RAPORT conținând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
25.3.2014 - (2014/2017(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Alexander Graf Lambsdorff
PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI
referitoare la cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21 și 34,
– având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului privind cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU) de Alexander Graf Lambsdorff, în numele Grupului ALDE (B7–0014/2014),
– având în vedere cea de-a 68-a sesiune a AGONU,
– având în vedere recomandarea sa din 11 iunie 2013 adresată Consiliului privind cea de a 68-a sesiune a AGONU[1],
– având în vedere prioritățile Uniunii Europene pentru cea de a 68-a sesiune a AGONU, adoptate de Consiliu la 24 iunie 2013[2],
– având în vedere Rezoluția AGONU din 3 mai 2011 referitoare la participarea Uniunii Europene la activitățile Organizației Națiunilor Unite[3] și Rezoluția Parlamentului European din 11 mai 2011 referitoare la UE ca actor global: rolul său în cadrul organizațiilor multilaterale[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea[5],
– având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării[6],
– având în vedere Rezoluția 2106 din 24 iunie 2013 a Consiliului de Securitate al ONU referitoare la depunerea unor eforturi sporite de abolire a impunității pentru autorii actelor de violență sexuală și rezoluțiile anterioare referitoare la această problematică[7],
– având în vedere Recomandarea sa din 18 aprilie 2013 adresată Consiliului privind principiul „responsabilității de a proteja” al ONU[8],
– având în vedere Rezoluția sa adoptată la 8 octombrie 2013 privind corupția în sectoarele public și privat: impactul asupra drepturilor omului în țările terțe[9],
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la cea de a 22-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului[10],
– având în vedere articolul 121 alineatul (3) și articolul 97 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0250/2014),
A. întrucât angajamentul în favoarea unui multilateralism eficace, în cadrul căruia Organizația Națiunilor Unite (ONU) constituie un pilon central, este un element intrinsec al politicii externe a UE, întemeiat pe convingerea că, pentru îndeplinirea obiectivelor comune și soluționarea crizelor, provocărilor și amenințărilor globale, este necesar un sistem multilateral eficace;
B. întrucât UE, împreună cu statele sale membre, este cel mai important contribuitor la sistemul ONU (atât în ceea ce privește bugetul regulat și programe și fondurile organizației, cât și în ceea ce privește bugetul de menținere a păcii);
C. întrucât un parteneriat UE-ONU puternic și stabil este fundamental pentru activitățile ONU din cadrul tuturor celor trei piloni – pace și securitate, drepturile omului și dezvoltare – și este, de asemenea, esențial pentru rolul UE de actor mondial;
D. întrucât drepturile omului și democrația sunt valori fundamentale ale UE și figurează printre principiile și obiectivele acțiunii externe europene; întrucât respectarea, promovarea și apărarea universalității și indivizibilității drepturilor omului sunt fundamentale pentru unitatea și integritatea europeană;
E. întrucât actualele curbe ale emisiilor prefigurează o încălzire cu 2 °C în 20-30 de ani și o încălzire cu 4 °C până în 2100, conform raportului comandat de Banca Mondială și intitulat „Turn Down the Heat”; întrucât Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a invitat șefii de stat la summitul privind clima din septembrie 2014, în vederea asumării unor angajamente clare vizând adoptarea unor măsuri suplimentare cu privire la schimbările climatice;
F. întrucât, în calitate de lider în clasamentul mondial al donatorilor, UE sprijină atât intensificarea eforturilor depuse în vederea respectării termenul de îndeplinire a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), prevăzut în 2015, cât și o abordare comună ce vizează eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă;
G. întrucât tema prioritară a celei de a 58-a sesiuni a Comisiei pentru Statutul Femeii va fi dedicată provocărilor și realizărilor în ceea ce privește transpunerea în practică a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului pentru femei și fete;
H. întrucât corupția din sectorul public și privat perpetuează și agravează inegalitățile și discriminarea atunci când se pune problema de a beneficia în condiții de egalitate de drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale și s-a dovedit că actele de corupție și încălcările drepturilor omului implică utilizarea necorespunzătoare a puterii, lipsa de răspundere și diferite forme de discriminare;
I. întrucât dezvoltarea principiului responsabilității de a proteja constituie un progres important în direcția anticipării și prevenirii genocidelor, crimelor de război, purificării etnice și crimelor împotriva umanității, precum și în ceea ce privește reacția la acestea; întrucât acest principiu ar trebui aplicat într-un mod cât mai consecvent și uniform cu putință;
J. întrucât ratificarea ambelor amendamente de la Kampala de către state și trecerea jurisdicției asupra infracțiunii de agresiune la Curtea Penală Internațională vor constitui o contribuție în plus la încetarea impunității pentru autorii acestei infracțiuni;
K. întrucât, în situațiile în care se aplică responsabilitatea de a proteja, trebuie să se acorde cea mai mare importanță menținerii distincției dintre mandatele actorilor militari și cele ale actorilor umanitari, pentru a proteja perceperea neutralității și imparțialității tuturor actorilor umanitari și pentru a evita periclitarea furnizării efective a ajutoarelor și asistenței,
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
Drepturile omului, democrația și statul de drept
a. să promoveze în mod activ urmările specifice ale declarației Reuniunii la nivel înalt privind statul de drept la nivel național și internațional din 24 septembrie 2012 și implementarea acesteia și să analizeze în ce măsură statul de drept poate fi corelat cu reflecțiile în curs pe tema ODM post-2015;
b. să consolideze eforturile internaționale urmărind recunoașterea caracterului universal, indivizibil, interdependent și corelat al tuturor drepturilor omului stipulate în convențiile ONU și asigurarea respectării acestora; să promoveze integrarea problematicii drepturilor omului și a libertăților de bază în toate aspectele activității ONU;
c. să încerce să consolideze procesul revizuirii periodice universale (RPU), prin includerea recomandărilor în dialogurile bilaterale și multilaterale cu membrii ONU, în special în cadrul dialogurilor sale privind drepturile omului; să încurajeze crearea unui mediu care să permită ONG-urilor să își aducă contribuția în diversele etape ale procesului de RPU;
d. să promoveze contribuția amplă a societății civile la diferitele mecanisme pentru drepturile omului ale ONU, inclusiv în diferitele etape ale procesului de revizuire periodică universală , pentru a contracara sau uniformiza represaliile și să sprijine edificarea capacității instituțiilor dedicate drepturilor omului, monitorizând totodată astfel de cazuri potențiale privind ONG-urile și societatea civilă;
e. să își reitereze sprijinul total față de Curtea Penală Internațională și să rămână vigilent cu privire la orice tentativă de subminare a legitimității, universalității și integrității sistemului creat prin Statutul de la Roma; să angajeze în mod activ statele care nu participă încă la acest sistem în sensul semnării și ratificării cu celeritate; să desfășoare campanii pentru ratificarea amendamentelor de la Kampala 2010 privind infracțiunea de agresiune, inclusiv de toate statele membre;
f. să militeze în mod activ în favoarea ratificării de către toți membrii Organizației Națiunilor Unite a Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției și a Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate; să își intensifice eforturile în vederea încheierii negocierilor pentru o convenție cuprinzătoare privind terorismul internațional; să sprijine stabilirea unui raportor special al ONU pentru infracțiuni financiare, corupție și drepturile omului;
g. să solicite membrilor Adunării Generale a ONU transparență deplină în raportarea corporativă și combaterea corupției, spălarea banilor, paradisurile fiscale, fluxurile financiare ilicite și structurile fiscale dăunătoare, ca prioritate absolută în ordinea de zi a instituțiilor financiare și de dezvoltare internaționale;
h. să sublinieze faptul că câștigurile provenite din dezvoltare nu vor fi sustenabile fără o bună guvernare și fără instituții responsabile și democratice și fără statul de drept; prin urmare, noul cadru ar trebui să reflecte un angajament clar privind guvernarea democratică;
i. să promoveze prevenirea atrocităților și a altor încălcări grave prin transformarea Consiliului pentru Drepturile Omului mai curând într-un mecanism de prevenire și avertizare timpurie, decât într-un organism care reacționează strict la prevenirea unei accentuări viitoare a încălcării drepturilor omului;
j. să introducă inițiative cu tematică specifică, promovând responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor omului și luând măsuri relevante care vizează preocupările-cheie privind drepturile omului în vederea abolirii pedepsei cu moartea și a protecției drepturilor persoanelor aflate în situații vulnerabile, precum copiii, femeile, persoanele LGBTI sau popoarele indigene;
k. să condamne abuzurile sistematice privind drepturile omului în Republica Islamică Iran;
Tortura
l. să reitereze importanța combaterii torturii și a altor forme de rele tratamente și prioritatea pe care UE o acordă acestei probleme, în special în ceea ce privește copiii; să reînnoiască mandatul raportorului special pentru încă trei ani și să asigure o monitorizare eficace a rezoluțiilor trecute privind tortura; să demonstreze un angajament comun pentru eradicarea torturii și sprijinirea victimelor, în special prin continuarea sau, atunci când este cazul, inițierea contribuțiilor la Fondul voluntar al ONU pentru susținerea victimelor torturii instituit prin Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii;
Pedeapsa cu moartea
m. să continue combaterea utilizării pedepsei cu moartea și să sprijine cu tărie moratoriul, ca pas spre abolire; să continue să solicite cu insistență abolirea în întreaga lume; să solicite cu tărie țărilor care aplică încă pedeapsa capitală să publice cifre clare și precise cu privire la numărul sentințelor și al execuțiilor;
Drepturile LGBTI
n. să își exprime preocuparea cu privire la creșterea recentă a legilor și practicilor discriminatorii și a actelor de violență împotriva persoanelor pe baza orientării lor sexuale și a identității de gen; să încurajeze monitorizarea îndeaproape a situației din Nigeria și Uganda, acolo unde legislațiile naționale amenință în mod grav libertatea minorităților sexuale; să reafirme sprijinul său pentru activitatea neîncetată a Înaltului Comisionar pentru Drepturile Omului în vederea combaterii acestor legi și practici discriminatorii și, în sens mai larg, pentru activitatea ONU cu privire la acest aspect; să recomande o participare activă în combaterea încercărilor de a submina drepturile respective;
Dronele armate
o. să sprijine eforturile internaționale de promovare a unei mai mari transparențe și responsabilități în ceea ce privește utilizarea dronelor dotate cu arme; să desfășoare investigații în legătură cu omorurile cu țintă precisă și monitorizarea recomandărilor raportorilor speciali ai ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și combaterea terorismului;
Pacea și securitatea
p. să sprijine misiunile de impunere și menținere a păcii prin furnizarea, acolo unde este cazul, a unui sprijin mai consistent (tehnic, financiar și în termeni de echipamente pentru forțele UE), în vederea dotării ONU cu instrumente de dezescaladare mai eficiente;
q. să se asigure că mandatele de menținere a păcii reflectă necesități pe termen lung pentru consolidarea statului și a instituțiilor și sprijinirea democrației, concentrându-se astfel pe o abordare cuprinzătoare pentru a putea să vizeze cauzele conflictului și fragilitatea statului;
r. să coopereze în ceea ce privește consolidarea rolului și a capacității organizațiilor regionale în menținerea păcii, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor civile și militare, precum și soluționarea conflictelor;
s. să solicite tuturor participanților la un conflict armat să își respecte pe deplin obligațiile în temeiul dreptului internațional, inclusiv accesul neîngrădit la asistență umanitară;
t. să se asigure că cadrul pentru dezvoltare post-2015 promovează o pace durabilă prin abordarea factorilor-cheie ai conflictului în vederea creării condițiilor de facilitare necesare pentru dezvoltare și respectarea drepturilor;
u. să se concentreze asupra încetării terorismului, indiferent dacă este stat sponsorizat sau de altă natură;
v. să se asigure că Conferința ONU privind stabilirea unei zone libere de arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, care nu a avut loc în 2012 astfel cum s-a decis în cadrul Conferinței de revizuire a TNP din 2010, are loc în 2014;
w. să sprijine rezoluțiile Adunării Generale a ONU referitoare la armele cu uraniu sărăcit și să dezvolte o poziție comună a UE care să reflecte mai bine apelurile repetate ale Parlamentului pentru un moratoriu mondial de precauție și dezvoltarea unui consens mondial cu privire la posibilele riscuri asupra sănătății cetățenilor, sarcina complexă de gestionare postconflict și costurile financiare asociate cu utilizarea lor;
x. să se asigure că procesul de revizuire a arhitecturii ONU de consolidare a păcii, prevăzut a se desfășura în 2015, promovează principiul responsabilității de a proteja și rolul femeilor în consolidarea păcii;
Responsabilitatea de a proteja
y. să acționeze în direcția instituirii responsabilității de a proteja ca normă internațională, menținând totodată echilibrul delicat dintre rolul statelor în cauză și comunitatea internațională și păstrând în centrul său principiul prevenirii conflictelor și utilizarea forței armate în ultimă instanță;
z. să se asigure, în această privință, că responsabilitatea de a preveni și de a stopa genocidele și atrocitățile în masă revine în principal statului în cauză, dar că, la rândul său, comunitatea internațională are un rol de jucat care prevalează asupra invocării suveranității;
aa. să promoveze conceptul-cheie potrivit căruia prevenirea necesită repartizarea responsabilității cu privire la colaborarea dintre statele implicate și comunitatea internațională și promovarea acestei colaborări;
ab. să se asigure, în cooperare cu toți partenerii internaționali, că eventualele noi evoluții ale conceptului responsabilității de a proteja respectă în totalitate dreptul umanitar internațional și sunt pe deplin consecvente cu acesta;
ac. să depună eforturi în vederea includerii protecției civililor în mandatele misiunilor de menținere a păcii întreprinse sub auspiciile ONU;
Femeile și copiii
ad. să își reitereze angajamentul de a pune în aplicare rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la femei, pace și securitate[11], care recunosc consecințele disproporționate ale războiului asupra femeilor, dar și rolul lor esențial în gestionarea conflictelor, soluționarea conflictelor și pacea durabilă;
ae. să sprijine și să promoveze cu fermitate punerea integrală în aplicare a Rezoluției 2106 a ONU referitoare la combaterea impunității pentru violențele sexuale produse în contextul conflictelor și să asigure consolidarea unor noi măsuri de responsabilizare, de prevenire a infracțiunilor și abuzurilor sexuale și de sprijinire a victimelor acestora;
af. să prioritizeze încetarea căsătoriilor între copii;
ag. să se asigure că femeile sunt reprezentate în toate etapele proceselor de pace și că ele participă la diplomația preventivă, la alerta timpurie și la monitorizarea securității, precum și la comisiile de anchetă în situațiile postconflictuale;
ah. să asigure o concentrare pe educația pentru fete;
ai. să participe în mod activ la cea de-a 58-a sesiune a Comisiei privind statutul femeilor pentru a nu submina „acquis-ul” Platformei de acțiune de la Beijing a ONU precum, de exemplu, accesul la educație și sănătate ca drept fundamental al omului; să condamne cu fermitate utilizarea violenței sexuale împotriva femeilor ca tactică de război, inclusiv infracțiunile precum violurile în masă, sclavia sexuală, prostituția forțată, persecuțiile pe motiv de gen, inclusiv mutilarea genitală a femeilor, traficul de persoane, căsătoriile timpurii și forțate, crimele de onoare și toate celelalte forme de violență sexuală de o gravitate comparabilă; să semneze și să ratifice Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
aj. să invite statele membre să ratifice cel de-al treilea protocol opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care să le permită copiilor să își prezinte plângerile comisiei;
Programul de dezvoltare pentru perioada de după 2015
ak. să recunoască faptul că au fost făcute progrese semnificative și substanțiale către atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; să utilizeze la nivel optim etapa pregătitoare a Summitului din septembrie 2015 privind programul de după 2015, să asigure coerența și coordonarea între statele membre ale UE cu privire la domeniile prioritare și obiectivele centrale pe care UE dorește să le promoveze, astfel încât să se evite inconsecvența și ilizibilitatea ce decurg din stabilirea unei liste de obiective mult prea lungi; să sublinieze că o atenție deosebită trebuie acordată necesităților țărilor cel mai puțin dezvoltate și țărilor în care se desfășoară conflicte sau care se află în perioade post-conflictuale; să asigure asumarea acestor obiective de țările în curs de dezvoltare;
al. să evidențieze faptul că eforturile globale de realizare a ODM-urilor ar trebui să fie consolidate în timpul rămas până la termenul limită din 2015 și să se axeze pe zonele în care procesul a rămas în urmă cel mai mult;
am. să se asigure că eradicarea sărăciei rămâne o prioritate în noul cadru unic și integrat, împreună cu lupta împotriva inegalității și promovarea dezvoltării sustenabile, a securității alimentare și a egalității de gen;
an. să acționeze în vederea adoptării unui cadru unic, cuprinzător și integrat pentru ODM post-2015, cu criterii de referință clare care includ aspectele-cheie ale dezvoltării și sustenabilității; să se asigure că acest cadru are un caracter universal și mondial, promovând prosperitatea, drepturile omului și bunăstarea pentru toți;
ao. să urmărească o abordare bazată pe drepturile omului și să se asigure că drepturile omului în universalitatea lor vor ocupa o poziție centrală în cadrul post-2015;
ap. să solicite o abordare internațională coerentă și cuprinzătoare de finanțare post-2015, care să abordeze într-un mod predictibil toate dimensiunile unei dezvoltări durabile și, în concordanță cu concluziile Consiliului din decembrie 2013, să promoveze în continuare, în cadrul sistemului ONU, procese de reflecție privind surse alternative de finanțare și alte mijloace de punere în aplicare a asistenței, în special măsuri de investiții private și mijloace nefinanciare;
aq. să se asigure că noile obiective ambițioase vor fi susținute prin finanțări la fel de ambițioase și inovatoare vizând dezvoltarea;
ar. dat fiind faptul că chestiunile ecologice și legate de dezvoltare tind să fie tratate separat la nivel mondial, să caute noi modalități de a depăși această divizare și de a edifica punți între aceste domenii interconectate, printre altele, din punct de vedere instituțional;
as. să reamintească angajamentul asumat de țările dezvoltate la COP16 în Cancun (2010) de a oferi 100 de miliarde de dolari sub formă de finanțări noi și suplimentare, anual până în 2020, pentru a răspunde necesităților impuse de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare; să sublinieze că aceste fonduri au drept scop asigurarea unei alocări echilibrate între adaptare și atenuare;
Altele
Viața privată în era digitală
at. să întreprindă toate măsurile legislative și administrative pentru a pune în aplicare pe deplin recomandările formulate în Rezoluția AGONU[12], astfel încât să garanteze că, atât în mediul online, cât și în afara acestuia, cetățenii dispun de aceleași drepturi, și îndeosebi revizuirea procedurilor, a practicii și a legislației și instituirea unor mecanisme de supraveghere independente și eficace, punând accentul pe importanța protejării datelor;
au. pentru a reafirma angajamentul asumat de UE cu privire la această problematică la nivel mondial, să promoveze în mod activ realizarea, de către toți membrii ONU, a unor acțiuni specifice pentru a da curs acestei rezoluții;
Tratatul privind comerțul cu arme
av. să promoveze în mod activ semnarea și ratificarea cu promptitudine, de către toți membrii ONU, inclusiv toți membrii UE, a Tratatului privind comerțul cu arme, pentru a permite comunității internaționale să abordeze cu eficacitate consecințele negative ale lipsei de transparență și ale reglementării ineficiente a comerțului cu arme și muniții convenționale și tehnologii periculoase, care favorizează izbucnirea conflictelor armate la nivel mondial și sunt utilizate pentru a încălca drepturile omului; să angajeze alte state, organizații regionale și internaționale relevante și societatea civilă în direcția promovării, în această privință, a unei extinderi mai mari a sferei de aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme;
UE la ONU
aw. să sprijine în mod activ o reformă cuprinzătoare a sistemului Națiunilor Unite și, în special, a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a consolida legitimitatea, reprezentarea regională, responsabilitatea și eficacitatea sa; să depună eforturi în vederea îndeplinirii obiectivului UE de a obține un loc comun în cadrul unui CSONU lărgit;
ax. să asigure coerența și eficacitatea UE ca actor mondial, cu scopul de a acționa în mod rapid și cuprinzător și de a transmite un mesaj unitar, prin îmbunătățirea coordonării pozițiilor statelor membre și a cooperării dintre SEAE și statele membre; în această privință, să încurajeze SEAE să acționeze în direcția unei mai mari coerențe a UE, în special prin intermediul delegațiilor UE de la New York și Geneva;
ay. să sprijine rolul parlamentelor și a adunărilor regionale în cadrul sistemului ONU și al parlamentarismului mondial;
az. să sporească cooperarea fructuoasă în sprijinul multilateralismului și al guvernării la nivel mondial și să evidențieze importanța parteneriatului strategic dintre UE și PNUD, care a sărbătorit zece ani în februarie 2014;
ba. să crească facă cunoscut la un public cât mai larg că anul 2015 va fi declarat Anul european pentru dezvoltare, ceea ce va crea un impuls fără precedent pentru îmbunătățirea modului în care publicul european conștientizează provocările mondiale și importanța noilor obiective de dezvoltare care vor fi convenite.
Schimbările climatice
bb. să sublinieze faptul că provocările mondiale persistă și este de așteptat să crească și că schimbările climatice și degradarea mediului amenință să acționeze în sens opus progreselor înregistrate în realizarea ODM; să-și intensifice, în consecință, acțiunile legate de schimbările climatice la Summitul ONU pentru schimbările climatice din 2014, pentru a edifica o bază solidă ce va contribui la reușita negocierilor și la realizarea de progrese susținute în direcția reducerii emisiilor și a întăririi strategiilor de adaptare în cadrul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 2015; să dea un exemplu și să adopte un cadru ambițios obligatoriu pentru politica privind clima, cu obiective potrivite în timp pentru summit, pentru a avea o influență pozitivă asupra negocierilor;
bc. să participe activ la dezbaterile referitoare la termenul de „refugiat climatic”, inclusiv la eventuala sa definire juridică în cadrul dreptului internațional sau în orice acord internațional cu forță de lege;
bd. să reitereze, cu ocazia celei de-a treia Conferințe internaționale din septembrie 2014, sprijinul UE în favoarea statelor insulare mici în curs de dezvoltare;
Siria
be. să acționeze în direcția găsirii unei soluții politice sustenabile pentru Siria care să oprească violența și să promoveze o tranziție democratică ce îndeplinește aspirațiile legitime ale sirienilor; să sprijine punerea în aplicare în totalitate a concluziilor Conferinței de la Geneva I și, ținând seama de importanța Conferinței de la Geneva II în calitatea sa de forum unic ce permite desfășurarea de negocieri directe de pace și privind tranziția democratică între părțile aflate în conflict, să continue desfășurarea procesului Geneva II;
bf. să acționeze în direcția includerii tuturor actorilor relevanți la nivel global și regional în cadrul Conferinței II de la Geneva, recunoscând faptul că diverși mulți actori joacă un rol decisiv în cadrul crizei siriene;
bg. să convoace o conferință internațională consacrată crizei refugiaților sirieni care să se axeze pe eforturile umanitare, acordând prioritate sprijinirii țărilor-gazdă din regiune și crescând participarea Uniunii Europene la eforturile diplomatice menite să pună capăt conflictului;
bh. să acționeze urgent în direcția implementării rapide a Rezoluției 2139 a CSONU referitoare la situația umanitară din Siria, astfel încât să se faciliteze, în sfârșit, accesul în siguranță, nestingherit și imediat la toate persoanele în nevoie, inclusiv peste frontiere și liniile de conflict; să asigure îndepărtarea, transferul și distrugerea în condiții de totală transparență a armelor chimice din Siria;
bi. să stimuleze cooperarea internațională în ceea ce privește distrugerea armelor chimice ale Siriei și solicită ca decizia Consiliului executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice din 27 septembrie 2013 să fie pusă pe deplin în aplicare;
bj. să sprijine toate eforturile pentru a asigura responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional în Siria și să promoveze în mod activ sesizarea de către Consiliul de Securitate a situației din Siria la Curtea Penală Internațională;
Sudanul de Sud
bk. să încurajeze toate părțile să respecte acordul de încetare a ostilităților (încetare a focului) semnat la 23 ianuarie 2014, inclusiv dispozițiile care solicită actorilor implicați în conflict să se abțină de la atacurile împotriva civililor și să asigure un acces sigur al lucrătorilor umanitari în zonele afectate de conflict din Sudanul de Sud; să sublinieze faptul că prezentul acord nu este decât un prim pas către pace și reconciliere, atunci când se ia în considerare situația din Sudanul de Sud, inclusiv lupta politică pentru conducere din țară, care a provocat ciocniri etnice din ce în ce mai grave și a condus la strămutarea a peste 650.000 de persoane;
bl. să sprijine agenda de edificare a statului privind Sudanul de Sud, precum și o reconciliere genuină și un proces de pace integrator, pentru a asigura o stabilitate durabilă; să ofere asistență în abordarea problemei corupției, care afectează perspectivele de instituire a unei democrații libere și echitabile, a stabilității, dezvoltării durabile și creșterii economice;
bm. să condamne încălcările răspândite ale drepturilor omului și abuzurile comise; să salute și să susțină eforturile depuse de către Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii, Alexander Rondos, de către Reprezentantul Special al ONU, Hilde Johnson, și de Uniunea Africană, precum și consolidarea capacității Misiunii ONU din Republica Sudanul de Sud de a întreprinde anchete cu privire la drepturile omului;
bn. să condamne atacurile comise asupra personalului umanitar și bunurilor, amestecul în activitățile de ajutorare și jefuirea la scară largă a proviziilor care se petrece în Sudanul de Sud și ridică obstacole majore în calea eforturilor de a ajunge la populațiile civile ce au nevoie de ajutoare;
bo. să solicite constituirea unei comisii internaționale independente de anchetă care să investigheze cu privire la toate încălcările drepturilor omului și a dreptului umanitar despre care se presupune că au fost comise de la izbucnirea conflictului; să insiste ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere.
Republica Centrafricană
bp. să asigure o bună cooperare și complementaritate a eforturilor internaționale necesare pentru a stabiliza Republica Centrafricană și să acționeze în vederea adoptării unei abordări cuprinzătoare a acestei crize cu multe fațete; să sprijine procesul de tranziție politică și să contribuie la instituirea unor instituții democratice funcționale, capabile să combată încălcările drepturilor omului, să protejeze cetățenii, să pună capăt violențelor și să calmeze tensiunile sectare din țară; să asigure în continuare sprijinul financiar necesar pentru a obține o dezvoltare economică viabilă; să lanseze eforturile urmărind să răspundă la criza umanitară fără precedent cu care se confruntă țara;
bq. să sprijine eforturile depuse de comunitatea internațională, în special Uniunea Africană, ONU și Franța, și de către autoritățile Africii Centrale de a stabiliza țara; să pună în aplicare rapid decizia UE din 20 ianuarie 2014 de a stabili operația militară de legătură a UE și de a accelera procedurile de mobilizare a forțelor pe teren;
Conflictul israelo-palestinian
br. să sprijine negocierile în curs și încercările actuale de a identifica modalități de soluționare a conflictului, depunând, în paralel, eforturi în sprijinul procesului de reconciliere palestinian, în scopul de a reuni palestinienii care trăiesc în Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza;
bs. să garanteze că AGONU pune la dispoziție, în cooperare cu UE și SUA, toate instrumentele necesare pentru a asigura sustenabilitatea și eficacitatea unei soluții bazate pe existența a două state, pe baza granițelor din 1967 cu Ierusalim în calitate de capitală a ambelor state și cu Statul Israel având granițe sigure și recunoscute și un stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, trăind unul alături de celălalt în pace și securitate;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui, Reprezentantului Special al UE pentru Drepturile Omului, Consiliului și, spre informare, Comisiei.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2011)0255.
- [2] Consiliul Uniunii Europene 11521/13.
- [3] Rezoluția AGONU A/RES/65/276.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2011)0229.
- [5] JO C 99 E, 3.4.2012, p. 56.
- [6] JO C 033 E, 5.2.2013, p. 65.
- [7] Rezoluția S/RES/2106(2013) a Consiliului de Securitate al ONU.
- [8] Texte adoptate, P7_TA(2013)0180.
- [9] Texte adoptate, P7_TA(2013)0394.
- [10] Texte adoptate, P7_TA(2013)0055.
- [11] Rezoluțiile S/RES/1325(2000), S/RES/1820(2008) ale Consiliului de Securitate al ONU), S/RES/1888(2009), S/RES/1889 (2009), S/RES/1960(2010), S/RES/2106(2013) și S/RES/2122(2013).
- [12] Rezoluția AGONU A/C.3/68/L.45/Rev.1.
PROPUNERE DE RECOMANDARE ADRESATĂ CONSILIULUI B7-0014/2013 (14.1.2014)
în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din Regulamentul de procedură
privind cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Alexander Graf Lambsdorff
în numele Grupului ALDE
B7‑0014/2014
Recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului privind cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Parlamentul European,
– având în vedere cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Recomandarea sa din 11 iunie 2013 adresată Consiliului privind cea de a 68-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite[1],
– având în vedere articolul 121 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât angajamentul UE în favoarea unui multilateralism autentic, cu ONU ca pilon central, este parte integrantă a politicii externe a UE și se întemeiază pe convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și norme universale este cel mai potrivit pentru soluționarea crizelor, problemelor și amenințărilor globale;
B. întrucât, în calitate de donator de frunte la nivel mondial, UE sprijină atât intensificarea eforturilor de a respecta termenul de 2015 pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, cât și o abordare comună ce vizează eradicarea sărăciei și dezvoltarea sustenabilă,
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
Situația din Siria
(a) (i) să depună eforturi în direcția încetării imediate a violenței și constituirea unui guvern de tranziție la convorbirile de pace Geneva II și (ii) să convoace o conferință internațională privind criza refugiaților din Siria, care să se axeze pe eforturile umanitare și pe întărirea implicării UE în eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului;
Situația din Sudanul de Sud
(b) să încurajeze toate părțile ce se reunesc la Addis Abeba sub auspiciile Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) să depună eforturi în direcția unei încetări imediate a focului cu o supraveghere eficace și să ofere acces lucrătorilor umanitari și observatorilor la toate zonele aflate sub controlul lor;
Situația din Orientul Mijlociu
(c) să continue încercările multilaterale de a găsi soluții pentru conflictele în curs din Orientul Mijlociu, acordând o atenție deosebită conflictului israelo-palestinian, în care sunt necesare eforturi de pace reînnoite, structurate și substanțiale;
Programul de dezvoltare pentru perioada de după 2015
(d) să urmărească o abordare coerentă cu un singur cadru global și un set de obiective, care recunoaște legătura dintre dezvoltarea sustenabilă și eradicarea sărăciei și include promovarea păcii și securității, a unei guvernări democratice, a statului de drept, a egalității de gen și a drepturilor omului pentru toți;
Summitul ONU privind schimbările climatice 2014
(e) să-și intensifice acțiunile privind schimbările climatice la summitul ONU pentru schimbările climatice din 2014 care va constitui o bază solidă ce va sprijini succesul în cadrul negocierilor și progresele susținute în vederea reducerii emisiilor și a întăririi strategiilor de adaptare la Conferința părților la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din 2015;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și, spre informare, Comisiei.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0234.
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (3.3.2014)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
referitor la recomandarea adresată Consiliului privind cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Raportor pentru aviz: Kriton Arsenis
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
Programul de dezvoltare pentru perioada de după 2015
1. să recunoască faptul că au fost realizate progrese semnificative și substanțiale în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), inclusiv înjumătățirea numărului de persoane care nu au acces sustenabil la surse îmbunătățite de apă potabilă, reducerea semnificativă a proporției de locuitori din bidonvilurile urbane, realizarea unor succese remarcabile în combaterea malariei și a tuberculozei și a unor îmbunătățiri vizibile în toate domeniile sănătății, precum și în cea ce privește accesul la educația primară; să deplângă faptul că majoritatea țărilor africane sunt departe de a le realiza ODM-urile;
2. să evidențieze faptul că eforturile globale de realizare a ODM-urilor ar trebui consolidate în timpul rămas până la termenul limită din 2015 și să se axeze pe zonele în care procesul a rămas în urmă cel mai mult;
3. să sublinieze faptul că o atenție specială trebuie acordată nevoilor țărilor cel mai puțin dezvoltate și țărilor aflate în conflict sau in situații post-conflict, deoarece lipsa păcii și a securității rămâne unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării sustenabile, iar un miliard și jumătate de oameni trăiesc în astfel de țări vulnerabile, care nu au îndeplinit nici măcar un ODM;
4. să depună eforturi pentru a se asigura că procesul de realizare a obiectivelor post-2015 este cât se poate de cuprinzător, pentru a asigura asumarea responsabilă a acestor obiective de către țările în curs de dezvoltare; să îndemne comunitatea internațională să creeze un mediu favorabil și participativ în care parlamentele, organizațiile societății civile și autoritățile locale să fie în măsură să-și asume roluri adecvate în elaborarea politicilor, în monitorizarea și implementarea acestora;
5. să se asigure că eradicarea sărăciei rămâne o prioritate în noul cadru unic și integrat, împreună cu lupta împotriva inegalității și promovarea dezvoltării sustenabile; să se asigure că și alți indicatori de dezvoltare umană în afară veniturilor, sunt luați în considerare în definirea sărăciei, având în vedere că sărăcia implică mai multe forme de privațiuni în viața oamenilor, ce acoperă domenii cum ar fi accesul la educație și servicii de sănătate, energie, ocuparea forței de muncă, hrană și locuințe; să sublinieze faptul că este nevoie de o combinație adecvată de indicatori cantitativi și calitativi clari pentru a monitoriza sustenabilitatea și incluziunea procesului de dezvoltare;
6. să urmărească o abordare bazată pe drepturile omului și să se asigure că drepturile omului în universalitatea lor vor ocupa o poziție centrală în cadrul post-2015;
7. să sublinieze faptul că produsele alimentare nu sunt mai mult decât o marfă și că accesul la hrană este un drept universal al omului, să sublinieze responsabilitatea Adunării Generale a ONU de a contribui la securitatea alimentară la nivel mondial, permițând și sprijinind țările în curs de dezvoltare să își mărească și să își diversifice producția proprie, cu un accent pe agricultura la scară mică, sustenabilă și organică și pe utilizarea gratuită a soiurilor locale, pentru a deveni mai sigură din punct de vedere alimentar și pentru a satisface cererea de pe piețele locale; să solicite, în acest sens, eforturi mai mari de combatere a acaparării terenurilor practicată de către corporațiile internaționale și asigurarea respectării dreptului la teren a populațiilor locale și a celor indigene;
8. să solicite o amenajare a teritoriului mai strictă care, în plus față de îmbunătățirea accesului la alimente și la piețe, mai ales pentru comunitățile forestiere, să mențină sau să mărească proporția de terenuri acoperite de pădure și să protejeze zonele de teren liber, fiind în deplină conformitate cu convențiile ONU, cum ar fi Convenția cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), în special programul REDD+ și Convenția privind diversitatea biologică (CBD), cu un accent pe obiectivele Aichi;
9. să sublinieze că coerența politicilor de dezvoltare este un principiu esențial care trebuie urmat în cadrul post-2015, acordând o atenție deosebită posibilelor conflicte între politicile de dezvoltare, pe de o parte, și agricultură, pescuit și politicile energetice și acordurile internaționale de comerț și investiții, pe de alta, punând accentul în mod deosebit pe clauza de soluționare a litigiilor între investitori și state care amenință să blocheze țările în cadre de reglementare insuficiente;
10. să promoveze egalitatea de gen și autonomizarea fetelor și a femeilor ca un obiectiv de sine stătător; să se asigure că egalitatea de gen este integrată în toate obiectivele de dezvoltare viitoare, acordând o atenție specifică acestui sector și colectării de date defalcate pe genuri;
11. să solicite membrilor Adunării Generale a ONU transparență deplină în raportarea corporativă și combaterea corupției, spălarea banilor, paradisurile fiscale, fluxurile financiare ilicite și structurile fiscale dăunătoare, ca prioritate absolută în ordinea de zi a instituțiilor financiare și de dezvoltare internaționale;
12. să sublinieze faptul că câștigurile provenite din dezvoltare nu vor fi sustenabile fără o bună guvernare și fără instituții responsabile și democratice și fără statul de drept; prin urmare, noul cadru ar trebui să reflecte un angajament clar privind guvernarea democratică;
Finanțarea pentru dezvoltare
13. să se asigure că noile obiective ambițioase vor fi susținute prin finanțări la fel de ambițioase și inovatoare vizând dezvoltarea; să sublinieze faptul că finanțarea legată de schimbările climatice și de accesul la energie sustenabilă nu trebuie să se producă în detrimentul angajamentului de a cheltui 0,7 % din VNB pentru AOD, inclusiv de la 0,15 % la 0,20 % pentru țările cel mai puțin dezvoltate, ci trebuie să îl suplimenteze; să depună eforturi în direcția eficacității ajutorului și a unei coordonări mai bune a donatorilor; să se implice ca lider și să se asigure că sectorul financiar contribuie, de exemplu, prin taxa pe tranzacțiile financiare, la realizarea de noi obiective la nivel mondial;
Sustenabilitatea mediului
14. să sublinieze faptul că provocările globale rămân și se așteaptă să crească și că schimbările climatice și degradarea mediului amenință să inverseze progresele înregistrate în realizarea ODM; să sublinieze, de asemenea, că o atenție deosebită trebuie îndreptată spre atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru reducerea riscului de dezastre și spre reziliență, punându-se accent pe cele mai sărace și mai marginalizate persoane în cadrul agendei post-2015; să sublinieze faptul că investițiile în măsurile de reducere a riscurilor de dezastre înainte de producerea acestora sunt cu mult mai rentabile decât finanțarea măsurilor luate ca urmare a dezastrelor;
15. să fie de acord, înainte de sesiunea Adunării Generale a ONU, cu un obiectiv de reducere cu 50% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, ceea ce este în deplină concordanță cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 2°C și cu obiectivul UE de a reduce emisiile cu 95 % comparativ cu nivelurile din 1990 până în 2050, permițând astfel UE să exercite poziția de lider în combaterea schimbărilor climatice la nivel internațional; să se folosească de oportunitatea oferită de sesiunea Adunării Generale a ONU de a apela la alți emițători importanți de gaze cu efect de seră pentru a reduce radical emisiile acestora și de a apela la toate țările să contribuie la micșorarea emisiilor globale, respectând obiectivul de reducere cu două grade Celsius, precum și drepturile și nevoile umanitare și de dezvoltare;
16. să reamintească angajamentul asumat de țările dezvoltate la COP16 în Cancun (2010) de a oferi 100 de miliarde de dolari sub formă de finanțări noi și suplimentare, anual până în 2020, pentru a răspunde necesităților impuse de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare; să sublinieze că aceste fonduri au drept scop asigurarea unei alocări echilibrate între adaptare și atenuare;
17. să atragă atenția asupra efectelor negative potențiale ale producției de biocombustibili asupra siguranței alimentare și asupra drepturilor funciare ale populațiilor locale și ale popoarelor indigene; să demonstreze angajamentul ferm al UE pentru prevenirea acestor efecte și să utilizeze numai mijloace eficiente și care reflectă responsabilitate socială în eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pacea și securitatea
18. să depună eforturi pentru încetarea focului și oprirea vărsării de sânge în Siria; să încerce să impună respectarea principiilor umanitare; să depună toate eforturile pentru a avea acces la populația afectată din Siria care, potrivit estimărilor, se va ridica în 2014 la aproape trei sferturi din populația țării de 22 de milioane de oameni; să se asigure că mutarea, transferul și distrugerea armelor chimice găsite în Siria se face într-un mod complet transparent care respectă normele de mediu în vigoare și că în urma operațiunii nu vor rezulta efluenți, produse chimice sau produse secundare emise în aer sau în mare;
19. să condamne atacurile comise asupra personalului umanitar și bunurilor, amestecul în activitățile de ajutorare și jefuirea la scară largă a proviziilor care se petrece în Sudanul de Sud și ridică obstacole majore în calea eforturilor de a ajunge la populațiile civile ce au nevoie de ajutoare;
20. să condamne pericolele cu care se confruntă personalul din sectorul umanitar din Republica Centrafricană și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului din această țară;
UE la ONU
21. să sporească cooperarea fructuoasă în sprijinul multilateralismului și al guvernării la nivel mondial și să evidențieze importanța parteneriatului strategic dintre UE și PNUD, care a sărbătorit zece ani în februarie 2014;
22. să crească facă cunoscut la un public cât mai larg că anul 2015 va fi declarat Anul european pentru dezvoltare, ceea ce va crea un impuls fără precedent pentru conștientizarea publicului european despre provocările globale și importanța noilor obiective de dezvoltare care vor fi convenite.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
3.3.2014 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
10 4 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Ricardo Cortés Lastra, Véronique De Keyser, Eva Joly, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Bill Newton Dunn, Maurice Ponga, Michèle Striffler, Ivo Vajgl |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Kriton Arsenis, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Isabella Lövin, Csaba Őry, Judith Sargentini |
||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
|
Data adoptării |
18.3.2014 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
46 7 2 |
|||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Sir Robert Atkins, Hiltrud Breyer, Elmar Brok, Tarja Cronberg, Susy De Martini, Mark Demesmaeker, Andrzej Grzyb, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Tunne Kelam, Paweł Robert Kowal, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Ryszard Antoni Legutko, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Marusya Lyubcheva, Francisco José Millán Mon, Alexander Mirsky, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Mirosław Piotrowski, Bernd Posselt, Hans-Gert Pöttering, Cristian Dan Preda, Libor Rouček, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Nikolaos Salavrakos, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Davor Ivo Stier, Charles Tannock, Inese Vaidere, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden, Nikola Vuljanić, Sir Graham Watson, Boris Zala |
||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Laima Liucija Andrikienė, Marije Cornelissen, Tanja Fajon, Jo Leinen, Barbara Lochbihler, Potito Salatto, Marietje Schaake, Alejo Vidal-Quadras |
||||
|
Membri supleanţi [articolul 187 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Judith Sargentini |
||||