Procedură : 2013/2066(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0349/2013

Texte depuse :

A7-0349/2013

Dezbateri :

PV 09/12/2013 - 21
CRE 09/12/2013 - 21

Voturi :

PV 10/12/2013 - 9.1

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0545

RAPORT     
PDF 240kWORD 192k
25 octombrie 2013
PE 516.873v03-00 A7-0349/2013

referitor la aspectele de gen ale Cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor

(2013/2066(INI))

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Raportoare: Lívia Járóka

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la aspecte de gen ale Cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor

(2013/2066(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 14, 15, 21, 23, 24, 25, 34 și 35,

–   având în vedere dreptul internațional al drepturilor omului, în special Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; Declarația ONU din 1992 privind drepturile persoanelor care fac parte din minorități naționale sau etnice, religioase și lingvistice; Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,

–   având în vedere convențiile europene care protejează drepturile omului și libertățile fundamentale, în special Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ECHR); Carta socială europeană și recomandările aferente ale Comitetului European al Drepturilor Sociale; Convenția-cadru pentru protejarea minorităților naționale a Consiliului Europei și Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice,

–   având în vedere articolele 2, 3 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 8, 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și concluziile Consiliului European din 24 iunie 2011,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategiile naționale de integrare a romilor: o primă etapă în punerea în aplicare a cadrului UE” (COM(2012)0226),

–   având în vedere Propunerea de recomandare a Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (COM(2013)0460),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Progrese înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor” (COM(2013)0454),

–   având în vedere Directiva 2000/43/CE(1) a Consiliului din 29 iunie 2000 de aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică,

–   având în vedere Directiva 2000/78/CE(2) a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă,

–   având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426),

–   având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2006 referitoare la situația femeilor de etnie romă în Uniunea Europeană(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la Strategia UE privind incluziunea romilor(4),

–   având în vedere analiza rezultatelor sondajului privind romii, defalcate pe gen efectuată de Agenția UE pentru drepturile fundamentale (ADF) în urma unei solicitări în temeiul articolului 126,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0349/2013),

A. întrucât strategia pentru egalitate între femei și bărbați 2010-2015 impune Comisiei „să sprijine promovarea egalității de gen în punerea în aplicare a tuturor aspectelor ale Strategiei Europa 2020” și întrucât concluziile Consiliului privind Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) solicită ca „o perspectivă de gen să fie aplicată în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor pentru promovarea incluziunii romilor”;

B.  întrucât femeile de etnie romă se confruntă adesea cu o discriminare multiplă și intersectorială pe motive de gen și origine etnică - mai intensă decât cea împotriva bărbaților romi sau a femeilor care nu sunt de etnie romă - și au un acces limitat la locuri de muncă, educație, sănătate, servicii sociale și la procesul decizional; întrucât femeile rome sunt adesea victime ale rasismului, prejudecăților și stereotipurilor, ceea ce are un impact negativ asupra integrării or reale;

C. întrucât femeile de etnie romă sunt supuse tradițiilor patriarhale și sexiste care le împiedică să își exercite libertatea de alegere în aspecte fundamentale ale vieții precum educația, munca, sănătatea sexuală și reproductivă și chiar căsătoria; întrucât discriminarea împotriva femeilor rome nu poate fi justificată prin tradiție, cu trebuie contracarată, respectând tradiția și diversitatea;

D. întrucât riscul de sărăcie pentru femeile de etnie romă îl depășește pe cel al bărbaților de etnie romă și întrucât familiile de romi cu patru sau mai mulți copii sunt supuse unui risc mai mare de sărăcie în UE;

E.  întrucât indicatorii folosiți în comun tind să neglijeze probleme precum sărăcia persoanelor încadrate în muncă, sărăcia energetică, violența împotriva femeilor și a fetelor, sărăcia familiilor numeroase și a părinților singuri, sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială a femeilor;

F.  întrucât femeile de etnie romă mai în vârstă sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie din cauza faptului că majoritatea au lucrat în economia informală fără remunerație sau afiliere la securitatea socială;

G. întrucât o majoritate covârșitoare de adulți de etnie romă clasificați ca „inactivi” este formată din femei și, parțial din cauza tradiționalei diviziuni a muncii între femei și bărbați și din cauza rasismului și a sexismului care există pe piețele europene ale muncii, numărul femeilor de etnie romă de vârstă activă încadrate în câmpul muncii cu remunerație este de doar jumătate din cel al bărbaților de etnie romă, cifrele fiind similare în ceea ce privește activitățile independente;

H. întrucât datele provenite din toate țările arată că femeile de etnie romă se confruntă cu o excluziune gravă în domeniul ocupării forței de muncă, precum și cu discriminarea la locul de muncă atunci când se află în căutarea unui loc de muncă sau când sunt angajate; întrucât femeile de etnie romă rămân, de asemenea, excluse de la economia formală, fiind constrânse de oportunitățile limitate de educație, de locuințele inadecvate, de asistența medicală precară, de rolurile tradiționale de gen și de marginalizarea generală, precum și de discriminarea din partea comunităților majoritare; întrucât rapoartele naționale privind implementarea Cadrului UE pentru SNIR nu se axează suficient pe aspectul egalității de gen;

I.   întrucât este cu mult mai greu pentru mamele cu familii numeroase sau mamele singure să lucreze departe de casele și familiile lor din zone rurale dezavantajate;

J.   întrucât rata alfabetizării și performanțele educaționale ale femeilor de etnie romă sunt mult sub cele ale bărbaților de etnie romă și ale femeilor de alte etnii și întrucât majoritatea fetelor de etnie romă părăsesc timpuriu școala, iar o parte semnificativă a acestora nu au frecventat niciodată școala;

K. întrucât criza economică a avut un impact negativ asupra sănătății și a bunăstării femeilor de etnie romă, agravându-le situația inacceptabilă îndelungată, peste un sfert dintre toate femeile de etnie romă fiind limitate în activitățile lor zilnice de probleme de sănătate;

L.  întrucât nerespectarea unor drepturi cuprinzătoare sexuale și de reproducere, inclusiv accesul la contracepție, constituie un obstacol în calea emancipării femeilor de etnie romă și a egalității de gen și conduce la sarcini neplanificate, inclusiv în rândul adolescentelor, care distrug oportunitățile de educație și de muncă ale fetelor; întrucât maternitatea timpurie este în mare parte o consecință a lipsei unui acces adecvat la servicii sociale și a structurilor neadecvate de sănătate care nu au abordat necesitățile femeilor de etnie romă;

M. întrucât criza economică a avut un impact negativ asupra sănătății și a bunăstării femeilor de etnie romă, agravându-le situația inacceptabilă îndelungată, peste un sfert dintre toate femeile de etnie romă nu sunt conștiente de cele mai multe dintre drepturile lor, fiind limitate în activitățile lor zilnice de probleme de sănătate;

N. întrucât femeile și fetele de etnie romă sunt în mod disproporționat afectate de mai multe boli – inclusiv HIV/SIDA –, dar pe lista de priorități programele de prevenire pentru ele se află la nivel inferior și sunt subfinanțate, iar accesibilitatea examinărilor rămâne scăzută;

O. întrucât sărăcia extremă, inegalitatea de gen și discriminarea internă expun femeile rome la un risc mai ridicat de trafic, prostituție, violență casnică și exploatare, creând totodată obstacole pentru accesul la protecție;

P.  întrucât un număr mare de femei de etnie romă a fost victima violenței domestice aplicate de soții, socrii lor și de alți membrii ai familiei; întrucât o mare majoritate a cazurilor de violență și de abuzuri ale drepturilor omului îndreptate împotriva femeilor de etnie romă rămân neraportate din cauza faptului că violența este încă acceptată în societățile patriarhale ca o exercitare legală a puterii, dar și pentru că cei care comit actele de violență împotriva femeilor sunt rareori trași la răspundere pentru actele lor, ceea ce descurajează femeile de la a solicita asistență juridică;

Q. întrucât acte de violență împotriva femeilor rome sunt comise frecvent de autorități din toate statele membre, în forma unei discriminări profunde și a unor încălcări clare ale Convenției europene a drepturilor omului, discriminare care poate lua diferite forme, cum ar fi colectarea și păstrarea în registre a datelor privind adulții și copiii de etnie romă doar din motive etnice, sau expulzarea a sute de oameni fără a le oferi o alternativă adecvată de locuit sau un sprijin corespunzător, ceea ce constituie acte rușinoase și crude, care ignoră cu desăvârșire obligațiile internaționale ale statelor membre în materie de drepturile omului;

R.  întrucât toate instituțiile și statele membre ale UE sunt responsabile de eradicarea violenței împotriva femeilor și a fetelor și, de asemenea, de stoparea impunității, aducând în fața justiției pe autorii infracțiunilor inspirate de ură, discursurilor de incitare la ură, discriminării și ai actelor de violență împotriva femeilor și fetelor de etnie romă;

S.  întrucât Directiva 200/43/CE interzice discriminarea pe motive de rasă sau origine etnică; întrucât Comisia a introdus aproximativ 30 de proceduri în nerespectarea obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus în mod corespunzător Directiva privind egalitatea de rasă în legislația lor națională;

1.  subliniază că SNIR trebuie să se axeze pe autonomizarea femeilor de etnie romă, astfel încât acestea să preia controlul asupra propriei vieți, devenind agenți vizibili ai schimbării în cadrul comunităților lor și făcându-și auzită vocea pentru a influența politicile și programele care le afectează, și trebuie să se axeze, de asemenea, pe creșterea rezilienței socioeconomice a femeilor de etnie romă, cu alte cuvinte, pe capacitatea lor de a se adapta la un mediu economic în rapidă schimbare, prin realizarea de economii și prin prevenirea deprecierii bunurilor;

2.  salută Raportul Comisiei din 2012 privind evoluția din acest domeniu(5) și propunerea de Recomandare a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(6), în special în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă, locuințele, educația și asistența medicală, prin care solicită statelor membre să introducă acțiuni pozitive și să includă strategiile de integrare a romilor în măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale;

3.  solicită statelor membre care au primit, în plus, în cadrul semestrului european, recomandări specifice pentru fiecare țară cu privire la aspecte legate de romi, să le aplice rapid și să combată discriminarea, inclusiv la locul de muncă, să implice societatea civilă, inclusiv organizațiile romilor, în procesul decizional și să aloce nu numai fonduri ale Uniunii, ci și fonduri naționale și alte fonduri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin strategiile naționale de integrare a romilor;

4.  regretă că, în ciuda adoptării rezoluției sale referitoare la situația femeilor de etnie romă în 2006, precum și a celor 10 Principii comune de bază privind incluziunea romilor de către Consiliu, unul dintre principii referindu-se la sensibilizarea cu privire la aspectele de gen, situația vulnerabilă a femeilor de etnie romă și nomade a rămas, în practică, neabordată de factorii de decizie europeni și naționali,

5.  subliniază că eficiența cadrului UE pentru SNIR ar putea fi crescută semnificativ printr-o implicare mai mare a Comisiei, pe baza potențialului de a îmbunătăți calitatea reglementărilor și a altor instrumente, de a încuraja o mai mare coerență politică și de a promova obiectivele generale ale cadrului;

6.  solicită statelor membre să elaboreze planuri naționale de acțiune în cele patru domenii prioritare esențiale: sănătate, locuințe, ocuparea forței de muncă și educație cu obiective și ținte specifice, finanțare, indicatori și termene; să evalueze progresele prin măsurarea rezultatelor obținute în cadrul punerii în aplicare;

7.  solicită guvernelor statelor membre și autorităților locale să implice femeile rome, prin organizațiile femeilor, ONG-urile pentru romi și părțile interesate relevante, în pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea SNIR, și să creeze legături între organismele pentru egalitatea de gen, organizațiile pentru drepturile femeilor și strategiile de incluziune socială; solicită, de asemenea, Comisiei, să abordeze egalitatea de gen într-o manieră coerentă la implementarea Strategiei UE 2020 și a programelor naționale de reformă;

8.  solicită Comisiei să prezinte un „grafic” al evoluției procesului UE de incluziune a romilor, care să prezinte realizările, obiectivele, măsurile specifice utilizate pentru atingerea obiectivelor, situația măsurilor de implementare și următorii pași;

9.  invită statele membre să combată segregarea teritorială, evacuările forțate și lipsa de locuințe cu care se confruntă bărbații și femeile rome și să stabilească politici eficiente și transparente în materie de locuințe;

10. invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile fundamentale ale femeilor și copiilor de etnie romă sunt respectate și - inclusiv prin campanii de sensibilizare - că femeile și fetele rome sunt conștiente de drepturile lor în temeiul legislației naționale în vigoare privind egalitatea de gen și discriminarea, precum și să combată în continuare tradițiile patriarhale și sexiste;

11. solicită Comisiei să specifice împărțirea instituțională a sarcinilor și responsabilităților în rândul organizațiilor, forumurilor și organismelor implicate și să definească în mod clar rolul acestor actori, cum ar fi Grupul operativ privind romii din cadrul CE, rețeaua de puncte naționale de contact, Platforma europeană a romilor, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și grupul său de lucru ad hoc privind integrarea romilor, în ceea ce privește supravegherea, controlul și coordonarea cadrului UE pentru SNIR;

12. solicită Comisiei să sprijine SNIR prin urmărirea unor indicatori comuni, comparabili și fiabili și elaborarea unui tablou de bord cu indicatorii UE privind integrarea romilor cu scopul de a prezenta date clare și lipsite de ambiguitate, pe baza cărora pot fi măsurate progresele, precum și să îndeplinească cerința de monitorizare eficientă;

13. solicită statelor membre să se asigure că măsurile de austeritate nu au un impact disproporționat asupra femeilor de etnie romă și nomade, și că deciziile cu privire la buget sunt susținute de principii ale drepturilor omului;

14. solicită Comisiei să îndemne statele membre să prezinte indicatori de rezultat, situații și obiective numerice principale în strategiile lor naționale pentru principalele domenii prioritare, pe baza cărora progresele pot fi măsurate;

15. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că se colectează date defalcate în funcție de gen și etnie în toate administrațiile, care să fie utilizate ca bază pentru elaborarea de politici; subliniază că datele trebuie colectate în conformitate cu principiile relevante ale drepturilor omului;

16. solicită statelor membre să potrivească angajamentele lor cu privire la politicile naționale cu alocarea de resurse financiare adecvate pentru punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, precum și să reflecte strategiile lor de integrare în politicile bugetare naționale;

17. solicită Comisiei și statelor membre să instituie un cadru adecvat pentru consultare, învățare reciprocă și schimb de experiențe între factorii de decizie și organizațiile care luptă pentru drepturile romilor, precum și să inițieze un dialog structurat pentru a include organizațiile și ONG-urile care luptă pentru drepturile romilor în planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor europene, naționale și locale de integrare a romilor;

18. solicită statelor membre să asigure egalitatea în ceea ce privește drepturile civile și accesul egal la servicii de sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și cazare care respectă drepturile omului, principiul nediscriminării și sunt compatibile cu nomadismul atunci când este cazul;

19. solicită Comisiei și statelor membre să includă instrumentele investițiilor teritoriale integrate și al dezvoltării locale gestionate de comunitate în contractele lor de parteneriat, să le mobilizeze în favoarea microregiunilor subdezvoltate și a teritoriilor defavorizate, precum și să includă dezvoltarea locală gestionată de comunitate în setul de programe operaționale care urmează să fie dezvoltat;

20. solicită Comisiei și statelor membre să asigure adoptarea și punerea în aplicare a unei legislații specifice și cuprinzătoare privind combaterea discriminării în conformitate cu standardele internaționale și europene în toate statele membre, asigurându-se că organismele responsabile cu combaterea discriminării sunt dotate pentru a promova tratamentul egal și mecanismele de reclamații accesibile femeilor și fetelor de etnie romă;

21. solicită statelor membre să pună un accent mai mare pe aspectele teritoriale ale incluziunii sociale în strategiile lor naționale și să vizeze cele mai defavorizate microregiuni prin programe de dezvoltare complexe și integrate;

22. solicită statelor membre să se axeze, de asemenea, pe dimensiunea urbană a politicii de coeziune, acordând o atenție specială orașelor care sunt disproporțional afectate de dezechilibrele sociale, cum ar fi șomajul, excluziunea socială și polarizarea și să le sprijine în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii lor cu scopul de a exploata eventuala lor contribuție la creșterea economică, precum și să consolideze legăturile dintre zonele urbane și rurale în vederea promovării dezvoltării favorabile incluziunii;

23. invită statele membre să consolideze integrarea dimensiunii de gen atunci când implementează SNIR, prin aplicarea unei perspective a egalității de gen în toate politicile și practicile care afectează femeile rome și lege implementarea acestora de strategiile existente de egalitate de gen, în special prin eliminarea discrepanțelor de salarizare și de pensii între femei și bărbați în comunitățile rome, precum și prin stabilirea eradicării violenței împotriva femeilor și fetelor ca obiectiv explicit și prin luarea de măsuri concrete în acest sens;

24. invită Consiliul, Comisia și statele membre să se asigure că măsurile specifice referitoare la drepturile femeilor și la integrarea perspectivei de gen sunt incluse în SNIR, că țin cont de perspectiva de gen și de situația de discriminare multiplă și intersectorială cu care se confruntă femeile rome, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuințele și educația, și că evaluarea și monitorizarea anuală realizată de Comisie și, în special, cea realizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale, țin seama de drepturile femeilor și de perspectiva egalității de gen în fiecare secțiune a SNIR; solicită ca informațiile obținute astfel să fie prezentate Parlamentului European;

25. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că SNIR reflectă drepturile și nevoile specifice ale femeilor rome și să dezvolte indicatori concreți pentru implementarea, urmărirea și monitorizarea lor, bazați, de exemplu, pe indicele de dezvoltare în funcție de gen al Programului Națiunilor Unite pentru dezvoltare(IDG), care prezintă aspecte cum ar fi durata vieții și sănătatea, cunoștințele și standarde decente de viață, precum și indicele autonomizării de gen (IAG), care include participarea politică și participarea la procesul decizional politic, participarea economică și participarea la procesul decizional economic și puterea asupra resurselor economice; solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze bugetarea de gen ca instrument pentru integrarea dimensiunii de gen;

26. solicită statelor membre să dezvolte un cadru național de monitorizare și evaluare pentru SNIR care să includă aspecte precum monitorizarea bugetară și alte forme de monitorizare ale societății civile (realizate de ONG-uri, de rețele de ONG-uri sau de organizații tutelare), evaluări realizate de experți (experți independenți cu expertiză dovedită în domeniu) și monitorizarea admiistrativă;

27. solicită Comisiei și statelor membre să realizeze evaluări de impact de gen atunci când concep măsurile specifice în cadrul strategiilor lor naționale de integrare a romilor;

28. solicită Comisiei să introducă instrumente mai eficace pentru măsurarea situației socioeconomice reale a femeilor de etnie romă, de exemplu incluzând cuantificarea „economiei vieții” și recunoașterea economiei informale în proiectele sale „dincolo de PIB”; mai mult, solicită Comisiei să dezvolte și să monitorizeze indicatori specifici genului pentru SNIR și politicile de incluziune socială;

29. invită ONG-urile care activează în domeniu în statele membre să elaboreze planuri de acțiune personalizate pentru a ajuta femeile și tinerii să-și găsească locuri de muncă, pentru a oferi consiliere psihologică,încurajând populația romă să participe la educație și formare profesională și identificând aptitudinile și abilitățile personale, pentru a îmbunătăți incluziunea socială pe piața muncii; să ofere mediere între furnizorii de cursuri de calificare/recalificare și angajatori, pe de o parte, și femeile de etnie romă/populația romă, pe de altă parte; să stimuleze integrarea educațională al femeilor și fetelor de etnie romă, prin acordarea de subvenții și de burse școlare, respectând totodată principiul șanselor egale, ținând seama de faptul că fetele se căsătoresc la o vârstă mai mică decât băieții;

30. solicită statelor membre ca în măsurile lor să vizeze în mod explicit femeile de etnie romă aflate în situații socioeconomice extrem de defavorizate și să se axeze în același timp și pe grupurile expuse riscurilor prin prevenirea și eliminarea sărăciei;

31. solicită statelor membre să crească numărul și vizibilitatea programelor pentru romi și nomazi și a beneficiarilor acestora, inclusiv sprijinul specific acordat organizațiilor pentru romi și nomazi care acționează în vederea promovării autonomizării femeilor și a accesului ONG-urilor la fonduri structurale;

32. solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze mecanisme financiare pentru sprijinirea monitorizării societății civile și a comunității în ceea ce privește politica de incluziune socială, inițiativele și proiectele cu privire la femeile de etnie romă sau nomade;

33. solicită Comisiei și statelor membre să introducă un obiectiv de reducere a sărăciei în rândul copiilor în procesul de integrare a romilor la nivelul UE, să integreze drepturile copiilor în măsurile de incluziune socială, să monitorizeze progresul din perspectiva sărăciei în rândul copiilor, precum și să identifice și să dezvolte acțiuni prioritare în domeniu;

34. subliniază faptul că prevenirea marginalizării trebuie să înceapă din copilărie; consideră că este esențial să se adopte o abordare care să vizeze generații diferite de femei pentru a pune capăt transmiterii sărăciei de la o generație la alta;

35. solicită statelor membre să includă în strategiile lor naționale de integrare a romilor programe adaptate pentru incluziunea activă a femeilor de etnie romă pe piața muncii, prin garantarea accesului femeilor și fetelor de etnie romă la programe educaționale de înaltă calitate și prin asigurarea disponibilității învățării pe tot parcursul vieții pentru a dobândi aptitudinile cerute pe piață; solicită statelor membre să includă obiectivul orizontal al consolidării capacităților și autonomizării femeilor rome în toate sectoarele prioritare ale SNIR și să promoveze participarea politică la nivel european prin susținerea participării active a femeilor rome la nivel local, național și european;

36. solicită statelor membre să instituie măsuri pozitive de acțiune pentru a facilita accesul la locuri de muncă în administrația publică pentru femeile și bărbații de etnie romă;

37. solicită statelor membre să elaboreze măsuri speciale pentru familiile numeroase (cu patru sau mai mulți copii) și cele cu părinți singuri, care să faciliteze intrarea pe piața muncii printr-o serie de acorduri sociale adaptate, să extindă facilitățile de îngrijire a copiilor și să asigure integrarea copiilor de etnie romă în școlile locale și în centrele de îngrijire a copiilor, precum și accesul lor deplin și egal la învățământul obligatoriu, contracarând astfel excluziunea socială și ghetoizarea;

38. invită statele membre să asigure pentru copiii romi un acces egal la servicii de calitate și accesibile de îngrijire a copiilor și educație preșcolară, la servicii de dezvoltare pentru copii și de educație în parteneriat cu părinții, pentru a reintroduce obiectivele de la Barcelona privind îngrijirea copiilor și a dezvolta servicii de îngrijire accesibile, la prețuri rezonabile și de înaltă calitate pe parcursul întregului ciclului de viață;

39. solicită statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni concedierea lucrătoarelor în timpul sarcinii sau al maternității și să ia în considerare recunoașterea creșterii copiilor ca perioadă care contează la drepturi de pensionare;

40. invită statele membre să examineze obstacolele din calea practicării unei munci independente cu care se confruntă femeile rome, pentru a permite o înregistrare accesibilă, rapidă și ieftină a femeilor rome antreprenor și pentru a dezvolta sisteme de microcreditare pentru afacerile mici debutante și proceduri administrative favorabile antreprenorilor, care să includă asistență tehnică, măsuri de susținere și licențe speciale pentru recunoașterea unor locuri de muncă sezoniere și temporare ca „muncă plătită” care contribuie la asigurările sociale; îndeamnă, de asemenea, statele membre și autoritățile locale să mobilizeze instrumentul european de microfinanțare pentru ocuparea forței de muncă și incluziune;

41. solicită statelor membre să elaboreze măsuri specifice și orientate spre integrare în domeniul sprijinirii șomerilor (de exemplu, reformare, crearea de locuri de muncă și plasamentul prin suplimentarea salariilor, sprijinirea plății contribuțiilor la asigurările sociale, stimulări fiscale etc.) – în locul accentului actual, aproape exclusiv pus pe programele de lucru publice;

42. solicită susținerea și promovarea integrării populației de etnie romă pe piața muncii; observă că, pentru a diferenția serviciile și măsurile de administrare a muncii și pentru a dezvolta procese de îndrumare, este nevoie de personal de sprijin și de responsabili de caz de origine romă;

43. solicită Comisiei și statelor membre să creeze un sistem specific de îndrumare și de asistență școlară pentru tinerii romi, prin intermediul educației publice și al serviciilor sociale, de la vârsta preșcolară până la universitate, acordând o atenție deosebită aspectelor legate de gen;

44. invită statele membre să folosească integral oportunitățile oferite de Fondurile Structurale, în special de Fondul Social European (FSE) pentru a îmbunătăți perspectivele de educație, și angajare ale romilor, astfel încât aceștia să aibă șanse reale de incluziune socială și de ieșire din sărăcie; îndeamnă statele membre să monitorizeze progresele în mod regulat, în special în ceea ce privește educația și formarea tinerilor romi, mai ales a femeilor;

45. invită statele membre să combată stereotipurile, pentru a împiedica anatemizarea acestui grup etnic, anatemizare care descurajează angajatorii să angajeze etnici romi și care conduce la discriminare în cadrul administrației publice și în școli și are un impact negativ asupra relațiilor cu autoritățile și asupra căutării unui loc de muncă;

46. reiterează faptul că diferențele în materie de educație în rândul romilor au o dimensiune de gen importantă, rata de alfabetizare a femeilor rome fiind în medie de 68%, comparativ cu 81% pentru bărbații romi, iar rata de școlarizare în învățământul primar fiind de doar 64% pentru fetele rome, diferență prezentă și la nivelul ratelor de înscriere la cursurile de calificare profesională; observă, cu toate acestea, că există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește aceste statistici;

47. solicită statelor membre să elaboreze programe specifice pentru ca fetele și tinerele de etnie romă să continue școala primară, secundară sau învățământul superior, și instituie acțiuni speciale pentru mamele adolescente și pentru fetele care au părăsit timpuriu școala și să sprijine urmarea fără întrerupere a studiilor, subvenționând încadrarea lor în câmpul muncii și oferind formare la locul de muncă solicită, de asemenea, statelor membre și Comisiei să ia în considerare aceste măsuri în cadrul coordonării și evaluării SNIR;

48. solicită statelor membre să elaboreze strategii de combatere a discriminării pentru a preveni și a condamna comportamentele rasiste în cadrul serviciilor publice și pe piața muncii, în special asigurându-se că drepturile femeilor și bărbaților de etnie romă pe piața muncii sunt respectate strict;

49. solicită Comisiei și statelor membre să investească resurse în atragerea „cursanților netradiționali” pentru a-și continua pregătirea școlară, și să ofere sprijin ONG-urilor și programelor al căror obiectiv este încurajarea integrării cursanților netradiționali în sistemul educativ și în programe de învățare destinate adulților;

50. solicită statelor membre să promoveze rețelele de studenți de etnie romă, să încurajeze solidaritatea între aceștia, să crească vizibilitatea cazurilor de succes și să contracareze izolarea studenților de etnie romă;

51. solicită statelor membre să încurajeze participarea familiilor de etnie romă în școli, să evalueze școlile în care studiază copiii și tinerii romi și să facă toate modificările necesare pentru a asigura integrarea educațională și realizarea tuturor; subliniază că ar trebui să existe măsuri specifice pentru fetele de etnie romă, pe baza cazurilor de succes, recunoascute de comunitatea academică;

52. solicită Comisiei și statelor membre să aloce fonduri pentru construirea de școli și grădinițe cu mai mult locuri, astfel încât copiii romi să poată participa la ore împreună cu copiii de ale etnii, fără a fi discriminați și exluși din procesul educațional sau respinși de profesori ca urmare a originii lor etnice;

53. solicită Comisiei și statelor membre să introducă cursuri de pregătire sistematice pentru furnizorii de servicii sociale și programe medicale, vizând aspectele de gen și particularitățile culturale;

54. subliniază că educația fetelor rome contribuie în multiple moduri la îmbunătățirea vieții romilor, fiind de altfel, și una dintre condițiile esențiale pentru creșterea potențialului de angajare a femeilor rome, pentru facilitarea accesului acestora la piața forței de muncă și pentru asigurarea unor venituri sigure; educația romilor, și este, de asemenea, esențială în eliminarea sărăciei și a excluziunii sociale; observă, de asemenea, că o mai bună cunoașterea a culturii rome în rândul profesorilor ar putea contribui la reducerea excluziunii; solicită, prin urmare, statelor membre să combată segregarea, să asigure o educație mai incluzivă și mai accesibilă și metode de predare care să țină cont de diferențele culturale, implicând asistenți școlari și părinți de origine romă, și tratând ca prioritate corelarea între îmbunătățirea abilităților profesionale și cerințele de pe piața forței de muncă;

55. solicită Comisiei și statelor membre să identifice femeile de etnie romă ca grup-țintă al inițiativelor lor în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește bolile care sunt puternic legate de sistemul endocrin al femeilor și/sau sărăcie, precum osteoporoză, probleme musculo-scheletice și boli ale sistemul nervos central; în plus, le îndeamnă să facă pe deplin accesibile depistarea și prevenirea cancerului mamar și cervical – inclusiv vaccinuri împotriva HPV –, și să aibă ca obiectiv inițierea de asistență medicală pentru femeile însărcinate care se află deja în primul lor trimestru de sarcină;

56.  invită statele membre să asigure accesul la sănătate, în special prin participarea ONG-urilor pentru femeile rome la proiectarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate, și să se asigure că femeile și fetele de etnie romă pot face propriile alegeri cu privire la sexualitatea lor, la sănătate, și la maternitate, prin promovarea planificării familiale, a accesului la o gamă completă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă și de educație sexuală, și prin protejarea copiilor și adolescenților de abuzuri sexuale și căsătorii timpurii, prevenind mortalitatea infantilă și maternă, precum și fenomenul de sterilizare forțată;

57. solicită statelor membre să faciliteze și să promoveze o participare egală a femeilor și bărbaților aparținând comunităților de romi la conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea de programe pentru prevenirea bolilor, tratament, îngrijire și sprijin, precum și la reducerea stigmatizării și a discriminării din sistemul medical;

58. solicită statelor membre și autorităților regionale și locale, să elaboreze și să aplice practici care să garanteze că toate femeile de etnie romă, inclusiv cele care aparțin comunităților cele mai excluse, au acces la servicii de asistență medicală primară, de urgență și preventivă; și să garanteze acțiuni de formare destinate să elimine prejudiciile împotriva populației rome, destinate lucrătorilor din sectorul asistenței sanitare;

59. solicită statelor membre să ancheteze, să interzică și să urmărească în justiție discriminarea directă și indirectă împotriva femeilor de etnie romă care își exercită drepturile fundamentale și accesează servicii publice, precum și să prevină orice altă discriminare; subliniază importanța realizării unor campanii de sensibilizare pentru combaterea discriminării și a stereotipurilor rasiste împotriva populației rome și a femeilor de etnie romă în special;

60. solicită Comisiei și statelor membre să includă romii și în special femeile de etnie romă ca grup-țintă specific în programele operaționale și programele de dezvoltare a zonelor rurale pentru următoarea perioadă de programare;

61. invită Comisia să publice un raport de evaluare a implementării Directivei 2000/43/CE a Consiliului în fiecare stat membru; de asemenea, solicită Comisiei să formuleze recomandări concrete pentru fiecare stat membru cu scopul de a include și dimensiunea de gen în directivă.

62. solicită Consiliului să ajungă la un acord asupra Directivei privind egalitatea de tratament în legătură cu punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, astfel încât toate motivele de discriminare și discriminare multiplă să devină ilegale, în toate sferele vieții; solicită, de asemenea, tuturor instituțiilor UE să asigure includerea discriminării intersecționale în această directivă;

63. solicită statelor membre să abordeze toate formele de violență împotriva femeilor, precum violența casnică, exploatarea sexuală și traficul cu femei, acordând o atenție specială femeilor rome, și să acorde sprijin victimelor, incluzând obiective specifice de combatere a traficului cu femei rome în SNIR și asigurând resurse adecvate pentru serviciile publice de sector și oferind asistență și prin servicii de integrare, precum cele de sănătate, ocupare a forței de muncă și educație; îndeamnă, de asemenea, Comisia să susțină inițiativele guvernamentale și ale societății civile care tratează aceste probleme, garantând totodată drepturile fundamentale ale victimelor;

64. solicită statelor membre să colaboreze cu femeile de etnie romă care stabilesc strategii de emancipare care recunosc identitatea lor intersectorială, precum și să promoveze activități care combat stereotipurile de gen, vizând atât femeile și bărbații, cât și fetele și băieții;

65. subliniază că căsătoriile aranjate, căsătoriilor între copii și căsătoriile forțate încă predomină ca „practici tradiționale”, subliniază că aceste practici constituie încălcări ale drepturilor omului, care nu numai că au un impact semnificativ asupra sănătății fetelor de etnie romă, crescând riscul complicațiilor în timpul sarcinii și nașterii, dar le și expun abuzurilor și exploatării sexuale, și le privează de oportunitățile de educație și de angajare;

66. solicită statelor membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de persoane, precum și să transpună pe deplin dispozițiile Directivei 2011/36 UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia(7), în ceea ce privește consolidarea identificării, protecției și asistenței acordate victimelor și cu un accent special pe copii;

67. solicită soluții europene din partea statelor membre și a Comisiei pentru problemele populației rome, luând în considerare dreptul lor la liberă circulație ca cetățeni europeni și necesitatea colaborării între statele membre în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă acest grup etnic;

68. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze schimbul de informații și de bune practici în integrarea femeilor de etnie romă în toate mediile societății;

69. încurajează statele membre să ia măsurile necesare pentru a pune capăt practicii vânzării femeilor tinere de etnie romă pentru căsătorii aranjate, care constituie un afront moral la adresa demnității lor;

70. solicită statelor membre să abordeze de urgență necesitățile femeilor rome mai în vârstă, întrucât acestea reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri, fiind lipsite de venituri adecvate, precum și de acces la asistență medicală și îngrijire pe termen lung pe măsură ce îmbătrânesc;

71. îndeamnă Comisia să lanseze o strategie cuprinzătoare de combatere a violenței împotriva femeilor, astfel cum a solicitat Parlamentul în mai multe rezoluții; solicită Comisiei să furnizeze instrumente legale, inclusiv o directivă europeană de combatere a violenței bazate pe gen;

72. solicită dezvoltarea și promovarea limbii și a culturii rome, dezvoltarea structurilor administrative implicate în problematica romilor, consolidarea politicilor vizând romii și a aplicării acestora, precum și o mai mare participare în cooperarea internațională în problematica romilor;

73. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 180, 19 iulie 2000, p. 22.

(2)

JO L 303, 2 decembrie 2000, p. 16.

(3)

JO C 298 E, 8.12.2006, p. 283.

(4)

JO C 199 E, 7.7.2012, p. 112.

(5)

COM(2012)226.

(6)

COM(2013)460.

(7)

OJ L 101, 15.4.2011, p.1.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (30.9.2013)

destinat Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

referitor la aspecte de gen ale Cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor

(2013/2066(INI))

Raportoare: Edit Bauer

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută raportul intermediar al Comisiei(1) și propunerea de recomandare a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(2), în special în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă, locuințele, educația și asistența medicală, prin care solicită statelor membre să introducă acțiuni pozitive și să includă strategiile de integrare a romilor în măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale;

2.  solicită statelor membre care au primit, în plus, în cadrul semestrului european, recomandări specifice pentru fiecare țară cu privire la aspecte legate de romi, să le aplice rapid și să combată discriminarea, inclusiv la locul de muncă, să implice societatea civilă, inclusiv organizațiile romilor, în procesul decizional și să aloce nu numai fonduri ale Uniunii, ci și fonduri naționale și alte fonduri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin strategiile naționale de integrare a romilor;

3.  solicită Comisiei să urmărească și mai detaliat aplicarea recomandărilor sale și să își folosească toate instrumentele pentru a se asigura că statele membre își îmbunătățesc legislația și combat discriminarea și segregarea;

4.  subliniază că șansele de angajare și ratele scăzute de ocupare în rândul femeilor rome, datorate în mare măsură lipsei de locuri de muncă și de oportunități de formare profesională, practicilor discriminatorii, lipsei accesului la educație, precum și nivelului scăzut de educație și formare profesională, reprezintă o problemă majoră; subliniază, prin urmare, că rezolvarea unei mai bune inserții profesionale și a unei rate mai ridicate de ocupare, precum și combaterea discriminării în școală și pe piața forței de muncă se numără printre cele mai importante instrumente pentru atingerea unei rate de ocupare mai mari, reducerea dependenței de asistență socială și reducerea riscului de sărăcie, consolidând astfel, autonomia financiară și îmbunătățind semnificativ incluziunea socială a femeilor rome;

5.  solicită statelor membre și Comisiei să abordeze problema egalității între bărbați și femei într-o manieră coerentă în aplicarea Strategiei Europa 2020 și a programelor naționale de reformă și să acorde o prioritate deosebită rezolvării obstacolelor din calea participării femeilor pe piața muncii;

6.  solicită Comisiei să monitorizeze și să evalueze dacă strategiile naționale de integrare a romilor iau în considerare perspectiva de gen și situația discriminărilor multiple și intersectoriale cu care se confruntă femeile rome în cele patru domenii prioritare identificate (ocuparea forței de muncă, sănătate, locuințe și educație), precum și, în mod special, în ceea ce privește combaterea discriminării și protecția drepturilor fundamentale;

7.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze și să elimine obstacolele din calea participării femeilor rome pe piața muncii și, în plus, să evidențieze rolul femeilor în trezirea interesului copiilor și al membrilor comunității pentru educație și, ulterior, pentru participarea pe piața muncii;

8.  îndeamnă statele membre să analizeze obstacolele care împiedică femeile rome să desfășoare activități economice independente, pentru a putea crea ulterior programe care să permită întreprinzătoarelor rome înregistrarea accesibilă, rapidă și ieftină și să mărească accesibilitatea creditelor, inclusiv a microcreditelor, pentru această categorie, concomitent cu organizarea de programe relevante de îndrumare și de formare;

9.  solicită statelor membre să dezvolte sisteme de microcredite pentru crearea de mici întreprinderi, ale căror beneficiari principali să fie femeile rome;

10. reiterează faptul că diferențele în materie de educație în rândul romilor au o dimensiune de gen importantă, rata de alfabetizare a femeilor rome fiind, conform datelor, în medie de 68%, comparativ cu 81% pentru bărbații romi, iar rata de școlarizare în învățământul primar fiind de doar 64% pentru fetele rome, diferență ce este prezentă și la nivelul ratelor de înscriere la cursurile de calificare profesională; observă, totuși, că există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește aceste statistici;

11. subliniază că accesul limitat la educație crește riscul de căsătorii timpurii și de sarcini precoce în rândul adolescentelor, conducând la abandon școlar și la limitarea oportunităților de angajare la vârsta adultă, fapt care, alături de alți factori, determină un risc mai mare de sărăcie; îndeamnă, în consecință, toate părțile interesate să întrerupă acest cerc vicios;

12. consideră că o mai bună educație sexuală în rândul elevilor romi ar putea avea un impact pozitiv în reducerea, de exemplu, a abandonului școlar, care este adesea, o consecință a sarcinii precoce și a căsătoriei timpurii;

13. solicită statelor membre să conceapă și să lanseze programe de planificare familială (campanii de conștientizare, accesibilitate financiară) în vederea îmbunătățirii sănătății materne a femeilor rome; solicită, de asemenea, statelor membre să reducă mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă și nașterile premature prin urmărirea și monitorizarea timpurie a femeilor însărcinate și prin consultații înainte și după naștere;

14. invită statele membre ca, atunci când aplică strategiile naționale de integrare a romilor, și invită Comisia, atunci când coordonează și evaluează aceste strategii, să accentueze prioritizarea măsurilor de susținere a educației fetelor, de combatere a abandonului școlar și a absenteismului;

15. solicită Comisiei, de asemenea, să includă o perspectivă de gen în furnizarea serviciilor medicale, inclusiv pentru a asigura accesul la acestea pentru fetele și femeile din comunitățile rome marginalizate;

16. solicită Comisiei și statelor membre să introducă cursuri de pregătire sistematice pentru furnizorii de servicii sociale și programe medicale, vizând aspectele de gen și particularitățile culturale;

17. subliniază că educația fetelor rome are consecințe complexe pentru îmbunătățirea vieții romilor, fiind de altfel, și una dintre condițiile esențiale pentru creșterea potențialului de angajare a femeilor rome, pentru facilitarea accesului acestora la piața forței de muncă și pentru asigurarea unor venituri sigure; educația romilor este, de asemenea, esențială în eliminarea sărăciei și a excluziunii sociale; observă, de asemenea, că o mai bună cunoașterea a culturii rome în rândul profesorilor ar putea contribui la reducerea excluziunii; solicită, prin urmare, statelor membre să combată segregarea, să asigure o educație mai incluzivă și mai accesibilă, care să țină cont de diferențele culturale, să implice asistenții școlari de origine romă, dar și părinții în viața școlară, tratând ca prioritate corelarea între îmbunătățirea abilităților profesionale și cerințele de pe piața forței de muncă;

18. subliniază necesitatea de a asigura accesul egal și nediscriminatoriu la sistemele de educație și formare; invită statele membre să promoveze programe de instruire a cadrelor didactice pentru a îmbunătăți educația copiilor romi, în special a fetelor; subliniază, de asemenea, în acest context, importanța deosebită a grupului social de referință al fetelor, părinților, rudelor sau prietenilor, care joacă un rol central în educația și consilierea profesională; solicită, de asemenea, statelor membre să promoveze educația fetelor de-a lungul procesului, printre altele, prin sprijinirea persoanelor care au cea mai mare influență asupra tinerilor;

19. solicită Comisiei sprijinirea unei educații integrate, sensibilă la problematica de gen și la particularitățile culturale, prin creșterea atractivității educației pentru comunitățile de romi marginalizate;

20. solicită statelor membre să promoveze includerea măsurilor pozitive în strategiile de resurse umane, precum cursuri de formare, programe de alfabetizare și stagii de pregătire pentru romi, ca modalitate de promovare a oportunităților lor de angajare în sectorul serviciilor publice și în sectorul privat;

21. subliniază faptul că tinerii romi sunt deosebit de vulnerabili la șomaj, fiind supuși riscului de a fi excluși din societate pe termen lung, ceea ce înseamnă că, în mod implicit, aceștia sunt expuși unui risc mai ridicat de sărăcie; subliniază, așadar, faptul că trebuie asigurată posibilitatea de participare și absolvire a învățământului primar și/sau secundar, precum și formarea profesională într-o etapă ulterioară, ceea ce poate conduce, alături de politici vizând combaterea discriminării și crearea de locuri de muncă, la o creștere semnificativă a capacității de inserție profesională a tinerilor romi și de participare a acestora la sistemele de securitate socială ale statelor membre; solicită, de asemenea, statelor membre să ofere burse de studii și îndrumare specifică pentru elevii romi la nivel secundar și terțiar, astfel încât un număr tot mai mare de elevi romi, în special fete rome, să poată dobândi un nivel adecvat de educație;

22. încurajează statele membre să acționeze pentru a mări numărul de participanți romi la cursurile formare profesională și la educația continuă, pentru a le crește șansele pe piața forței de muncă și pentru a scădea ponderea sărăciei;

23. solicită susținerea și promovarea intrării populației de etnie romă pe piața muncii; observă că, pentru a diferenția serviciile și măsurile de administrare a muncii și pentru a dezvolta procese de îndrumare, este nevoie de personal de sprijin și de responsabili de caz de origine romă;

24. solicită Comisiei și statelor membre să creeze un sistem specific de îndrumare și de asistență școlară pentru tinerii romi, prin intermediul educației publice și al serviciilor sociale, de la vârsta preșcolară până la universitate, acordând o atenție deosebită aspectelor legate de gen;

25. consideră că este necesară ajustarea sistemelor de protecție socială pentru a promova o viață decentă pentru toți, stimulând, totodată, participarea activă pe piața forței de muncă, îmbunătățind perspectivelor de locuri de muncă pe piața primară a forței de muncă și combătând discriminarea; solicită promovarea integrării populației rome și deschiderea mai mare și orientarea mai precisă a serviciilor sociale și de sănătate pentru problematica romilor;

26. constată că îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și creșterea eforturilor vizând asigurarea unui acces egal la facilități adecvate de îngrijire a copiilor, în vederea reconcilierii vieții de familie cu viața profesională, precum și la educație de calitate din copilărie, la servicii de dezvoltare pentru copii și la educația bazată pe parteneriatul cu părinții, în special în mediul rural, ar avea un impact pozitiv asupra integrării romilor și a integrării profesionale a femeilor rome; subliniază, în acest context, responsabilitatea statelor membre de a investi în creșterea personalului și a calității structurilor de îngrijire a copiilor, pentru a realizarea obiectivele de la Barcelona privind structurile de îngrijire;

27. invită statele membre să folosească integral oportunitățile oferite de Fondurile Structurale, în special de Fondul Social European (FSE) pentru a îmbunătăți atât educația, cât și ocuparea forței de muncă în rândul romilor, astfel încât romii să aibă șanse reale de incluziune socială și de ieșire din sărăcie; îndeamnă statele membre să monitorizeze progresele în mod regulat, în special în ceea ce privește educația și formarea tinerilor romi, mai ales a femeilor;

28. solicită asigurarea unui tratament egal în ceea ce privește locuințele și reducerea nesiguranței.

29. subliniază faptul că prevenirea marginalizării trebuie să înceapă din copilărie; consideră că este esențial să se adopte o abordare care să vizeze generații diferite de femei pentru a pune capăt transmiterii sărăciei de la o generație la alta;

30. invită statele membre să elimine segregarea teritorială, evacuările forțate și lipsa de locuințe cu care se confruntă bărbații și femeile rome și să stabilească politici eficiente și transparente în materie de locuințe;

31. solicită dezvoltarea și promovarea limbii și a culturii rome, dezvoltarea structurilor administrative implicate în problematica romilor, consolidarea politicilor vizând romii și a aplicării acestora, precum și o mai mare participare în cooperarea internațională în problematica romilor;

32. îndeamnă statele membre să soluționeze problema violenței împotriva femeilor, a violenței domestice și a exploatării sexuale sub toate formele sale, precum și să combată traficul de ființe umane, care afectează multe femei rome și care se datorează deseori sărăcirii și excluziunii sociale a acestora, ca urmare a lipsei unui loc de muncă și a educației;

33. solicită Comisiei să ia în considerare concluziile Consiliului, care afirmă că „ar trebui acordată o atenție deosebită intereselor și dificultăților femeilor și fetelor rome” și care solicită includerea unei perspective de gen în toate politicile și măsurile de incluziune a romilor;

34. solicită Comisiei să adopte o abordare sistematică a echității de gen și a participării active a femeilor rome ca agenți ai schimbării, întrucât în prezent, aceste aspecte lipsesc din strategiile naționale de integrare a romilor;

35. solicită Comisiei și statelor membre să includă în toate domeniile prioritare ale strategiei UE privind incluziunea romilor, ca obiectiv orizontal, consolidarea capacităților și conferirea mai multor drepturi și posibilități de afirmare pentru femeile rome;

36. solicită Comisiei și statelor membre să incorporeze o implicare mai puternică și mai eficientă a femeilor rome în aplicarea strategiilor naționale de integrare a romilor;

37. îndeamnă statele membre și statele în curs de aderare să se asigure că strategiile lor naționale vor încuraja programe de afirmare, de consolidare a capacităților și de stimulare a spiritului de conducere pentru femeile și fetele rome, care joacă un rol deosebit în procesul de construire a unei comunității;

38. solicită Comisiei și statelor membre să colecteze, să analizeze și să publice date statistice fiabile, defalcate pe gen, pentru a permite evaluarea și actualizarea corespunzătoare a strategiilor și să măsoare impactul proiectelor și intervențiilor din cadrul strategiilor asupra femeilor rome.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.9.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Edit Bauer, Heinz K. Becker, Pervenche Berès, Vilija Blinkevičiūtė, Philippe Boulland, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Minodora Cliveti, Emer Costello, Frédéric Daerden, Sari Essayah, Richard Falbr, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jean Lambert, Verónica Lope Fontagné, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Csaba Őry, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Ruža Tomašić, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Françoise Castex, Philippe De Backer, Anthea McIntyre, Ria Oomen-Ruijten, Evelyn Regner, Birgit Sippel, Tatjana Ždanoka

(1)

COM(2012) 226 final.

(2)

COM(2013) 460 final.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.10.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Marije Cornelissen, Tadeusz Cymański, Zita Gurmai, Mikael Gustafsson, Lívia Járóka, Silvana Koch-Mehrin, Astrid Lulling, Elisabeth Morin-Chartier, Antonyia Parvanova, Raül Romeva i Rueda, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Marc Tarabella

Membri supleanți prezenți la votul final

Kartika Tamara Liotard, Doris Pack, Angelika Werthmann

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Antolín Sánchez Presedo, Rui Tavares

Ultima actualizare: 28 noiembrie 2013Notă juridică