RAPORT referitor la planul european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul în beneficiul tuturor actorilor

14.11.2013 - (2013/2093(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportor: Cornelis de Jong

Procedură : 2013/2093(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0374/2013
Texte depuse :
A7-0374/2013
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la planul european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul în beneficiul tuturor actorilor

(2013/2093(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 ianuarie 2013, intitulată „Instituirea unui plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul” (COM(2013)0036),

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei din 31 ianuarie 2013 privind „Practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa” (COM(2013)0037),

–   având în vedere raportul Comisiei din 5 iulie 2010, intitulat „Exercițiu de monitorizare a pieței comerțului și distribuției cu amănuntul - «Către o piață internă a comerțului și distribuției mai eficace și mai echitabilă până în 2020»” (COM(2010)0355),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la o piață a comerțului cu amănuntul mai eficientă și mai corectă[1],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 mai 2012, intitulată „O agendă a consumatorului european – stimularea încrederii și a creșterii economice” (COM(2012)0225),

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni[2],

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din mai 2012, intitulat „Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori – Consumatorii se simt ca acasă în cadrul pieței unice: monitorizarea integrării pieței unice cu amănuntul și a condițiilor pentru consumatori în statele membre” (SEC(2012)0165),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 27 noiembrie 2012, intitulată „Protejarea întreprinderilor împotriva practicilor de comercializare înșelătoare și asigurarea unei respectări efective a normelor – Revizuirea Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă” (COM(2012)0702),

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare practicile de publicitate înșelătoare[3],

–   având în vedere activitatea Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente și a platformei experților privind practicile contractuale între întreprinderi,

–   având în vedere documentul de consultare al Comisiei din 4 iulie 2013, intitulat „Consultarea partenerilor sociali în temeiul articolului 154 din TFUE cu privire la intensificarea cooperării la nivelul UE în domeniul prevenirii și al descurajării muncii fără forme legale” (C(2013)4145),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009, intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591),

–   având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa[4],

–    având în vedere Declarația sa din 19 februarie 2008 privind investigarea și soluționarea abuzurilor de putere exercitate de supermarketurile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană[5],

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012, intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

–   având în vedere rezoluțiile sale din 11 decembrie 2012[6] și din 4 iulie 2013[7] referitoare la finalizarea pieței unice digitale,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2013 privind comunicarea Comisiei intitulată „Instituirea unui plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul”[8],

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013 referitor la Cartea verde a Comisiei privind „Practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa”[9],

–   având în vedere Directiva 2011/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor[10],

–   având în vedere Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora[11] și Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare[12],

–   având în vedere Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă[13],

–   având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale[14],

–   având în vedere Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne[15],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0374/2013),

A. întrucât importanța pieței comerțului cu amănuntul nu poate fi supraestimată, dat fiind că aceasta reprezintă 11 % din PIB-ul UE, asigură peste 15 % din totalul locurilor de muncă din Europa atât pentru lucrători calificați, cât și necalificați, și contribuie la structura socială a societății;

B.  întrucât trebuie să se recunoască pe deplin importanța strategică a sectorului comerțului cu amănuntul ca forță motrice pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă, competitivitate și inovare, precum și pentru consolidarea pieței unice europene;

C. întrucât, într-o societate caracterizată tot mai mult prin contacte virtuale realizate prin intermediul internetului, magazinele reprezintă în continuare un loc de întâlnire între oameni, iar străzile principale și centrele orașelor, în special, dar și vânzările directe efectuate de către producători pot oferi un cadru pentru schimbul de experiențe și pot constitui un punct de referință pentru identitatea locală, mândria comunitară, patrimoniul comun și valorile comune; întrucât, cu toate acestea, comerțul electronic și magazinele tradiționale nu se exclud reciproc ci, practic, sunt complementare;

D. întrucât criza economică actuală are un impact considerabil asupra comerțului cu amănuntul, afectând, în special, magazinele independente mai mici;

E.  întrucât practicile comerciale neloiale continuă să existe și să afecteze în mod negativ întregul lanț de aprovizionare, inclusiv agricultorii și IMM-urile; întrucât practicile comerciale neloiale au un impact negativ și asupra intereselor consumatorilor, precum și asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă,

1.  salută instituirea de către Comisie a unui plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul;

2.  afirmă că planul de acțiune ar fi trebuit să acorde o mai mare atenție efectelor crizei economice actuale asupra comerțului cu amănuntul și, în special, asupra magazinelor independente mai mici;

3.  salută intenția Comisiei de a crea un grup permanent privind competitivitatea în domeniul comerțului cu amănuntul, însă subliniază importanța unei reprezentări echilibrate, cuprinzând, printre altele, comercianții cu amănuntul, atât cei mari, cât și cei mici, furnizorii, cooperativele și grupurile de interese sociale, de mediu și ale consumatorilor; solicită Comisiei să trateze în mod global problema comerțului cu amănuntul, evitând duplicarea și birocrația suplimentară și să asigure coerența și coordonarea strânsă cu alte forumuri existente, precum Masa rotundă privind piața comerțului cu amănuntul organizată anual;

4.  salută înființarea de către Comisie a Grupului de experți la nivel înalt privind inovarea în sectorul comerțului cu amănuntul și solicită Comisiei să analizeze cu promptitudine viitoarele recomandări ale acestui grup pentru a promova mai mult spiritul antreprenorial, a stimula inovarea și a crea locuri de muncă și creștere economică în Europa;

5.  sprijină Masa rotundă privind piața comerțului cu amănuntul, organizată de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, ca forum instituțional vizând să asigure comerțului cu amănuntul un loc prioritar în cadrul agendei politice a UE, cu scopul de a analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a aspectelor pertinente din planul de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul, de a raporta cu privire la activitatea Grupului permanent privind competitivitatea în domeniul comerțului cu amănuntul și de a oferi informații actualizate privind progresele înregistrate în cadrul altor platforme și mecanisme de dialog informal existente; solicită Grupului permanent privind competitivitatea în domeniul comerțului cu amănuntul să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European în vederea pregătirii Mesei rotunde anuale privind piața comerțului cu amănuntul;

6.  îndeamnă statele membre să nu adopte măsuri care, în contextul politicilor de austeritate, să submineze încrederea consumatorilor și să prejudicieze în mod direct interesele sectorului comerțului cu amănuntul, cum ar fi creșterea TVA, reclasificarea produselor și a prețurilor produselor sau creșterea taxelor pentru magazine; reiterează importanța îmbunătățirii accesului la finanțare, în special pentru IMM-urile din sectorul comerțului cu amănuntul și cu ridicata; salută, în acest sens, planul de acțiune al Comisiei din 2011 și recentele propuneri legislative vizând menținerea fluxului creditelor către IMM-uri și îmbunătățirea accesului acestora la piețele de capital;

7.  subliniază faptul că statele membre trebuie să se abțină de la adoptarea unor măsuri discriminatorii, cum ar fi dispozițiile legale în domeniul comercial și fiscal care afectează doar anumite sectoare sau modele de afaceri și denaturează concurența;

8.  regretă faptul că unele state membre discriminează întreprinderile străine, creând noi obstacole care îngreunează stabilirea acestora într-un anumit stat membru, ceea ce constituie o încălcare clară a principiilor pieței interne;

9.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde cea mai mare importanță politică sectorului comerțului cu amănuntul ca pilon al pieței unice, inclusiv al pieței unice digitale, și să elimine obstacolele normative, administrative și de natură practică ce împiedică înființarea, dezvoltarea și viabilitatea întreprinderilor și îngreunează valorificarea de către comercianții cu amănuntul a tuturor beneficiilor oferite de piața internă; consideră că legislația în domeniul comerțului cu amănuntul ar trebui să se întemeieze pe dovezi, luând în considerare nevoile din acest sector, și să se bazeze în special pe analiza și înțelegerea impactului acesteia asupra întreprinderilor mici;

10. solicită statelor membre să transpună normele privind piața internă într-un mod coerent și consecvent și să pună în aplicare pe deplin și în mod corect normele și legislația în domeniul pieței interne; subliniază faptul că cerințele pentru teste și înregistrări suplimentare, nerecunoașterea certificatelor și a standardelor, constrângerile teritoriale legate de aprovizionare și măsurile similare creează costuri suplimentare pentru consumatori și pentru comercianții cu amănuntul, în special pentru IMM-uri, împiedicându-i astfel pe cetățenii europeni să beneficieze pe deplin de piața unică; de asemenea, pentru a asigura o mai bună guvernanță, solicită Comisiei să aplice o politică a toleranței zero în cazul statelor membre care nu aplică în mod corespunzător normele pieței interne și, după caz, să realizeze acest lucru prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, recurgând la procedura accelerată;

11. solicită extinderea tabloului de bord al pieței interne pentru a include punerea în aplicare a Directivei privind serviciile;

12. încurajează federațiile de întreprinderi și asociațiile de consumatori să furnizeze părților interesate mai multe informații, cursuri de formare și consultanță juridică cu privire la drepturile lor și la instrumentele de soluționare a problemelor aflate la dispoziția lor, cum ar fi SOLVIT, și să încurajeze schimbul de bune practici între ele;

13. salută intenția Comisiei de a dezvolta instrumente care să faciliteze accesul consumatorilor la informații transparente, ușor de înțeles, comparabile și fiabile cu privire la prețurile, calitatea și sustenabilitatea bunurilor și a serviciilor; încurajează Comisia să creeze o bază de date ușor accesibilă care să conțină toate cerințele de etichetare existente la nivel național și la nivelul UE; totodată, atrage atenția cu privire la înmulțirea etichetelor și a cerințelor de etichetare și solicită simplificarea, inclusiv prin regruparea într-o singură etichetă a diferitelor aspecte legate de sustenabilitate, reducând diferențele dintre cerințele naționale obligatorii în materie de etichetare și stabilind standarde/criterii comune la nivelul UE, după caz;

14. solicită Comisiei, în cadrul procesului de monitorizare a punerii în aplicare a planului său de acțiune, să acorde o atenție specială măsurilor care vizează sprijinirea comercianților cu amănuntul independenți; încurajează autoritățile locale și regionale să promoveze măsuri vizând facilitarea accesului egal și crearea unor condiții concurențiale echitabile pentru comercianții cu amănuntul independenți, respectând pe deplin concurența liberă și loială, cum ar fi: încurajarea principiului „magazinelor adoptate” potrivit căruia comercianții cu amănuntul mai mari servesc drept „mentori” pentru magazinele mai mici din aceeași localitate, în special pentru cele nou-intrate pe piață; promovarea grupurilor de comercianți cu amănuntul independenți, inclusiv a cooperativelor, care beneficiază de asistență reciprocă și de anumite economii de scară și care își păstrează, totodată, independența deplină; respectarea dreptului autorităților locale și regionale de a stimula un climat favorabil pentru magazinele independente mici, care sunt situate de obicei în centrele orașelor, prin scăderea prețurilor la energie - inclusiv pentru panourile iluminate noaptea - și a chiriilor prin intermediul unor parteneriate public-privat și prin reduceri ale impozitelor locale pentru întreprinderile mici și comercianții cu amănuntul independenți, în conformitate cu normele aplicabile la nivelul UE în materie de ajutoare de stat, concurență și achiziții publice pe piața internă și prin promovarea cooperării între diferitele magazine din zona respectivă;

15. reamintește faptul că, deși o concentrare a magazinelor în afara centrelor orașelor poate fi o soluție practică pentru unii consumatori, această situație poate avea repercusiuni negative asupra mediului și poate reprezenta o dificultate pentru alți consumatori, în special pentru persoanele mai în vârstă, persoanele cu mobilitate redusă sau care nu dețin un autovehicul; solicită, așadar, autorităților locale și regionale să adopte o abordare echilibrată, luând totodată în considerare faptul că în multe regiuni s-a atins nivelul de saturație, în special din cauza crizei economice; subliniază faptul că promotorii din sectorul comerțului cu amănuntul ar trebui să continue să-și asume responsabilitatea comună pentru a sprijini sustenabilitatea, o adevărată libertate de alegere a consumatorilor și accesul la piață pentru magazinele mici; observă că nivelul chiriilor în centrele comerciale din afara centrelor orașelor poate fi prea ridicat pentru magazinele independente mai mici și subliniază nevoia de a le asigura condiții concurențiale echitabile, de exemplu bazând chiriile pe un procentaj din cifra de afaceri, în cazurile în care această practică nu există deja;

16. recunoaște competența autorităților locale în ceea ce privește planificarea urbană; subliniază, totuși, faptul că planificarea urbană nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru nerespectarea dreptului la libera stabilire; reamintește, în acest sens, importanța de a aplica în mod corespunzător Directiva privind serviciile; îndeamnă statele membre să elimine barierele din calea liberei circulații și să își deschidă piețele pentru a stimula competitivitatea și a promova diversitatea magazinelor, ceea ce constituie un element esențial pentru ca zonele comerciale, în special în centrele orașelor, să rămână atractive;

17. subliniază rolul important al parteneriatelor public-privat în asigurarea unor zone comerciale curate, sigure și accesibile în centrele orașelor, printre altele, prin combaterea impactului negativ al clădirilor neocupate din zonele comerciale, de exemplu prin punerea acestor clădiri la dispoziția întreprinderilor nou-înființate în schimbul unor chirii mai mici decât de obicei, în conformitate cu normele aplicabile la nivelul UE în materie de ajutoare de stat și achiziții publice;

18. constată că dezvoltarea rapidă a comerțului electronic a adus avantaje importante pentru consumatori și întreprinderi în ceea ce privește inovarea, noile perspective de piață și creșterea economică, îmbunătățirea posibilităților de alegere, intensificarea concurenței și reducerea prețurilor; constată, totuși, că magazinele se confruntă în prezent cu noi provocări, ceea ce sporește și mai mult importanța strategiilor de comerț cu amănuntul pe mai multe canale; având în vedere rolul social și cultural al comerțului cu amănuntul, încurajează comercianții cu amănuntul să exploateze la maxim tehnologiile inovatoare și să dezvolte noi modele de afaceri pentru clienții lor online, amplificând totodată experiența cumpărăturilor în magazinele tradiționale, printre altele, prin creșterea nivelului serviciilor atât înainte, cât și după vânzare;

19. salută intenția Comisiei de a încuraja comerțul electronic; regretă, însă, absența obiectivului accesibilității serviciilor și produselor online pentru consumatorii din toate statele membre ale Uniunii Europene; invită Comisia să propună o strategie care să împiedice comercianții să adopte politici discriminatorii în cadrul practicilor lor de comerț electronic, asigurându-se, astfel, că toți cetățenii europeni au un acces nestingherit la comerțul online transfrontalier;

20. subliniază importanța comerțului electronic pentru a asigura consumatorilor posibilitatea de alegere și accesul la produse și servicii, în special în zonele îndepărtate; subliniază necesitatea de a lua măsuri adecvate pentru dezvoltarea întregului potențial al acestui tip de comerț, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la internet în zonele cele mai îndepărtate ale UE; sprijină măsurile solicitate de Comisie în comunicarea sa din 11 ianuarie 2012 privind comerțul electronic, cu scopul de a spori încrederea, a simplifica înregistrarea domeniilor la nivel transfrontalier, a îmbunătăți plățile online securizate și serviciile de livrare, a facilita recuperarea datoriilor transfrontaliere și a îmbunătăți informarea consumatorilor cu privire la drepturile acestora, în special în materie de retragere și de căi de atac;

21. reiterează importanța eliminării barierelor (inclusiv a barierelor lingvistice, administrative și a celor legate de lipsa informațiilor) care limitează potențialul economic al comerțului online transfrontalier și subminează încrederea consumatorilor în piața unică;

22. salută propunerea Comisiei privind comisioanele interbancare multilaterale (CIM) și subliniază importanța de a elimina normele aplicabile sistemelor de plată cu cardul care accentuează efectele anticoncurențiale ale CIM; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre care dispun deja de sisteme de plată transparente, competitive și inovatoare și să le folosească drept exemple de bune practici pentru a continua dezvoltarea unei piețe a plăților mai ieftină și mai echitabilă în Europa;

23. subliniază responsabilitatea sectorului cu amănuntul în ceea ce privește sustenabilitatea; salută faptul că comercianții cu amănuntul și furnizorii s-au aflat în prim-planul responsabilității ecologice, în special în ceea ce privește deșeurile, consumul de energie, transporturile și reducerea emisiilor de CO2; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare în acest domeniu;

24. salută în special inițiativele și angajamentele voluntare luate de comercianții cu amănuntul și de furnizori pentru a reduce risipa de alimente;

25. subliniază importanța menținerii comerțului cu amănuntul la tarabe și în piețe, sector format în principal din mii de microîntreprinderi familiale care constituie, de asemenea, o caracteristică distinctivă a economiei europene;

26. accentuează faptul că comercianții cu amănuntul oferă moduri diverse și moderne de a cumpăra și de a vinde bunuri și servicii care contribuie la extinderea posibilității de alegere a consumatorului și la crearea de oportunități flexibile de muncă, în special pentru tineri și șomerii de lungă durată;

27. solicită sprijinirea și încurajarea într-o mai mare măsură a IMM-urilor și cooperativelor, în special a celor inovatoare, care contribuie la economia socială de piață, răspund noilor nevoi ale pieței și sunt implicate în activități ecologice și de responsabilitate socială, în scopul de a spori competitivitatea sectorului comerțului cu amănuntul în UE, de a reduce prețurile pentru consumatori, de a spori calitatea serviciilor și de a crea noi oportunități de angajare;

28. reamintește importanța de a pune în mod adecvat în aplicare dispozițiile legislative existente în domeniul social și al muncii; solicită aplicarea unui tratament egal operatorilor comerciali de pe piața internă, pentru a combate munca fără forme legale și frauda fiscală și socială;

29. salută practica francizelor, ca model de afaceri care sprijină noile întreprinderi și micile întreprinderi; observă, totuși, existența unor clauze contractuale abuzive în anumite cazuri și pledează în favoarea unor contracte transparente și echitabile; atrage atenția Comisiei și a statelor membre, în special, asupra problemelor cu care se confruntă beneficiarii de francize care doresc să își vândă afacerea sau să își schimbe formula de afaceri și să rămână, totodată, activi în același sector; solicită Comisiei să analizeze interdicția impusă în ceea ce privește mecanismele de fixare a prețurilor în sistemele de franciză și efectele clauzelor de concurență pe termen lung, ale opțiunilor de achiziție precum și ale interdicției francizelor multiple și să reexamineze, în acest sens, scutirea actuală de la normele de concurență a părților contractante care dețin o cotă de piață mai mică de 30 %;

30. este preocupat în legătură cu dezvoltarea rapidă a etichetelor private; subliniază faptul că etichetele private ar trebui să fie elaborate astfel încât să îmbunătățească posibilitatea de alegere ale consumatorilor, în special în ceea ce privește transparența, calitatea informațiilor și diversitatea și să ofere IMM-urilor posibilități clare de inovare și dezvoltare;

31. sprijină activitatea Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente și a platformei experților privind practicile contractuale între întreprinderi; consideră că Parlamentul ar trebui să soluționeze de urgență aspectele neclarificate încă legate de participarea sa la activitatea forumului; subliniază faptul că practicile comerciale neloiale există și în lanțul de aprovizionare cu produse nealimentare; în acest sens, solicită Comisiei și federațiilor de întreprinderi să urmărească un dialog constructiv și intersectorial în cadrul forumurilor existente, inclusiv la nivelul Mesei rotunde anuale privind piața comerțului cu amănuntul și al Grupului privind competitivitatea în domeniul comerțului cu amănuntul, ce urmează a fi organizat în cadrul Comisiei;

32. salută principiile de bună practică și lista exemplelor de practici loiale și neloiale în relațiile comerciale verticale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, precum și cadrul de punere în aplicare și de respectare a acestor principii; salută faptul că asociațiile comerciale recunosc necesitatea aplicării acestor principii și subliniază că, pentru ca un mecanism de aplicare să aibă un efect practic, este esențial ca acesta să fie respectat de către toți actorii din lanțul de aprovizionare cu alimente și ca toți actorii să fie implicați, inclusiv organizațiile de agricultori, precum și industriile producătoare și de distribuție cu ridicata; solicită Comisiei să evalueze efectele practice ale inițiativei voluntare, inclusiv aplicarea principiilor de bune practici, la un an după intrarea ei în vigoare;

33. constată că problemele privind relațiile comerciale verticale apar și în legătură cu acordurile de distribuție selectivă și exclusivă în cadrul comercializării cu amănuntul a unor produse de marcă; solicită, așadar, Comisiei și statelor membre să protejeze drepturile comercianților cu amănuntul și ale proprietarilor de magazine cu putere de negociere mai limitată;

34. este de părere că actorii de pe piață cu o putere economică mai scăzută, în special agricultorii și alți furnizori, consideră deseori că este dificil să reclame practicile comerciale neloiale și subliniază, în acest sens, rolul important pe care îl dețin asociațiile, care ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta astfel de reclamații în numele lor; invită Comisia să examineze necesitatea și posibilitatea instituirii unui ombudsman sau a unui arbitru, analizând de asemenea faptul dacă o astfel de funcție trebuie să aibă competența de a lua măsuri din oficiu în cazul practicilor comerciale neloiale bazate pe dovezi;

35. solicită Comisiei să le garanteze micilor furnizori dreptul de a înființa grupuri de producători, fără a fi sancționați de către autoritățile naționale în domeniul concurenței, care au evaluat importanța acestor grupuri doar pe baza producției naționale;

36. invită Comisia să asigure aplicarea dispozițiilor legislative actuale privind constrângerile teritoriale ale aprovizionării impuse de furnizori propriilor clienți;

37. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Importanța sectorului comerțului cu amănuntul pentru societate

Comerțul cu amănuntul are o importanță economică majoră, reprezentând 11 % din PIB și 15 % din locurile de muncă la nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeană a pus un accent deosebit pe comerțul cu amănuntul, acesta reprezentând unul dintre pilonii principali ai pieței unice. În cazul comercianților cu amănuntul mai mari, economiile de scară posibile în cadrul unei piețe interne funcționale pot avea un rol decisiv. Prin urmare, este regretabil faptul că numeroși comercianți cu amănuntul care doresc să fie activi în mai multe sau în toate statele membre se confruntă în continuare cu obstacole inutile, cum ar fi cerințe de ambalare și de etichetare diferite, precum și practici administrative diferite.

Piața unică digitală poate oferi comercianților cu amănuntul oportunități suplimentare, deși, la momentul actual, consumatorii preferă în continuare, în mare măsură, furnizori cu sediul în țara lor de origine, chiar și în cazul achizițiilor online. Cauza acestui lucru ar putea fi lipsa de familiarizare a consumatorilor cu comercianții cu amănuntul din alte state membre, dar și incertitudinea resimțită de consumatori cu privire la drepturile lor.

Valoarea socială a comerțului cu amănuntul este la fel de importantă ca valoarea sa economică. În special, odată cu creșterea importanței internetului în viața de zi cu zi și cu informatizarea societății noastre în general, posibilitățile de interacțiune socială în viața reală scad rapid. Oamenii tind să petreacă din ce în ce mai mult timp în fața computerelor, a tabletelor sau a telefoanelor mobile și există riscul ca societatea în care trăim să devină tot mai virtuală. Magazinele tradiționale continuă să reprezinte locuri în care oamenii interacționează în viața reală. Este important ca aceste magazine să existe în continuare și să fie, de preferință, integrate într-un mediu societal mai larg, care să ofere servicii suplimentare, cum ar fi bibliotecile și clădirile culturale și publice.

Numeroase persoane se plâng de faptul că centrele comerciale își pierd rapid atractivitatea din cauza faptului că în toate există aceleași magazine aparținând unui lanț național sau internațional. Acest lucru poate submina treptat dorința consumatorilor de a vizita astfel de centre, în special dacă aceștia pot achiziționa aceleași produse la fel de ușor online. Pentru a rămâne atractivă, experiența cumpărăturilor în sine ar trebui să fie în permanență regândită și îmbunătățită, iar diversitatea magazinelor ar trebui să fie stimulată. Comercianții cu amănuntul independenți pot aduce o schimbare, deoarece magazinele independente pot stimula curiozitatea consumatorilor. Centrele comerciale care oferă o diversitate de magazine integrate în contextul local pot stimula viața comunității și chiar identitatea locală, care prezintă un interes tot mai mare pentru numeroase persoane în pofida sau probabil din cauza globalizării.

Sectorul comerțului cu amănuntul în contextul crizei economice actuale

În majoritatea statelor membre, încrederea consumatorilor a înregistrat un declin extrem de puternic. Cetățenii amână efectuarea de achiziții sau preferă în mare măsură costuri reduse. În unele state membre, ratele TVA-ului au crescut, ceea ce afectează și mai mult puterea de cumpărare a consumatorilor și supraviețuirea comercianților cu amănuntul. Situația generală din sectorul comerțului cu amănuntul în UE este îngrijorătoare, deși există și unele excepții.

Cele mai recente cifre furnizate de Eurostat indică o ușoară îmbunătățire în luna mai 2013, comparativ cu luna aprilie 2013[1]. Cu toate acestea, în zona euro, comerțul cu amănuntul înregistrează în continuare un nivel scăzut, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Sectorul produselor nealimentare este afectat mai grav decât cel al produselor alimentare, iar comercianții cu amănuntul independenți sunt deosebit de vulnerabili.

Planul de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul propus de Comisie nu abordează în mod direct consecințele crizei și ale măsurilor de austeritate aplicate de statele membre asupra comerțului cu amănuntul. Prin urmare, nu se abordează nici chestiuni precum accesul la finanțare pentru întreprinderile mici, nici prevenirea falimentului, nici problema tot mai mare a spațiilor comerciale neocupate din zonele comerciale. În ceea ce privește accesul la finanțare, Parlamentul a adoptat rapoarte separate, acesta fiind unicul motiv pentru care raportorul nu a inclus această chestiune în raportul său. Totuși, îmbunătățirea accesului la finanțare este esențială, în special pentru IMM-uri.

Întrucât comercianții cu amănuntul independenți sunt îndeosebi expuși falimentului și întrucât cota de piața a acestora scade rapid, trebuie să se acorde o atenție deosebită nevoilor acestora. Dacă nu dorim ca orașele să devină niște clone, Comisia și statele membre trebuie să ia măsuri imediate în ceea ce privește comerțul cu amănuntul. Magazinele mai mari pot oferi sprijin magazinelor mai mici deoarece este și în interesul lor să existe o diversitate de magazine în vecinătate, întrucât astfel sunt atrași mai mulți clienți. Un comerciant cu amănuntul mare a afirmat că este pregătit să introducă principiul „magazinelor adoptate”. Prin intermediul unui astfel de program, întreprinderile mici ar putea solicita consiliere, de exemplu cu privire la chestiuni administrative sau financiare, fără a-și pierde independența. Magazinele pot colabora prin înființarea de asociații locale, astfel încât dezvoltarea cartierului comercial să fie un angajament asumat în comun de acestea, în strânsă cooperare cu autoritățile locale. Chiriile și prețurile la energie ar putea fi reduse, în scopul de a revitaliza anumite zone comerciale, iar autoritățile locale ar putea modifica taxele locale, în scopul de a reduce costurile suportate de magazine în anumite zone.

Comisia subliniază în mod corect faptul că politicile de amenajare a teritoriului nu pot aplica un tratament discriminatoriu pe baze economice. Cu toate acestea, pot exista zone gri ori de câte ori autoritățile locale doresc să promoveze străzile principale din centrele orașelor. Există o tendință perceptibilă de preluare a controlului asupra străzilor principale de către anumite tipuri de comerț cu amănuntul. În astfel de cazuri, autoritățile locale ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce norme specifice pentru a garanta diversitatea magazinelor, care este esențială pentru ca o zonă comercială să își mențină atractivitatea.

Comerțul electronic poate fi o oportunitate excelentă pentru comercianții cu amănuntul, dar poate deveni și o amenințare pentru acele magazine care pur și simplu ignoră acest fenomen. Numeroși comercianți cu amănuntul se plâng de faptul că consumatorii solicită sfaturi cu privire la un produs în magazine tradiționale doar pentru a cumpăra produsul respectiv la un preț mai mic dintr-un alt magazin online. Unii comercianți cu amănuntul chiar susțin că, probabil, ar trebui să introducă o taxă de intrare. Desigur, aceasta nu este o soluție fezabilă și doar ar accelera declinul magazinelor în cauză, însă indică disperarea acestor comercianți cu amănuntul.

Comercianții cu amănuntul trebuie să accepte comerțul electronic ca fiind o realitate. Prin urmare, este recomandabil ca magazinele să urmeze politici de vânzare pe mai multe canale, inclusiv canale online și tradiționale. Serviciile reprezintă unul dintre principalele avantaje comparative ale unui magazin tradițional. În ceea ce privește produsele electronice, deseori este important ca clientul să beneficieze de recomandări utile. Internetul nu este întotdeauna favorabil clienților. Nu este clar care dintre site-urile web sunt de încredere. O cale de urmat potrivită ar fi stabilirea unei legături între magazinele virtuale și cele tradiționale, astfel încât un client să poată solicita și primi recomandări din partea unui agent comercial real în cea mai apropiată sucursală prin intermediul internetului. O altă modalitate de promovare a magazinelor tradiționale este prin crearea unui „experiențe” în magazinele respective. Este necesar să se ofere ceva în plus. Librăriile pot invita autori să citească unele dintre operele lor; magazinele de muzică pot organiza spectacole de muzică în direct; magazinele de îmbrăcăminte pot organiza prezentări de modă etc. Serviciile și promovarea unor experiențe sunt esențiale pentru supraviețuirea magazinelor tradiționale.

Contractele pentru beneficiarii de francize au devenit tot mai riguroase. Este regretabil faptul că Comisia nu a inclus nicio recomandare ca răspuns la această evoluție, dat fiind că tinde să submineze întregul concept de franciză și, prin urmare, să îi diminueze atractivitatea, în timp ce acordarea de francize ar putea contribui la reducerea efectelor crizei economice.

Sustenabilitatea

Din cauza sferei limitate a raportului, a fost imposibilă examinarea în detaliu a rolului comerțului cu amănuntul în cadrul politicilor sociale și de mediu. Totuși, comerțul cu amănuntul este esențial pentru aspectele legate de sustenabilitate. Magazinele pot influența tipul de produse cumpărate de consumatori și, astfel, pot stimula comerțul echitabil. Magazinele pot promova ambalajele ecologice și pot contribui la reducerea deșeurilor. De asemenea, acestea pot influența practicile de consum pentru produsele alimentare: cumpărarea cantităților necesare și evitarea risipei de alimente, cumpărarea alimentelor ecologice etc.

Același lucru se aplică și politicilor sociale. Din păcate, în sectorul comerțului cu amănuntul se înregistrează încălcări ale legislației sociale și ale legislației din domeniul imigrației. De asemenea, există tendința de a angaja tineri pe salarii mici și de a-i înlocui de îndată ce aceștia înaintează în vârstă și devin mai costisitori. În special, atunci când serviciile și crearea de „experiențe” devin aspecte mai importante pentru supraviețuirea magazinelor, este esențial să se investească în personal. Comerțul cu amănuntul este un sector excelent pentru a oferi tinerilor oportunități de formare, dar ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe o forță de muncă cu experiență pentru a oferi calitatea adecvată. Aplicarea legislației în domeniul muncii ar trebui să constituie o prioritate pentru statele membre. În acest sens, ar trebui să se încurajeze cooperarea strânsă între sectorul comerțului cu amănuntul și organismele de aplicare a legii, astfel încât aceste încălcări să fie pedepsite imediat și în mod eficient.

Practicile comerciale neloiale

Agricultorii și micii producători consideră adesea că nu există o libertate contractuală reală, deoarece aceștia nu își pot vinde produsele decât unui număr limitat de supermarketuri. Totuși, în realitate, lucrurile sunt mai complicate. Nu toți producătorii sunt întreprinderi mici. De exemplu, este de notorietate controlul asupra producției de zahăr deținut de un număr limitat de întreprinderi a căror poziție este atât de puternică încât, în unele state membre, ar putea fi considerate monopoluri. În plus, deseori, supermarketurile nu negociază în mod direct cu producătorii, ci cu distribuitorii. Aceștia pot fi societăți multinaționale mari. Marjele de profit ale acestor distribuitori sunt adesea mai mari decât ale supermarketurilor. Este important să se țină seama de complexitatea situației din lanțul de aprovizionare cu alimente atunci când se au în vedere alte măsuri.

Cartea verde este frecvent considerată de către supermarketuri ca fiind un prim pas către adoptarea unor dispoziții legislative în materie la nivelul UE. Deși ar putea fi utilă clarificarea anumitor concepte, cum ar fi „dependența economică”, prin intermediul unor dispoziții legislative sau al unor orientări la nivelul Uniunii Europene, raportorul nu este convins de eficacitatea unei abordări pur legislative. Pentru producătorii mai mici, va fi adesea dificil să inițieze acțiuni în justiție împotriva supermarketurilor (sau împotriva distribuitorilor). Micii producători se tem mult prea des de represalii: este posibil ca aceștia să fi dezvăluit anumite practici comerciale neloiale, dar cu costul pierderii relației comerciale cu supermarketul sau distribuitorul în cauză.

Prin urmare, raportorul a adoptat o abordare prudentă. Deși ar putea fi util să se ajungă la un acord la nivelul UE pentru a interzice vânzarea sub prețul de producție sau de achiziție în sectorul alimentar, în general, ar fi bine să nu se mizeze prea mult pe soluții legislative.

Sunt de salutat inițiativele voluntare care există deja în unele state membre și care sunt, de asemenea, în curs de elaborare la nivelul UE de către Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente. Aceste inițiative pot asigura baza pentru asumarea comună a responsabilității. Totuși, unii producători se plâng de faptul că, în lipsa unei aplicări corespunzătoare, aceste inițiative voluntare nu vor putea schimba situația. Pentru menținerea presiunii, este, prin urmare, important să existe un ombudsman sau un arbitru independent care să poată emite hotărâri din oficiu. Supermarketurile nu sunt de acord cu mecanismele de reclamații anonime. Acestea susțin că nu se pot apăra în mod corespunzător împotriva unor astfel de reclamații și pot fi victime ale defăimării. Pentru a găsi o soluție care să respecte atât interesele producătorilor, cât și interesele supermarketurilor, raportorul preferă un sistem care să permită asociațiilor de afaceri să aducă în atenția unui ombudsman sau a unui arbitru anumite practici, păstrând confidențialitatea surselor de informare. Aceasta, împreună cu posibilitatea ombudsmanului/arbitrului de a acționa din oficiu, poate oferi o soluție echitabilă.

Deși raportorul sprijină un mecanism voluntar, acesta nu poate fi eficient decât în cazul în care participă toate părțile interesate. Acest lucru înseamnă că atât producătorii, cât și comercianții și supermarketurile trebuie să se alăture inițiativei. În prezent, producătorii nu sprijină încă această inițiativă; rămâne de văzut câți comercianți se vor alătura acesteia. Inițiativa nu va produce rezultate dacă supermarketurile sunt cele care o vor susține, în principal.

În al doilea rând, inițiativa voluntară nu prevede instituirea unui ombudsman sau a unui arbitru independent. În schimb, se bazează pe un grup de guvernanță alcătuit din reprezentanți ai fiecărui grup de interese. Raportorul nu respinge această abordare, dar se întreabă dacă aceasta va fi la fel de utilă ca activitatea desfășurată de un ombudsman/arbitru independent.

În sfârșit, inițiativa voluntară se bazează în întregime pe principiul „denunțării și dezaprobării publice”, precum și pe cel al „numirii și bunei reputații”; nu sunt prevăzute alte sancțiuni. Tocmai lipsa sancțiunilor îi împiedică pe producători să se alăture inițiativei. Prin urmare, pentru ca inițiativa să aibă un rezultat reușit, este oportun să se ia în considerare introducerea unor sancțiuni suplimentare, de exemplu amenzi și despăgubiri pentru pierderile suferite în caz de încălcare a principiilor de bună practică.

Amprenta legislativă

Următoarele organizații au făcut schimb de opinii pe această temă cu raportorul:

Albert Heijn                           Carrefour                   Copa-Cogeca

Detailhandel NL                     EDEKA                     ESBA

Eurocommerce            Eurocoop                   Asociația europeană a librarilor

ERRT                                   IKEA                        Jumbo

Svensk Handel            Tesco                        Tradecraft

Vakcentrum NL                     UGAL

  • [1]  Comunicatul de presă al Eurostat referitor la euroindicatori 104/2013.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (17.10.2013)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la un plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul în beneficiul tuturor actorilor

(2013/2093(INI))

Raportor pentru aviz: David Casa

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă importanța sectorului comerțului cu amănuntul, care reprezintă aproape 15 % din totalul locurilor de muncă din UE, ocupate atât de lucrători calificați cât și necalificați, și, în special, importanța acestui sector pentru tineri; ia act de abordarea Comisiei, bazată pe opinia că facilitarea mobilității ar putea sprijini dezvoltarea sectorului, dar subliniază faptul că ocuparea transfrontalieră a forței de muncă, de una singură, nu ar trebui să fie considerată un mod de a ieși din criză; observă, de asemenea, că 29 % din totalul întreprinderilor din UE, inclusiv un procentaj foarte mare de IMM-uri, desfășoară activități în acest sector; consideră, de asemenea, că domeniile tradiționale au avut de suferit în ultimii ani și că sunt necesare măsuri pentru a sprijini și promova locuri de muncă de calitate în acest sector;

2.  subliniază faptul că comercianții cu amănuntul oferă moduri diverse și moderne de a cumpăra și de a vinde bunuri și servicii care contribuie la extinderea posibilității de alegere a consumatorului și la crearea de oportunități flexibile de muncă, în special pentru tineri și șomeri pe termen lung;

3.  subliniază necesitatea unui plan de acțiune unic și coerent – care să coordoneze eficient diferitele domenii de politică – cu scopul de a spori în mod egal performanța din punct de vedere economic, social și al mediului în sectorul comerțului cu amănuntul, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, punând accentul pe menținerea și crearea unor locuri de muncă durabile și de înaltă calitate;

4.  consideră că, din cauza recesiunii economice, numărul locurilor de muncă din acest sector a scăzut semnificativ, inclusiv la punctele mari de comerț cu amănuntul, și că s-a recurs, mai mult decât în perioada anterioară, la măsura prin care angajații au fost obligați să lucreze perioade mai scurte; observă că unele companii multinaționale, deși au menținut niveluri pozitive de profitabilitate, au folosit criza ca pretext pentru reducerea personalului, pentru creșterea volumului de muncă, pentru folosirea anumitor sisteme de subvenții pentru salarizare și pentru reducerea numărului orelor de lucru;

5.  subliniază importanța abordării decalajelor dintre competențele forței de muncă și cerințele sectorului comerțului cu amănuntul, punând accentul în special pe țările cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor și acordând o atenție deosebită îmbunătățirii condițiilor de muncă, cu scopul de a favoriza crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, pentru șomerii pe termen lung, pentru lucrătorii mai în vârstă și pentru persoanele cu handicap și, de asemenea, de a lua în considerare nevoia de a actualiza competențele lucrătorilor prin învățare pe tot parcursul vieții, astfel încât aceștia să poată realiza sarcini noi în urma inovării și răspunde mai bine la nevoile de pe piața muncii, dar și pentru a le permite să lucreze în domenii tradiționale în care se duce lipsa de lucrători; subliniază, de asemenea, că angajatorii ar trebui să fie proactivi în a-i pregăti periodic pe lucrători pentru schimbările și inovările care au loc în sectorul lor;

6.  în acest sens și pentru a combate eficient problema necorelării competențelor în sectorul comerțului cu amănuntul, este necesar să se stabilească în mod clar cerințele impuse de acest sector cu privire la calitate și cantitate, cu implicarea activă a tuturor părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a sectorului corporativ;

7.  consideră că salariile sunt în general mai mici în sectorul comerțului cu amănuntul decât în alte sectoare și că acest lucru generează deficite de competențe, întrucât salariile reduse îi descurajează pe lucrătorii foarte calificați să rămână în acest domeniu și să mai considere că își pot face o carieră în acest sector; recomandă, prin urmare, ca statele membre și întreprinderile să adopte în acest sector sisteme de salarizare care să le ofere angajaților un trai decent, iar aplicarea acestei măsuri ar trebui să se facă întotdeauna în acord cu partenerii sociali, acolo unde este cazul;

8.  regretă faptul că personalul angajat în acest sector este într-o foarte mare proporție personal tânăr, lucru care se combină cu un nivel ridicat de rotație a personalului, tendința fiind aceea de a recruta tineri cu salarii mici și contracte flexibile și de a-i înlocui ulterior, pe măsură ce înaintează puțin în vârstă, precum și de a înlocui personalul cu contracte permanente și costisitoare; invită statele membre să adopte planuri care să propună stimulente pentru formarea și reconversia profesională a lucrătorilor mai în vârstă; consideră că este necesar ca acest sector să fie sprijinit urgent, pentru a oferi locuri de muncă de durată și decente;

9.  subliniază nevoia de a utiliza în mai mare măsură instrumentele existente și planificate la nivelul UE în scopul sprijinirii parteneriatelor structurate dintre furnizorii de competențe și întreprinderi, inclusiv „Alianțele competențelor sectoriale” din cadrul programului „Erasmus pentru toți” și Garanția europeană pentru tineret; încurajează dezvoltarea de parteneriate între instituțiile de învățământ și întreprinderi, cum ar fi sistemele de formare duală pentru ucenicii, sprijinite de Alianța europeană pentru ucenicii;

10. consideră că acest sector este caracterizat de o flexibilitate semnificativă, cu contracte pe durată determinată și utilizarea unor lucrători temporari; consideră, de asemenea, că acest sector tinde să le solicite lucrătorilor să muncească în zilele de duminică și în zilele de sărbători legale, inclusiv în perioade de seară și de noapte, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății lucrătorilor și a echilibrului dintre viața profesională și cea personală a lucrătorilor; ia act de importanța promovării unui echilibru adecvat între viața profesională și cea personală și, prin urmare, invită statele membre să își adapteze politicile în ceea ce privește lucratul în zilele de duminică și în zilele de sărbători legale în sectorul comerțului cu amănuntul, în vederea promovării unui echilibru între viața profesională și cea personală a lucrătorilor, fără ca acest lucru să afecteze prea mult în sens negativ IMM-urile din acest sector; invită statele membre și partenerii sociali să ia în considerare în mod serios alternativa de a pune în aplicare politici care ar considera întotdeauna activitatea de duminică drept una voluntară, plătită adecvat și echilibrată cu timp liber compensatoriu, iar excepțiile să fie justificate suficient;

11. invită partenerii sociali să preia modelul mai multor contracte încheiate în cadrul unor companii care au promovat programe de lucru autogestionate, astfel încât personalul să își poată planifica cu o săptămână înainte orele suplimentare sau efectuate peste program, decât să i se solicite într-un interval foarte scurt să desfășoare aceste activități, și pentru ca personalul să poată alege, din motive personale, să lucreze în alte puncte de comerț cu amănuntul decât cele în care lucrează în mod obișnuit;

12. solicită sprijinirea și încurajarea într-o mai mare măsură a IMM-urilor și cooperativelor, în special a celor inovatoare și a celor care contribuie la economia socială, care răspund noilor nevoi ale pieței și care sunt implicate în activități ecologice și de responsabilitate socială, în scopul de a spori competitivitatea sectorului comerțului cu amănuntul în UE, de a reduce prețurile pentru consumatori, de a spori calitatea serviciilor și de a crea noi oportunități de angajare;

13. constată noi tendințe importante care consolidează eficiența în ceea ce privește furnizarea serviciilor de comerț cu amănuntul și încurajează sprijinirea acestor tendințe, inclusiv în cadrul pieței unice digitale și în special în legătură cu dezvoltarea transfrontalieră a acesteia; solicită acordarea unui sprijin suplimentar micilor comercianți cu amănuntul, deoarece, în general, acestora le este mai greu să țină pasul cu tehnologiile în continuă schimbare;

14. subliniază faptul că întreprinderile mari de comerț cu amănuntul au profitat de o mare parte din aceste avantaje, în defavoarea întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, datorită capacității de a exploata economii de scară, de a crește productivitatea și de a oferi prețuri mai mici; observă că acesta este un motiv de îngrijorare referitor la coeziunea socială și locală, având în vedere dispariția magazinelor mici din centrele orașelor, din așezările mai mici și din zonele rurale și mutarea acestora în centre comerciale aflate în afara orașelor, ceea ce îngreunează accesul la nevoile de bază, în special în cazul persoanelor în vârstă și cu handicap; observă că, din această cauză, s-au pierdut multe locuri de muncă în cadrul punctelor mici de comerț cu amănuntul; invită Comisia și statele membre să pună la dispoziție investiții și stimulente care să sprijine IMM-urile din acest sector și să adopte o legislație strictă cu privire la orarul de funcționare, pentru a se asigura o concurență loială;

15. observă că un aspect important în sectorul comerțului cu amănuntul îl reprezintă munca nedeclarată, care implică riscuri sociale ridicate și un venit scăzut pentru lucrători, aceștia neavând acces nici la asigurări medicale, nici la prestații sociale, ceea ce afectează în mod negativ economiile statelor membre și viabilitatea financiară a modelului social european și subminează finanțarea și distribuirea prestațiilor sociale și a serviciilor publice; ia act cu îngrijorare de problema personalului insuficient în cadrul autorităților pentru plasarea forței de muncă din multe state membre; solicită punerea în aplicare corespunzătoare a legislației existente din domeniul social și al muncii și efectuarea unui număr mai mare de inspecții la locul de muncă atunci când acest lucru este necesar; salută inițiativa Comisiei de a iniția un dialog cu părțile interesate din sectorul comerțului cu amănuntul, în cadrul Platformei europene de combatere a muncii nedeclarate, cu scopul de a evalua impactul economiei informale asupra condițiilor de muncă și de a identifica o abordare la nivelul UE pentru combaterea acestui fenomen; consideră că ar fi necesar ca asociațiile patronale să îi excludă pe acei angajatori care au în subordine angajați nedeclarați;

16. salută propunerea inclusă în comunicarea Comisiei, de a garanta siguranța la locul de muncă prin dezvoltarea unor depozite inteligente care să reducă riscul apariției accidentelor rezultate în urma transportării produselor grele în unul dintre cele mai periculoase sectoare, făcând referire în special la stresul legat de muncă și la tulburările musculo-scheletice cauzate de poziții neadecvate; în ceea ce privește ultimul aspect, invită Comisia să ia măsuri prin readucerea în discuție a propunerii de directivă care a fost abandonată cu ceva timp în urmă;

17. deși consideră că franciza este un instrument util pentru generarea creșterii în acest sector și pentru crearea de locuri de muncă, regretă faptul că în unele cazuri contractele corporative în vigoare în cadrul companiei francizoare nu au fost puse în aplicare și pentru angajații companiei francizate;

18. consideră că dialogul social din sectorul comerțului cu amănuntul a atins niveluri satisfăcătoare și, prin urmare, salută decizia Comisiei de a stabili un grup permanent pentru competitivitatea sectorului comerțului cu amănuntul, care să implice statele membre și părțile interesate relevante;

19. regretă faptul că în comunicarea Comisiei nu se face nicio referire la fenomenul de dumping social care există în acest sector și care determină unele companii multinaționale să investească în țări în care nu există libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă;

20. consideră că legislația referitoare la piața comerțului cu amănuntul ar trebui să se bazeze mai mult pe dovezi, în special în ceea ce privește necesitatea de a examina și înțelege corect impactul legislației asupra întreprinderilor mici;

21. solicită măsuri – la nivel european și național – în vederea eliminării oricăror restricții legislative și bariere administrative inutile care ar putea limita creșterea, inovarea și crearea de locuri de muncă în aceste sectoare;

22. subliniază că, în 2010, 8,7 % din populația europeană nu a putut beneficia de produse alimentare în cantitățile și calitatea adecvate; subliniază importanța politicii UE de sprijinire a accesului la puncte de vânzare cu amănuntul a alimentelor care pun la dispoziție produse alimentare de bună calitate la prețuri accesibile, în special în zonele defavorizate, precum și de sprijinire a ocupării forței de muncă în condiții decente;

23. subliniază importanța punctelor mici și mijlocii de vânzare cu amănuntul pentru revigorarea, diversificarea și animarea centrelor orașelor și satelor, pentru existența unor posibilități de efectuare a cumpărăturilor de către locuitorii din zonă, inclusiv persoanele în vârstă, și pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

17.10.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Heinz K. Becker, Phil Bennion, Vilija Blinkevičiūtė, Philippe Boulland, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Minodora Cliveti, Marije Cornelissen, Emer Costello, Frédéric Daerden, Richard Falbr, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Patrick Le Hyaric, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Csaba Őry, Sylvana Rapti, Licia Ronzulli, Elisabeth Schroedter, Nicole Sinclaire, Jutta Steinruck, Andrea Zanoni, Inês Cristina Zuber

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Sergio Gutiérrez Prieto, Anthea McIntyre, Csaba Sógor, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Eric Andrieu, Pilar Ayuso, Eduard-Raul Hellvig, Roberta Metsola

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

5.11.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

11

Membri titulari prezenți la votul final

Preslav Borissov, Jorgo Chatzimarkakis, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia de Campos, Cornelis de Jong, Vicente Miguel Garcés Ramón, Evelyne Gebhardt, Thomas Händel, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Toine Manders, Hans-Peter Mayer, Phil Prendergast, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Emilie Turunen, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Raffaele Baldassarre, Regina Bastos, Jürgen Creutzmann, María Irigoyen Pérez, Constance Le Grip, Emma McClarkin, Claudio Morganti, Kerstin Westphal

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Roberta Angelilli, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid