de trei luni de la inițierea procesului de autorizare în temeiul articolului 11 alineatul (1) litera (a), inițiatorul proiectului elaborează și prezintă autorității competente un concept privind participarea publicului, respectând procesul definit în manual și în conformitate cu orientările stabilite în anexa VI. Autoritatea competentă solicită modificări sau aprobă conceptul privind participarea publicului în termen de trei luni; acționând astfel, autoritatea competentă ia în considerare orice formă de participare și consultare a publicului care a avut loc înainte de demararea procesului de autorizare, cu condiția ca participarea și consultarea publice respective să fi îndeplinit cerințele din prezentul articol.

Atunci când inițiatorul proiectului are intenția de modifica semnificativ un concept aprobat, acesta informează autoritatea competentă în acest sens. În acest caz, autoritatea competentă poate solicita modificări.

(4)  Cel puțin o consultare publică se realizează de către inițiatorul proiectului sau, dacă legislația națională prevede astfel, de către autoritatea competentă, înainte de transmiterea dosarului de candidatură final și complet la autoritatea competentă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a). Aceasta nu aduce atingere vreunei consultări publice organizate după transmiterea solicitării acordului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE. Consultarea publică oferă informații privind proiectul părților interesate menționate la punctul 2 litera (a) din anexa VI, într-un stadiu incipient, și contribuie la identificarea celui mai potrivit loc și a celui mai potrivit traseu, precum și a subiectelor relevante de abordat în cadrul dosarului de candidatură. Cerințele minime privind consultarea publică sunt precizate la punctul 4 din anexa VI.

Anterior depunerii dosarului de autorizare, inițiatorul proiectului trebuie să pregătească un raport care sintetizează rezultatele activităților legate de participarea publicului,inclusiv activitățile care au avut loc înainte de demararea procesului de autorizare. Inițiatorul proiectului prezintă raportul împreună cu dosarul de autorizare autorității competente. Se acordă atenția cuvenită acestor rezultate la luarea deciziei exhaustive.

(5)  Pentru proiectele care traversează frontierele a două sau mai multe state membre, consultările publice organizate în conformitate cu alineatul (4) în fiecare stat membru implicat au loc în termen de cel mult două luni de la data la care a început prima consultare publică.

(6)         Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere adverse semnificative într-unul sau mai multe state membre învecinate și care intră sub incidența articolului 7 din Directiva 2011/92/UE și a Convenției de la Espoo, informațiile relevante sunt puse la dispoziția autorității competente a statelor membre învecinate. Autoritatea competentă a statelor membre învecinate indică, în notificarea privind procesul, după caz, dacă respectiva autoritate sau orice altă autoritate implicată dorește, să participe la procedurile relevante de consultare publică.

(7)  Inițiatorul proiectului sau, în cazul în care legislația națională prevede astfel, autoritatea competentă, creează și actualizează regulat o pagină web conținând informații relevante despre proiectul de interes comun și un link către pagina web a Comisiei și respectând cerințele specificate la punctul 5 din anexa VI. Informațiile sensibile din punct de vedere comercial nu sunt divulgate.

De asemenea, inițiatoriul proiectului publică informațiile relevante prin intermediul altor mijloace adecvate de informare la care are acces publicul.

Articolul 11Durata și organizarea procesului de autorizare

(1)         Procesul de autorizare este alcătuit din două proceduri ▌:

(a)  procedura anterioară depunerii candidaturii, definită drept perioada dintre inițierea procesului de autorizare și acceptarea dosarului de candidatură de către autoritatea competentă, are loc într-o perioadă cu caracter orientativ de doi ani.

Această procedură include pregătirea tuturor rapoartelor de mediu care trebuie pregătite de inițiatorii proiectului.

Pentru a iniția procesul de autorizare, inițiatorii proiectului notifică în scris autoritatea competentă a statelor membre interesate și includ o prezentare rezonabil de detaliată a acestuia. În termen de trei luni de la primirea notificării, autoritatea competentă, inclusiv în numele altor autorități implicate, confirmă sau, în cazul în care nu consideră că proiectul este suficient de avansat pentru a demara procesul de autorizare, refuză în scris notificarea. În cazul unui refuz, autoritatea competentă trebuie să își justifice decizia, inclusiv în numele celorlalte autorități implicate. Data la care autoritatea competentă a semnat confirmarea notificării reprezintă data inițierii procesului de autorizare. În cazul în care sunt implicate două sau mai multe state membre, data la care ultima autoritate competentă implicată a acceptat notificarea reprezintă data inițierii procesului de autorizare.

(b)  Procedura legală de autorizare, definită drept perioada cuprinsă între data acceptării dosarului de candidatură depus și data luării ▌deciziei exhaustive a autorității competente, nu trebuie să depășească un an și șase luni. Statele membre pot stabili, dacă se consideră adecvat, un termen mai scurt.

(1a)       Durata combinată a celor două proceduri menționate la alineatul (1) nu depășește durata de trei ani și șase luni. Cu toate acestea, dacă autoritatea competentă consideră că o procedură sau ambele proceduri ale procesului de autorizare nu vor fi finalizate înainte de termenele stabilite la alineatul (1), aceasta poate decide, înainte de expirarea acestora și de la caz la caz, prelungirea unui termen sau a amândurora cu maxim nouă luni pentru ambele proceduri combinate.

În acest caz, autoritatea competentă informează grupul în cauză și prezintă acestuia măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru a finaliza procesul de autorizare cât mai repede posibil. Grupul poate solicita autorității competente să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate în acest sens.

(1b)  În statele membre în care stabilirea unei rute sau a unui loc, realizată doar pentru scopul specific al unui proiect planificat, inclusiv planificarea coridoarelor de rețele specifice, nu poate fi inclusă în procesul de luare a deciziei exhaustive, decizia corespunzătoare se ia în cursul unei perioade distincte de șase luni, începând cu data transmiterii documentelor de candidatură finale și complete de către inițiatorul proiectului.

În acest caz, perioada de prelungire menționată la alineatul (1a) se reduce la șase luni, inclusiv pentru procedura menționată în prezentul alineat.

(2)         Procedura anterioară candidaturii cuprinde următoarele stadii:

(a)    după confirmarea notificării, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă identifică, în strânsă colaborare cu celelalte autorități implicate, și, după caz, pe baza unei propuneri a inițiatorului proiectului, domeniul de aplicare a materialului și gradul de detaliere a informațiilor care trebuie prezentate de către inițiatorul proiectului în cadrul dosarului de candidatură pentru a solicita emiterea unei decizii exhaustive. Identificarea are loc pe baza listei de verificare prevăzute la punctul 1 litera (e) din anexa VI. ▌

(b)  autoritatea competentă întocmește, în strânsă cooperare cu inițiatorul proiectului și cu alte autorități interesate și ținând cont de rezultatele activităților derulate în temeiul alineatului (2), un program detaliat al procesului de autorizare, în conformitate cu dispozițiile stabilite la punctul 1a din anexa VI.

Pentru proiectele care traversează granițele unuia sau mai multor state membre, autoritățile competente ale statelor membre implicate pregătesc un program comun, în cadrul căruia depun toate eforturile pentru a-și alinia programele ▌.

(c)    la primirea dosarului de candidatură, autoritatea competentă solicită inițiatorului proiectului, dacă este cazul, și inclusiv în numele altor autorități implicate, informații suplimentare cu privire la informațiile absente, pe care inițiatorul proiectului trebuia să le transmită, și care se pot referi numai la subiectele identificate la litera (a). În termen de trei luni de la primirea informațiilor absente, autoritatea competentă acceptă examinarea în scris a candidaturii. Cererile de informații suplimentare pot fi făcute numai dacă sunt justificate de noi circumstanțe.

▌

(4)  Inițiatorul proiectului se asigură că dosarul de candidatură este complet și de o calitate adecvată și solicită avizul autorității competente cât mai devreme cu putință în cadrul procedurii anterioare depunerii candidaturii. Inițiatorul proiectului cooperează pe deplin cu autoritatea competentă pentru a respecta termenele și programul detaliat definit la alineatul (2) litera (b).

▌

(7)         Termenele prevăzute în prezentul articol nu aduc atingere obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii și din cel internațional și nu aduc atingere căilor de atac administrative sau judiciare.

CAPITOLUL IV

PROCESUL DE REGLEMENTARE

Articolul 12Analiza cost-beneficiu pe ansamblul sistemului energetic

(1)         Până la …(26)*, rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem (ENTSO) de energie electrică și ENTSO de gaze publică și prezintă Agenției, ▌Comisiei și statelor membre metodologiile lor, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a) – (d) și la punctul 2 din anexa II. Metodologiile respective se aplică în pregătirea fiecărui plan decenal de dezvoltare a rețelei ulterior elaborat de ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Metodologiile trebuie elaborate în conformitate cu principiile stabilite în anexa V și trebuie să fie în concordanță cu normele și indicatorii prevăzuți în anexa IV.

Înainte de a-și prezenta metodologia de realizare, ENTSO vor derula un proces extensiv de consultare, implicând cel puțin organizațiile care reprezintă toate părțile interesate relevante – și, dacă se consideră adecvat, implicând părțile interesate -, autoritățile naționale de reglementare și alte autorități naționale.

(2)         În termen de trei luni de la primirea metodologiilor, Agenția ▌prezintă Comisiei și statelor membre un aviz privind metodologiile, pe care îl publică.

(3)         În termen de trei luni de la primirea avizului din partea Agenției, Comisia emite și statele membre pot emite un aviz privind metodologiile. Avizele se prezintă ENTSO de energie electrică sau ENTSO de gaze.

(4)         În termen de trei luni de la primirea ultimului aviz în conformitate cu alineatul (3), ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze își adaptează metodologiile, luând în considerare în mod corespunzător avizele primite din partea Comisiei, a Agenției și a statelor membre și le prezintă Comisiei spre aprobare.

(5)  În termen de două săptămâni de la aprobarea de către Comisie, ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze își publică metodologiile pe paginile lor web. Cele două rețele transmit Comisiei și Agenției, la cerere, seturile de date de intrare astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V, precum și alte date relevante cu privire la rețele, la piață și la fluxurile de sarcină într-o formă suficient de precisă, în conformitate cu legislațiile naționale și cu acordurile de confidențialitate aplicabile. Datele trebuie să fie valabile la data introducerii cererii. Comisia și Agenția asigură tratamentul confidențial al datelor primite, atât de către ele însele, cât și de orice parte însărcinată cu realizarea unor lucrări de analiză pe baza datelor respective.

(6)         Metodologiile se actualizează și se îmbunătățesc în mod regulat, în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (1) - (5). Agenția, din proprie inițiativă sau la cererea motivată a autorităților naționale de reglementare sau a părților interesate și în urma consultării formale cu organizațiile reprezentând toate părțile implicate relevante și cu Comisia, poate solicita astfel de actualizări și îmbunătățiri, oferind o motivație adecvată și precizând termenele. Agenția publică cererile autorităților naționale de reglementare sau ale părților interesate și toate documentele relevante neconfidențiale din punct de vedere comercial care conduc spre o solicitare din partea Agenției de actualizare sau îmbunătățire.

▌

(7a)  Până la …(27)*, autoritățile naționale de reglementare care cooperează în cadrul Agenției stabilesc și publică un set de indicatori și de valori de referință corespunzătoare pentru compararea costurilor de investiții unitare pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură incluse la punctele 1 și 2 din anexa II. Aceste valori de referință pot fi folosite de ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze pentru analizele cost-beneficiu pentru planurile ulterioare decenale de dezvoltare a rețelei.

(8)         Până la 31 decembrie 2016, ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze prezintă împreună Comisiei și Agenției un model comun de piață și de rețea pentru energie electrică și gaze, consecvent și interconectat, incluzând atât infrastructura de transport și de depozitare, precum și instalații GNL, acoperind domeniile și coridoarele prioritare de infrastructură energetică și elaborat în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. După aprobarea modelului de către Comisie, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (2) – (4), modelul este inclus în metodologii.

Articolul 13Facilitarea investițiilor cu impact transfrontalier

(1)         Costurile cu investițiile angajate în condiții de eficiență, care exclud costurile de întreținere, legate de un proiect de interes comun care intră în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II sunt suportate de operatorii de transport și de sistem relevanți sau de inițiatorii proiectului de infrastructură de transport ai statelor membre în care proiectul are un impact net pozitiv și, în măsura în care nu sunt acoperite de tarifele de congestionare sau de alte taxe, se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea în statele membre respective.

(1b)       Pentru un proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II, prevederile de la alineatul (1) se aplică numai dacă cel puțin un inițiator de proiect solicită autorităților naționale relevante să aplice prezentul articol pentru toate costurile sau pentru o parte a costurilor proiectului respectiv. De asemenea, pentru un proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II, prevederile alineatului (1) se aplică numai atunci când s-a realizat deja o evaluare a pieței care a indicat că nu se poate aștepta ca costurile de investiții angajate în condiții de eficiență să fie acoperite de tarife.

În cazul în care proiectul are mai mulți inițiatori, autoritățile naționale de reglementare trebuie, fără întârziere, să solicite tuturor inițiatorilor să depună în comun cererea de investiții în conformitate cu alineatul (4).

(4)         Pentru un proiect de interes comun pentru care se aplică prevederile alineatului (1), inițiatorii proiectului ▌informează periodic, cel puțin o dată pe an și până la punerea în funcțiune a proiectului, autoritățile naționale de reglementare implicate, cu privire la evoluția proiectului respectiv și la identificarea costurilor și efectelor asociate acestuia.

De îndată ce proiectul respectiv ▌ este suficient de avansat, inițiatorii proiectului prezintă, după consultarea OTS din statele membre în care proiectul are un impact net pozitiv semnificativ, o cerere de investiții. Această cerere de investiții include o cerere de alocare transfrontalieră a costurilor și este prezentată tuturor autorităților naționale de reglementare implicate, însoțită de elementele următoare:

(a)  o analiză cost-beneficiu a proiectului în concordanță cu metodologia elaborată în temeiul articolului 12 și luând în considerare beneficiile care depășesc frontierele statului membru în cauză; precum și

(b)    un plan de afaceri care evaluează viabilitatea financiară a proiectului, inclusiv soluția financiară aleasă, iar pentru un proiect de interes comun care se încadrează în categoria prevăzută la punctul 2 din anexa II, rezultatele efectuării testelor de piață.

(ba)  atunci când inițiatorii proiectului sunt de acord, o propunere argumentată pentru o alocare transfrontalieră a costurilor.

Dacă un proiect este promovat de mai mulți operatori sau investitori, aceștia depun o cerere de investiții comună.

Pentru proiectele incluse în prima listă a Uniunii, inițiatorii proiectelor depun cererea de investiții până la 30 septembrie 2013.

Autoritățile naționale de reglementare trimit Agenției spre informare o copie a fiecărei cereri de investiții imediat după primirea acesteia.

Autoritățile naționale de reglementare și Agenția păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(5)         În termen de șase luni de la data la care autoritatea națională de reglementare implicată a primit ultima cerere de investiții, autoritățile naționale de reglementare, după consultarea inițiatorilor proiectului vizat, iau decizii coordonate cu privire la alocarea costurilor cu investițiile pe care va trebui să le suporte fiecare operator de sistem pentru proiectul respectiv, precum și cu privire la includerea acestora în tarife ▌. Autoritățile naționale de reglementare pot decide să aloce doar o parte din costuri sau pot decide să aloce costurile unui pachet între mai multe proiecte de interes comun.

La alocarea costurilor, autoritățile naționale de reglementare țin seama de nivelul real sau de cel estimat:

-       al tarifelor de congestionare sau al altor taxe;

-       al veniturilor provenite din mecanismul de compensare între operatorii de transport și de sistem stabilit la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.

În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectelor respective în statele membre implicate, precum și eventualele necesități de sprijin financiar.

În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor, autoritățile naționale de reglementare relevante, în consultare cu OTS implicați, încearcă să găsească un acord bazat pe, dar nu limitat la, informațiile precizate la alineatul (4) literele (a) și (b).

În cazul în care un proiect de interes comun atenuează externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul de interes comun respectiv este implementat în statul membru care se află la originea externalității negative, această atenuare nu este considerată un beneficiu transfrontalier și nu reprezintă, prin urmare, o bază de alocare a costurilor operatorului de transport din statele membre afectate de aceste externalități negative.

(5a)       Autoritățile naționale de reglementare, pe baza alocării transfrontaliere a costurilor menționate la alineatul (5) din prezentul articol, iau în considerare costurile reale suportate de un OTS sau de alt inițiator de proiect ca urmare a investițiilor ▌ atunci când stabilesc sau aprobă tarifele în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/72/CE și cu articolul 41 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/73/CE, în măsura în care aceste costuri corespund costurilor unui operator eficient și comparabil din punct de vedere structural.

Autoritățile naționale de reglementare notifică neîntârziat Agenției decizia de alocare a costurilor, precum și toate informațiile relevante privind decizia. În special, informațiile trebuie să conțină motivele detaliate care au determinat alocarea costurilor între statele membre, cum ar fi:

(a)  o evaluare a efectelor identificate, inclusiv în ceea ce privește tarifele de rețea, asupra fiecărui stat membru implicat;

(b)    o evaluare a planului de afaceri menționat la alineatul (4) litera (b);

(c)    externalitățile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul la nivel regional sau la nivelul Uniunii;

(d)    rezultatul consultării cu inițiatorii implicați ai proiectului.

Decizia de alocare a costurilor se publică.

(6)         În cazul în care autoritățile naționale de reglementare implicate nu au ajuns la un acord cu privire la cererea de investiții în termen de șase luni de la data primirii cererii de către ultima autoritate națională de reglementare implicată, acestea informează neîntârziat Agenția.

În această situație sau la solicitarea comună a autorităților naționale de reglementare implicate, în termen de trei luni de la data transmiterii către Agenție, aceasta trebuie să ia o decizie privind cererea de investiții, inclusiv alocarea transfrontalieră a costurilor prevăzute la alineatul (4), precum și modul în care costurile investiționale se reflectă în tarife.

Înainte de a lua o astfel de decizie, Agenția consultă autoritățile naționale de reglementare implicate și inițiatorii proiectului. Termenul de trei luni prevăzut în al doilea paragraf poate fi prelungit cu două luni, în cazul în care Agenția solicită informații suplimentare. Prelungirea în cauză începe în ziua următoare datei primirii informațiilor complete.

Decizia de alocare a costurilor se publică. Se aplică articolele 19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 713/2009.

(7)         Agenția transmite neîntârziat Comisiei o copie a fiecărei decizii de alocare a costurilor, împreună cu toate informațiile relevante cu privire la fiecare decizie. Informațiile pot fi transmise în formă cumulată. Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(8)         Alocarea costurilor nu afectează dreptul OTS de a aplica, și nici dreptul autorităților naționale de reglementare de a aproba tarifele de acces la rețea în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2009/72/CE și din Directiva 2009/73/CE, cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

(8a)  Dispozițiile prezentului articol nu se aplică proiectelor de interes comun care beneficiază de:

-       derogare de la articolele 32, 33, 34 și de la articolul 41 alineatele (6), (8) și (10) din Directiva 2009/73/CE, în temeiul articolului 36 din Directiva 2009/73/CE;

-       derogare de la articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau derogare de la articolul 32 și de la articolul 37 alineatele (6) și (10) din Directiva 2009/72/CE, în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009;

-       derogare în temeiul articolului 22 din Directiva 2003/55/CE(28); sau

-       derogare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) 1228/2003(29);

Articolul 14Stimulente

(1)         Dacă un inițiator de proiect își asumă riscuri mai ridicate în ceea ce privește elaborarea, construcția, exploatarea sau întreținerea unui proiect de interes comun care se încadrează într-una din categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II, ▌comparativ cu riscurile suportate în mod normal de un proiect comparabil de infrastructură, statele membre și autoritățile naționale de reglementare se asigură că proiectul respectiv beneficiază de stimulente adecvate în conformitate cu articolul 37 alineatul (8) din Directiva 2009/72/CE, cu articolul 41 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE, cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care proiectul de interes comun beneficiază de:

-       derogare de la articolele 32, 33, 34 și de la articolul 41 alineatele (6), (8) și (10) din Directiva 2009/73/CE, în temeiul articolului 36 din Directiva 2009/73/CE; sau

-  derogare de la articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau derogare de la articolul 32 și de la articolul 37 alineatele (6) și (10) din Directiva 2009/72/CE, în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009; sau

-       derogare în temeiul articolului 22 din Directiva 2003/55/CE; sau

-       derogare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) 1228/2003.

(2)         Decizia autorităților naționale de reglementare de a acorda asemenea stimulente ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu realizate pe baza metodologiei elaborate în temeiul articolului 12, și în special de externalitățile pozitive generate de proiect la nivel regional sau la nivelul Uniunii. Autoritățile naționale de reglementare analizează mai în detaliu riscurile specifice asumate de inițiatorii proiectului, măsurile întreprinse în vederea atenuării riscurilor și justificarea acestui profil de risc având în vedere impactul pozitiv net al proiectului, comparativ cu o alternativă cu risc mai scăzut. Riscurile eligibile includ, în principal, riscuri legate de noile tehnologii de transport, atât terestre cât și marine, riscuri legate de recuperarea parțială a costurilor și riscuri de dezvoltare.

(3)  Stimulentul acordat prin decizie ia în considerare natura specifică a riscului asumat și poate să se refere, printre altele, la:

(a)    normele privind investițiile realizate cu anticiparea nevoilor viitoare; sau

(b)    normele privind recunoașterea costurilor angajate în condiții de eficiență înainte de punerea în funcțiune a proiectului; sau

(c)    normele privind obținerea unei rentabilități suplimentare a capitalului investit în proiect; sau

(d)    orice altă măsură considerată necesară și adecvată.

▌

(5)         Până la 31 iulie 2013, dacă sunt disponibile, fiecare autoritate națională de reglementare prezintă Agenției metodologia și criteriile utilizate la evaluarea investițiilor în proiecte de infrastructură a energiei electrice și a gazelor și la evaluarea riscurilor mai ridicate aferente acestora.

(5a)  Până la 31 decembrie 2013, ținând seama de informațiile primite în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol, Agenția facilitează schimbul de bune practici și adresează recomandări în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009:

(a)     privind stimulentele menționate la alineatul (1), pe baza unei analize comparative a celor mai bune practici de către autoritățile naționale de reglementare;

(b)     privind o metodologie comună de evaluare a riscurilor mai ridicate aferente investiților în proiecte de infrastructură a energiei electrice și a gazelor.

(5b)       Până la 31 martie 2014, fiecare autoritate națională de reglementare își publică metodologia și criteriile utilizate la evaluarea investițiilor în proiecte de infrastructură a energiei electrice și a gazelor și la evaluarea riscurilor mai ridicate aferente acestora.

(6)  În cazul în care măsurile menționate la alineatele 5a și 5b nu sunt suficiente pentru a asigura implementarea în timp util a proiectelor de interes comun, Comisia poate publica orientări privind stimulentele menționate în prezentul articol ▌.

CAPITOLUL V

FINANȚARE

Articolul 15Eligibilitatea proiectelor pentru asisten

ță financiară din partea Uniunii

(1)         Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de asistență financiară din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și instrumente financiare ▌.

(2)         Proiectele de interes comun care se încadrează la categoriile stabilite la punctul 1 literele (a)-(d) și la punctul 2 din anexa II sunt eligibile pentru asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc toate criteriile următoare:

(a)  analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în temeiul articolului 13 alineatul 4 litera (a) oferă dovezi cu privire la existența unor externalități pozitive semnificative precum siguranța aprovizionării, solidaritatea sau inovarea;

(b)    proiectul a primit o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor în temeiul articolului 13; sau, pentru proiectele de interes comun din categoria 1 litera (c) din anexa II și care prin urmare nu beneficiază de o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor, proiectul vizează furnizarea de servicii transfrontaliere, asigurarea inovației tehnologie și asigurarea siguranței operării rețelei transfrontaliere; și

(c)    proiectul nu este viabil din punct de vedere comercial, conform planului de afaceri și altor evaluări efectuate, în special de către potențiali investitori sau creditori sau autoritatea națională de reglementare. La evaluarea viabilității comerciale a proiectului se iau în considerare decizia cu privire la stimulente și justificarea acesteia prevăzută la articolul 14 alineatul (2);

(2a)  Proiectele de interes comun desfășurate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (6) litera (c) pot beneficia de asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (2) din prezentul articol.

(3)         Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (e) și la punctul 4 din anexa II sunt eligibile și pentru asistență financiară din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru lucrări, dacă inițiatorii proiectului în cauză pot demonstra clar externalitățile pozitive semnificative generate de proiecte și lipsa viabilității comerciale a acestora, în conformitate cu planul de afaceri și alte evaluări efectuate, în special de către eventualii investitori sau creditori sau, dacă este cazul, o autoritate națională de reglementare.

Articolul 15a

Orientări pentru criteriile de acordare a asistenței financiare din partea Uniunii

Criteriile specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) și parametrii prevăzuți la articolul 4 alineatul (4) îndeplinesc și rolul de obiective în scopul stabilirii criteriilor de acordare a asistenței financiare din partea Uniunii, în Regulamentul de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”.

Articolul 15b

Exercitarea delegării de competențe

(1)         Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)         Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 este conferită Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la …(30)*. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)         Delegarea de competențe menționată la articolul 3 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică aceasta simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)         Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 16Raportare și evaluare

Comisia trebuie să publice, cel târziu în cursul anului 2017, un raport privind implementarea proiectelor de interes comun și să îl prezinte Parlamentului European și Consiliului. Raportul cuprinde o evaluare cu privire la:

(a)  progresele înregistrate în ceea ce privește planificarea, elaborarea, construcția și punerea în funcțiune a proiectelor de interes comun selectate în temeiul articolului 3 și, acolo unde este cazul, întârzierile în implementare și alte dificultăți întâmpinate;

(b)         fondurile angajate și vărsate de Uniune pentru proiectele de interes comun în conformitate cu prevederile ▌, comparativ cu valoarea totală a proiectelor de interes comun finanțate

(c)         în sectoarele energiei electrice și al gazelor, evoluția gradului de interconectare între statele membre, evoluția corespunzătoare a prețurilor la energie, cauzele acestora și costurile economice aferente;

(d)         în ceea ce privește autorizarea și participarea publicului:

–  durata totală medie și maximă a procedurilor de autorizare pentru proiectele de interes comun, inclusiv durata fiecărei etape a procedurii de autorizare, comparativ cu calendarul prevăzut pentru etapele majore inițiale menționate la articolul 11 alineatul (2);

–       gradul de opoziție cu care se confruntă proiectele de interes comun (în special numărul de obiecții scrise înaintate pe parcursul consultării publice, numărul de acțiuni în justiție);

-       o prezentare de ansamblu a celor mai bune și mai inovatoare practici cu privire la participarea părților implicate și la minimizarea impactului de mediu în timpul procesului de autorizare și al implementării proiectului;

-       eficacitatea sistemelor prevăzute la articolul 9 alineatul (2) în ceea ce privește respectarea termenelor stabilite la articolul 11.

(e)  în ceea ce privește procesul de reglementare:

–       numărul de proiecte de interes comun care au primit o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor în temeiul articolului 13;

–       numărul și tipul de proiecte de interes comun care au primit stimulente specifice în temeiul articolului 14.

(ea)       eficacitatea prezentului regulament în ceea ce privește contribuția la obiectivele pentru integrarea pieței până în 2014 și 2015, la obiectivele în materie de climă și energie până în 2020 și, pe termen lung, la trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050.

Articolul 17Informare și publicitate

Comisia realizează în termen de șase luni de la data adoptării primei liste a Uniunii o platformă privind transparența infrastructurilor, ușor accesibilă publicului larg, inclusiv pe internet. Platforma conține următoarele informații:

(a)  informații generale actualizate ▌, inclusiv informații geografice, pentru fiecare proiect de interes comun;

(b)         planul de implementare prevăzut la articolul 5 alineatul (1) pentru fiecare proiect de interes comun;

(c)         principalele rezultate ale analizei cost-beneficiu pe baza metodologiei elaborate în temeiul articolului 12 pentru proiectele de interes comun vizate, cu excepția oricăror informații sensibile din punct de vedere comercial;

(ca)       lista Uniunii;

(cb)       fondurile alocate și plătite de Uniune pentru fiecare proiect de interes comun.

Articolul 18Dispoziții tranzitorii

Regulamentul nu aduce atingere continuării acordării sau modificării asistenței financiare acordate de către Comisie, pe baza cererilor de propuneri lansate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice(31), proiectelor prevăzute în anexele I și III la Decizia nr. 1364/2006/CE sau având în vedere obiectivele, bazate pe categoriile relevante de cheltuieli pentru TEN-E, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune(32).

Prevederile capitolului III nu se aplică proiectelor de interes comun în procesul de acordare a autorizațiilor pentru care inițiatorul proiectului a depus o cerere anterior datei de ...(33)*.

Articolul 18a

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 713/2009

             În Regulamentul (CE) nr. 713/2009, la articolul 22, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)  Pentru solicitarea unei decizii de derogare în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), precum și pentru decizii privind alocarea costurilor prevăzute de Agenție în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. .../.... al Parlamentului European și al Consiliului din ...* (34)+ privind orientările pentru infrastructura energetică transeuropeană, se datorează taxe Agenției.

_____________________

*       JO L …(35)++.”.

Articolul 18b

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 714/2009

Regulamentul (CE) nr. 714/2009 se modifică după cum urmează:

1.          Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)    la alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)  instrumentele comune pentru exploatarea rețelelor, pentru a asigura coordonarea exploatării rețelei în condiții normale și de urgență, inclusiv o grilă comună de clasificare a incidentelor, și planurile de cercetare. Aceste instrumente specifică, printre altele:

(i)     informațiile, inclusiv informații pe termen scurt, pentru aceeași zi și în timp real, utile pentru îmbunătățirea coordonării operaționale, precum și frecvența optimă pentru colectarea și comunicarea acestor informații;

(ii)  platforma tehnologică pentru schimbul de informații în timp real și, dacă este cazul, platformele tehnologice pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea celorlalte informații menționate la subpunctul (i), precum și pentru implementarea procedurilor în măsură să sporească coordonarea operațională între operatorii de transport și de sistem astfel încât această coordonare să fie posibilă la nivelul întregii Uniuni;

(iii)  modul în care operatorii de transport și de sistem pun informațiile operaționale la dispoziția altor operatori de transport și de sistem sau a oricărei alte entități mandate în mod corespunzător să îi sprijine pentru a realiza coordonarea operațională, precum și la dispoziția Agenției; și

(iv)   că operatorii de transport și de sistem desemnează un punct de contact responsabil de furnizarea de răspunsuri la întrebările altor operatori de transport și de sistem sau ale altei entități mandatate în mod corespunzător menționate la subpunctul (iii) sau ale Agenției cu privire la aceste informații.

ENTSO de energie electrică prezintă specificațiile adoptate cu privire la punctele (i) - (iv) Agenției și Comisiei până la ...(36)*. .

În termen de 12 luni de la adoptarea specificațiilor, Agenția emite un aviz în care analizează dacă acestea contribuie suficient la promovarea comerțului transfrontalier și la asigurarea gestionării optime, a operării coordonate și a evoluției tehnice solide a rețelei europene de transport de energie electrică.”;

(b)    la alineatul 10, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)  se bazează pe planuri naționale de investiții, luând în considerare planurile regionale de investiții menționate la articolul 12 alineatul(1) și, dacă este cazul, aspectele la nivelul Uniunii legate de planificarea rețelei, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului din …(37)*+ privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene; face obiectul unei analize costuri-beneficii utilizând metodologia stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul respectiv;

_________________

*       JO L ...(38)++.”.

2.  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11Costuri

Costurile legate de activitățile ENTSO de energie electrică menționate la articolele 4 - 12 din prezentul regulament și la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. … /… (39)* sunt suportate de operatorii de transport și de sistem și se iau în considerare la calcularea tarifelor. Autoritățile de reglementare aprobă costurile respective numai dacă acestea sunt rezonabile și adecvate.”.

3.          La articolul 18, se introduce următorul alineat:

„(4a) Comisia poate adopta orientări cu privire la implementarea coordonării operaționale între operatorii de transport și de sistem la nivelul Uniunii. Aceste orientări trebuie să fie în concordanță cu și să se bazeze pe codurile de rețea menționate la articolul 6 din prezentul regulament și să se bazeze pe specificațiile adoptate și de avizul Agenției menționat la articolul 8 alineatul (3) litera (a) din prezentul regulament. La adoptarea acestor orientări, Comisia ia în considerare diferitele cerințe operaționale regionale și naționale.

Orientările respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (3).”.

4.          La articolul 23, se introduce următorul alineat:

„(3)  În cazul trimiterilor la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie*.

__________________

* JO L 55, 28.2.2011, p. 13.”.

Articolul 18c

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 715/2009

Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 8 alineatul (10), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)  se bazează pe planuri naționale de investiții, luând în considerare planurile regionale de investiții menționate la articolul 12 alineatul (1) și, dacă este cazul, aspectele la nivelul Uniunii legate de planificarea rețelei, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. …/… al Parlamentului European și al Consiliului din …(40)*(41)+ privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene; face obiectul unei analize costuri-beneficii utilizând metodologia stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat;

__________________

+       JO L ...(42)++.”.

2.          Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11Costuri

Costurile legate de activitățile ENTSO de gaze menționate la articolele 4 - 12 din prezentul regulament și la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. … /… (43)* sunt suportate de operatorii de transport și de sistem și se iau în considerare la calcularea tarifelor. Autoritățile de reglementare aprobă costurile respective numai dacă acestea sunt rezonabile și adecvate.”.

Articolul 19Abrogare

Decizia 1364/2006/CE se abrogă începând de la 1 ianuarie 2014. Pentru proiectele incluse în anexele I și III la Decizia nr. 1364/2006/CE nu rezultă drepturi în temeiul prezentului regulament.

Articolul 20Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la …, (44)*cu excepția articolelor 15 și 15a, care se aplică de la data punerii în aplicare a Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei„.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European,                                                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                                                 Președintele

________________________

ANEXA I

CORIDOARELE ȘI DOMENIILE PRIORITARE PRIVIND INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Prezentul regulament se aplică următoarelor coridoare și domenii prioritare în domeniul infrastructurii energetice:

1.          CORIDOARE PRIORITARE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ

(1)         Rețeaua offshore a mărilor Nordului (Northern Seas offshore grid – „NSOG”): dezvoltarea rețelei marine integrate și a interconectorilor aferenți de energie electrică din Marea Nordului, Marea Irlandei, Canalul Mânecii, Marea Baltică și apele învecinate, folosită pentru transportul energiei electrice de la sursele marine regenerabile de energie către centrele de consum și de depozitare și pentru a intensifica schimbul transfrontalier de energie electrică.

State membre implicate: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit;

(2)  Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa de Vest („NSI West Electricity”): interconexiuni între statele membre din regiune și cu țările terțe mediteraneene, inclusiv Peninsula Iberică, în special în vederea integrării energiei electrice din surse regenerabile de energie și consolidarea infrastructurilor de rețea interne pentru a stimula integrarea pe piață în regiune.

State membre implicate: Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Malta, Portugalia, Spania și Regatul Unit;

(3)         Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile.

State membre implicate: Austria, Bulgaria, Croația(45), Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia;

(4)  Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică în domeniul energiei electrice („BEMIP Electricity”): interconexiuni între statele membre din regiunea Mării Baltice și consolidarea corespunzătoare a infrastructurilor rețelei interne și stimularea integrării piețelor și integrarea energiei produse din surse regenerabile de energie, inclusiv prin activități de integrare a energiei regenerabile, în regiune;

State membre implicate: Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia.

2.          CORIDOARE PRIORITARE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ

(5)         Interconexiuni nord-sud privind gazele naturale în Europa de Vest („NSI West Gas”): infrastructură de gaze pentru fluxurile de gaze nord-sud din Europa de Vest pentru a continua diversificarea rutelor de aprovizionare și pentru a crește capacitatea de livrare a gazelor pe termen scurt.

State membre implicate: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Malta, Portugalia, Spania și Regatul Unit;

(6)  Interconexiuni nord-sud privind gazele naturale din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Gas”): infrastructuri pentru conexiuni regionale privind gazele naturale între regiunea Mării Baltice, Marea Adriatică și Marea Egee, estul Mediteranei, Marea Neagră și bazinul est-mediteranean, în special pentru sporirea diversificării și a siguranței aprovizionării cu gaze;

State membre implicate: Austria, Bulgaria, Croația(46), Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia;

(7)         Coridorul meridional de transport al gazelor („SGC”): infrastructura pentru transportul gazelor dinspre Bazinul Caspic, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și dinspre bazinul est-mediteranean către Uniune, pentru a spori diversificarea aprovizionării cu gaze.

State membre implicate: Austria, Bulgaria, Croația(47), Republica Cehă, Cipru, Franța, Germania, Ungaria, Grecia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia;

(8)  Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică în domeniul gazelor naturale („BEMIP Gas”): infrastructuri de gaze pentru a pune capăt izolării celor trei state baltice și a Finlandei, precum și dependenței acestora de furnizorul unic, pentru a consolida infrastructurile de rețea interne și pentru a spori diversificarea și siguranța aprovizionării în regiunea Mării Baltice;

State membre implicate: Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia.

3.        CORIDOR PRIORITAR PRIVIND PETROLUL

(9)         Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est („OSC”): interoperabilitatea rețelei de conducte de petrol din Europa Centrală și de Est pentru a spori securitatea aprovizionării și pentru a reduce riscurile de mediu.

State membre implicate: Austria, Croația(48), Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia.

4.  DOMENII TEMATICE PRIORITARE

(10)       Desfășurarea rețelelor inteligente: adoptarea tehnologiilor rețelelor inteligente pe întreg teritoriul Uniunii în vederea integrării eficiente a comportamentului și a acțiunilor tuturor utilizatorilor conectați la rețeaua de energie electrică, în special generarea unor cantități mari de energie electrică din surse regenerabile sau descentralizate și adaptarea cererii din partea consumatorilor;

State membre implicate: toate;

(11)       Autostrăzi de energie electrică: crearea primelor autostrăzi de energie electrică până în 2020, în vederea construirii unui sistem de autostrăzi de energie electrică pe întreg teritoriul Uniunii, care este capabil:

(a)    să facă față excedentului tot mai mare de energie electrică generată de instalațiile eoliene din mările septentrionale și din Marea Baltică și din jurul acestora și cantității din ce în ce mai mari de energie electrică obținută din surse regenerabile aflate în estul și sudul Europei și în Africa de Nord;

(b)    să conecteze aceste noi huburi de producere de energie electrică cu capacitățile mari de depozitare din țările nordice și din Alpi și cu centrele majore de consum;

(c)  să facă față unei cereri tot mai variabile și descentralizate și unei oferte de energie electrică tot mai flexibile;

State membre implicate: toate;

(12)       Rețea transfrontalieră de transport a dioxidului de carbon: dezvoltarea unei infrastructuri pentru transportul dioxidului de carbon între statele membre, cu includerea țărilor terțe învecinate, pentru desfășurarea captării și stocării dioxidului de carbon.

State membre implicate: toate.

________________________

ANEXA II

CATEGORII DE INFRASTRUCTURI ENERGETICE

Categoriile de infrastructuri energetice care urmează să fie dezvoltate în vederea punerii în aplicare a priorităților în domeniul energiei electrice prevăzute în anexa I sunt următoarele:

1.          în ceea ce privește energia electrică:

(a)    linii aeriene de transport de înaltă tensiune, dacă au fost concepute pentru o tensiune de minimum 220 kV, și cabluri subterane și submarine de transport, dacă au fost concepute pentru o tensiune de minimum 150 kV;

(b)    în special cu privire la autostrăzile de energie electrică; orice echipament fizic conceput pentru a permite transportul de energie electrică la tensiune înaltă și foarte înaltă, în vederea conectării unor cantități mari de energie electrică produsă sau depozitată pe teritoriul unuia sau mai multor state membre sau în țări terțe cu un consum ridicat de energie electrică într-unul sau mai multe state membre;

(c)  facilități de depozitare a energiei electrice utilizate pentru depozitarea permanentă sau temporară a energiei în infrastructuri situate la suprafață sau în subsol sau în situri geologice, cu condiția să fie conectate direct la linii de transport de înaltă tensiune concepute pentru o tensiune de minimum 110 kV;

(d)    orice echipament sau instalație esențială pentru sistemele definite la literele (a) - (c) în vederea exploatării în siguranță, securizate și eficiente, inclusiv sistemele de protecție, monitorizare și control pentru orice tensiune și substații;

(e)    orice echipament sau instalație, atât la nivelul transportului cât și al distribuției de tensiune medie, care are ca obiectiv comunicarea digitală bidirecțională, monitorizarea interactivă, inteligentă și în timp real sau aproape real și gestionarea producției, transportului, distribuției și consumului de energie electrică în vederea dezvoltării unei rețele care integrează în mod eficient comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați – producători, consumatori și cei cu dublu statut de producător și consumator – în vederea asigurării unui sistem energetic eficient din punct de vedere economic și sustenabil, cu pierderi minore și cu un nivel înalt de securitate și de calitate a aprovizionării și siguranței;

2.  în ceea ce privește gazele:

(a)    conducte pentru transportul de gaze și de biogaze care fac parte dintr-o rețea care cuprinde în principal conducte de înaltă presiune, cu excepția conductelor de înaltă presiune utilizate pentru distribuția în amonte sau locală de gaze,

(b)    instalații subterane de stocare conectate la conductele de gaze de înaltă presiune menționate anterior,

(c)    instalații de recepție, de stocare și de regazeificare sau decompresie pentru gaze naturale lichefiate (GNL) sau gaze naturale comprimate (GNC);

(d)    orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului sau pentru a asigura capacitatea bidirecțională, inclusiv stații de compresoare;

3.  în ceea ce privește petrolul:

(a)    conducte folosite pentru transportul țițeiului;

(b)    stații de pompare și instalații de depozitare necesare pentru exploatarea conductelor de țiței;

(c)    orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului, inclusiv sisteme de protecție, monitorizare și control și dispozitive de flux invers;

4.          în ceea ce privește dioxidul de carbon:

(a)    conducte specializate, diferite de rețeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon antropic de la mai multe surse, și anume instalații industriale (inclusiv centrale electrice), care produc dioxid de carbon sub formă de gaz prin combustie sau alte reacții chimice care implică compuși de carbon fosili sau non-fosili, în scopul depozitării geologice permanente a dioxidului de carbon în conformitate cu Directiva 2009/31/CE;

(b)  instalații pentru lichefierea și stocarea tampon a dioxidului de carbon, în vederea transportării sale ulterioare. Acestea nu includ infrastructura din cadrul unei formațiuni geologice utilizate pentru stocarea geologică finală a dioxidului de carbon în conformitate cu Directiva 2009/31/CE și nici instalațiile de suprafață și de injectare aferente;

(c)    orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului, inclusiv sistemele de protecție, monitorizare și control.

________________________

ANEXA III

LISTELE PROIECTELOR DE INTERES COMUN LA NIVEL REGIONAL

1.          Reguli privind grupurile

(1)         Pentru proiectele din sectorul energiei electrice care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 1 din anexa II, fiecare grup este compus din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai OTS ▌, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO de energie electrică.

Pentru proiectele din sectorul gazelor care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II, fiecare grup este compus din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai OTS ▌, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO de gaze.

Pentru proiectele de transport al petrolului și al dioxidului de carbon care se înscriu în categoriile menționate la punctele 3 și 4 din anexa II, fiecare grup este format din reprezentanți ai statelor membre, ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din proprietățile relevante desemnate în anexa 1 și ai Comisiei.

(1a)  Organismele decizionale ale grupurilor pot fuziona. Toate grupurile sau organismele decizionale se reunesc, când este important, pentru a dezbate problemele comune tuturor grupurilor; aceste probleme pot include chestiuni relevate pentru consecvența transregională sau pentru numărul de proiecte propuse incluse pe proiectele de liste regionale care se confruntă cu riscul de a deveni negestionabile.

(2)         Fiecare grup își organizează activitatea în conformitate cu eforturile de cooperare regională depuse în temeiul articolului 6 din Directiva 2009/72/CE, al articolului 7 din Directiva 2009/73/CE, al articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și al articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 și cu alte structuri de cooperare regională existente.

(3)  În vederea punerii în aplicare a priorității relevante stabilite în anexa I, fiecare grup invită, dacă este necesar, inițiatorii unui proiect care ar putea fi eligibil să fie selectat ca proiect de interes comun, precum și reprezentanți ai administrațiilor naționale, ai autorităților de reglementare și ai OTS din țările candidate și potențiale candidate la UE, din statele membre ale Spațiului Economic European și ale Asociației Europene a Liberului Schimb, reprezentanți ai instituțiilor și organismelor Comunității Energiei, ai țărilor care fac obiectul politicii europene de vecinătate și ai țărilor cu care Uniunea a stabilit o cooperare specifică în domeniul energetic. Decizia de a invita reprezentanți ai țărilor terțe are la bază un consens.

(4)         Fiecare grup consultă organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, - și, dacă este relevant, direct părțile interesate, inclusiv producătorii, operatorii de transport și de sistem, furnizorii, consumatorii și organizațiile de protecția mediului. Grupul poate organiza audieri sau consultări, dacă acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(4a)  Normele interne, o listă actualizată a organizațiilor membre, informații actualizate periodic cu privire la progresele înregistrate, procesele-verbale ale ședințelor, precum și concluziile finale și deciziile fiecărui grup sunt publicate de către Comisie pe platforma de transparență menționată la articolul 17.

(4b)       Comisia, Agenția și grupurile trebuie să depună eforturi pentru a asigura coerența între diferitele grupuri. În acest scop, Comisia și Agenția asigură, atunci când este relevant, schimbul de informații dintre toate activitățile care reprezintă un interes interregional între grupurile în cauză.

Participarea autorităților naționale de reglementare și a Agenției la grupuri nu pune în pericol îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament sau în temeiul articolelor 36 și 37 din Directiva 2009/72/CE și al articolelor 40 și 41 din Directiva 2009/73/CE sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 713/2009.

2.  PROCESUL DE CREARE A LISTELOR REGIONALE

(1)         Inițiatorii unui proiect potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect de interes comun care doresc să obțină statutul de proiecte de interes comun prezintă o cerere de selectare ca proiect de interes comun grupului ▌care include:

-       o evaluare a proiectului din punct de vedere al contribuției la punerea în aplicare a priorităților prevăzute în anexa I;

-       o analiză a respectării criteriilor relevante definite la articolul 4;

-       pentru proiectele care au atins un nivel suficient de maturitate, o analiză costuri-beneficii specifică proiectului în conformitate cu dispozițiile articolului 18 și pe baza metodologiei dezvoltate de ENTSO în temeiul articolului 12; și

-       alte informații relevante pentru evaluarea proiectului.

(2)         Toți destinatarii păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(3)  După adoptarea primei liste a Uniunii, pentru toate listele Uniunii adoptate ulterior, propunerile de proiecte privind transportul și depozitarea energiei electrice care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a), (b) și (d) din anexa II trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru energia electrică, elaborat de ENTSO de energie electrică în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.

(4)         După adoptarea primei liste a Uniunii, pentru toate listele Uniunii adoptate ulterior, propunerile de proiecte privind transportul și depozitarea gazelor care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 1 din anexa II trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru gaze, elaborat de ENTSO de gaze în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.

(4a)  Propunerile de proiecte prezentate spre includere în prima listă a Uniunii care nu au fost evaluate anterior în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 se evaluează la nivel de sistem al Uniunii de către:

-       ENTSO de energie electrică, în conformitate cu metodologia aplicată în cel mai recent disponibil plan de dezvoltare a rețelei pe zece ani pentru proiecte care se încadrează la punctul 1 litera (a), (b) și (d) din anexa II;

-       ENTSO de gaze sau de către un terț într-o manieră coerentă bazată pe o metodologie obiectivă, pentru proiectele care se încadrează la punctul 2 din anexa II;

-       până la….(49)*, Comisia emite orientări privind criteriile aplicabile de către ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze la dezvoltarea planurilor lor de dezvoltare a rețelelor pe zece ani menționate la punctele 3 și, respectiv, 4 , pentru a asigura egalitatea de tratament și transparența procedurii.

(5)  Proiectele propuse privind transportul dioxidului de carbon care se încadrează în categoria prevăzută la punctul 4 din anexa II trebuie prezentate ca parte a unui plan, elaborat de minim două state membre, pentru dezvoltarea unei infrastructuri transfrontaliere pentru transportul și depozitarea de dioxid de carbon, care urmează a fi înaintat direct Comisiei de către statele membre interesate sau de către entitățile desemnate de către statele membre respective.

(5a)       Pentru proiectele propuse care se înscriu în categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, autoritățile naționale de reglementare și, dacă este necesar, Agenția, ori de câte ori este posibil în contextul cooperării regionale (articolul 6 din Directiva 2009/72/CE, articolul 7 din Directiva 2009/73/CE), verifică aplicarea coerentă a criteriilor/metodologia analizei costuri/beneficii și evaluează relevanța lor transfrontalieră. Evaluarea este prezentată grupului.

(5b)  Pentru proiectele propuse de transport al petrolului și dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 3 și 4 din anexa II, Comisia evaluează aplicarea criteriilor stabilite la articolul 4. Pentru proiectele propuse privind dioxidul de carbon care se încadrează în categoria prevăzută la punctul 4 din anexa II, Comisia ține cont și de posibilitatea extinderii în viitor la noi state membre. Comisia prezintă evaluarea sa Grupului.

(5c)       Fiecare stat membru la al cărui teritoriu nu se referă proiectul propus, dar asupra căruia proiectul propus poate avea un potențial impact net pozitiv sau un efect potențial semnificativ, cum ar fi asupra mediului asupra funcționării infrastructurii energetice de pe teritoriul său, poate prezenta un aviz Grupului în care își specifică preocupările.

(5d)       Organismul decizional al Grupului examinează, la cererea unui stat membru al grupului, motivele întemeiate prezentate de un stat membru în temeiul articolului 3 alineatul (3) pentru neaprobarea unui proiect de interes comun legat de teritoriul său.

(5e)  Grupul se reunește pentru a examina și clasifica proiectele propuse, luând în considerare evaluarea entităților de reglementare sau evaluarea Comisiei pentru proiectele de transport de petrol și dioxid de carbon.

(5f)        Proiectele de liste regionale ale proiectelor propuse care se înscriu în categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II întocmite de grupuri, împreună cu toate avizele menționate la subpunctul (5c), sunt prezentate Agenției în termen de șase luni de la data adoptării listei Uniunii. Listele regionale și avizele aferente sunt evaluate de Agenție în termen de trei luni de la data primirii. Agenția furnizează un aviz cu privire la proiectele de liste regionale, în special cu privire la aplicarea consecventă a criteriilor și a analizei costuri-beneficii între regiuni. Avizul Agenției se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009.

(5g)  În termen de o lună de la data primirii avizului Agenției, organismul decizional al fiecărui Grup adoptă lista sa finală regională, respectând dispozițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (3), pe baza propunerii Grupurilor și luând în considerare avizul Agenției și evaluarea autorităților naționale de reglementare, prezentate în conformitate cu subpunctul (5a) sau evaluarea de către Comisie pentru proiectele de transport de petrol și dioxid de carbon propuse în conformitate cu subpunctul (5b). Grupurile prezintă Comisiei listele finale regionale, împreună cu avizele precizate la subpunctul (5c).

(5h)       În cazul în care, pe baza listelor regionale primite și după ce a luat în considerare avizul Agenției, numărul totale de proiecte propuse de interes comun de pe lista Agenției ar depăși un număr gestionabil, Comisia analizează, după ce a consultat fiecare Grup interesat, dacă să nu includă pe lista Uniunii proiecte clasificate cu cel mai mic grad de către Grupul relevant în conformitate cu clasificarea stabilită în temeiul articolului 4 alineatul (4).

ANEXA IV

NORME ȘI INDICATORI PRIVIND CRITERIILE APLICABILE PROIECTELOR DE INTERES COMUN

1.          Un proiect cu un impact transfrontalier semnificativ este un proiect desfășurat pe teritoriul unui stat membru care îndeplinește următoarele condiții:

(a)    pentru transportul de energie electrică, proiectul sporește capacitatea de transfer a rețelei sau capacitatea disponibilă pentru fluxurile comerciale la frontiera statului membru respectiv cu unul sau mai multe alte state membre, sau la orice altă secțiune transversală a aceluiași coridor de transport care are drept efect sporirea acestei capacități de transfer a rețelei transfrontaliere, cu minimum 500 MW sau 20 % comparativ cu situația în care proiectul nu ar fi pus în funcțiune;

(b)    pentru depozitarea de energie electrică, proiectul oferă o capacitate instalată de cel puțin 225 MW și are o capacitate de depozitare care permite o capacitate de producție anuală de energie electrică de cel puțin 250 GW/an;

(c)  pentru transportul de gaze, proiectul vizează investiții în capacitățile de flux invers sau modifică capacitatea de a transporta gaze peste frontiera (frontierele) statelor membre în cauză cu cel puțin 10 %, comparativ cu situația anterioară punerii în funcțiune a proiectului;

(d)    pentru depozitarea gazelor sau pentru gazele naturale lichefiate/comprimate, proiectul vizează aprovizionarea directă sau indirectă a cel puțin două state membre sau îndeplinirea standardului privind infrastructura (norma N-1) la nivel regional, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 994/2010;

(e)    pentru rețelele inteligente, proiectul este conceput pentru echipamente și instalații de înaltă tensiune și de tensiune medie proiectate pentru o tensiune de minimum 10kV. Proiectul implică operatori de transport și de sistem și operatori de sisteme de distribuție din cel puțin două state membre, care acoperă cel puțin 50 000 de utilizatori care produc sau consumă energie electrică sau ambele, într-o zonă de consum de minimum 300 GWh/an, din care cel puțin 20 % provin din resurse variabile.

2.  În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a) – (d) din anexa II, criteriile prevăzute la articolul 4 se măsoară după cum urmează:

(a)    integrarea pieței, concurența și flexibilitatea sistemului se măsoară conform analizei efectuate în cel mai recent plan decenal privind dezvoltarea rețelei de energie electrică, în special prin:

–      calcularea, pentru proiectele transfrontaliere, a impactului asupra capacității de transfer a rețelei în ambele direcții ale fluxului de energie, măsurată în funcție de cantitatea de energie (în MW) și contribuția acestora pentru a atinge capacitatea de interconectare minimă de 10 % din capacitatea de producție instalată sau, pentru proiectele cu un impact transfrontalier semnificativ, a impactului asupra capacității de transfer a rețelei la frontierele dintre statele membre implicate, dintre statele membre implicate și țări terțe sau pe teritoriul statelor membre implicate, precum și asupra echilibrării raportului cerere-ofertă și asupra funcționării rețelelor în statele membre implicate;

–      evaluarea impactului, pentru zona de analiză definită punctul 10 din anexa V, asupra costurilor de producție și transport al energiei electrice la nivelul întregului sistem și asupra evoluției și convergenței prețurilor pe piață, în funcție de diferite scenarii de planificare și ținând cont în special de variațiile induse ordinii de merit.

(b)  transportul energiei electrice produse din surse regenerabile către marile centre de consum și siturile de depozitare se măsoară conform analizei efectuate în cel mai recent plan decenal privind dezvoltarea rețelei de energie electrică, în special prin:

–      pentru transportul de energie electrică, prin compararea capacității de producție din surse regenerabile de energie (per tehnologie, în MW) care sunt conectate și transportate datorită proiectului, cu capacitatea totală planificată de producție din aceste tipuri de surse regenerabile de energie în statul membru implicat în 2020, în conformitate cu planurile naționale de acțiune privind sursele de energie regenerabilă, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 2009/28/CE.

–      pentru depozitarea de energie electrică, prin compararea noilor capacități prevăzute de proiect cu capacitatea totală existentă pentru aceeași tehnologie de depozitare în zona de analiză definită la punctul 10 din anexa V.

(c)  securitatea aprovizionării, interoperabilitatea și siguranța în funcționare a sistemului se măsoară conform analizei efectuate în cel mai recent plan decenal privind dezvoltarea rețelei de energie electrică, în special prin evaluarea impactului proiectului asupra previziunilor de neasigurare a sarcinii în zona de analiză, astfel cum este definită la punctul 10 din anexa V, în funcție de adaptarea producției și a transportului pentru o serie de perioade de sarcină caracteristice, ținând cont de modificările previzibile în materie de fenomene meteorologice extreme și impactul acestora asupra rezilienței infrastructurii. Dacă este cazul, se măsoară impactul proiectului asupra controlului independent și fiabil al operării sistemului și serviciilor.

▌

3.          În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II, criteriile enumerate la articolul 4 se măsoară după cum urmează:

(a)    integrarea pieței și interoperabilitatea se măsoară prin calcularea valorii adăugate a proiectului pentru integrarea segmentelor de piață și convergența prețurilor, pentru flexibilitatea globală a sistemului, inclusiv capacitatea de flux invers oferită în diverse scenarii.

(b)  concurența se măsoară pe baza diversificării, inclusiv a facilitării accesului la sursele locale de aprovizionare, ▌luând în considerare succesiv: diversificarea surselor; diversificarea partenerilor; diversificarea rutelor; impactul noilor capacități asupra indicelui Herfindahl-Hirschman, calculat la nivelul capacității pentru zona de analiză, astfel cum este definită la punctul 10 din anexa V.

(c)    securitatea aprovizionării cu gaze se măsoară prin calcularea valorii adăugate a proiectului pentru reziliența pe termen scurt și pe termen lung a sistemului de gaze al Uniunii și pentru sporirea flexibilității sistemului în cazul producerii de întreruperi în aprovizionare a statelor membre în diverse scenarii, precum și prin capacitatea suplimentară asigurată de proiect, măsurată în raport cu standardul de infrastructură (norma N-1) la nivel regional, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 994/2010.

(d)    sustenabilitatea se măsoară ca fiind contribuția unui proiect la reducerea emisiilor, la favorizarea producției de rezervă care să înlocuiască energia electrică din surse regenerabile sau a transportului de gaze obținute prin transformarea energiei electrice și de biogaze, ținând cont de schimbările previzionate ale condițiilor climaterice.

4.  În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 1 litera (e) din anexa II, fiecare funcție enumerată la articolul 4 se evaluează după următoarele criterii:

(a)    gradul de sustenabilitate: acest criteriu se măsoară prin evaluarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului asupra mediului pe care îl au infrastructurile rețelelor de energie electrică;

(b)    capacitatea de conectare a rețelelor de transport și de distribuție și de transport al energiei electrice de la și către utilizatori: acest criteriu se măsoară prin estimarea capacității instalate a resurselor de energie descentralizate în rețelele de distribuție, injecția maximă admisă de energie electrică fără riscuri de congestie în rețelele de transport și energia care nu a fost extrasă din surse regenerabile din cauza riscurilor legate de congestie sau de siguranță;

(c)    conectivitate și acces la rețea pentru toate categoriile de utilizatori de rețea: acest criteriu se măsoară prin evaluarea metodelor adoptate pentru calcularea taxelor și a tarifelor, precum și a structurii acestora, pentru producători, consumatori sau pentru cei care sunt și producători și consumatori, precum și prin flexibilitatea operațională prevăzută pentru echilibrarea dinamică a energiei electrice în rețea;

(d)  siguranța și calitatea aprovizionării: acest criteriu se măsoară prin evaluarea raportului dintre capacitatea de producție fiabilă disponibilă și cererea de vârf, a ponderii energiei electrice din surse regenerabile, a stabilității sistemului de energie electrică, a duratei și frecvenței întreruperilor pentru fiecare client, inclusiv a perturbărilor legate de condițiile climaterice, și a calității tensiunii;

(e)    eficiența și calitatea serviciilor în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică și exploatarea rețelelor: acest criteriu se măsoară prin evaluarea nivelului pierderilor înregistrate în rețelele de transport și de distribuție, a raportului între cererea minimă și maximă de energie electrică într-o perioadă de timp definită, a participării cererii pe piețele de energie electrică și la măsurile de eficiență energetică, a utilizării procentuale (de exemplu, sarcina medie) a componentelor rețelei de energie electrică, a disponibilității componentelor de rețea (legate de întreținerea planificată și neplanificată) și a impactului acesteia asupra performanțelor rețelei, precum și a disponibilității reale a capacității rețelei în raport cu valoarea sa standard;

(f)     contribuția la piețele transfrontaliere de energie electrică prin controlul fluxurilor de sarcină pentru a atenua fluxurile în buclă și pentru a spori capacitățile de interconectare: acest criteriu se măsoară prin evaluarea raportului dintre capacitatea de interconectare a unui stat membru și cererea de energie electrică din statul membru respectiv, a exploatării capacităților de interconectare, precum și a tarifelor de congestie la nivelul interconexiunilor.

5.  În ceea ce privește proiectele de transport al petrolului care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 3 din anexa II, criteriile enumerate la articolul 4 se măsoară după cum urmează:

(a)    siguranța aprovizionării cu petrol se măsoară prin evaluarea valorii adăugate a noilor capacități oferite de un proiect pentru reziliența pe termen scurt și pe termen lung a sistemului, și a flexibilității conservate de sistem pentru a face față perturbărilor în aprovizionare, în diverse scenarii.

(b)    interoperabilitatea se măsoară prin evaluarea gradului în care proiectul contribuie la îmbunătățirea funcționării rețelei petroliere, în special prin posibilitatea de a inversa fluxurile.

(c)    utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor se măsoară prin evaluarea gradului în care proiectul folosește infrastructura deja existentă și contribuie la reducerea la minimum a presiunii și a riscurilor pentru mediu și climă.

ANEXA V

ANALIZA COST-BENEFICIU PENTRU ÎNTREGUL SISTEM ENERGETIC

Metodologia de realizare a unei analize cost-beneficiu armonizate pentru întregul sistem energetic cu privire la proiectele de interes comun respectă următoarele principii prevăzute în prezenta anexă.

1.          Metodologia se bazează pe un set comun de date de intrare corespunzătoare sistemelor de energie electrică și de gaze ale Uniunii pentru anii n+5, n+10, n+15 și n+20, unde n este anul în care se efectuează analiza. Setul de date cuprinde, cel puțin:

(a)    în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea, capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5;

(b)  în ceea ce privește gazele: scenarii privind cererea, importurile, prețurile combustibilului (inclusiv cărbune, gaz și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5;

2.          Setul de date reflectă dreptul Uniunii și legislațiile naționale în vigoare la data efectuării analizei. Seturile de date utilizate pentru energia electrică, respectiv pentru gaze sunt compatibile, în special în ceea ce privește ipotezele privind prețurile și volumele de pe fiecare piață. Setul de date este elaborat după consultarea oficială a statelor membre și a organizațiilor care reprezintă toate părțile interesate relevante. Comisia și Agenția asigură accesul la datele comerciale necesare transmise de părțile terțe dacă este cazul.

3.          Metodologia oferă orientări privind dezvoltarea și utilizarea rețelei și modelarea pieței necesare pentru analiza cost-beneficiu.

4.          Analiza cost-beneficiu are la bază o evaluare armonizată a costurilor și beneficiilor pentru diferite categorii de proiecte analizate și acoperă cel puțin perioada de timp prevăzută la punctul 1.

5.  Analiza cost-beneficiu ia în considerare cel puțin următoarele costuri: cheltuielile de capital, cheltuielile operaționale și cheltuielile de întreținere pe parcursul ciclului de viață al proiectului, precum și, după caz, costurile de dezafectare și de gestionare a deșeurilor. Metodologia oferă orientări cu privire la ratele de scont care urmează să fie folosite la calcule.

6.          Pentru transportul și stocarea de energie electrică, analiza cost-beneficiu trebuie să țină seama cel puțin de impactul și compensațiile rezultate din aplicarea articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, de impactul asupra indicatorilor definiți în anexa IV și de următoarele efecte ▌:

▌

(b)    costurile legate de emisiile de gaze cu efect de seră și de pierderile cauzate de transport de-a lungul ciclului tehnic de viață al proiectului;

(c)    costurile ulterioare cu noile investiții în producția și transportul energiei electrice de-a lungul ciclului tehnic de viață al proiectului;

(d)  flexibilitatea operațională, inclusiv optimizarea rezervei de reglaj și a serviciilor auxiliare;

(e)    reziliența sistemului, inclusiv la dezastre și schimbările climatice, și siguranța sistemului, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene astfel cum sunt definite în Directiva 2008/114/CE.

7.          Pentru gaze, analiza cost-beneficiu trebuie să țină seama cel puțin de rezultatele testelor de piață, de impactul asupra indicatorilor definiți în anexa IV și de următoarele efecte:

▌

(b)    reziliența sistemului, inclusiv la dezastre și schimbările climatice, și siguranța sistemului, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene astfel cum sunt definite în Directiva 2008/114/CE;

▌

(e)    ▌congestionarea rețelei de gaze.

8.  În ceea ce privește rețelele inteligente, analiza cost-beneficiu ține seama cel puțin de indicatorii definiți în anexa IV.

9.          Metoda detaliată utilizată pentru luarea în considerare a indicatorilor prevăzuți la punctele 6 - 8 se elaborează după consultarea oficială a statelor membre și a organizațiilor care reprezintă toate părțile interesate relevante.

10.        Metodologia definește analiza care urmează să fie efectuată pe baza setului relevant de date de intrare, prin determinarea impactului cu și fără fiecare proiect. Domeniul de analiză pentru un proiect individual acoperă toate statele membre și țările terțe pe teritoriul cărora urmează să se construiască proiectul, toate statele membre limitrofe și toate celelalte state membre afectate în mod considerabil de proiect.

11.        ▌Analiza identifică statele membre pe teritoriul cărora proiectul are un impact net pozitiv (beneficiarii) și cele pe teritoriul cărora proiectul are un impact net negativ (plătitorii). Fiecare analiză cost-beneficiu include analize de sensibilitate privind setul de date de intrare, data punerii în funcțiune a diferitelor proiecte în același domeniu de analiză și alți parametri relevanți.

12.  Operatorii de transport și de sistem, de depozitare, cei de terminale de gaze naturale comprimate și lichefiate precum și operatorii de sisteme de distribuție fac schimb de informații necesare pentru elaborarea metodologiei, inclusiv informații referitoare la rețeaua relevantă și modelarea pieței. Operatorii de transport și de sistem sau operatorii de sisteme de distribuție care colectează informații în numele altor operatori de transport și de sistem sau operatori de sisteme de distribuție transmit operatorilor participanți rezultatele referitoare la datele colectate.

13.        Pentru modelul comun de piață și de rețea pentru energie electrică și gaze prevăzut la articolul 12 alineatul (8), setul de date de intrare menționat la punctul 1 acoperă anii n+10, n+20 și n+30, iar modelul permite o evaluare completă a efectelor în plan economic, social și asupra mediului, incluzând în principal costurile externe, cum ar fi cele legate de gazele cu efect de seră și emisiile de poluanți atmosferici convenționali sau de siguranța aprovizionării.

ANEXA VI

ORIENTĂRI PRIVIND TRANSPARENȚA ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI

1.          Manualul de proceduri menționat la articolul 10 alineatul (1) trebuie să specifice cel puțin:

(a)    legislația relevantă pe care se bazează deciziile și avizele corespunzătoare diferitelor tipuri de proiecte relevante de interes comun, inclusiv legislația în domeniul mediului;

(b)    deciziile și avizele relevante care trebuie obținute;

(c)    numele și datele de contact ale autorității competente și ale altor autorități și părți interesate importante vizate;

(d)    fluxul de lucru, cu evidențierea fiecărei etape a procesului, inclusiv un calendar orientativ și o trecere în revistă a procesului decizional;

(e)    informații privind domeniul de aplicare, structura și nivelul de detaliere al documentelor care urmează să fie înaintate odată cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;

(f)     etapele și mijloacele prin care publicul larg poate participa la proces.

1a.  Programul detaliat menționat la articolul 11 alineatul (2) litera (b) precizează cel puțin următoarele:

(a)    deciziile și avizele care trebuie obținute;

(b)    autoritățile, părțile interesate și publicul care ar putea fi afectat;

(c)    etapele individuale ale procedurii și durata acestora;

(d)    etapele principale care trebuie urmate în vederea emiterii deciziei exhaustive și termenele aferente;

(e)    resursele planificate de autorități și eventualele resurse suplimentare necesare.

2.          Pentru a spori participarea publicului în procesul de autorizare și a asigura informarea și dialogul continue prealabile cu publicul, se aplică următoarele principii:

(a)  Părțile interesate afectate de un proiect de interes comun, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale relevante, proprietarii de terenuri și cetățenii care trăiesc în vecinătatea proiectului, publicul larg și asociațiile, organizațiile sau grupurile acestuia trebuie informate în mod cuprinzător și consultate în etapele incipiente, când încă se mai poate ține seama de eventualele motive de îngrijorare, atunci când alternativele propuse de public pot fi luate în considerare și într-o manieră deschisă și transparentă. După caz, autoritatea competentă sprijină în mod activ activitățile întreprinse de inițiatorul proiectului.

(b)    Autoritățile competente se asigură că procedurile de consultare publică pentru proiectele de interes comun sunt, pe cât posibil, grupate împreună. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procedurii, fiecare subiect de acest tip fiind abordat o singură dată pe parcursul consultării publice în cauză; cu toate acestea, o consultare publică poate avea loc în mai multe locații geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice sunt indicate în mod clar în notificarea consultării publice respective.

(c)  Se admit comentarii și obiecții doar de la începutul consultării publice și până la expirarea termenului.

3.          Conceptul privind participarea publicului trebuie să includă cel puțin informații referitoare la:

(a)    părțile interesate abordate;

(b)    măsurile avute în vedere, inclusiv locațiile și datele generice propuse pentru reuniunile dedicate;

(c)    termenul;

(d)    resursele umane alocate sarcinilor respective.

4.          În contextul consultării publice care urmează să se desfășoare înainte de înaintarea dosarului de candidatură, părțile relevante trebuie cel puțin:

(a)  să publice o broșură informativă de cel mult 15 pagini în care să ofere, într-o manieră clară și succintă, o viziune de ansamblu asupra obiectivului și calendarului preliminar al proiectului, cel puțin trei rute alternative avute în vedere pentru planul de dezvoltare a rețelei naționale, efectele preconizate, inclusiv cele de natură transfrontalieră, și eventualele măsuri de atenuare a acestora, care se publică înainte de demararea consultării. Broșura informativă enumeră în plus adresele de internet ale platformei de transparență menționate la articolul 17 și manualul de proceduri menționat la punctul 1.

(b)    să informeze toate părțile interesate afectate cu privire la proiect prin intermediul paginii web menționate la articolul 10 alineatul (7) și prin alte mijloace corespunzătoare de informare;

(c)    să invite în scris toate părțile relevante afectate la reuniuni cu teme specifice, pe parcursul cărora să se discute motivele de îngrijorare.

5.  Pagina web a proiectului trebuie să prezinte cel puțin următoarele informații:

(-a)   broșura informativă menționată la punctul 4;

(a)    un rezumat fără caracter tehnic, actualizat periodic, de cel mult 50 de pagini, care să reflecte stadiul actual al proiectului și, în cazul actualizărilor, să indice clar modificările aduse versiunilor anterioare;

(b)    proiectul și planificarea consultării publice, indicându-se în mod clar datele și locurile unde se organizează consultările și audierile publice și subiectele care ar putea fi relevante pentru reuniunile respective;

(c)    detaliile de contact în vederea obținerii setului complet de documente înaintate;

(d)    detaliile de contact în vederea transmiterii comentariilor și obiecțiilor pe parcursul consultărilor publice;

▌

________________________

(1) JO C 0000, 0.0.2012, p. 0. (2) JO C 0000, 0.0.2012, p. 0. (3) JO C 277, 13.9.2012, p. 138. (4) * Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌. (5)           JO C 143, 22.5.2012, p.125. (6)          JO C 277, 13.9.2012, p. 143. (7)          Poziția Parlamentului European din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din …. (8)           JO L 262, 22.9.2006, p. 1. (9)          30 % în anumite condiții. (10)          Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 140, 5.6.2009, p. 16). (11)          JO L 211, 14.8.2009, p. 55. (12)          JO L 211, 14.8.2009, p. 94. (13)          JO L 345, 23.12.2008, p. 75. (14)            JO L 211, 14.8.2009, p. 15. (15)         JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (16)          JO L 211, 14.8.2009, p. 1. (17)          JO L 206, 22.7.1992, p. 7. (18)          JO L 327, 22.12.2000, p. 1. (19)          JO L 26, 28.1.2012, p. 1. (20)          JO L 197, 21.7.2001, p. 30. (21)             Aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 (JO L 124, 17.5.2005, p. 1). (22)          JO L 211, 14.8.2009, p. 36. (23)         JO L 200, 31.7.2009, p. 31. (24) *         JO: a se introduce data: șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (25) *          JO: a se introduce data: 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (26) *         JO: a se introduce data: șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (27) *         JO: A se introduce data - doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (28)          Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO L 176, 15.7.2003, p. 57). (29)          Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2003 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică (JO L 176, 15.7.2003, p. 1). (30) *         JO: A se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament. (31)         JO L 162, 22.6.2007, p. 1. (32)         JO L 210, 31.7.2006, p. 25. (33) *          JO: a se introduce data: șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (34) +          JO: a se introduce numărul și data publicării prezentului regulament. (35) ++         JO: a se introduce referințele de publicare ale prezentului regulament. (36) *          JO: a se introduce data: 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (37) *          JO: a se introduce numărul și data prezentului regulament. (38) ++        JO: a se introduce referințele de publicare a prezentului regulament. (39) *          JO: a se introduce numărul prezentului regulament. (40) *          JO: a se introduce numărul prezentului regulament. (41) +          JO: a se introduce numărul și data prezentului regulament (42) ++ JO: a se introduce referințele de publicare ale prezentului regulament (43) *          JO: a se introduce numărul prezentului regulament. (44) *          JO: a se introduce data - prima zi a lunii următoare datei intrării în vigoare a prezentului regulament. (45)          În funcție de data aderării Croației. (46)          În funcție de data aderării Croației. (47)          În funcție de data aderării Croației. (48)          În funcție de data aderării Croației. (49) *         JO: a se introduce data: opt luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Contextul actual

Furnizarea energiei de manieră durabilă, sigură și securizată este una dintre marile provocări care unesc europenii, de la societatea civilă la factorii de decizie, industrie și ecologiști. În ciuda acestui fapt, politica energetică europeană a înaintat cu pași mici, beneficiind de resurse reduse la nivel european, devenind mai relevantă doar după semnarea Tratatului de la Lisabona. Deși Comisia a definit obiective de politică energetică ambițioase în domeniul concurenței, al securității aprovizionării, al durabilității și al decarbonizării, actualmente ne confruntăm în continuare cu o integrare insuficientă a pieței interne a energiei, cu o izolare energetică semnificativă a anumitor zone geografice, cu un acces insuficient la surse diversificate de energie care contribuie la securitatea energetică, precum și cu lipsa unor avantaje tangibile pentru consumatori și societățile comerciale în ceea ce privește prețurile și durabilitatea. Această perspectivă globală și un nivel considerabil de interdependență între statele membre impun existența unei abordări la nivel european. Este nevoie de măsuri mai rapide, mai decisive și concertate, precum și de acordarea unui rol mai important Europei pentru coordonarea și integrarea eforturilor la nivel național.

Context strategic

Obiectivele politicii energetice europene stabilesc obiective clare pentru 2020: o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, atingerea unei cote de 20 % a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, creșterea cu 20 % a eficienței energetice. Punerea în aplicare a legislației include Directiva privind sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră(1), Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(2), Directiva privind stocarea geologică a dioxidului de carbon(3), Regulamentul privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale(4), Al treilea pachet energetic(5) și Directiva privind eficiența energetică care este în curs de negociere între Parlamentul European și Consiliu. Al treilea pachet energetic a constituit un prim pas important spre un sistem energetic european mai integrat. Recentul Raport din proprie inițiativă referitor la prioritățile în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 (2011/2034(INI))(6) a constituit, la rândul său, un document vizionar pentru o propunere cuprinzătoare de politică privind rețeaua energetică.

Obstacole în calea unei piețe energetice transfrontaliere

În ciuda realizării unor progrese recente, rămân încă obstacole semnificative în calea unei piețe competitive: rețelele de transport al energiei electrice din Europa Centrală prezintă lipsuri importante. În ciuda obiectivelor minime de interconectare stabilite de Consiliu pentru fiecare stat membru în parte, astfel încât gradul de interconectare al acestora în ceea ce privește energia electrică să fie de 10% din capacitatea de producție instalată până în 2005, în 2010 nouă dintre statele membre nu atinseseră încă acest nivel. Transferurile de energie electrică au crescut cu un procentaj mai mic de jumătate din creșterea din deceniul anterior. Diferențele dintre prețurile medii la gaze au crescut considerabil. La începutul anului 2011 erau în curs de desfășurare mai bine de 60 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor numai cu privire la al doilea pachet privind politica energetică internă. În ceea ce privește transpunerea celui de-al treilea pachet energetic, termenul limită a trecut (3 martie 2011), iar Comisia Europeană a emis de curând opt avize motivate prin care îndeamnă opt state membre să-și onoreze obligațiile în materie de transpunere.

Obstacole în calea dezvoltării infrastructurii energetice la nivel transfrontalier

Noul context al politicii energetice dă naștere unei nevoi substanțiale de infrastructuri noi. Nevoile investiționale până în 2020 sunt estimate la 200 miliarde EUR, doar pentru infrastructura energetică cu relevanță transfrontalieră. Totuși, procesele naționale foarte îndelungate (în medie de 12 ani) de autorizare pentru infrastructura energetică blochează adesea proiectele și descurajează deciziile privind investițiile, într-un context caracterizat printr-o opoziție publică crescută și amânări; lipsa unor instrumente financiare adecvate împiedică investițiile în mijlocul unei crize financiare profunde.

Chestiuni tratate în propunerea de regulament privind infrastructura energetică

Noul regulament este o inițiativă pozitivă și importantă, dat fiind că își propune accelerarea realizării pieței interne a energiei și îndeplinirea obiectivelor privind politica energetică a UE și clima. Acesta poate contribui, prin mobilizarea unor investiții deosebit de semnificative, la relansarea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă în UE.

Propunerea prevede modernizarea și interconectarea rețelelor energetice. În ceea ce privește energia electrică, regulamentul urmărește creșterea integrării și competitivității pieței, asigurarea securității sistemului și integrarea surselor regenerabile de energie, tratarea cazurilor de generare de energie descentralizată și nedispecerizabilă prin intermediul rețelelor inteligente, conectarea la siturile de depozitare și la autostrăzile de energie electrică. În ceea ce privește gazele naturale, securitatea energetică poate fi asigurată prin diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu gaz, prin depozite de gaz natural lichefiat (GNL) și prin conducte cu flux inversat. Propunerea sprijină, de asemenea, furnizarea de petrol brut țărilor care nu au acces la mare și introducerea unor conducte pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon între siturile de producție și siturile de depozitare.

Propunerea definește nouă coridoare geografice prioritare și trei domenii tematice prioritare, stabilește norme pentru identificarea proiectelor de interes comun (PIC) și instituie, în fiecare stat membru, o autoritate unică (ghișeu unic) care să supravegheze și să accelereze procesele de autorizare pentru PIC; de asemenea, se propune o analiză cost-beneficiu pentru clasificarea PIC și pentru alocarea costurilor investițiilor în funcție de zona transfrontalieră unde apar beneficiile, acordând stimulente pentru proiectele cu risc ridicat și stabilind condițiile de eligibilitate pentru asistența financiară a Uniunii prin mecanismul „Conectarea Europei” (MCE).

Există mai multe domenii în care prezentul proiect de regulament poate fi îmbunătățit:

a) Procesul de selectare a PIC urmărește europenizarea rețelelor

Transmiterea de propuneri de către operatorii de sisteme de transport (OST) și analizarea acestora de către grupurile regionale (GR) urmează o abordare ascendentă. Conceptul de inițiator de proiect a fost redefinit, iar procesul prin care aceștia transmit rapoarte către grupurile regionale (GR) a fost clarificat. Guvernanța grupurilor regionale, responsabile pentru selectarea PIC, omite detalii referitoare la echilibrul competențelor diverselor părți implicate, la procesele decizionale și la mecanismele de soluționare a disputelor; discuțiile recente din cadrul Consiliului cu privire la guvernanța GR a pus accentul pe interesul statelor membre de a salvgarda „interesele strategice” naționale. Aceasta reprezintă o problemă importantă în calea dezvoltării unei infrastructuri europene.

Salvgardarea intereselor comune europene în cadrul selectării proiectelor ar trebui să prevaleze asupra intereselor individuale. Procesul de selectare a PIC ar trebui efectuat în conformitate cu al treilea pachet legislativ și cu procesul asociat planului decenal de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii, dintr-o perspectivă europeană descendentă a pieței interne care să vină în completarea puternicei abordări integrate ascendente și de la nivel național. Ar trebui ca Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) să joace un rol important pentru garantarea coordonării și a coerenței expansiunii rețelei, pentru garantarea unor investiții rentabile și pentru salvgardarea perspectivei consumatorilor. Selectarea proiectelor și reunirea în grupuri, mai întâi la nivel regional, apoi la nivelul Uniunii, ținând cont de o analiză bazată pe mai multe criterii și pe o analiză cost-beneficiu, va facilita obiectivitatea și obținerea unui consens în cursul procedurii de selectare a listei PIC.

b) Propunerea furnizează instrumente eficiente pentru construirea infrastructurii

Dezvoltarea și construirea infrastructurii energetice la nivel transfrontalier s-a confruntat dintotdeauna cu multe obstacole; acest lucru va continua probabil în viitor, ca și echilibrul delicat dintre subsidiaritate și interesul comun european.

Propunerea încearcă să definească o cale în acest proces: descrierea coridoarelor prioritare va clarifica contribuțiile preconizate ale diverselor regiuni pentru realizarea obiectivelor politicii energetice; procesele decizionale prin consens din cadrul grupurilor regionale vor evita blocajele unilaterale; existența unor dispoziții mai eficiente privind autorizarea, un termen-limită de trei ani și un ghișeu unic obligatoriu pentru acordarea unei autorizări de proiect de către autoritățile naționale constituie instrumente-cheie ale procedurii; în plus, acordarea unor competențe speciale coordonatorilor europeni de monitorizare a proiectelor care se confruntă cu dificultăți la implementare, în conformitate cu cazurile din trecut care au înregistrat succes sau insucces, poate soluționa o parte dintre probleme. În plus, când inițiatorii de proiecte nu pot implementa proiecte în perioada preconizată, altfel decât din motive pe care nu le pot controla, iar executarea proiectelor se confruntă cu întârzieri grave, se impun termene și proceduri clare pentru a permite unor noi inițiatori de proiecte să se alăture eforturilor sau să preia proiectele.

Avem nevoie de instrumente eficiente pentru a depăși adâncirea asimetriilor geografice și a caracterului insular, pentru a garanta coeziunea teritorială pe întreg cuprinsul Uniunii. Pentru a asigura eficacitatea măsurilor prescrise și pentru a depăși obstacolele este necesar să se introducă instrumente pentru a permite orientarea părților interesate spre obiective comune în materie de coeziune și pentru a reduce obstacolele artificiale din cartea rețelelor transfrontaliere.

c) Propunerea promovează în continuare cooperarea și coordonarea operatorilor de rețea în vederea obținerii beneficiilor preconizate

Diverse state membre au progresat în ritmuri diferite spre obiectivele de politică europene de creștere a gradului de interconectare și de producere a energiei din surse regenerabile. Direcționarea unor fonduri ale UE către statele membre care au depus puține eforturi pentru a realiza progrese le expune unui pericol moral, caz în care cei care acționează mai târziu vor fi avantajați față de cei care acționează mai devreme dat fiind că așteaptă introducerea unor stimulente pentru investiții. Dacă s-ar oferi posibilitatea implicării unor operatori multipli (3+) pentru a implementa proiecte finanțate din fonduri europene, s-ar îmbunătăți atât de necesara cooperare dintre OST, acordând noi valențe cunoștințelor tehnice achiziționate, creând încredere între jucătorii de pe piață și dând un impuls puternic integrării piețelor.

Este nevoie de cooperare și de o mai bună guvernanță a sistemului pentru a asigura utilizarea și operarea optimizată a rețelelor energetice de către OST. Complexitatea tehnologică din ce în ce mai mare a noului mix energetic, ca urmare a contribuției surselor regenerabile, a crescut riscul lipsei de coordonare, și chiar al apariției unor întreruperi ale energiei electrice în cadrul rețelelor multidependente. Colectarea și monitorizarea informațiilor legate de schimburile transfrontaliere în timp real poate deveni un instrument important pentru operarea eficientă și în condiții de siguranță a infrastructurii rețelei energetice și, de asemenea, pentru planificarea sa în viitor. De aceeași manieră, optimizarea modalității de utilizare a infrastructurii este de importanță majoră din perspectiva consumatorilor. ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale transmit Comisiei propuneri pentru conceperea și implementarea unei coordonări operaționale corespunzătoare în timp real a infrastructurii energetice europene.

d) Creșterea investițiilor

Mobilizarea investițiilor private este un factor-cheie. Propunerea prevede un mecanism pentru alocarea costurilor la nivel transfrontalier în funcție de beneficiile obținute de statele membre implicate. Anumite dispoziții ale regulamentului acordă autorităților de reglementare naționale un rol pentru definirea unor stimulente pentru investiții care să fie proporționale cu riscurile cu care se confruntă inițiatorii de proiecte. Pentru a crește investițiile este posibil să se dovedească necesare niște orientări mai clare la nivel european sau compararea celor mai bune practici din Uniune.

Lipsa viabilității comerciale a fost păstrată ca un criteriu de eligibilitate esențial pentru accesarea sprijinului financiar al UE în cadrul MCE. Acest lucru este esențial pentru a evita denaturarea pieței și pentru a limita ajutorul public acordat proiectelor care au efecte externe pozitive dar care, altfel, nu ar fi create prin mecanismele de piață. O legătură strânsă cu instrumentele financiare ale mecanismului „Conectarea Europei” (MCE) pentru a mobiliza finanțarea privată pentru investițiile PIC va reprezenta un instrument esențial, în timp ce fondurile structurale vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Astfel, cele două surse de finanțare se vor completa reciproc. Pe de altă parte, statele membre ar trebui să respecte normele europene de pe piața europeană a energiei pentru a obține acces la instrumentele de finanțare ale UE în cadrul mecanismului „Conectarea Europei”.

(1) Directiva 2009/29/CE (2) Directiva 2009/28/CE (3) Directiva 2009/31/CE (4) Regulamentul (UE) nr. 994/2010 (5) Directivele 2001/72/CE și 2009/73/CE, precum și Regulamentele (CE) 713/2009, 714/2009 și 715/2009. (6) Raportor: Francico Sosa Wagner

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

(COM(2011)0658 – C7-0371/2011 – 2011/0300(COD))

Raportor pentru aviz: Philippe Lamberts

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Raportorul salută orientările pentru infrastructuri energetice transeuropene propuse de Comisia Europeană.

Conform Comisiei, prezenta inițiativă identifică, pentru perioada de dinainte și după 2020, un număr limitat de coridoare și domenii transeuropene prioritare care acoperă rețelele de energie electrică și de gaze, precum și infrastructura de transport a petrolului și dioxidului de carbon, în cazul cărora acțiunea Uniunii Europene se justifică în cea mai mare măsură. Inițiativa urmărește apoi punerea în aplicare a acestor priorități prin:

1.  fluidizarea procedurilor de autorizare, în vederea reducerii semnificative a duratei acestora în cazul proiectelor de interes comun și a creșterii gradului de implicare și de acceptare din partea opiniei publice în ceea ce privește implementarea unor astfel de proiecte;

2.  facilitarea procesului de reglementare pentru proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice și al gazelor, prin alocarea costurilor în funcție de beneficiile oferite și garantarea faptului că profiturile rezultate sunt proporționale cu riscurile asumate;

3.  asigurarea implementării proiectelor de interes comun prin acordarea sprijinului financiar necesar, atât pe baza mecanismelor pieței, cât și direct din partea UE. În această ultimă privință, propunerea stabilește condițiile de eligibilitate pentru ca proiectele de interes comun să obțină asistență financiară din partea UE în cadrul mecanismului „Conectarea Europei”, care face obiectul unei propuneri legislative separate.

Scopul amendamentelor este să clarifice anumite concepte din regulament și să asigure un grad mai ridicat de consecvență cu alte acte legislative ale UE – îndeosebi cele legate de evaluarea impactului asupra mediului și de fondurile structurale – precum și cu Strategia UE 2020 (întrucât aceasta din urmă are anumite obiective corelate în materie de climă și energie) și cu alte posibilități de dezvoltare relevante, cum ar fi cele prezentate în Foaia de parcurs 2050.

Având în vedere insuficiența fondurilor UE disponibile pentru sprijinirea eforturilor financiare majore necesare în vederea implementării proiectelor de interes comun, amendamentele au drept obiectiv să se asigure că sectorul privat participă la finanțarea acestora.

Analiza cost-beneficiu este esențială pentru regulament. Raportorul sugerează completarea dispozițiilor stabilite în anexă care descriu metodologia prin detalierea indicatorilor referitori la costuri și beneficii. Întrucât termenul pentru implementarea proiectelor și durata acestora sunt foarte lungi, ratele de scont aplicate la calcularea acestor parametri sunt de o importanță esențială. Prin urmare, se propune prezentarea periodică de către Comisie a ratelor de scont de care va trebui să se țină seama. În plus, pentru a reflecta toate externalitățile specifice fiecărui proiect în parte, inițiatorii de proiect, după consultarea părților interesate relevante, stabilesc o primă de risc care urmează să se adauge la ratele de scont. Astfel, părțile interesate relevante, în special cetățenii aflați în vecinătatea proiectelor, vor fi stimulați să ia parte la discuții.

Înainte de a prezenta metodologia de realizare a unei analize cost-beneficiu armonizate la nivelul sistemului energetic al Uniunii, atât ENTSO pentru energie electrică, cât și ENTSO pentru gaze naturale țin seama de contribuția adusă de Agenția Europeană de Mediu și de Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale. Astfel, se internalizează în prealabil în metodologie, parametri referitori la planificarea ecologică și amenajarea teritoriului.

Conținutul raportului propus de inițiatorii proiectului este extins pentru a include informații cum ar fi contribuția fondurilor structurale la implementarea proiectului și un istoric al costurilor suportate față de estimarea lor inițială.

În cazul în care costurile reale depășesc cu 20 % costurile estimate, Comisia are posibilitatea de a elimina proiectul în cauză de pe lista proiectelor eligibile.

Raportorul consideră că includerea în planul decenal de dezvoltare a rețelei nu ar trebui să reprezinte o condiție pentru ca un proiect să fie considerat „de interes comun”.

AMENDAMENTE

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de regulament Considerentul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20% și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050. (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20% și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050 și, simultan, trebuie să o pregătească pentru conectarea regiunilor care au o capacitate mare de producție de energie din surse regenerabile și un potențial ridicat de depozitare a energiei electrice. Amendamentul  2 Propunere de regulament Considerentul 11 Textul propus de Comisie Amendamentul (11) Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al energiei electrice și al gazelor de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde EUR până în 2020. Creșterea semnificativă a volumului investițiilor, comparativ cu tendințele din trecut, și necesitatea stringentă de a pune în aplicare prioritățile privind infrastructura energetică impun o nouă abordare a modului în care infrastructurile energetice, în special cele de natură transfrontalieră, sunt reglementate și finanțate. (11) Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al energiei electrice și al gazelor de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde EUR până în 2020. Creșterea semnificativă a volumului investițiilor, comparativ cu tendințele din trecut, ca urmare a dezvoltării mai rapide și mai cuprinzătoare a surselor regenerabile de energie și a eforturilor de a atinge până în 2020 obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, de îmbunătățire cu 20 % a eficienței energetice și de majorare cu 20 % a cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul de energie, precum și necesitatea stringentă de a pune în aplicare prioritățile privind infrastructura energetică impun o nouă abordare a modului în care infrastructurile energetice, în special cele de natură transfrontalieră, sunt reglementate și finanțate. Amendamentul  3 Propunere de regulament Considerentul 14a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (14a) Ca parte a unui sistem de infrastructuri energetice transeuropene, instalațiile de depozitare a energiei și instalațiile de gaz natural lichefiat (GNL) și de gaz natural comprimat (GNC) ar trebui să joace un rol important în garantarea aprovizionării prin distribuția energiei depozitate. În consecință, dezvoltarea rapidă a unor instalații de depozitare a energiei reprezintă o componentă importantă a unei infrastructuri funcționale a rețelelor.   Concurența în ceea ce privește construcția și operarea unor proiecte de depozitare a hidroenergiei cu acumulare prin pompare sau a unor instalații de depozitare a energiei nu ar trebui să fie îngreunată de perceperea unor tarife de rețea care tratează aceste instalații ca și cum ar fi consumatori finali. Amendamentul  4 Propunere de regulament Considerentul 20 Textul propus de Comisie Amendamentul (20) Proiectele de interes comun trebuie să beneficieze de un „statut prioritar” la nivel național pentru a asigura procesarea administrativă rapidă. Proiectele de interes comun vor fi considerate de autoritățile competente ca fiind în interes public. Atunci când există un interes public superior și sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în Directivele 92/43/CE și 2000/60/CE, proiectele care au efecte adverse asupra mediului trebuie autorizate. (20) Proiectele de interes comun trebuie să beneficieze de un „statut prioritar” la nivel național pentru a asigura procesarea administrativă rapidă. De asemenea, pot beneficia de statut prioritar și proiectele regionale sau naționale dacă acest lucru asigură integrarea surselor regenerabile de energie și protejează concurența. Acestea includ și proiectele care implică țări terțe (de exemplu Elveția). Proiectele de interes comun vor fi considerate de autoritățile competente ca fiind în interes public. Atunci când există un interes public superior și sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în Directivele 92/43/CE și 2000/60/CE, proiectele care au efecte adverse asupra mediului trebuie autorizate. Amendamentul  5 Propunere de regulament Considerentul 21 Textul propus de Comisie Amendamentul (21) Stabilirea unei singure autorități competente la nivel național, care să integreze și să coordoneze toate procedurile de autorizare („ghișeu unic”) ar trebui să diminueze complexitatea, să sporească eficiența și transparența și să contribuie la îmbunătățirea cooperării între statele membre. (21) Stabilirea unei singure autorități competente la nivel național, care să integreze și să coordoneze toate procedurile de autorizare („ghișeu unic”) ar trebui să diminueze complexitatea, să sporească eficiența și transparența și să contribuie la îmbunătățirea cooperării între statele membre. Totuși, instituirea unei astfel de autorități nu ar trebui să crească cheltuielile pentru contribuabili, iar autoritatea ar trebui să fie instituită prin realocarea resurselor existente. Amendamentul  6 Propunere de regulament Considerentul 29 Textul propus de Comisie Amendamentul (29) Programul energetic european pentru redresare (PERE) a demonstrat valoarea adăugată pe care o prezintă efectul de levier al acordării unor ajutoare financiare semnificative din partea Uniunii asupra atragerii de fonduri private. Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut faptul că anumite proiecte de infrastructură energetică pot necesita finanțare publică limitată pentru a atrage finanțare privată. Având în vedere criza economico-financiară și constrângerile bugetare, viitorul cadru financiar multianual trebuie să introducă forme de sprijin orientat, prin subvenții și instrumente financiare, care să atragă noi investitori în coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică, menținând în același timp contribuția bugetară a Uniunii la un nivel cât mai scăzut. (29) Programul energetic european pentru redresare (PERE) a demonstrat valoarea adăugată pe care o prezintă efectul de levier al acordării unor ajutoare financiare semnificative din partea Uniunii asupra atragerii de fonduri private. Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut faptul că anumite proiecte de infrastructură energetică pot necesita finanțare publică limitată pentru a atrage finanțare privată. Având în vedere criza economico-financiară și constrângerile bugetare, viitorul cadru financiar multianual trebuie să introducă forme de sprijin orientat, prin subvenții și instrumente financiare, care să atragă noi investitori în coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică, menținând în același timp contribuția bugetară a Uniunii la un nivel cât mai scăzut. Măsurile relevante ar trebui să se bazeze pe experiența dobândită în cursul etapei–pilot, ca urmare a introducerii obligațiunilor pentru proiecte destinate finanțării proiectelor de infrastructură. Amendamentul  7 Propunere de regulament Considerentul 30 Textul propus de Comisie Amendamentul (30) Proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice, al gazelor și al dioxidului de carbon trebuie să fie eligibile pentru a beneficia de asistență financiară din partea UE, pentru realizarea de studii și, în anumite condiții, de lucrări, în temeiul propunerii de Regulament de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, fie sub formă de subvenții, fie sub formă de instrumente financiare inovatoare. Astfel se va asigura finanțare adaptată pentru acele proiecte de interes comun care nu sunt viabile prin prisma cadrului de reglementare existent și a condițiilor de pe piață. Un astfel de ajutor financiar va asigura sinergiile necesare cu finanțarea prin instrumente care aparțin de alte politici ale Uniunii. În special, mecanismul „Conectarea Europei” va finanța infrastructura energetică de importanță europeană, în timp ce fondurile structurale vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Astfel, cele două surse de finanțare se vor completa reciproc. (30) Proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice, al gazelor și al dioxidului de carbon trebuie să fie eligibile pentru a beneficia de asistență financiară din partea UE, pentru realizarea de studii și, în anumite condiții, de lucrări, în temeiul propunerii de Regulament de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, fie sub formă de subvenții, fie sub formă de instrumente financiare inovatoare. Astfel se va asigura finanțare adaptată pentru acele proiecte de interes comun care nu sunt viabile prin prisma cadrului de reglementare existent și a condițiilor de pe piață. Evitarea oricărei denaturări a concurenței, în special între proiectele care contribuie la realizarea aceluiași coridor prioritar al Uniunii, ar trebui să fie luată în considerare în mod corespunzător. Un astfel de ajutor financiar va asigura sinergiile necesare cu finanțarea prin instrumente care aparțin de alte politici ale Uniunii. În special, mecanismul „Conectarea Europei” va finanța infrastructura energetică de importanță europeană, în timp ce fondurile structurale vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Astfel, cele două surse de finanțare se vor completa reciproc. Amendamentul  8 Propunere de regulament Considerentul 30a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (30a) În contextul actual al crizei economice, diferența mare în ceea ce privește ratingul de credit între statele membre și investitori ar putea conduce la dezechilibre și obstacole majore în calea finanțării proiectelor. Contribuția finanțării din partea Uniunii la depășirea acestor dezechilibre are o importanță deosebită pentru a asigura că realizarea proiectelor de infrastructură care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament nu este compromisă, în special având în vedere faptul că majoritatea finanțării necesare pentru infrastructurile energetice în următorul deceniu va fi oferită de sectorul privat. Amendamentul  9 Propunere de regulament Considerentul 32a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (32a) Atunci când Consiliul și Comisia analizează dacă s-au realizat progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și evaluează astfel curba de creștere a cheltuielilor publice, totalul cheltuielilor ar trebui să excludă cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral de veniturile provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice1.   ____________________   1JO L 209, 2.8.1997, p. 1. Amendamentul  10 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (2a) Prezentul regulament nu aduce atingere:   - Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului1;   - Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului2;   - Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei3;   - Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică4;   - Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice5;   - Convenției de la Aarhus; și   - Convenției de la Espoo.   ____________________   1 JO L 175, 5.7.1985, p. 40.   2 JO L 197, 21.7.2001, p. 30.   3 JO L 327, 22.12.2000, p. 1.   4 JO L 206, 22.7.1992, p. 7.   5 JO L 20, 26.1.2010, p. 7. Justificare Prezentul amendament precizează că se aplică în continuare și alte acte legislative ale UE. Amendamentul  11 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Comisia stabilește lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii. Lista va fi revizuită și actualizată în funcție de necesități, din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. (1) Comisia stabilește lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii. Lista este revizuită și actualizată din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. Amendamentul  12 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Comisia stabilește lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii. Lista va fi revizuită și actualizată în funcție de necesități, din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. (1) Comisia, în consultare cu statele membre, stabilește lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii. Lista este revizuită și actualizată în funcție de necesități, din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. Justificare Acesta ar trebui să fie un proces consultativ în toate etapele. Amendamentul  13 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3 Textul propus de Comisie Amendamentul (3) Fiecare grup elaborează o listă de proiecte de interes comun, conform procesului prevăzut în secțiunea 2 din anexa III, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și de gradul în care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 4. Fiecare propunere individuală de proiect necesită aprobarea statului membru sau a statelor membre al căror teritoriu este afectat de proiect. (3) Fiecare grup elaborează o listă de proiecte de interes comun, conform procesului prevăzut în secțiunea 2 din anexa III, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și de gradul în care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 4. Grupurile adoptă lista propusă cu majoritatea simplă a membrilor lor. Fiecare propunere individuală de proiect necesită aprobarea statului membru sau a statelor membre al căror teritoriu este afectat de proiect. Amendamentul  14 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) proiectul demonstrează viabilitate din punct de vedere economic, social și al mediului; și (b) proiectul este viabil în conformitate cu criterii economice, sociale și de mediu; și Amendamentul  15 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera ca (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ca) proiectul integrează și respectă obiectivele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, în special, articolele 170 și 171; Amendamentul  16 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 1 Textul propus de Comisie Amendamentul – integrarea pieței, concurență și flexibilitatea sistemului; – integrarea pieței, printre altele prin diminuarea efectelor de izolare a regiunilor din Uniune,concurență și flexibilitatea sistemului; Amendamentul  17 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 3 Textul propus de Comisie Amendamentul – interoperabilitate și operarea în siguranță a sistemului; – securitatea aprovizionării, printre altele prin interoperabilitate și operarea în siguranță a sistemului; Amendamentul  18 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 3a (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   – capacitate mare de producție de energie din surse regenerabile și potențial ridicat de depozitare; Amendamentul  19 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera b – liniuța 1 Textul propus de Comisie Amendamentul – integrarea pieței, interoperabilitate și flexibilitatea sistemului; – integrarea pieței, printre altele prin diminuarea efectelor de izolare a regiunilor din Uniune,interoperabilitate și flexibilitatea sistemului; Amendamentul  20 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 4 Textul propus de Comisie Amendamentul (4) La clasificarea proiectelor care contribuie la implementarea aceleiași priorități, trebuie acordată atenția cuvenită caracterului urgent al fiecărui proiect propus, din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor de politică energetică referitoare la integrarea pieței și concurență, sustenabilitate și siguranța aprovizionării, precum și numărului de state membre afectate de fiecare proiect și complementarității acestuia cu alte proiecte propuse. Pentru proiectele care intră în categoria prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, trebuie acordată atenția cuvenită și numărului de utilizatori afectați de proiect, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori. (4) La clasificarea proiectelor care contribuie la implementarea aceleiași priorități, se acordă atenția cuvenită caracterului urgent al fiecărui proiect propus, din punctul de vedere al îndeplinirii obiectivelor de politică energetică referitoare la integrarea pieței și concurență, sustenabilitate și siguranța aprovizionării și flexibilitatea și soliditatea sistemului, precum și rentabilității și valorii adăugate ale proiectului în ceea ce privește locurile de muncă, numărului de state membre afectate de fiecare proiect, complementarității acestuia cu alte proiecte propuse și potențialului acestuia de a consolida inovarea. Se ține seama de indicatorii menționați la punctul 5 din anexa V care permit efectuarea unei analize cost-beneficiu. În acest scop, acești indicatori pot fi stabiliți într-un cadru armonizat stabilit de Comisie. Pentru proiectele care intră în categoria prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, se acordă atenția cuvenită și numărului de utilizatori afectați de proiect, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori. Amendamentul  21 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 4a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (4a) La clasificarea proiectelor de interes comun, se acordă prioritate proiectelor care implică cel puțin un stat membru care se confruntă cu dificultăți grave sau care este amenințat de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea sa financiară și/sau state membre care au solicitat sau care beneficiază de ajutor financiar în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/2012. Amendamentul  22 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 2 Textul propus de Comisie Amendamentul (2) Agenția și grupurile monitorizează progresele realizate în implementarea proiectelor de interes comun. Grupurile pot solicita informații suplimentare furnizate în conformitate cu paragrafele 3, 4 și 5, pot verifica informațiile primite la fața locului și pot convoca întâlniri cu părțile relevante. De asemenea, grupurile pot solicita Agenției să ia măsuri pentru a facilita implementarea proiectelor de interes comun. (2) Agenția și grupurile monitorizează progresele realizate în implementarea proiectelor de interes comun. Grupurile pot solicita informații suplimentare furnizate în conformitate cu paragrafele 3, 4 și 5, pot verifica informațiile primite la fața locului și pot convoca întâlniri cu părțile relevante. De asemenea, grupurile pot solicita Agenției să ia măsuri pentru a facilita implementarea proiectelor de interes comun. Orice decizie a grupurilor de a trimite solicitarea este luată cu majoritatea simplă a membrilor lor. Amendamentul  23 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3 – litera ba (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ba) defalcarea costurilor suportate până în prezent și previziunile actuale pentru viitoarele costuri estimate a fi suportate de către proiect, însoțite de o analiză și o descriere a modului în care astfel de costuri sunt comparabile cu cele estimate în planul inițial de punere în aplicare; Amendamentul  24 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3 – litera bb (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (bb) contribuția fondurilor structurale și a altor fonduri ale Uniunii la proiect, inclusiv investiții sau garanții din partea Băncii Europene de Investiții; Amendamentul  25 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 7 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) proiectul nu mai este inclus în planul decenal de dezvoltare a rețelei; eliminat Justificare Includerea în planul decenal de dezvoltare a rețelei nu ar trebui să fie o condiție pentru ca un proiect să fie de interes comun. Dacă ar fi așa, eventualele proiecte care aduc o valoare adăugată considerabilă, dar nu sunt de interes pentru (cel puțin unul dintre) statele membre vizate, nu ar fi niciodată implementate. Amendamentul  26 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 7 – paragraful 1 – litera da (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (da) costurile suportate depășesc cu 30 % costurile estimate în planul de punere în aplicare pentru aceeași perioadă, cu excepția cazului în care astfel de depășiri ale costurilor pot fi justificate în mod corespunzător de motive care nu țin de controlul legitim al managerilor de proiect. Amendamentul  27 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 7a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul (7a) Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport anual elaborat pe baza informațiilor legate de alineatele (2) și (7). Amendamentul  28 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul În vederea respectării termenelor stabilite la articolul 11 și reducerii poverii administrative legate de finalizarea proiectelor de interes comun, statele membre iau măsurile necesare pentru fluidizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului în termen de nouă luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din legislația Uniunii. În vederea respectării termenelor stabilite la articolul 11 și reducerii poverii administrative legate de finalizarea proiectelor de interes comun, statele membre iau măsurile obligatorii necesare pentru fluidizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului în termen de nouă luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din legislația Uniunii.   Amendamentul  29 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia emite orientări pentru a ajuta statele membre să definească măsuri adecvate și pentru a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul legislației UE privind proiectele de interes comun. În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia emite orientări pentru a ajuta statele membre să definească măsuri adecvate cu caracter obligatoriu și pentru a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul legislației UE privind proiectele de interes comun. Amendamentul  30 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul întregului sistem energetic al Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia trebuie elaborată în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. (1) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale, după consultări cu Agenția Europeană de Mediu (AEM) și Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON), prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul întregului sistem energetic al Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia se elaborează în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. Amendamentul  31 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul întregului sistem energetic al Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia trebuie elaborată în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. (1) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul întregului sistem energetic al Uniunii, conform unor scenarii relevante de dezvoltare, a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia trebuie elaborată în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. Amendamentul  32 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 7 Textul propus de Comisie Amendamentul (7) Metodologia se aplică la analiza cost-beneficiu a tuturor planurilor decenale de dezvoltare a rețelei de energie electrică sau de gaze realizate ulterior de ENTSO pentru energie electrică sau pentru gaze, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și Regulamentul (CE) nr. 715/2009. (7) Metodologia se aplică la analiza cost-beneficiu a tuturor planurilor decenale de dezvoltare a rețelei de energie electrică sau de gaze realizate ulterior de ENTSO pentru energie electrică sau pentru gaze, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și Regulamentul (CE) nr. 715/2009, iar principalele rezultate ale analizei cost-beneficiu conform unor scenarii relevante trebuie să fie incluse în procesul de consultare și raportarea finală a planurilor decenale de dezvoltare a rețelei. Amendamentul  33 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul Costurile cu investițiile legate de un proiect de interes comun care intră în categoriile stabilite în anexa II, punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2 sunt suportate de operatorul sau operatorii de transport și sistem ai statului sau statelor membre în care proiectul are un impact net pozitiv, și se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea. Costurile cu investițiile legate de un proiect de interes comun care intră în categoriile stabilite în anexa II, punctul 1 literele (a) – (e) și punctul 2 sunt suportate de operatorul sau operatorii de transport și sistem ai statului sau statelor membre în care proiectul are un impact net pozitiv, și se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea. Amendamentul  34 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 4 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul Inițiatorul (inițiatorii) unui proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) - (d) și punctul 2 informează în mod regulat autoritățile naționale de reglementare implicate cu privire la evoluția proiectului respectiv și la identificarea costurilor și efectelor asociate acestuia. De îndată ce proiectul de interes comun selectat în temeiul articolului 3 și care se înscrie în categoriile prevăzute în anexa II punctul (1) literele (a) – (d) și punctul (2) este suficient de avansat, inițiatorul proiectului prezintă autorităților naționale de reglementare o cerere de investiții pentru proiect, însoțită de o alocare transfrontalieră a costurilor, însoțită de elementele următoare: Inițiatorul (inițiatorii) unui proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) - (e) și punctul 2 informează în mod regulat autoritățile naționale de reglementare implicate cu privire la evoluția proiectului respectiv și la identificarea costurilor și efectelor asociate acestuia. De îndată ce proiectul de interes comun selectat în temeiul articolului 3 și care se înscrie în categoriile prevăzute în anexa II punctul (1) literele (a) – (e) și punctul (2) este suficient de avansat, inițiatorul proiectului prezintă autorităților naționale de reglementare o cerere de investiții pentru proiect, însoțită de o alocare transfrontalieră a costurilor, însoțită de elementele următoare: Amendamentul  35 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 5 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectului (proiectelor) respectiv(e) în statele membre implicate, precum și eventualele necesități de sprijin financiar. În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice ale proiectului (proiectelor) respectiv(e) în statele membre implicate, precum și eventualele necesități de sprijin financiar. Amendamentul  36 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 5 – paragraful 2a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   În cazul în care costurile unui proiect sunt incluse în tarifele de rețea, veniturile provenite din tarifarea congestiei la nivelul liniilor de transport incluse în proiect sunt deduse din tarifele de rețea. Atunci când se alocă veniturile provenite din tarifarea congestiei între diferite tarife de transport, se utilizează aceleași proporții ca și în cazul alocării costurilor. Justificare Prezentul amendament poate simplifica dezbaterea referitoare la acordul privind partajarea costurilor între inițiatorii de proiect, întrucât garantează că o parte importantă a beneficiilor sunt împărțite proporțional cu costurile. Astfel, este abordată preocuparea autorităților naționale de reglementare cu privire la eventualele costuri suportate de propriii consumatori în beneficiul consumatorilor străini. Amendamentul  37 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Dacă un inițiator de proiect își asumă riscuri mai ridicate în ceea ce privește elaborarea, construcția, exploatarea sau întreținerea unui proiect de interes comun care se încadrează într-una din categoriile stabilite la punctele 1 și 2 din anexa II, cu excepția proiectelor de depozitare a hidroenergiei cu acumulare prin pompare, comparativ cu riscurile suportate în mod normal de un proiect comparabil de infrastructură, și aceste riscuri nu sunt acoperite de o exceptare în temeiul articolului 36 din Directiva 2009/73/CE sau al articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, autoritățile naționale de reglementare se asigură că proiectul respectiv beneficiază de stimulente adecvate în contextul aplicării articolului 37 alineatul (8) din Directiva 2009/72/CE, articolului 41 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE, articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. (1) Dacă un inițiator de proiect își asumă riscuri mai ridicate în ceea ce privește elaborarea, construcția, exploatarea sau întreținerea unui proiect de interes comun care se încadrează într-una din categoriile stabilite la punctele 1 și 2 din anexa II, cu excepția proiectelor de depozitare a hidroenergiei cu acumulare prin pompare, a instalațiilor de depozitare a gazelor naturale și a instalațiilor de GNL, comparativ cu riscurile suportate în mod normal de un proiect comparabil de infrastructură, și aceste riscuri nu sunt acoperite de o exceptare în temeiul articolului 36 din Directiva 2009/73/CE sau al articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, autoritățile naționale de reglementare se asigură că proiectul respectiv beneficiază de stimulente adecvate în contextul aplicării articolului 37 alineatul (8) din Directiva 2009/72/CE, articolului 41 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE, articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.   În ceea ce privește plata tarifelor de rețea, proiectele de depozitare a hidroenergiei cu acumulare prin pompare, instalațiile de depozitare a gazelor naturale și instalațiile de GNL nu sunt tratate ca fiind consumatori finali, pentru a nu pune în pericol competitivitatea acestora. Amendamentul  38 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 2 Textul propus de Comisie Amendamentul (2) Decizia autorităților naționale de reglementare de a acorda asemenea stimulente ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu realizate pe baza metodologiei elaborate în temeiul articolului 12, și în special de externalitățile pozitive generate de proiect la nivel regional sau la nivelul Uniunii. Autoritățile naționale de reglementare analizează mai în detaliu riscurile specifice asumate de inițiatorul (inițiatorii) de proiect, măsurile întreprinse în vederea atenuării riscurilor și justificarea acestui profil de risc având în vedere un impact pozitiv net al proiectului, comparativ cu o alternativă cu risc mai scăzut. Riscurile eligibile includ, în principal, riscuri legate de noile tehnologii de transport, atât terestre cât și marine, riscuri legate de recuperarea parțială a costurilor și riscuri de dezvoltare. (2) Decizia autorităților naționale de reglementare de a acorda asemenea stimulente ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu realizate pe baza metodologiei elaborate în temeiul articolului 12, și în special de externalitățile pozitive generate de proiect la nivel regional sau la nivelul Uniunii. Autoritățile naționale de reglementare analizează mai în detaliu riscurile specifice asumate de inițiatorul (inițiatorii) de proiect, măsurile întreprinse în vederea atenuării riscurilor și justificarea acestui profil de risc având în vedere un impact pozitiv net al proiectului, comparativ cu o alternativă cu risc mai scăzut. Riscurile eligibile includ, în principal, riscuri legate de noile tehnologii de transport, atât terestre cât și marine, și riscuri de dezvoltare. Justificare Autoritățile naționale de reglementare și cadrele de reglementare ale UE garantează remunerarea adecvată a proiectelor de transport concepute ca făcând parte din baza de active reglementate, evitând astfel riscurile legate de recuperarea parțială a costurilor; în caz contrar, liniile de transport comerciale ar fi nevoite să plătească o garanție costisitoare. În cazul în care acest lucru nu este considerat credibil, obiectivul factorilor de decizie ar trebui să fie abordarea acestor preocupări prin consolidarea credibilității, mai degrabă decât prin oferirea unor venituri mai mari, limitând astfel costurile suportate de consumatori. Amendamentul  39 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 3 – litera c Textul propus de Comisie Amendamentul (c) norme privind obținerea unei rentabilități suplimentare a capitalului investit în proiect; sau (c) norme privind obținerea unei rentabilități suplimentare a capitalului investit în proiect sau privind abordarea riscurilor legate de acest capital; or Justificare Prin partajarea și dezvoltarea celor mai bune practici în materie de reglementare și prin abordarea factorilor de risc care nu sunt controlați de investitori, investițiile în infrastructura de transport ar deveni mai atractive pentru mai mulți actori, iar veniturile care trebuie oferite pentru atrage astfel de investitori ar fi mai reduse. Amendamentul  40 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 3 – litera ca (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ca) orientări bazate pe cele mai bune practici în evaluarea riscurilor legate de capitalul investit în proiect; or Amendamentul  41 Propunere de regulament Articolul 14 – alineatul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Comisia poate publica orientări privind stimulentele menționate în prezentul articol, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) - (3) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. (6) Comisia publică orientări privind stimulentele menționate în prezentul articol, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) - (3) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. În acest sens, se iau în considerare în mod deosebit normele care reglementează rentabilitatea suplimentară a capitalului, prevăzute la alineatul (3) litera (c) din prezentul articol. Amendamentul  42 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și instrumente financiare în conformitate cu dispozițiile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”]. (1) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și instrumente financiare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, ținându-se seama de:   - necesitatea de a evita orice denaturare a concurenței, îndeosebi între proiectele care contribuie la realizarea aceluiași coridor prioritar al Uniunii;   - faptul că finanțarea privată sau finanțarea de către operatorii economici în cauză va fi principala sursă de finanțare.   Alegerea instrumentelor financiare este determinată de tipul proiectului. Nu se aplică neapărat fiecare formă de finanțare fiecărui proiect. Amendamentul  43 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 2 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (2) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a) – (d) și la punctul 2 din anexa II, cu excepția proiectelor de depozitare a hidroenergiei acumulate prin pompare, sunt eligibile și pentru sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru lucrări, în conformitate cu prevederile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”], dacă sunt efectuate conform procedurii menționate la Articolul 5 alineatul (6) litera (b) sau dacă îndeplinesc criteriile următoare: (2) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a) – (e) și la punctul 2 din anexa II, cu excepția proiectelor de depozitare a hidroenergiei acumulate prin pompare, sunt eligibile și pentru sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru lucrări, în conformitate cu prevederile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”], dacă sunt efectuate conform procedurii menționate la Articolul 5 alineatul (6) litera (b) sau dacă îndeplinesc criteriile următoare: Justificare În mod evident, toate prioritățile în materie de infrastructură energetică – în cazul de față energie electrică – inclusiv proiectele legate de introducerea rețelelor inteligente, sunt eligibile să primească sprijin financiar din partea Uniunii. Amendamentul  44 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 2 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) proiectul nu este viabil din punct de vedere comercial, conform planului de afaceri și altor evaluări efectuate, în special de către potențiali investitori sau creditori. Decizia cu privire la stimulente și justificarea acesteia prevăzută la articolul 14 alineatul (3) se ia în considerare la evaluarea viabilității comerciale a proiectului; și (b) proiectul nu este viabil din punct de vedere comercial, conform planului de afaceri și altor evaluări efectuate, în special de către potențiali investitori sau creditori. Decizia cu privire la stimulente și justificarea acesteia prevăzută la articolul 14 alineatul (3) se ia în considerare la evaluarea viabilității comerciale a proiectului; sau inițiatorul proiectului poate demonstra în mod clar că există costuri de finanțare disproporționat de mari sau incapacitatea de a avea acces la finanțarea de pe piață din cauza unor dificultăți financiare și economice excepționale cu care se confruntă statul membru sau statele membre în care urmează să fie pus în aplicare în întregime sau parțial proiectul de interes comun; și Amendamentul  45 Propunere de regulament Capitolul Va (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   Capitolul Va – Procedura accelerată în statele membre care se confruntă cu dificultăți grave sau care sunt amenințate de astfel de dificultăți Amendamentul  46 Propunere de regulament Articolul 15a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   Articolul 15a   Infrastructuri energetice ca parte a programelor de ajustare macroeconomică   (1) Asistența tehnică oferită de Comisie statelor membre care se confruntă cu dificultăți grave sau care sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară și/sau statelor membre care au solicitat sau beneficiază de asistență financiară, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/2012, include o consultare cu autoritățile lor naționale competente și cu inițiatorii de proiecte în cauză în vederea:   (a) accelerării punerii în aplicare a proiectelor de interes comun stabilite în lista menționată la articolul 3, în conformitate cu criteriile legate de caracterul urgent prevăzute la articolul 4 alineatul (4);   (b) explorării tuturor mijloacelor disponibile în vederea simplificării condițiilor de finanțare pentru diferitele părți interesate implicate.   (2) În vederea aplicării alineatului (1) litera (a), perioadele de timp prevăzute la articolul 10 alineatul (3), articolul 11, articolul 13 alineatele (5) și (6) pot fi reduse.   (3) Participarea publică a părților interesate relevante nu este diminuată prin stabilirea unor termene mai scurte. Amendamentul  47 Propunere de regulament Articolul 16 – litera aa (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul (aa) contribuția proiectelor de interes comun la realizarea strategiei pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă a Uniunii; Amendamentul  48 Propunere de regulament Articolul 16 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) fondurile angajate și vărsate de Uniune pentru proiectele de interes comun în conformitate cu prevederile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”], comparativ cu valoarea totală a proiectelor de interes comun finanțate; (b) fondurile angajate și vărsate de Uniune pentru proiectele de interes comun în conformitate, pe de o parte, cu prevederile [Regulamentului (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”], și, pe de altă parte, cu fondurile structurale, comparativ cu valoarea totală a proiectelor de interes comun finanțate; Amendamentul  49 Propunere de regulament Anexa I – partea 1 – punctul 3 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile. Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne, pentru eradicarea izolării sistemelor de energie electrică ale regiunilor insulare și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile. Amendamentul  50 Propunere de regulament Anexa I – partea 2 – punctul 2 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul Interconexiuni nord-sud privind gazele naturale din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Gas”): conexiuni regionale privind gazele naturale între regiunea Mării Baltice, Marea Adriatică și Marea Egee și Marea Neagră, în special pentru sporirea diversificării și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale; Interconexiuni nord-sud privind gazele naturale din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Gas”): conexiuni regionale privind gazele naturale între regiunea Mării Baltice, Marea Adriatică și Marea Egee, Marea Neagră și bazinul est-mediteranean, în special pentru sporirea diversificării și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale; Amendamentul  51 Propunere de regulament Anexa I – partea 4 – punctul 11 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul Autostrăzi de energie electrică: crearea primelor autostrăzi de energie electrică până în 2020, în vederea construirii unui sistem de autostrăzi de energie electrică pe întreg teritoriul Uniunii; Autostrăzi de energie electrică: crearea primelor autostrăzi de energie electrică până în 2020, în vederea construirii unui sistem de autostrăzi de energie electrică pe întreg teritoriul Uniunii, care să conecteze în special regiuni care au o capacitate mare de producție de energie din surse regenerabile și potențial ridicat de depozitare; Amendamentul  52 Propunere de regulament Anexa III – partea 2 – punctul 1a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul 1a. Orice eventual manager de proiect poate prezenta grupului respectiv o evaluare a proiectului/proiectelor său/sale referitoare la contribuția adusă în ceea ce privește punerea în aplicare a priorităților stabilite la anexa I, respectarea criteriilor relevante definite la articolul 6 și orice alte informații relevante pentru evaluarea proiectului/proiectelor și, în cazul în care proiectul/proiectele îndeplinește/îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 4, la anexa II și la anexa III, grupul respectiv trebuie să formuleze, în termen de 6 luni, un aviz motivat privind posibilitatea ca proiectul/proiectele să poată fi considerat/considerate de interes comun. Amendamentul  53 Propunere de regulament Anexa III – partea 2 – punctul 3a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul 3a. În cazul în care părțile interesate relevante propun acest lucru, proiectele propuse de transport al energiei electrice care se înscriu în categoriile stabilite la anexa II punctul 1 literele (a) și (b) trebuie să facă obiectul unei examinări de către grupurile respective dacă îndeplinesc cel puțin criteriile stabilite la articolul 4 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) și la anexa II punctul 1. Amendamentul  54 Propunere de regulament Anexa III – partea 2 – punctul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul 6.La evaluarea propunerilor de proiecte privind energia electrică și gazele care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2, fiecare grup, fără a aduce atingere prevederilor de la punctul 4, ține cont de analiza efectuată în conformitate cu prevederile Articolului 12 alineatul (7) pentru propunerile de proiecte privind electricitatea și gazele care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2 în planurile decenale cele mai recente privind dezvoltarea rețelei de gaze și electricitate, elaborate de ENTSO pentru energie electrică și de ENTSO pentru gaze naturale, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentele (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009. 6.La evaluarea propunerilor de proiecte privind energia electrică și gazele care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (e) și punctul 2, fiecare grup, fără a aduce atingere prevederilor de la punctul 4, ține cont de analiza efectuată în conformitate cu prevederile Articolului 12 alineatul (7) pentru propunerile de proiecte privind electricitatea și gazele care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (e) și punctul 2 în planurile decenale cele mai recente privind dezvoltarea rețelei de gaze și electricitate, elaborate de ENTSO pentru energie electrică și de ENTSO pentru gaze naturale, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentele (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009. Justificare Amendamentul își propune să includă rețelele inteligente. Amendamentul  55 Propunere de regulament Anexa IV – punctul 1 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) pentru depozitarea de energie electrică, proiectul oferă o capacitate de depozitare care permite o producție anuală de energie electrică de cel puțin 500 GWh; (b) pentru depozitarea de energie electrică, proiectul oferă o capacitate de depozitare care permite o producție anuală de energie electrică de cel puțin 500 GWh sau [x] % din producția anuală de energie electrică a statului membru, aplicându-se valoarea mai mică dintre acestea; Justificare 500GWh reprezintă o producție foarte importantă în unele state membre și, prin urmare, ar putea fi utilă și stabilirea unui procent din producția anuală de energie electrică. Amendamentul  56 Propunere de regulament Anexa IV – punctul 1 – litera d Textul propus de Comisie Amendamentul (d) pentru depozitarea gazelor sau pentru gazele naturale lichefiate/comprimate, proiectul vizează aprovizionarea directă sau indirectă a cel puțin două state membre sau îndeplinirea standardului privind infrastructura (norma N-1) la nivel regional, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 994/2010; (d) pentru depozitarea gazelor sau pentru GNL/GNC, proiectul vizează aprovizionarea directă sau are capacitatea de a aproviziona indirect cel puțin două state membre, sau vizează îndeplinirea standardului privind infrastructura (norma N-1) la nivel regional, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 994/2010; Amendamentul  57 Propunere de regulament Anexa V – punctul 1 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea, capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea (atât în statele membre, cât și în țările terțe vecine), capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; Amendamentul  58 Propunere de regulament Anexa V – punctul 1 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea, capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea, capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), potențial de depozitare, depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; Amendamentul  59 Propunere de regulament Anexa V – punctul 5b (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul (5b) La efectuarea analizei cost-beneficiu menționate la articolul 13 alineatul (4) litera (a), managerul de proiect aplică o primă de risc la ratele de scont. Managerul de proiect stabilește prima de risc după consultarea părților interesate relevante pe baza informațiilor stabilite la anexa VI punctul 4. Justificare Managerul de proiect adaugă la ratele de scont armonizate o primă de risc care reflectă gradul de atractivitate al proiectului pentru părțile interesate relevante, în special pentru cetățeni.

PROCEDURĂ

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

(COM(2011)0658 – C7-0371/2011 – 2011/0300(COD))

Raportor pentru aviz: Pavel Poc

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Introducere

La 19 octombrie 2011 Comisia Europeană a prezentat propunerea sa de regulament privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene. Scopul propunerii Comisiei este de a garanta că rețelele energetice strategice și instalațiile de stocare din UE sunt finalizate până în 2020. Mai precis, regulamentul de față urmărește integrarea deplină a pieței interne a energiei, inclusiv prin garantarea faptului că niciun stat membru nu rămâne izolat de rețeaua europeană.

Regulamentul contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului prin aceea că îi permite Uniunii să își atingă obiectivele strategice stabilite pentru 2020, asigurând, în același timp, siguranța aprovizionării și solidaritatea între statele membre.

În conformitate cu cerințele formulate în Comunicarea Comisiei intitulată „Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020”, actuala politică privind rețelele energetice transeuropene (TEN-E) ar trebui revizuită, cimentată cu instrumente din cadrul unei noi politici privind infrastructura energetică, accelerată și finanțată în mod corespunzător.

Finanțare

În următorii zece ani, pentru construcția conductelor de gaze naturale și a rețelelor de energie electrică va fi nevoie de aproximativ 200 de miliarde EUR. Mai exact: 140 de miliarde EUR pentru sisteme de transport de energie electrică de înaltă tensiune, depozitare și aplicații pentru rețele inteligente, 70 de miliarde EUR pentru gazoducte, stocare, terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) și infrastructură de flux invers și 2,5 miliarde EUR pentru infrastructura de transport de CO2.

Prin urmare, va fi necesară o creștere considerabilă a actualului nivelul al investițiilor. În comparație cu perioada 2000 - 2010, aceasta va însemna o creștere cu 30 % a investițiilor în sectorul gazelor și cu 100 % în sectorul energiei electrice.

Identificarea problemelor

Problemele legate de procedurile de autorizare și opoziția din partea opiniei publice se numără printre principalii factori care împiedică implementarea promptă a proiectelor de infrastructură energetică, în special în cazul liniilor electrice aeriene.

Procedurile administrative sunt complexe și ineficiente, mai ales în ceea ce privește organizarea procedurilor și competențele părților implicate, rămân fragmentate și suferă de absența unor termene clare și a unei planificări și coordonări anticipate a punerii în aplicare a legislației UE în domeniul mediului.

Opoziția populației afectate este legată de lipsa de claritate în ceea ce privește valoarea adăugată a proiectului, efectele reale sau percepute asupra mediului și peisajului, preocupările legate de sănătate și siguranță, implicarea tardivă și insuficientă a publicului și a părților interesate.

În anumite state membre apar speculații politice și/sau legate de proprietate în contextul procedurilor de autorizare a investițiilor de infrastructură.

Impactul asupra mediului

Infrastructurile energetice planificate în prezent trebuie să fie compatibile cu obiectivele pe termen lung ale UE privind clima și energia și cu punerea lor în aplicare în cadrul diferitelor politici energetice naționale. Planificarea proiectelor de infrastructură energetică ar trebui, de asemenea, să respecte pe deplin principiul precauției.

Propunerea trebuie să integreze cerințele actuale privind protecția mediului în contextul infrastructurii energetice. Ar trebui acordată prioritate surselor de energie care nu aduc după sine costuri pentru societate și mediu.

Pe lângă costurile de capital și cele operaționale, intervin costuri de mediu considerabile din construcția, exploatarea și dezafectarea proiectelor de infrastructură energetică. Este necesar să se ia în considerare aceste costuri legate de mediu în analiza costurilor și a beneficiilor prin utilizarea abordării bazate pe calcularea costurilor pe ciclu de viață. Se impune o evaluare aprofundată, realizată de la caz la caz, a impactului asupra mediului al proiectelor de infrastructură energetică pentru a evalua riscurile semnificative, având în vedere condițiile de mediu locale și regionale.

Transparența și participarea publicului

Noile norme oferă cetățenilor o mai bună posibilitate de a se implica în proiecte și de a se exprima. Conform regulamentului, cetățenii trebuie să fie implicați încă din stadiile incipiente ale procedurii de autorizare, înainte ca autorul proiectului să prezinte cererea oficială de autorizare. În acest fel, preocupările cetățenilor pot fi luate în considerare în faza de planificare a proiectului. În numeroase state membre, practica actuală este de a consulta populația după ce dosarul a fost prezentat autorităților.

Proiecte de interes comun

În acest sens, Comisia a identificat 12 coridoare și domenii prioritare ce acoperă rețelele de transport pentru energie electrică, gaze, petrol și dioxid de carbon. Comisia propune un regim „de interes comun” pentru proiectele care contribuie la implementarea acestor priorități și care au obținut această marcă. Proiectele de interes comun ar trebui să beneficieze de o procedură de autorizare mai rapidă, care nu ar trebui să dureze mai mult de trei ani.

Recomandările raportorului

Raportorul salută noile propuneri de accelerare a procesului decizional pentru autorizarea infrastructurilor, precum și noile norme care oferă cetățenilor o mai bună posibilitate de a se implica în proiecte și de a se exprima.

Cu toate acestea, nu este posibilă excluderea proiectelor de infrastructură din domeniul de aplicare al legislației privind mediul, iar în conformitate cu articolul 11 din TFUE, propunerea trebuie să încorporeze cerințele de protecție a mediului în contextul infrastructurii energetice.

Trebuie garantată o dezbatere publică de înaltă calitate, iar legislația europeană în materie de protecție a mediului trebuie luată în considerare în mod corespunzător.

AMENDAMENTE

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de regulament Considerentul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20% și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050. (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20% și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050 și, în același interval de timp, să o pregătească pentru conectarea regiunilor cu o capacitate ridicată de producere a energiei regenerabile și un potențial înalt de depozitare a energiei electrice. Aceste obiective privind clima și energia ar trebui realizate în cel mai rentabil mod posibil; Amendamentul  2 Propunere de regulament Considerentul 6a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (6a) Cea mai bună infrastructură - din punct de vedere ecologic, social și economic - este o infrastructură existentă care nu trebuie construită. Prin urmare, eficiența energetică este de o importanță crucială; ar trebui să se țină seama pe deplin de efectele probabile ale Directivei privind eficiența energetică propusă de Comisia Europeană (procedura este în curs) în ceea ce privește reducerea nevoii de infrastructură pe viitor. Amendamentul  3 Propunere de regulament Considerentul 7 Textul propus de Comisie Amendamentul (7) Deși este definită din punct de vedere juridic în Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și în Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, piața internă a energiei rămâne fragmentată din cauza interconexiunilor insuficiente între rețelele energetice naționale. Totuși, rețelele integrate la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru asigurarea unei piețe competitive și funcționale, care să promoveze creșterea, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă. (7) Deși este definită din punct de vedere juridic în Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și în Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, piața internă a energiei rămâne fragmentată din cauza interconexiunilor insuficiente între rețelele energetice naționale. Totuși, rețelele integrate la nivelul Uniunii și implementarea infrastructurii de rețele inteligente care să permită creșterea eficienței energetice și integrarea surselor de energie regenerabilă distribuită sunt esențiale pentru asigurarea unei piețe competitive și funcționale, care să promoveze creșterea eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă. Amendamentul  4 Propunere de regulament Considerentul 8 Textul propus de Comisie Amendamentul (8) Infrastructura energetică a Uniunii trebuie actualizată pentru a preveni și a spori rezistența acesteia în fața dezastrelor naturale sau provocate de om, a efectelor adverse ale schimbărilor climatice și a amenințărilor la adresa securității, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene, așa cum au fost definite în Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora. (8) Infrastructura energetică a Uniunii ar trebui modernizată pentru a preveni dezastrele naturale sau pe cele provocate de om, efectele negative ale schimbărilor climatice și amenințările la adresa securității sale și pentru a spori rezistența sa în fața acestor fenomene, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene, așa cum au fost definite în Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora, printr-o arhitectură descentralizată care să conducă la o autosuficiență energetică a teritoriilor locale. Amendamentul  5 Propunere de regulament Considerentul 11 Textul propus de Comisie Amendamentul (11) Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al energiei electrice și al gazelor de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde EUR până în 2020. Creșterea semnificativă a volumului investițiilor, comparativ cu tendințele din trecut, și necesitatea stringentă de a pune în aplicare prioritățile privind infrastructura energetică impun o nouă abordare a modului în care infrastructurile energetice, în special cele de natură transfrontalieră, sunt reglementate și finanțate. (11) Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al energiei electrice și al gazelor de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde EUR până în 2020. Creșterea semnificativă a volumului investițiilor, comparativ cu tendințele din trecut, și necesitatea stringentă de a pune în aplicare prioritățile privind infrastructura energetică impun o nouă abordare a modului în care infrastructurile energetice, în special cele de natură transfrontalieră, sunt reglementate și finanțate. Această abordare ar trebui, cu toate acestea, să ia în considerare mecanismele de consolidare fiscală derulate pe întreg teritoriul UE, să acorde prioritate acelor proiecte de interes comun care aduc o reală valoare adăugată europeană și să identifice domeniile în care autoritățile și piețele statelor membre sunt mai în măsură să intervină. Amendamentul  6 Propunere de regulament Considerentul 15 Textul propus de Comisie Amendamentul (15) Identificarea proiectelor de interes comun trebuie să aibă la bază criterii comune, transparente și obiective, în vederea contribuției acestora la obiectivele politicii energetice. În cazul energiei electrice și al gazelor, proiectele propuse trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei. Planul respectiv trebuie să țină seama în mod deosebit de concluziile Consiliului European din 4 februarie cu privire la necesitatea integrării piețelor periferice ale energiei. (15) Identificarea proiectelor de interes comun ar trebui să respecte criterii comune, transparente și obiective, în vederea contribuției acestora la obiectivele politicii energetice. Proiectele în domeniul energiei electrice și al gazelor ar trebui să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei. Planul respectiv ar trebui să țină seama îndeosebi de concluziile Consiliului European din 4 februarie cu privire la necesitatea integrării piețelor periferice ale energiei și să prevadă introducerea infrastructurii de rețele inteligente. Amendamentul  7 Propunere de regulament Considerentul 15a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (15a) Părțile terțe care doresc să investească în acest domeniu nu ar trebui excluse de la solicitarea și primirea de fonduri pentru proiecte de interes comun. În plus, parteneriatele dintre părțile terțe și organismele guvernamentale, care implică proiecte de interes comun, ar trebui, de asemenea, să fie încurajate; Amendamentul  8 Propunere de regulament Considerentul 20 Textul propus de Comisie Amendamentul (20) Proiectele de interes comun ar trebui să beneficieze de un „statut prioritar” la nivel național pentru a asigura procesarea administrativă rapidă. Proiectele de interes comun vor fi considerate de autoritățile competente ca fiind în interes public. Atunci când există un interes public superior și sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în Directivele 92/43/CE și 2000/60/CE, proiectele care au efecte adverse asupra mediului trebuie autorizate. (20) Proiectele de interes comun ar trebui să beneficieze de un „statut prioritar” la nivel național pentru a asigura prelucrarea administrativă rapidă. Proiectele de interes comun vor fi considerate de autoritățile competente ca fiind în interes public. Atunci când există un interes public superior și numai când sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în Directivele 92/43/CE și 2000/60/CE, proiectele care au efecte adverse asupra mediului ar trebui autorizate. Ar trebui identificate, în funcție de importanță și în interesul rentabilității, cazurile în care infrastructura ar putea fi redusă la minimum prin politici privind eficiența energetică, cazurile în care infrastructura națională și cea transfrontalieră existente pot fi îmbunătățite sau modernizate și cazurile în care este necesară o infrastructură nouă, ce poate fi construită pe lângă infrastructura energetică sau de transport existentă. Amendamentul  9 Propunere de regulament Considerentul 22 Textul propus de Comisie Amendamentul (22) În ciuda existenței unor standarde consacrate privind participarea publicului la procedurile decizionale în domeniul mediului, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura cele mai înalte standarde posibile în ceea ce privește transparența și participarea publicului la toate aspectele relevante din procesul de autorizare a proiectelor de interes comun. (22) În ciuda existenței unor standarde consacrate privind participarea publicului la procedurile decizionale în domeniul mediului, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura cele mai înalte standarde posibile în ceea ce privește transparența și participarea corespunzătoare a publicului la toate aspectele relevante din procesul de autorizare a proiectelor de interes comun. Amendamentul  10 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) facilitează punerea în aplicare la timp a proiectelor de interes comun, prin accelerarea procesului de autorizare și îmbunătățirea participării publicului; (b) facilitează punerea în aplicare la timp a proiectelor de interes comun, prin accelerarea procesului de autorizare și stabilirea cerințelor minime pentru participarea publicului; Amendamentul  11 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Comisia stabilește lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii. Lista va fi revizuită și actualizată în funcție de necesități, din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. (1) Comisia stabilește, în cooperare cu statele membre, lista proiectelor de interes comun la nivelul Uniunii, clasificându-le în ordinea importanței. Lista va fi revizuită și actualizată în funcție de necesități, din doi în doi ani. Prima listă se adoptă până cel târziu la 31 iulie 2013. La stabilirea listei la nivelul Uniunii, Comisia ia în considerare și caracteristicile specifice ale statelor membre insulare mici și elaborează proiecte pentru a se asigura că niciun stat membru al UE nu rămâne izolat de rețelele europene de gaze și energie electrică după 2015 și că securitatea energetică a niciunui stat membru nu este periclitată de lipsa unor conexiunilor corespunzătoare. Lista la nivelul Uniunii include, de asemenea, astfel de proiecte. Amendamentul  12 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 Textul propus de Comisie Amendamentul (2) În scopul identificării proiectelor de interes comun, Comisia stabilește un grup regional (denumit în continuare „grup”), astfel cum este definit în secțiunea 1 a anexei III pe baza fiecărui coridor și domeniu prioritar și a acoperirii geografice a acestora, în conformitate cu anexa I. (2) În scopul identificării proiectelor de interes comun, Comisia stabilește douăsprezece grupuri regionale (denumite în continuare „grupurile”) pe baza fiecărui coridor și domeniu prioritar și a acoperirii geografice a acestora, în conformitate cu anexa I. Componența fiecărui grup se bazează pe normele definite în secțiunea 1 a anexei III. Fiecare grup își desfășoară activitatea pe baza unor condiții de referință sau regulamente de procedură convenite anterior, ținându-se seama de eventualele orientări oferite de Comisie pe această temă. Amendamentul  13 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 3 Textul propus de Comisie Amendamentul (3) Fiecare grup elaborează o listă de proiecte de interes comun, conform procesului prevăzut în secțiunea 2 din anexa III, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și de gradul în care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 4. Fiecare propunere individuală de proiect necesită aprobarea statului membru sau a statelor membre al căror teritoriu este afectat de proiect. (3) Fiecare grup își adoptă lista regională de proiecte de interes comun, elaborată conform procedurii prevăzute în anexa III secțiunea 2, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I și de gradul în care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 4. Fiecare propunere individuală de proiect necesită aprobarea statului membru sau a statelor membre al căror teritoriu este afectat de proiect. Amendamentul  14 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 5 Textul propus de Comisie Amendamentul (5) Pentru proiectele privind energia electrică și gazele care se încadrează în categoriile stabilite la punctele 1 și 2 din anexa II, Agenția transmite, în termen de două luni de la data primirii propunerilor de liste de proiecte de interes comun prevăzute în primul punct de la alineatul (4), un aviz către Comisie în legătură cu propunerile de liste de proiecte de interes comun, ținând cont îndeosebi de aplicarea consecventă a criteriilor stabilite la articolul 4 de către grupuri, precum și de rezultatele analizei efectuate de rețelele europene ale operatorilor de sisteme de transport (ENTSO) pentru energie electrică și pentru gaze naturale, în conformitate cu punctul 2.6 din anexa III. (5) Pentru proiectele privind energia electrică și gazele care se încadrează în categoriile stabilite la punctele 1 și 2 din anexa II, Agenția transmite, în termen de două luni de la data primirii propunerilor de liste de proiecte de interes comun prevăzute în primul punct de la alineatul (4), un aviz către Comisie în legătură cu propunerile de liste de proiecte de interes comun, ținând cont îndeosebi de aplicarea consecventă a criteriilor stabilite la articolul 4 de către grupuri, precum și de rezultatele analizei efectuate de rețelele europene ale operatorilor de sisteme de transport (ENTSO) pentru energie electrică și pentru gaze naturale, în conformitate cu punctul 2.6 din anexa III. Comisia finalizează lista proiectelor de interes comun, prezentând o analiză detaliată a deciziei sale cu privire la fiecare proiect. Amendamentul  15 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera aa (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (aa) proiectul respectă obiectivele Uniunii în domeniul energiei și în cel al schimbărilor climatice; Amendamentul  16 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c Textul propus de Comisie Amendamentul (c) proiectul implică cel puțin două state membre, fie prin faptul că traversează direct frontiera unuia sau mai multor state membre, fie prin faptul că este situat pe teritoriul unui stat membru și are un impact transfrontalier semnificativ, conform punctului 1 din anexa IV; (c) proiectul implică cel puțin două state membre, dacă traversează direct frontiera terestră sau maritimă a unuia sau mai multor state membre sau dacă este situat pe teritoriul unui stat membru dar are, totuși, un impact transfrontalier semnificativ sau, în cazul consolidării interne, dacă proiectul este relevant pentru o interconexiune transfrontalieră, conform punctului 1 din anexa IV sau are drept obiectiv conectarea insulelor și a regiunilor periferice cu regiunile centrale ale Uniunii; Justificare În concordanță cu dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, este necesară sprijinirea integrării producției de energie electrică regenerabilă în proiectele de consolidare a transportului intern în cazul în care acestea contribuie la transportul transfrontalier, în conformitate cu criteriile definite în anexa IV. Amendamentul  17 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (a) în ceea ce privește transportul energiei electrice și proiectele de depozitare care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a) - (d) din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din criteriile specifice următoare: (a) în ceea ce privește transportul energiei electrice și proiectele de depozitare care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a) - (d) din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la sustenabilitate și la cel puțin unul din criteriile specifice următoare: Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  18 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 1 Textul propus de Comisie Amendamentul – integrarea pieței, concurență și flexibilitatea sistemului; – integrarea pieței, inclusiv prin eliminarea izolării anumitor regiuni din Uniunea Europeană; concurență și flexibilitatea sistemului; Amendamentul  19 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 2 Textul propus de Comisie Amendamentul – sustenabilitate, inclusiv prin transportul energiei generate din surse regenerabile până la principalele centre de consum și situri de depozitare; – integrarea energiei regenerabile în rețea și transportul energiei generate din surse regenerabile până la principalele centre de consum și situri de depozitare; Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  20 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 3 Textul propus de Comisie Amendamentul – interoperabilitate și operarea în siguranță a sistemului; – securitatea aprovizionării, inclusiv prin interoperabilitate și operarea fiabilă și în condiții de siguranță a sistemului, în special prin consolidarea actualei stabilități a transportului, sporirea rezistenței la penele de energie electrică și asigurarea integrării producției intermitente; Justificare Specificarea principalelor obiective care trebuie îndeplinite pentru securitatea aprovizionării. Definirea mai precisă a securității aprovizionării este esențială pentru buna înțelegere a problemei. Amendamentul  21 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 3a (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   - o capacitate ridicată de producere a energiei regenerabile și un înalt potențial de depozitare; Amendamentul  22 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera b – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (b) în ceea ce privește proiectele referitoare la gaze care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din criteriile specifice următoare: (b) în ceea ce privește proiectele referitoare la gaze care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie la sustenabilitate și semnificativ la cel puțin unul din criteriile specifice următoare: Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  23 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera b – liniuța 1 Textul propus de Comisie Amendamentul – integrarea pieței, interoperabilitate și flexibilitatea sistemului; – integrarea pieței, inclusiv prin eliminarea izolării anumitor regiuni din Uniunea Europeană; interoperabilitate și flexibilitatea sistemului; Amendamentul  24 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera b – liniuța 3 Textul propus de Comisie Amendamentul – concurență, inclusiv prin diversificarea surselor, a partenerilor și a rutelor de aprovizionare; concurență, inclusiv prin diversificarea surselor, a rutelor și a partenerilor de aprovizionare; Amendamentul  25 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera b – liniuța 4 Textul propus de Comisie Amendamentul – sustenabilitate; eliminat Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  26 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera c – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (c) în ceea ce privește proiectele referitoare la rețele inteligente de energie electrică, care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (e) din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin una din funcțiile specifice următoare: (c) în ceea ce privește proiectele referitoare la rețele inteligente de energie electrică, care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (e) din anexa II, proiectul contribuie la sustenabilitate și semnificativ la cel puțin una din funcțiile specifice următoare: Amendamentul  27 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera d – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (d) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul petrolului care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din următoarele trei criterii specifice: (d) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul petrolului care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie la sustenabilitate și semnificativ la cel puțin unul din următoarele trei criterii specifice: Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  28 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera e – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (e) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 4 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din următoarele trei criterii specifice: (e) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 4 din anexa II, proiectul contribuie la sustenabilitate și semnificativ la cel puțin unul din următoarele trei criterii specifice: Justificare Criteriile privind sustenabilitatea nu ar trebui să fie opționale. Abordarea sustenabilă va ajuta UE să atingă obiectivele unei economii cu emisii reduse de carbon, împiedicând degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor. Amendamentul  29 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 3 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul (3) Până la data de 31 martie a fiecărui an care urmează anului de selecție ca proiect de interes comun în conformitate cu articolul 4, inițiatorii de proiecte transmit Agenției un raport anual pentru fiecare proiect din categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, iar pentru proiectele din categoriile prevăzute la punctele 3 și 4 din anexa II transmit un raport anual grupului respectiv. Acest raport oferă detalii privind: (3) Până la data de 31 martie a fiecărui an care urmează anului de selecție ca proiect de interes comun în conformitate cu articolul 4, inițiatorii de proiecte transmit Comisiei și Agenției un raport anual pentru fiecare proiect din categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, iar pentru proiectele din categoriile prevăzute la punctele 3 și 4 din anexa II transmit un raport anual grupului respectiv. Acest raport oferă detalii privind: Justificare În scopul transparenței, Comisia trebuie informată cu privire la contribuția raportului consolidat elaborat de Agenție, conform punctului (4). Amendamentul  30 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, Comisia poate desemna un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, Comisia, de comun acord cu statele membre implicate, poate desemna un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. Amendamentul  31 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 Textul propus de Comisie Amendamentul (3) Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat(ă) pentru proiectul (proiectele) respectiv(e). (3) Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat(ă) pentru proiectul (proiectele) respectiv(e), de comun acord cu statele membre implicate. Amendamentul  32 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Proiectele de interes comun primesc statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate în consecință în cadrul procedurilor de autorizare, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipului corespunzător de infrastructură energetică și în conformitate cu dispozițiile acesteia. (1) Proiectele de interes comun primesc statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate în consecință în cadrul procedurilor de amenajare regională și teritorială, autorizare, de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare strategică de mediu, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipului corespunzător de infrastructură energetică și în conformitate cu dispozițiile acesteia. Amendamentul  33 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia emite orientări pentru a ajuta statele membre să definească măsuri adecvate și pentru a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul legislației UE privind proiectele de interes comun. În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia emite orientări pentru a ajuta statele membre să definească și să pună în aplicare măsuri adecvate și pentru a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul legislației UE privind proiectele de interes comun, precum și pentru a monitoriza aplicarea acestuia. Amendamentul  34 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) sistem coordonat: decizia exhaustivă poate cuprinde mai multe decizii obligatorii din punct de vedere juridic emise de către autoritatea competentă și de către alte autorități implicate. Autoritatea competentă stabilește, de la caz la caz, termene limită rezonabile pentru emiterea deciziilor individuale. Autoritatea competentă poate lua o decizie individuală în numele unei alte autorități naționale implicate, dacă decizia autorității respective nu este prezentată în termenul limită și dacă întârzierea nu are o justificare adecvată. Autoritatea competentă poate respinge o decizie individuală a unei alte autorități naționale, dacă nu consideră că decizia respectivă este argumentată suficient în ceea ce privește elementele de probă pe baza cărora autoritatea în cauză a luat decizia. Autoritatea competentă se asigură că cerințele aplicabile în temeiul legislației internaționale și a Uniunii sunt respectate și își justifică decizia în mod corespunzător. (b) sistem coordonat: decizia exhaustivă poate cuprinde mai multe decizii obligatorii din punct de vedere juridic emise de către autoritatea competentă și de către alte autorități implicate. Autoritatea competentă stabilește, de la caz la caz, termene limită rezonabile pentru emiterea deciziilor individuale. Autoritatea competentă poate lua o decizie individuală în numele unei alte autorități naționale implicate, dacă decizia autorității respective nu este prezentată în termenul limită și dacă întârzierea nu are o justificare adecvată. Autoritatea competentă poate respinge o decizie individuală a unei alte autorități naționale, dacă nu consideră că decizia respectivă este argumentată suficient în ceea ce privește elementele de probă pe baza cărora autoritatea în cauză a luat decizia. Autoritatea competentă se asigură că cerințele aplicabile în temeiul legislației internaționale și a Uniunii sunt respectate și își justifică decizia în mod corespunzător și pune la dispoziția publicului decizia și justificarea, inclusiv elementele justificative relevante. Amendamentul  35 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 – litera ba (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ba) sistem de colaborare: decizia exhaustivă poate cuprinde mai multe decizii obligatorii din punct de vedere juridic emise de către autoritatea competentă și de către alte autorități implicate. Autoritatea competentă, după consultarea altor autorități implicate, stabilește, de la caz la caz, un termen-limită rezonabil pentru emiterea deciziilor individuale, precum și termenul-limită total permis rezultat. Autoritatea competentă monitorizează respectarea termenelor-limită de către autoritățile implicate. Dacă se anticipează că decizia autorității implicate nu va fi prezentată în termenul-limită, autoritatea respectivă informează imediat autoritatea competentă și include o justificare a acestei întârzieri. Amendamentul  36 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere adverse semnificative într-unul sau mai multe state membre învecinate și care intră sub incidența articolului 7 din Directiva 85/337/CEE și a convenției de la Espoo, informațiile relevante sunt puse la dispoziția autorității competente a statului membru învecinat sau a autorităților competente ale statelor membre învecinate. Autoritatea competentă din statul sau statele membre învecinate indică dacă dorește să participe la procedurile relevante de consultare publică. (6) Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere adverse semnificative într-unul sau mai multe state membre învecinate și care intră sub incidența articolului 7 din Directiva 2001/42/CEE, a articolului 7 din Directiva 85/337/CE sau a convenției de la Espoo, informațiile relevante sunt puse la dispoziția autorității competente a statului membru învecinat sau a autorităților competente ale statelor membre învecinate. Autoritatea competentă din statul sau statele membre învecinate indică dacă dorește să participe la procedurile relevante de consultare publică. Amendamentul  37 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 7a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (7a) Statele membre stabilesc mecanisme de despăgubire a municipalităților afectate de proiectele de interes comun, precum și de alte proiecte naționale în domeniul infrastructurii energetice. Justificare Acest instrument simplu poate scurta într-o măsură considerabilă durata procedurilor de autorizare, fără a aduce atingere principiului subsidiarității UE și competențelor municipalităților locale, dat fiind că va afecta în mod indirect etapa de amenajare teritorială, care constituie, cel mai adesea, cauza întârzierii procedurilor de autorizare. Compensarea financiară reprezintă un instrument puternic, care va motiva municipalitatea locală (comunitățile locale) să nu obiecteze la introducerea infrastructurii în documentația privind amenajarea teritoriului la nivel local, regional și național. Amendamentul  38 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 7a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (7a) În statele membre în cazul cărora anumite segmente ale procesului de autorizare, inclusiv procedurile de amenajare teritorială și de evaluare a impactului asupra mediului, nu conduc la o autorizație obligatorie din punct de vedere juridic, autoritățile competente au obligația de a se asigura că durata acestora este bine integrată în termenele-limită generale. Amendamentul  39 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul întregului sistem energetic al Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia trebuie elaborată în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. (1) În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, ENTSO pentru energie electrică și ENTSO pentru gaze naturale prezintă Agenției și Comisiei câte o metodologie, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 1 literele (a) – (d) și punctul 2. Metodologia trebuie elaborată în conformitate cu principiile stabilite în anexa V și trebuie să fie în concordanță cu normele și indicatorii prevăzuți în anexa IV. ENTSO vor derula un proces extensiv de consultare, implicând cel puțin organizații care reprezintă toate părțile interesate relevante – și, dacă se consideră adecvat, părțile direct interesate -, autoritățile naționale de reglementare și alte autorități naționale. Justificare Pe lângă faptul că elaborarea unei astfel de metodologii va dura peste o lună din cauza proceselor decizionale interne ale ENTSO pentru gaze naturale și ENTSO pentru energie electrică (a se vedea statutele ENTSO pentru gaze naturale și ENTSO pentru energie electrică), niciunul din costurile suportate de către TSO înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament nu va mai fi eligibil pentru rambursare prin stabilirea tarifelor de către ANR. În plus, dacă se va derula un proces extensiv de consultare, o lună nu este suficientă. Amendamentul  40 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Metodologia se actualizează și se îmbunătățește în mod regulat, în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (1) - (5). În urma consultării formale cu organizațiile reprezentând toate părțile implicate relevante și cu Comisia, Agenția poate solicita astfel de actualizări și îmbunătățiri, oferind o motivație adecvată și precizând termenele limită. (6) Metodologia se actualizează și se îmbunătățește din doi în doi ani, în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (1) - (5). Justificare Acest proces trebuie să fie clar și predefinit, inclusiv din punctul de vedere al intervalului de timp, adică nu se poate baza pe o cerere aleatorie. Amendamentul  41 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 7 Textul propus de Comisie Amendamentul (7) Agenția transmite neîntârziat Comisiei o copie a fiecărei decizii, împreună cu toate informațiile relevante cu privire la fiecare decizie. Informațiile pot fi transmise în formă cumulată. Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial. (7) Agenția transmite neîntârziat Comisiei o copie a fiecărei decizii emise în conformitate cu alineatul (6), împreună cu toate informațiile relevante cu privire la fiecare decizie. Informațiile pot fi transmise în formă cumulată. Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial. Justificare Amendamentul clarifică la care decizii se referă textul. Amendamentul  42 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 2 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în temeiul articolului 13 alineatul 4 litera (a) oferă dovezi cu privire la existența unor externalități pozitive semnificative precum siguranța aprovizionării, solidaritatea sau inovarea; și (a) analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în temeiul articolului 13 alineatul 4 litera (a) oferă dovezi cu privire la existența unor externalități pozitive semnificative precum beneficii sociale și de mediu, siguranța aprovizionării, solidaritatea sau inovarea; și Amendamentul  43 Propunere de regulament Articolul 17 – litera -a (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (-a) informații privind lista actuală de proiecte prioritare, prezentarea generală a etapelor procesului decizional, precum și datele și ordinile de zi ale reuniunilor grupurilor regionale, alături de publicarea ulterioară a proceselor-verbale și a eventualelor decizii adoptate. Amendamentul  44 Propunere de regulament Articolul 17 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) informații generale actualizate în mod regulat, inclusiv informații geografice, pentru fiecare proiect de interes comun; (a) informații generale actualizate în mod regulat, inclusiv informații geografice necesare, pentru fiecare proiect de interes comun; Amendamentul  45 Propunere de regulament Anexa I – partea I – punctul 3 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul 3. Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile. 3. Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile; interconexiuni ale sistemelor electrice ale insulelor izolate cu teritoriul continental, pentru a aduce beneficiile unei piețe integrate a energiei electrice, pentru a spori gradul de răspândire a surselor de energie regenerabilă (SER) și pentru a permite transferul de energie SER către teritoriul continental. Amendamentul  46 Propunere de regulament Anexa I – partea 4 – punctul 11 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul 11. Autostrăzi de energie electrică: crearea primelor autostrăzi de energie electrică până în 2020, în vederea construirii unui sistem de autostrăzi de energie electrică pe întreg teritoriul Uniunii; 11. Autostrăzi de energie electrică: crearea primelor autostrăzi de energie electrică până în 2020, în vederea construirii unui sistem de autostrăzi de energie electrică pe întreg teritoriul Uniunii, în special prin conectarea regiunilor care au o capacitate mare de producție de energie din surse regenerabile și potențial ridicat de depozitare; Amendamentul  47 Propunere de regulament Anexa III – partea 1 – punctul 1 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul 1. Pentru proiectele din sectorul energiei electrice care se înscriu în categoriile stabilite în anexa II punctul 1, fiecare grup este compus din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de transport și sistem în temeiul obligației de a coopera la nivel regional în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2009/72/CE și cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, și ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din prioritățile relevante desemnate în anexa I, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO pentru energie electrică. 1. Pentru proiectele din sectorul energiei electrice care se înscriu în categoriile stabilite în anexa II punctul 1, fiecare grup este compus din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de transport și sistem în temeiul obligației de a coopera la nivel regional în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2009/72/CE și cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, ai inițiatorilor proiectelor și ai altor părți interesate relevante, inclusiv producători, operatori ai rețelelor de distribuție, furnizori și organizații de mediu și organizații care reprezintă consumatorii, afectate de fiecare din prioritățile relevante desemnate în anexa I, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO pentru energie electrică. Amendamentul  48 Propunere de regulament Anexa III – partea 1 – punctul 1 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul Pentru proiectele din sectorul gazelor care se înscriu în categoriile stabilite în anexa II punctul 2, fiecare grup este compus din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de transport și sistem în temeiul obligației de a coopera la nivel regional în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2009/73/CE și cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, și ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din prioritățile relevante desemnate în anexa I, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO pentru energie electrică. Pentru proiectele din sectorul energiei electrice care se înscriu în categoriile stabilite în anexa II punctul 2, fiecare grup este compus din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de transport și sistem în temeiul obligației de a coopera la nivel regional în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2009/73/CE și cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, și ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din prioritățile relevante desemnate în anexa I, precum și ai Comisiei, ai Agenției și ai ENTSO pentru gaze naturale. Amendamentul  49 Propunere de regulament Anexa III – partea 1 – punctul 1 – paragraful 3 Textul propus de Comisie Amendamentul Pentru proiectele de transport al petrolului și al dioxidului de carbon care se înscriu în categoriile menționate în anexa II punctele 3 și 4, fiecare grup este format din reprezentanți ai statelor membre, ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din proprietățile relevante desemnate în anexa 1 și ai Comisiei. Pentru proiectele de transport al petrolului și al dioxidului de carbon care se înscriu în categoriile menționate în anexa II punctele 3 și 4, fiecare grup este format din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor membre, ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare din proprietățile relevante desemnate în anexa 1 și ai Comisiei. Amendamentul  50 Propunere de regulament Anexa III – partea 1 – punctul 4 Textul propus de Comisie Amendamentul 4. Fiecare grup consultă organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii de transport și sistem, furnizorii, consumatorii și, în cazul sarcinilor stabilite la Articolul 5 alineatul (2), organizațiile de protecția mediului. Grupul poate organiza audieri sau consultări, dacă acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale. 4. Fiecare grup consultă organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii de transport și sistem, furnizorii, consumatorii și organizațiile de protecția mediului. Grupul organizează audieri sau consultări, dacă acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Grupul informează publicul cu regularitate și în mod complet, cu privire la situația și rezultatul deliberărilor și organizează o audiere sau o consultare înainte de a depune lista propusă, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (4). Amendamentul  51 Propunere de regulament Anexa III – partea 2 – punctul 3 Textul propus de Comisie Amendamentul 3. Propunerile de proiecte privind transportul și depozitarea energiei electrice care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul (1) literele (a) – (d) trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru energia electrică, elaborat de ENTSO pentru energie electrică în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009. 3. Pentru toate proiectele de interes comun incluse în lista la nivelul Uniunii după 1 august 2013, proiectele privind transportul și depozitarea energiei electrice care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul (1) literele (a) – (d) trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru energia electrică, elaborat de ENTSO pentru energie electrică în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009. Amendamentul  52 Propunere de regulament Anexa III – partea 2 – punctul 4 Textul propus de Comisie Amendamentul 4. Pentru toate listele de proiecte de interes comun la nivelul Uniunii adoptate după 1 august 2013, propunerile de proiecte privind transportul și depozitarea gazelor care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 2 trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru gaze naturale, elaborat de ENTSO pentru gaze naturale în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. 4. Pentru toate proiectele de interes comun incluse în lista la nivelul Uniunii după 1 august 2013, proiectele privind transportul și depozitarea gazelor care se înscriu în categoriile prevăzute în anexa II punctul 2 trebuie să facă parte din cel mai recent plan decenal de dezvoltare a rețelei pentru gaze naturale, elaborat de ENTSO pentru gaze naturale în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Amendamentul  53 Propunere de regulament Anexa IV – punctul 1 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) pentru depozitarea de energie electrică, proiectul oferă o capacitate de depozitare care permite o producție anuală de energie electrică de cel puțin 500 GWh; (b) pentru depozitarea de energie electrică, proiectul oferă o capacitate de depozitare care permite o producție anuală de energie electrică la o capacitate minimă de 250MW și de cel puțin 250 GWh/an; Amendamentul  54 Propunere de regulament Anexa V – punctul 1 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea, capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; (a) în ceea ce privește energia electrică: scenarii privind cererea (atât în statele membre, cât și în țările terțe vecine), capacitățile de producție în funcție de tipul combustibilului (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), potențial de depozitare și depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; Amendamentul  55 Propunere de regulament Anexa V – punctul 1 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) în ceea ce privește gazele naturale: scenarii privind cererea, importurile, prețurile combustibilului (inclusiv cărbune, gaz și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n+5; Nu privește versiunea în limba română. Justificare Clarificare a textului. Amendamentul  56 Propunere de regulament Anexa V – punctul 5 Textul propus de Comisie Amendamentul 5. Analiza cost-beneficiu ia în considerare cel puțin următoarele costuri: cheltuielile de capital, cheltuielile operaționale și cheltuielile de întreținere pe parcursul ciclului de viață al proiectului, precum și, după caz, costurile de dezafectare și de gestionare a deșeurilor. Metodologia oferă orientări cu privire la ratele de scont care urmează să fie folosite la calcule. 5. Analiza cost-beneficiu, pe baza costurilor pe ciclu de viață al proiectului, ia în considerare cel puțin următoarele costuri: cheltuielile de capital, cheltuielile operaționale și cheltuielile de întreținere, costurile de mediu aferente proiectelor de construire, exploatare și dezafectare a infrastructurilor, precum și costurile de gestionare a deșeurilor. Metodologia oferă orientări cu privire la ratele de scont care urmează să fie folosite la calcule. Amendamentul  57 Propunere de regulament Anexa V – punctul 7 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) reziliența sistemului, inclusiv la dezastre și schimbările climatice, și siguranța sistemului, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene astfel cum sunt definite în Directiva 2008/114/CE; (b) rezistența sistemului, inclusiv securitatea aprovizionării, rezistența la dezastre și schimbările climatice, și siguranța sistemului, în special în ceea ce privește infrastructurile critice europene astfel cum sunt definite în Directiva 2008/114/CE; Justificare Securitatea aprovizionării reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în acest context.

PROCEDURĂ

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

(COM(2011)0658 – C7-0371/11 – 2011/0300(COD))

Raportoare pentru aviz: Sandra Kalniete

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Raportoarea felicită Comisia pentru orientările rezonabile propuse cu privire la dezvoltarea infrastructurii energetice transeuropene și consideră aceasta un pas esențial care va consolida și mai mult Uniunea Europeană. Prezenta propunere stabilește reguli pentru dezvoltarea și interoperabilitatea la timp a rețelelor energetice transeuropene, în vederea realizării obiectivelor de politică energetică din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a asigura funcționarea pieței interne și a securității aprovizionării în Uniune, pentru a promova eficiența energetică și dezvoltarea de forme noi de energie din surse regenerabile, precum și pentru a promova sinergia rețelelor energetice. Raportoarea consideră că acest lucru reprezintă un aspect legat de securitate deosebit de important pentru Uniunea Europeană.

Faptul că în continuare există un număr de state membre dependente de un singur furnizor de energie reprezintă o încălcare a principiului bunei guvernări. O situație de acest fel mărește în mod considerabil riscul apariției unui incident în situații în care, de exemplu, furnizorul cunoaște dificultăți tehnice. Această situație nu este sustenabilă și de aceea raportoarea salută, de asemenea, Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020” privind următorul cadru financiar multianual (2014-2020), care propune, printre altele, instituirea mecanismului pentru conectarea Europei, care să promoveze prioritățile legate de energie, transporturi și infrastructura digitală, cu ajutorul unui fond unic de 40 de miliarde EUR, din care 9,1 miliarde sunt alocate energiei.

În propunerea sa, Comisia sugerează stabilirea unui număr limitat de proiecte prioritare, care să acopere rețelele de energie electrică și gaz și infrastructurile de transport de petrol și dioxid de carbon. În total, Comisia a identificat 12 proiecte de infrastructură și zone prioritare în materie de energie.

Raportoarea pentru aviz dorește să sublinieze faptul că propunerea nu se limitează la resursele neregenerabile. Cu ajutorul acestui regulament, Uniunea va putea atinge obiectivele sale în materie de climă și energie: o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, o creștere cu 20% a eficienței energetice și o creștere cu 20% a consumului final de energie provenită din surse regenerabile. Raportoarea pentru aviz salută angajamentul cuprins în această propunere față de problema foarte importantă a unei politici energetice durabile și ecologice. Raportoarea pentru aviz își declară preocuparea în acest sens, dar consideră că propunerea Comisiei este bine echilibrată. În mod similar, raportoarea pentru aviz subliniază că proiectele cu impact negativ asupra mediului nu ar trebui sprijinite. Unul dintre criteriile de evaluare a proiectelor de interes comun este nivelul de sustenabilitate pe care îl prezintă astfel de acțiuni. Acest criteriu se măsoară prin evaluarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului asupra mediului pe care îl au infrastructurile rețelelor de energie electrică. Raportoarea consideră că Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor nu ar trebui să se axeze în avizul său pe aspectele legate de mediu, dat fiind faptul că comisia competentă în fond pentru astfel de probleme, Comisia ENVI, pregătește propriul său aviz.

Raportoarea pentru aviz consideră că implementarea acestor proiecte este vitală pentru realizarea obiectivelor de politică energetică stabilite de Tratatul privind Uniunea Europeană. Totuși, raportoarea pentru aviz consideră că aceasta nu trebuie să aibă drept consecință creșterea prețurilor la energie. Cetățenii europeni au nevoie de aprovizionarea sigură cu energie, dar acest lucru nu trebuie să afecteze în mod substanțial costurile legate de energie. Raportoarea pentru aviz regretă absența unui studiu aprofundat în legătură cu felul în care implementarea acestor proiecte va afecta prețurile la energie. Cu toate acestea, odată cu evaluarea necesității unor astfel de proiecte și a efectului lor pozitiv asupra concurenței, se poate lua în considerare o scădere a prețurilor la energie.

În general, pentru zonele și proiectele prioritare care acoperă rețelele de energie electrică și gaz, precum și proiectele de infrastructură de transport de petrol și dioxid de carbon se estimează că este necesară o sumă de 200 de miliarde EUR. Comisia consideră că majoritatea acestor proiecte vor fi finanțate de investitori privați, deoarece sunt profitabile din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, o serie de proiecte se vor axa asupra statelor membre mai mici și, în acest caz, investitorii privați ar putea să nu fie interesați de realizarea lor, deoarece perioada de rambursare este prea lungă. Acesta este motivul pentru care Comisia a alocat 9,1 miliarde EUR pentru finanțarea proiectelor care nu sunt suficient de atractive pentru investitorii privați, dar care sunt foarte importante pentru securitatea Uniunii Europene.

În ansamblu, raportoarea pentru aviz salută propunerea de regulament și speră că aceasta va intra în vigoare în conformitate cu calendarul propus. Raportoarea pentru aviz invită deputații în Parlamentul European, Comisia și Consiliul să acționeze în mod responsabil și să nu transforme procesul de adoptare a acestui regulament într-o problemă politică, evoluție care ar putea pune în pericol securitatea Uniunii.

Un număr limitat de amendamente propuse mai jos au ca scop să sublinieze importanța dezvoltării infrastructurii energetice pentru piața unică în general și pentru întreprinderile și consumatorii europeni în special. Două dintre acestea abordează aspecte legate de comunicare, și anume limbile în care urmează să fie accesibilă platforma privind transparența creată de Comisie, precum și publicarea informațiilor relevante de către promotorii proiectului.

AMENDAMENTE

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de regulament Considerentul 6 Textul propus de Comisie Amendamentul (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20% și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050. (6) Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei, garantarea siguranței aprovizionării, în special cu gaze și petrol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %, majorarea cotei deținute de energia din surse regenerabile în consumul final de energie până la 20 %, și anume prin conectarea regiunilor cu o capacitate mare de producție de energie din surse regenerabile și cu un potențial ridicat de depozitare a energiei electrice, și atingerea unei creșteri de 20 % a eficienței energetice până în 2020. În același timp, Uniunea trebuie să își pregătească infrastructura pentru continuarea decarbonizării sistemului său energetic pe termen mai lung, mergând către 2050. Amendamentul  2 Propunere de regulament Considerentul 7 Textul propus de Comisie Amendamentul (7) Deși este definită din punct de vedere juridic în Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și în Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, piața internă a energiei rămâne fragmentată din cauza interconexiunilor insuficiente între rețelele energetice naționale. Totuși, rețelele integrate la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru asigurarea unei piețe competitive și funcționale, care să promoveze creșterea, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă. (7) Deși este definită din punct de vedere juridic în Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și în Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, piața internă a energiei rămâne fragmentată din cauza interconexiunilor insuficiente între rețelele energetice naționale. Totuși, rețelele integrate la nivelul Uniunii, cu activități de aprovizionare și producție separate efectiv de operațiunile de rețea, sunt esențiale pentru asigurarea unei piețe competitive și funcționale, care să promoveze creșterea, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă. Justificare Cel de-al treilea pachet legislativ privind liberalizarea sectorului energetic reprezintă baza pentru o piață energetică competitivă în UE. Pentru a facilita punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet legislativ privind energia și tranziția către o piață energetică cu adevărat liberalizată în întreaga UE, este necesar să se asigure, prin orientările TEN-E, realizarea separării efective a structurilor de proprietate în cazul producției și al aprovizionării. Amendamentul  3 Propunere de regulament Considerentul 27 Textul propus de Comisie Amendamentul (27) Piața internă a energiei fiind tot mai bine integrată, sunt necesare reguli clare și transparente pentru alocarea transfrontalieră a costurilor, în vederea accelerării investițiilor în infrastructura transfrontalieră. Consiliul European din 4 februarie 2011 a reamintit importanța promovării unui cadru de reglementare care să atragă investiții în rețele prin stabilirea tarifelor la niveluri care să țină cont de nevoile de finanțare și alocarea adecvată a costurilor pentru investițiile transfrontaliere, îmbunătățind în același timp concurența și competitivitatea, îndeosebi ale industriei europene, și luând în considerare repercusiunile asupra consumatorilor. (27) Piața internă a energiei fiind tot mai bine integrată, sunt necesare reguli clare și transparente pentru alocarea transfrontalieră a costurilor, în vederea accelerării investițiilor în infrastructura transfrontalieră în beneficiul întreprinderilor europene, nu în ultimul rând al IMM-urilor, pentru care prețurile ridicate ale energiei pot deveni un obstacol serios, precum și în beneficiul consumatorilor europeni. Consiliul European din 4 februarie 2011 a reamintit importanța promovării unui cadru de reglementare care să atragă investiții în rețele prin stabilirea tarifelor la niveluri care să țină cont de nevoile de finanțare și alocarea adecvată a costurilor pentru investițiile transfrontaliere, îmbunătățind în același timp concurența și competitivitatea, îndeosebi a industriei europene și a IMM-urilor, și luând în considerare repercusiunile asupra consumatorilor. Justificare A se vedea, de asemenea, amendamentul corespunzător la articolul 16 litera (c). Amendamentul  4 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera b Textul propus de Comisie Amendamentul (b) proiectul demonstrează viabilitate din punct de vedere economic, social și al mediului; precum și (b) proiectul demonstrează viabilitate din punct de vedere economic, social și al mediului și nu va contribui la un impact negativ asupra accesibilității financiare a energiei pentru consumatorii finali sau la denaturarea concurenței loiale între actorii de pe piață; precum și Amendamentul  5 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1 – litera c Textul propus de Comisie Amendamentul (c) proiectul implică cel puțin două state membre, fie prin faptul că traversează direct frontiera unuia sau mai multor state membre, fie prin faptul că este situat pe teritoriul unui stat membru și are un impact transfrontalier semnificativ, conform punctului 1 din anexa IV; (c) proiectul implică cel puțin două state membre, fie prin faptul că traversează direct frontiera unuia sau mai multor state membre, fie prin faptul că este situat pe teritoriul unui stat membru și are un impact transfrontalier semnificativ, conform punctului 1 din anexa IV, fie prin faptul că servește la conectarea regiunilor insulare și periferice cu regiunile centrale ale Uniunii; Amendamentul  6 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera a – liniuța 3 Textul propus de Comisie Amendamentul - interoperabilitate și operarea în siguranță a sistemului; - interoperabilitate, operarea în siguranță a sistemului și securitatea aprovizionării; Amendamentul  7 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera c – liniuța 5 Textul propus de Comisie Amendamentul - funcționarea pieței și serviciile către clienți; - funcționarea pieței și serviciile către clienți, în special către gospodării și IMM-uri; Amendamentul  8 Propunere de regulament Articolul 4 - alineatul 4 Textul propus de Comisie Amendamentul (4) La clasificarea proiectelor care contribuie la implementarea aceleiași priorități, trebuie acordată atenția cuvenită caracterului urgent al fiecărui proiect propus, din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor de politică energetică referitoare la integrarea pieței și concurență, sustenabilitate și siguranța aprovizionării, precum și numărului de state membre afectate de fiecare proiect și complementarității acestuia cu alte proiecte propuse. Pentru proiectele care intră în categoria prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, trebuie acordată atenția cuvenită și numărului de utilizatori afectați de proiect, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori. (4) La clasificarea proiectelor care contribuie la implementarea aceleiași priorități, trebuie acordată atenția cuvenită caracterului urgent al fiecărui proiect propus, din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor de politică energetică referitoare la integrarea pieței și concurență, sustenabilitate și siguranța aprovizionării, precum și numărului de state membre afectate de fiecare proiect și complementarității acestuia cu alte proiecte propuse. Pentru proiectele care intră în categoria prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, se acordă atenția cuvenită situației utilizatorilor și numărului de utilizatori afectați de proiect, în special a gospodăriilor, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori. Amendamentul  9 Propunere de regulament Articolul 6 - alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, Comisia poate desemna un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, Comisia poate desemna, după obținerea acordului statelor membre vizate, un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. Amendamentul  10 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 7 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul De asemenea, inițiatorii de proiect publică informațiile relevante prin intermediul altor mijloace adecvate de informare la care are acces publicul. De asemenea, inițiatorii de proiect publică informațiile relevante prin intermediul altor mijloace adecvate de informare la care publicul are acces ușor și în mod gratuit. Justificare Termenul de „acces deschis“ (din versiunea engleză) poate duce în eroare, dată fiind utilizarea lui în domeniul drepturilor de autor. Amendamentul  11 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 5 – paragraful 2 Textul propus de Comisie Amendamentul În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectului (proiectelor) respectiv(e) în statele membre implicate, precum și eventualele necesități de sprijin financiar. În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectului (proiectelor) respectiv(e) în statele membre implicate, în special în ceea ce privește funcționarea pieței interne, precum și eventualele necesități de sprijin financiar. Justificare Trebuie subliniată importanța aprovizionării corespunzătoare cu energie pentru funcționarea pieței interne și a economiilor europene. Amendamentul  12 Propunere de regulament Articolul 15 - alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și instrumente financiare în conformitate cu dispozițiile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”]. (1) Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și instrumente financiare în conformitate cu dispozițiile [Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”].   Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II sunt eligibile pentru sprijin financiar din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru studii și lucrări și sub formă de instrumente financiare în conformitate cu dispozițiile [Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”] dacă sunt derulate în acele părți ale sectoarelor infrastructurii de gaze în care sunt puse în aplicare dispozițiile privind separarea din Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, inclusiv în acele state membre în care se aplică derogări în această privință. Justificare Este esențial să se pună în aplicare cel de-al treilea pachet legislativ privind liberalizarea sectorului energetic, în special în ceea ce privește piața gazelor, precum și să se asigure că activitățile de aprovizionare cu gaze și de producție a gazelor sunt separate, iar rețelele de monopol existente sunt disociate. Acest lucru poate fi facilitat prin prevederea unei condiții prealabile, potrivit căreia sunt eligibile pentru asistență financiară din partea Uniunii numai proiectele de interes comun în materie de gaze care sunt executate în sectoarele infrastructurii de gaze în statele membre în care este aplicată separarea efectivă a structurilor de proprietate. Amendamentul  13 Propunere de regulament Articolul 16 – litera c Textul propus de Comisie Amendamentul (c) în sectoarele energiei electrice și al gazelor, evoluția gradului de interconectare între statele membre, evoluția corespunzătoare a prețurilor la energie, cauzele acestora și costurile economice aferente; (c) în sectoarele energiei electrice și al gazelor, evoluția gradului de interconectare între statele membre, evoluția corespunzătoare a prețurilor la energie pentru consumatori și întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri, numărul de avarii de sistem din rețea, cauzele acestora și costurile economice aferente; Amendamentul  14 Propunere de regulament Articolul 17 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul Comisia instituie o platformă privind transparența infrastructurilor, ușor accesibilă publicului larg. Platforma conține următoarele informații: Comisia instituie o platformă privind transparența infrastructurilor, ușor accesibilă publicului larg în toate limbile oficiale ale Uniunii. Platforma conține următoarele informații: Amendamentul  15 Propunere de regulament Anexa I – partea 1 – punctul 3 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul 3. Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile. 3. Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”): interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea energiei produse din surse regenerabile.   Interconexiuni între rețelele electrice de pe insulele îndepărtate cu cele din zona continentală, în vederea finalizării pieței interne a energiei, a creșterii ratei de penetrare a energiei din surse regenerabile și a facilitării transportului energiei generate din surse regenerabile către zona continentală. Amendamentul  16 Propunere de regulament Anexa V – punctul 6 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) concurența, reflectată în puterea diferiților operatori de pe piață și în convergența prețurilor între diferite state membre; (a) concurența, reflectată în puterea diferiților operatori de pe piață și în convergența prețurilor, în special a celor care afectează gospodăriile, între diferite state membre. Amendamentul  17 Propunere de regulament Anexa V – punctul 7 – litera a Textul propus de Comisie Amendamentul (a) concurența, reflectată în puterea diferiților operatori de pe piață și în convergența prețurilor între diferite state membre; (a) concurența, reflectată în puterea diferiților operatori de pe piață și în convergența prețurilor, în special a celor care afectează gospodăriile, între diferite state membre. Amendamentul  18 Propunere de regulament Anexa V – punctul 12 Textul propus de Comisie Amendamentul 12. Operatorii de sisteme de transport și de distribuție fac schimb de informații necesare pentru elaborarea metodologiei, inclusiv informații referitoare la rețeaua relevantă și modelarea pieței. Operatorii de sisteme de transport sau de distribuție care colectează informații în numele altor operatori de sisteme de transport sau de distribuție transmit operatorilor participanți rezultatele referitoare la datele colectate. Pentru modelul comun de piață și de rețea pentru energie electrică și gaze prevăzut la articolul 12 alineatul (8), setul de date de intrare menționat la punctul 1 acoperă anii n+10, n+20 și n+30, iar modelul permite o evaluare completă a efectelor în plan economic, social și asupra mediului, incluzând în principal costurile externe, cum ar fi cele legate de gazele cu efect de seră și emisiile de poluanți atmosferici convenționali sau de siguranța aprovizionării. 12. Operatorii de sisteme de transport și de distribuție fac schimb de informații necesare pentru elaborarea metodologiei, inclusiv informații referitoare la rețeaua relevantă și modelarea pieței. Operatorii de sisteme de transport sau de distribuție care colectează informații în numele altor operatori de sisteme de transport sau de distribuție transmit operatorilor participanți rezultatele referitoare la datele colectate. Pentru modelul comun de piață și de rețea pentru energie electrică și gaze prevăzut la articolul 12 alineatul (8), setul de date de intrare menționat la punctul 1 acoperă anii n+10, n+20 și n+30, iar modelul permite o evaluare completă a efectelor în plan economic, social și asupra mediului, în special în ceea ce privește funcționarea pieței interne și incluzând în principal costurile externe, cum ar fi cele legate de gazele cu efect de seră și emisiile de poluanți atmosferici convenționali sau de siguranța aprovizionării. Justificare Trebuie subliniată importanța aprovizionării corespunzătoare cu energie pentru funcționarea pieței interne și a economiilor europene.

PROCEDURĂ

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE

(COM(2011)0658 – C7-0371/2011 – 2011/0300(COD))

Raportor pentru aviz: Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Introducere

Este nevoie să se depună eforturi majore pentru a moderniza și extinde nu doar sectorul european al transporturilor, ci și infrastructura energetică pentru a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii în domeniul competitivității, sustenabilității și securității aprovizionării cu energie(1), precum și pentru a finaliza piața internă a energiei, lucru de care va beneficia sectorul transporturilor din UE. Propunerea Comisiei urmărește în special stabilirea procedurilor adecvate și a normelor care să reglementeze acest efort.

În 2010(2), Comisia solicitase deja o nouă politică privind infrastructura energetică a UE pentru a coordona și optimiza dezvoltarea rețelei, evidențiind necesitatea de a înlocui actuala politică a Rețelelor transeuropene de energie (TEN-E) cu un cadru de reglementare mai eficient, care să țină seama de solidaritatea dintre statele membre.

În iunie 2011, Comisia a adoptat Comunicarea privind următorul cadru financiar multianual (2014-2020)(3), care propune instituirea mecanismului Conectarea Europei în vederea finalizării infrastructurilor energetice, de transport și digitale prioritare printr-un fond unic de 40 de miliarde EUR, din care 9,1 miliarde EUR sunt dedicate energiei.

În ceea ce privește domeniul său de responsabilitate, Comisia TRAN consideră că ar trebui să se pună accentul pe utilitatea creării de sinergii în momentul punerii în aplicare a proiectelor privind infrastructura de transport a UE (prin TEN-T) și infrastructura energetică pentru a coordona, acolo unde este posibil, proiectele în materie de transport și de infrastructură energetică și pentru a eficientiza procedurile administrative, cele de autorizare și cele de mediu în cazul coridoarelor energetice și de transport comune.

Alte aspecte ale propunerii legate de transport privesc modalitatea în care petrolul, gazele naturale și electricitatea sunt transportate spre și în cadrul UE: petrolul și gazele naturale sunt principalele resurse naturale transportate pe calea apei sau pe cale rutieră sau feroviară; prin urmare, sunt domeniul unde o modificare a politicii de transport poate aduce mari îmbunătățiri.

80% din petrolul brut importat în UE este furnizat cu ajutorul tancurilor petroliere. O caracteristică importantă a rețelei interne a UE de transportare a petrolului este faptul că partea de vest este conectată prin conducte de unele mari porturi europene, în timp ce majoritatea rafinăriilor din Europa Centrală și de Est (UE-12) sunt aprovizionate prin sistemul de conducte de petrol Drujba (aproximativ 60 milioane tone/an), existând doar un număr limitat de conexiuni între rețelele din Europa de Vest și Europa de Est. Acest lucru se datorează faptului că infrastructura de conducte a Europei de Est a fost concepută și construită în timpul războiului rece. În plus, în aceste țări, spre deosebire de UE-15, se preconizează că cererea de petrol va crește cu 7,8% între 2010 și 2020 și, în general, petrolul va rămâne o parte importantă a mixului energetic al UE după această dată. Această situație exercită presiuni pentru dezvoltarea infrastructurii de conducte de petrol pentru a asigura securitatea aprovizionării Europei Centrale și de Est.

Transportul petrolului implică mari riscuri de mediu. Dat fiind că opțiunile alternative de aprovizionare sunt limitate, în caz de întrerupere a aprovizionării prin sistemul Drujba s-ar ajunge la o creștere substanțială a traficului de tancuri petroliere în sensibila zonă baltică, Marea Neagră și strâmtorile turcești, creându-se mari preocupări cu privire la pericolul potențial de accidente și deversări de petrol. În fiecare lună, între 3 500 și 5 000 de nave traversează apele Mării Baltice. Până la 25% dintre aceste nave sunt tancuri petroliere care transportă aproximativ 170 de milioane de tone de petrol pe an. Pe lângă reducerea riscului de deversări de petrol, reducerea traficului de tancuri petroliere ar scădea, de asemenea, emisiile de CO2 și de NOX.

De asemenea, gazele naturale joacă un rol important în domeniul energiei destinate transporturilor UE, acestea reprezentând o sursă de energie cu emisii reduse, care asigură generarea de energie electrică nepoluantă (în special prin cogenerare), fapt care ar permite să se răspundă cu ușurință nevoilor în materie de transporturi. În mod direct, aceasta poate prezenta o soluție pentru obiectivele de „transport nepoluant” atunci când sunt folosite în calitate de combustibil (GNL și GNC). În același timp, UE se bazează într-o măsură foarte mare pe importurile de gaze naturale, care depind în foarte mare măsură de infrastructura existentă.

Cererea de energie din ce în ce mai mare ar putea fi acoperită folosind în mai mare măsură atât GNL, cât și GNC. În consecință, ar trebui să folosim mai bine și mai eficient rețelele de infrastructură energetică existente și planificate.

Pentru a finaliza piața internă a gazelor naturale, UE ar trebui să dispună de infrastructura potrivită în domeniul gazelor naturale. Trebuie dezvoltate noi capacități de transmisie pentru a asigura aprovizionarea, noi interconexiuni între statele membre, precum și noi instalații de stocare și de regazeificare. Trebuie să se ia măsuri pentru a soluționa lacunele în materie de investiții, precum și pentru a dezvolta și îmbunătăți, în același timp, rețelele naționale de transport. Noile orientări ar trebui să trateze, de asemenea, problema insulelor energetice și a lipsei interconexiunilor dintre piețele naționale ale gazelor naturale, evidente în zone cum ar fi regiunea baltică, și Europa Centrală și de Est.

Sugestii

Pe baza celor de mai sus se sugerează îndreptarea eforturilor spre:

(1) promovarea sinergiilor dintre proiectele de infrastructură ale UE în domeniul transportului și al energiei, printre altele prin încurajarea autorităților competente să acorde autorizații comune, inclusiv în domeniul mediului;

(2) dezvoltarea în continuare a rețelei existente de conducte din UE pentru a îmbunătăți conexiunile dintre UE-12 și UE-15 și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu petrol în regiunea UE-12;

(3) reducerea riscului potențial de dezastre de mediu provocate de traficul cu tancuri petroliere;

(4) promovarea rolului terminalelor regionale de GNL, acordând o atenție specială procesului de buncherare a navelor, precum și transportului feroviar și transportului cu camioane;

(5) promovarea rolului gazelor naturale ca sursă durabilă de energie;

(6) urmărirea obiectivului de integrare a piețelor și de încetare a izolării piețelor energetice;

(7) sprijinirea obiectivelor UE de creare a unor rețele naționale de transport puternice și flexibile.

AMENDAMENTE

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul  1 Propunere de regulament Considerentul 4a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (4a) Din cauza condițiilor geomorfologice și a poziției regiunilor ultraperiferice, ar trebui să se țină seama de provocarea reprezentată de autonomia energetică și aprovizionarea cu energie ale acestora, în special la identificarea proiectelor de interes comun, deoarece aceste regiuni oferă locații deosebit de bune pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile, aceasta fiind o condiție esențială pentru îndeplinirea obiectivelor europene în domeniul energiei și al schimbărilor climatice. Amendamentul  2 Propunere de regulament Considerentul 5 Textul propus de Comisie Amendamentul (5) Evaluarea cadrului TEN-E actual a arătat clar că, deși această politică a avut o contribuție pozitivă la proiectele selectate, acordându-le vizibilitate politică, nu a adus perspectiva, concentrarea și flexibilitatea necesare pentru a acoperi lacunele identificate în ceea ce privește infrastructura. (5) Evaluarea cadrului TEN-E actual a arătat clar că, deși această politică a avut o contribuție pozitivă la proiectele selectate, acordându-le vizibilitate politică, nu a adus perspectiva, concentrarea și flexibilitatea necesare pentru a acoperi lacunele identificate în ceea ce privește infrastructura; subliniază, în acest context, importanța identificării unor posibile lacune viitoare în ceea ce privește cererea și furnizarea de energie. Amendamentul  3 Propunere de regulament Considerentul 7a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (7a) Rețeaua internă de conducte a Uniunii necesită o mai bună integrare între partea sa vestică și cea estică pentru a garanta siguranța aprovizionării în întreaga Uniune. Amendamentul  4 Propunere de regulament Considerentul 7b (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (7b) Rețeaua internă de conducte a Uniunii necesită o mai bună integrare între partea sa vestică și cea estică și sud-estică pentru a garanta siguranța aprovizionării în întreaga Uniune. Amendamentul  5 Propunere de regulament Considerentul 8a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (8a) Reducerea utilizării unor mijloace riscante de transportare a petrolului, cum ar fi tancurile petroliere, este un element important pentru reducerea riscurilor de mediu asociate transportului de petrol. Amendamentul  6 Propunere de regulament Considerentul 10a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (10a) Pentru garantarea stabilității tensiunii și frecvenței trebuie acordată o atenție specială stabilității rețelelor de energie electrică europene în condițiile variabile ale furnizării într-o măsură din ce în ce mai mare de energii regenerabile volatile. În domeniul cercetării sunt necesare eforturi suplimentare pentru a compensa prin rețele inteligente, capacități de stocare și concepte inteligente de mix energetic oscilațiile energiei electrice obținute din surse regenerabile. Amendamentul  7 Propunere de regulament Considerentul 14a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (14a) Conectarea potențialului său offshore la rețeaua Uniunii este foarte importantă. Integrarea potențialului offshore al Mării Nordului, al Mării Baltice și al Mării Negre este vitală pentru dezvoltarea pieței energetice interne a Uniunii. Amendamentul  8 Propunere de regulament Considerentul 17a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (17a) Pentru a reflecta cererea din ce în ce mai mare de energie electrică până în 2020, care va fi dublă față de cea de gaze, Uniunea ar trebui să aloce fonduri pentru proiectele din domeniul energiei electrice, pentru a asigura disponibilitatea unor fonduri suficiente, în conformitate cu politica energetică pe termen lung a Uniunii, în special pentru proiectele din domeniul electrificării transportului. Amendamentul  9 Propunere de regulament Considerentul 18a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (18a) Ar trebui promovată cooperarea prin proiecte orizontale în domeniul energiei și al transporturilor în vederea dezvoltării sinergiilor cu valoare adăugată ridicată pentru Uniune. Amendamentul  10 Propunere de regulament Considerentul 19a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (19a) Planificarea și punerea în aplicare a proiectelor Uniunii în domeniul infrastructurilor energetice și al infrastructurilor de transport ar trebui coordonate pentru a genera sinergii în cazurile în care acest lucru este recomandabil din punct de vedere economic, tehnic și ambiental, acordând atenția cuvenită aspectelor aferente legate de siguranță. Amendamentul  11 Propunere de regulament Considerentul 20a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (20a) Realizarea rețelelor de infrastructură energetică nu ar trebui în niciun caz să aducă prejudicii patrimoniului european (artistic, cultural, turistic și de mediu), astfel cum se solicită și în Rezoluția Parlamentului European din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european1, în cadrul căreia Parlamentul European „îndeamnă Comisia și statele membre să adopte toate măsurile adecvate în vederea protejării patrimoniului european pentru viitoarele generații”.   _____________   1 Texte adoptate, P7_TA(2011)0407. Amendamentul  12 Propunere de regulament Considerentul 21a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (21a) Autoritățile competente ar trebui să analizeze posibilitatea de a acorda autorizații comune unor proiecte de interes comun care creează sinergii între proiectele de infrastructură ale Uniunii în domeniul energiei și cel al transporturilor. Amendamentul  13 Propunere de regulament Considerentul 21b (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (21b) În contextul planificării diverselor rețele transeuropene, ar trebui să se acorde prioritate integrării rețelelor de transport, comunicații și energie, asigurându-se exploatarea cât mai responsabilă a suprafețelor și, dacă este posibil, reutilizând porțiunile deja existente și/sau dezafectate în vederea reducerii la minimum a impactului socioeconomic, ecologic și financiar. Amendamentul  14 Propunere de regulament Considerentul 24a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (24a) Având în vedere caracterul transfrontalier al proiectelor, ar trebui prevăzute termene mai lungi pentru consultarea opiniei publice în toate statele membre participante, ținându-se cont, printre altele, de necesitatea deținerii tuturor informațiilor relevante în limbile respectivelor state membre și de diferitele proceduri din fiecare stat membru, în așa fel încât să se asigure implicarea totală a tuturor părților interesate (cetățenii afectați, autoritățile locale și regionale etc.). Justificare La fel ca în cazul transporturilor, caracterul transfrontalier al multor infrastructuri energetice reprezintă o provocare suplimentară în ceea ce privește procedura de consultare publică. Pentru a face față acestor dificultăți și pentru a atinge un grad ridicat de acceptare a proiectelor fără a amâna măsurile urgente, ar trebui stabilite termene de consultare mai lungi, care să țină seama de necesitățile rezultate din diferențele în ceea ce privește limbile și procedurile utilizate în fiecare stat membru. Amendamentul  15 Propunere de regulament Considerentul 25a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (25a) Infrastructurile energetice, în special în ceea ce privește rețelele de transport, ar trebui să fie planificate și stabilite astfel încât să se evite traversarea de către convoaiele care transportă hidrocarburi a zonelor locuite sau a zonelor adiacente acestora, pentru a elimina orice risc pentru siguranța locuitorilor. Amendamentul  16 Propunere de regulament Considerentul 29 Textul propus de Comisie Amendamentul (29) Programul energetic european pentru redresare (PERE) a demonstrat valoarea adăugată pe care o prezintă efectul de levier al acordării unor ajutoare financiare semnificative din partea Uniunii asupra atragerii de fonduri private. Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut faptul că anumite proiecte de infrastructură energetică pot necesita finanțare publică limitată pentru a atrage finanțare privată. Având în vedere criza economico-financiară și constrângerile bugetare, viitorul cadru financiar multianual trebuie să introducă forme de sprijin orientat, prin subvenții și instrumente financiare, care să atragă noi investitori în coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică, menținând în același timp contribuția bugetară a Uniunii la un nivel cât mai scăzut. (29) Programul energetic european pentru redresare (PERE) a demonstrat valoarea adăugată pe care o prezintă efectul de levier al acordării unor ajutoare financiare semnificative din partea Uniunii asupra atragerii de fonduri private. Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut faptul că anumite proiecte de infrastructură energetică pot necesita finanțare publică limitată pentru a atrage finanțare privată. Având în vedere criza economico-financiară și constrângerile bugetare, viitorul cadru financiar multianual ar trebui să introducă forme de sprijin orientat, prin subvenții, instrumente financiare și garanții de stat, care să atragă noi investitori în coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică, menținând în același timp contribuția bugetară a Uniunii la un nivel cât mai scăzut. Amendamentul  17 Propunere de regulament Considerentul 30 Textul propus de Comisie Amendamentul (30) Proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice, al gazelor și al dioxidului de carbon trebuie să fie eligibile pentru a beneficia de asistență financiară din partea UE, pentru realizarea de studii și, în anumite condiții, de lucrări, în temeiul propunerii de Regulament de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, fie sub formă de subvenții, fie sub formă de instrumente financiare inovatoare. Astfel se va asigura finanțare adaptată pentru acele proiecte de interes comun care nu sunt viabile prin prisma cadrului de reglementare existent și a condițiilor de pe piață. Un astfel de ajutor financiar va asigura sinergiile necesare cu finanțarea prin instrumente care aparțin de alte politici ale Uniunii. În special, mecanismul „Conectarea Europei” va finanța infrastructura energetică de importanță europeană, în timp ce fondurile structurale vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Astfel, cele două surse de finanțare se vor completa reciproc. (30) Proiectele de interes comun în domeniul energiei electrice, al gazelor și al dioxidului de carbon sau cele care vizează dezvoltarea și realizarea de infrastructuri energetice în scopul unei reduceri a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de asistență financiară din partea UE, pentru realizarea de studii și, în anumite condiții, de lucrări, în temeiul propunerii de Regulament de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”, fie sub formă de subvenții, fie sub formă de instrumente financiare inovatoare. Astfel se va asigura finanțare adaptată pentru acele proiecte de interes comun care nu sunt viabile prin prisma cadrului de reglementare existent și a condițiilor de pe piață. Un astfel de ajutor financiar ar trebui să asigure sinergiile necesare cu finanțarea prin instrumente care aparțin de alte politici ale Uniunii. În special, mecanismul „Conectarea Europei” va finanța infrastructura energetică de importanță europeană, în timp ce fondurile structurale vor finanța rețelele inteligente de distribuție a energiei de importanță locală sau regională. Astfel, cele două surse de finanțare se vor completa reciproc. Justificare În conformitate cu Cartea albă privind transporturile, UE are obiectivul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor. Pentru a putea atinge acest obiectiv, este necesar sprijinul financiar pentru dezvoltarea și realizarea infrastructurilor pentru energie electrică, hidrogen și alte surse de energie care contribuie la reducerea emisiilor atât în marile aglomerări urbane, cât și în transportul pe distanțe mari. Amendamentul  18 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera c – liniuța 6a (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   - crearea de posibilități pentru utilizarea unui volum semnificativ mai mare de aplicații electrice cu emisii reduse de carbon, precum vehiculele electrice, prin intervenții tehnice avansate și intervenții pe piață; Amendamentul  19 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera d Textul propus de Comisie Amendamentul (d) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul petrolului care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puțin unul din următoarele trei criterii specifice: (d) în ceea ce privește proiectele referitoare la transportul petrolului care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la următoarele trei criterii specifice: - siguranța aprovizionării, prin reducerea dependenței de o singură sursă sau rută de aprovizionare; siguranța aprovizionării, prin reducerea dependenței de o singură sursă sau rută de aprovizionare și printr-o mai bună conectivitate; - utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor prin reducerea riscurilor la adresa mediului;   utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor prin reducerea riscurilor la adresa mediului, în special prin reducerea gradului de utilizare a unor mijloace riscante de transport al petrolului, cum ar fi tancurile petroliere; - interoperabilitate; - interoperabilitate; Amendamentul  20 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 Textul propus de Comisie Amendamentul (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, Comisia poate desemna un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. (1) Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de punerea în aplicare, iar autoritățile naționale, locale sau regionale nu se pot pune de acord în timp util, Comisia poate desemna un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori. Amendamentul  21 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 Textul propus de Comisie Amendamentul (3) Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat(ă) pentru proiectul (proiectele) respectiv(e). (3) Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat(ă) pentru proiectul (proiectele) respectiv(e). Anterior desemnării sale, coordonatorul european sau candidații la această funcție sunt audiați de comisia de specialitate a Parlamentului European. Amendamentul  22 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 1 Textul propus de Comisie Amendamentul În vederea respectării termenelor stabilite la articolul 11 și reducerii poverii administrative legate de finalizarea proiectelor de interes comun, statele membre iau măsurile necesare pentru fluidizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului în termen de nouă luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din legislația Uniunii. În vederea respectării termenelor stabilite la articolul 11 și reducerii poverii administrative legate de finalizarea proiectelor de interes comun, statele membre iau măsurile necesare pentru fluidizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului în termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din legislația Uniunii. Amendamentul  23 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 5 Textul propus de Comisie Amendamentul (5) Pentru proiectele care traversează frontierele a două sau mai multe state membre, consultările publice organizate în conformitate cu alineatul (4) în fiecare stat membru implicat au loc în termen de cel mult două luni de la începerea primei consultări publice într-unul din statele membre respective. (5) Pentru proiectele care traversează frontierele a două sau mai multe state membre, consultările publice organizate în conformitate cu alineatul (4) în fiecare stat membru implicat au loc în termen de cel mult patru luni de la începerea primei consultări publice într-unul din statele membre respective. Consultările au loc în limbile oficiale ale statelor membre în cauză. Justificare Precum în cazul transporturilor, caracterul transfrontalier al multor infrastructuri energetice reprezintă o provocare suplimentară în ceea ce privește procedura de consultare publică. Pentru a atinge un grad ridicat de acceptare a proiectelor fără amânarea măsurilor urgente, ar trebui stabilite termene de consultare mai lungi în cazul proiectelor transfrontaliere. Amendamentul  24 Propunere de regulament Articolul 17 – teza introductivă Textul propus de Comisie Amendamentul Comisia instituie o platformă privind transparența infrastructurilor, ușor accesibilă publicului larg. Platforma conține următoarele informații: Comisia instituie o platformă privind transparența infrastructurilor disponibilă pe internet în limbile oficiale ale UE, ușor accesibilă publicului larg. Platforma conține următoarele informații: Amendamentul  25 Propunere de regulament Articolul 17 – litera ca (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ca) informații privind lista actualizată a proiectelor de interes comun; Amendamentul  26 Propunere de regulament Articolul 17 – litera cb (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (cb) informații privind activitatea grupurilor regionale, inclusiv linkuri către activitatea grupurilor regionale. Amendamentul  27 Propunere de regulament Anexa I – partea 4 – punctul -10 (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   -10. Rețea de infrastructuri pentru punerea la dispoziție a unor surse de energie în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon din domeniul transporturilor:   dezvoltarea și realizarea unor rețele de infrastructuri pentru furnizarea de energie care contribuie la reducerea emisiilor în sectorul transporturilor (hidrogen, vehicule electrice, stații de schimbare a bateriilor) atât în marile aglomerări urbane, cât și de-a lungul coridoarelor de transport.   State membre implicate: toate; Justificare Este important ca în cadrul orientărilor privind TEN-E să fie abordate, printre altele, crearea și realizarea infrastructurilor de furnizare de energie care contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor. Există exemple concrete de astfel de infrastructuri, printre care stațiile de încărcare cu hidrogen și sistemul de schimbare a bateriilor electrice, proiect inovator care a fost finanțat recent din fondurile TEN-T (Infrastructură europeană ecologică de transport pentru vehicule electrice). Amendamentul  28 Propunere de regulament Anexa II – punctul 1 – litera ea (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (ea) infrastructura aferentă alimentării cu energie electrică a vehiculelor electrice sau hibride; Amendamentul  29 Propunere de regulament Anexa II – punctul 1 – litera eb (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (eb) instalații portuare de alimentare a navelor care staționează în port cu energie electrică produsă la țărm în loc de energie electrică produsă la bord cu motoare proprii. Amendamentul  30 Propunere de regulament Anexa III – partea 1 – punctul 1 – paragraful 3a (nou) Textul propus de Comisie Amendamentul   (3a) Fiecare grup publică pe internet ordinea de zi și procesele-verbale ale reuniunilor sale. Amendamentul  31 Propunere de regulament Anexa IV – punctul 4 – litera fa (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (fa) crearea de posibilități pentru utilizarea unui volum semnificativ mai mare de aplicații electrice cu emisii reduse de carbon, precum vehiculele electrice, prin intervenții tehnice avansate și intervenții pe piață; Amendamentul  32 Propunere de regulament Articolul IV – punctul 5 – litera c Textul propus de Comisie Amendamentul (c) utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor se măsoară prin evaluarea gradului în care proiectul folosește infrastructura deja existentă și contribuie la reducerea la minimum a presiunii și a riscurilor pentru mediu și climă. (c) utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor se măsoară prin evaluarea gradului în care proiectul folosește infrastructura deja existentă și contribuie la reducerea la minimum a presiunii și a riscurilor pentru mediu și climă, de exemplu prin substituirea mijloacelor riscante de transport al petrolului, cum ar fi tancurile petroliere, cu moduri de transport mai puțin riscante. Amendamentul  33 Propunere de regulament Anexa VI – punctul 3 – litera da (nouă) Textul propus de Comisie Amendamentul   (da) posibilitatea de a depune reclamații sau de a introduce recurs la autoritățile competente. Justificare Pentru a consolida legitimitatea proiectelor și pentru a asigura o acceptare mai largă a acestora, este important să se specifice posibilele căi de atac, precum și autoritățile competente.