Procedură : 2014/2219(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0039/2015

Texte depuse :

A8-0039/2015

Dezbateri :

PV 11/03/2015 - 14
CRE 11/03/2015 - 14

Voturi :

PV 12/03/2015 - 8.5
CRE 12/03/2015 - 8.5

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0075

RAPORT     
PDF 250kWORD 190k
3 martie 2015
PE 544.300v02-00 A8-0039/2015

referitor la Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European

(2014/2219(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Elmar Brok

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European

(2014/2219(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere Raportul anual al Consiliului privind politica externă și de securitate comună către Parlamentul European (12094/14),

–       având în vedere articolele 21 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–       având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară,

–       având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei (ÎR/VP) cu privire la responsabilitatea politică,

–       având în vedere angajamentele luate de ÎR/VP Federica Mogherini în cadrul audierii sale în Comisia pentru afaceri externe din 6 octombrie 2014,

–       având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0039/2015),

Confruntarea cu un climat politic și de securitate schimbat

1.      atrage atenția asupra climatului de securitate care s-a agravat în mod dramatic în toată UE, în special în imediata sa vecinătate, ordinea de drept internațional, stabilitatea și securitatea din Europa fiind sub o presiune fără precedent de la începutul integrării europene; subliniază transformările continue ale ordinii politice globale;

2.      este îngrijorat de faptul că, și din cauza crizei sale interne, UE nu a fost în măsură până în prezent să își utilizeze întregul potențial de modelare a mediului politic și de securitate și că lipsa de coordonare a politicilor și necorelarea politicilor UE cu constrângerile financiare limitează și mai mult influența Europei în lume și capacitatea sa de a fi un furnizor de securitate la nivel regional și global, care să contribuie la prevenirea conflictelor și la gestionarea crizelor;

3.      consideră că politica externă și de securitate a UE are următoarele sarcini prioritare:

   protejarea valorilor și intereselor europene și aplicarea ordinii politice și juridice în Europa, reinstaurând și menținând astfel pacea și stabilitatea;

   îmbunătățirea contribuției UE la apărarea teritoriului statelor sale membre și la securitatea cetățenilor săi, prin consolidarea capacității sale de a se apăra împotriva amenințărilor cu care se confruntă, inclusiv împotriva terorismului și traficului de arme, droguri și persoane;

   sprijinirea securității, a democratizării, a statului de drept și a dezvoltării economice și sociale în vecinătatea UE;

   asumarea unui rol principal în ceea ce privește soluționarea conflictelor, inclusiv prin acțiuni de menținere și de impunere a păcii în contextul PSAC;

   consolidarea, împreună cu partenerii săi, a unei ordini politice, economice și financiare globale bazate pe reguli și pluraliste, inclusiv în ceea ce privește respectarea statului de drept și a drepturilor omului și

   îmbunătățirea structurilor și metodelor de lucru interne ale UE, pentru a-i consolida rezistența și pentru a-i permite eliberarea întregului său potențial ca actor global;

UE - actor credibil

4.      consideră că, pentru a fi ambițioasă și eficientă, politica externă a UE trebuie să se bazeze pe o viziune comună asupra principalelor interese, valori și obiective europene în relațiile externe, precum și pe o percepție comună asupra amenințărilor care afectează UE în ansamblu; salută angajamentul ÎR/VP, pe baza mandatului acordat de Consiliul European din decembrie 2013, de a iniția, în mod prioritar, un proces de reflecție strategică privind politica externă și de securitate a UE, care ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, instituțiile europene și cetățenii europeni; insistă asupra faptului că această reflecție ar trebui să conducă la o nouă strategie europeană de securitate care să țină seama de schimbările geopolitice recente pentru a răspunde noilor amenințări și provocări;

5.      subliniază obligația asumată de statele membre atunci când au ratificat Tratatul privind Uniunea Europeană, de a sprijini activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din TUE;

6.      insistă asupra faptului că resursele politice, economice, financiare și cele de apărare ale UE și ale statelor sale membre trebuie consolidate și combinate, pentru a maximiza influența UE în lume, pentru a produce sinergii și pentru a asigura pacea și stabilitatea în Europa și în vecinătatea sa; subliniază că se pot face economii semnificative printr-o mai bună cooperare între statele membre în ceea ce privește politica lor externă și de securitate;

7.      subliniază că asistența financiară externă acordată de UE și de statele sale membre trebuie reorientată și utilizată într-un mod mai eficient în conformitate cu prioritățile strategice convenite de comun acord; solicită adoptarea mai multor măsuri de către UE, pentru a crește vizibilitatea, coerența și eficacitatea asistenței acordate de UE; consideră că toate domeniile asistenței UE, fie că este vorba despre ajutor pentru dezvoltare, fie că este vorba despre ajutor în caz de urgență și ajutor umanitar, ar trebui să fie coordonate și consecvente; solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să asigure o supraveghere eficace a ajutorului financiar, pentru a se asigura că obiectivele sunt îndeplinite; face trimitere la rapoartele Curții de Conturi Europene, care au arătat prezența unor probleme în trecut; subliniază faptul că asistența financiară în sprijinul societății civile și al ONG-urilor pe teren ar trebui mărită; solicită proceduri mai rapide și o birocrație redusă în ceea ce privește aprobarea proiectelor;

8.      încurajează instituțiile UE și statele membre să utilizeze integral setul de instrumente prevăzut în Tratatul de la Lisabona pentru a trece de la ceea ce a fost până în prezent o abordare în principal reactivă la o politică externă și de securitate a UE proactivă, coerentă și strategică, bazată pe valori comune și utilizată în slujba interesului european comun;

9.      consideră că Consiliul și Comisia, cu cooperarea activă a statelor membre, trebuie să asigure coerența și consecvența următoarelor politici:

   politica internă și cea externă ale UE, inclusiv politica externă și de securitate comună (PESC), politica de securitate și apărare comună (PSAC) și politicile privind vecinătatea, comerțul, dezvoltarea, ajutorul umanitar, justiția și afacerile interne, energia, mediul, migrația etc.;

   politicile urmate de UE și de statele sale membre;

10.    salută, în acest sens, organizarea noii Comisii în grupuri specifice (clustere), întrucât acest fapt permite ÎR/VP să coordoneze toate politicile relevante ale Comisiei care au o dimensiune externă; sprijină ÎR/VP în eforturile sale de a-și asuma pe deplin rolul de vicepreședinte al Comisiei; încurajează, totodată, ÎR/VP să utilizeze rolul său de președinte al Consiliului Afaceri Externe pentru a prezenta în Consiliu inițiative ce promovează politici comune proactive ce depășesc dimensiunea celui mai mic numitor comun, utilizând întreaga serie de instrumente ale PESC și ale politicilor externe ale UE;

11.    reiterează faptul că structurile interne ale SEAE trebuie reformate, astfel încât să-i permită instituției să asiste ÎR/VP în toate rolurile sale pentru a putea promova planificări strategice și a putea coordona procesele politice în cadrul Consiliului și al Comisiei; insistă asupra necesității de raționalizare a structurii de la vârful conducerii SEAE și de urgentare și eficientizare a proceselor sale decizionale; își reiterează apelul privind o mai bună integrare în cadrul SEAE a reprezentanților speciali ai UE, inclusiv printr-un transfer al bugetului alocat lor de la bugetul operațional al PESC la bugetul SEAE; îndeamnă, în acest sens, la o evaluare politică rentabilă a rolului pe care îl au acești reprezentanți speciali;

12.    își reiterează solicitarea referitoare la o mai bună cooperare și coordonare între diversele capacități de monitorizare și de reacție la criză de la nivelul UE; îndeamnă, în continuare, la o raționalizare a structurilor existente pentru a reduce duplicările inutile, inclusiv prin fuzionarea capacităților care se suprapun; consideră că centrele de monitorizare trebuie să dispună de resursele necesare, iar profilele lingvistice ale personalului lor ar trebui aliniate la limbile vorbite în zonele de criză cele mai relevante, în special limba rusă și limba arabă; solicită consolidarea cooperării și a schimbului de informații între centrele de monitorizare de la nivelul UE și serviciile corespunzătoare din statele membre;

13.    solicită modernizarea rețelei de delegații ale UE, astfel încât să reflecte necesitățile politicii externe a UE în secolul 21, inclusiv prin adaptarea numărului de angajați și a cunoștințelor de specialitate; consideră, de exemplu, că toate delegațiile situate în zone de conflict, în special în țările în care se află o misiune PSAC, ar trebuie să aibă în componența lor un expert în probleme de securitate și apărare; solicită ÎR/VP să consolideze autoritatea șefilor de delegație asupra întregului personal, indiferent de originea lor instituțională, și să simplifice bugetele administrative ale delegațiilor, pentru a ajunge la o sursă unică de finanțare; solicită clarificarea structurii ierarhice; regretă că potențialul pentru sinergii și economii de scară conferit de consolidarea cooperării dintre ambasadele statelor membre și delegațiile UE nu a fost exploatat integral încă; insistă asupra faptului că echilibrul just dintre personalul detașat din statele membre și funcționarii UE, stabilit în Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 de instituire a SEAE, ar trebui respectat la toate nivelurile;

14.    este preocupat de lipsa de flexibilitate a normelor financiare ale UE, care duce adesea la întârzieri în plata operațională a fondurilor UE și creează obstacole suplimentare în calea capacității UE de a reacționa la crize; subliniază necesitatea unei alocări mai rapide a mijloacelor financiare și, în același timp, necesitatea unui control eficient în vederea evitării fraudelor și a deturnărilor de fonduri; solicită Comisiei să prezinte în 2015 o propunere de reformare a legislației relevante, inclusiv prin autorizarea unei proceduri accelerate, disponibile în prezent pentru asistența umanitară, care să fie folosită pentru gestionarea crizelor, asigurând totodată faptul că cheltuielile efectuate ca reacție la criză sunt în concordanță cu obiectivele strategice pe termen lung ale UE; este profund îngrijorat cu privire la deficitul plăților în ceea ce privește cele două surse bugetare principale ale UE pentru gestionarea crizelor și prevenirea conflictelor, și anume bugetul PESC și instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); este convins că actualul climat de securitate din estul și sudul Europei implică efecte de sinergie și resurse suplimentare, și nu reduceri substanțiale;

15.    reamintește că vizibilitatea acțiunii UE trebuie consolidată atât la nivelul planificării strategice și al forumurilor multilaterale, cât și la nivel operațional prin intermediul misiunilor PSAC sau al oricăror alte misiuni care au o componentă externă;

16.    reamintește că UE are obligația, în temeiul articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de a se asigura că acțiunea sa externă este concepută și implementată pentru a consolida și a sprijini democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional și că acest lucru este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre; invită ÎR/VP să prezinte cu regularitate rapoarte referitoare la respectarea articolul 21 și să exploreze mijloacele de îmbunătățire a coerenței politicii externe, în special în legătură cu drepturile omului și dreptul internațional; subliniază faptul că monitorizarea politicilor externe în ceea ce privește respectarea articolului 21 trebui realizată într-o manieră mai armonizată și mai strictă; subliniază necesitatea ca partenerii să își mențină angajamentele luate în ceea ce privește drepturile omului în acordurile semnate cu UE și subliniază necesitatea utilizării în aceste acorduri, atunci când este necesar, a clauzelor de condiționalitate privind drepturile omului;

17.    ia act de cererea mare de asistență internațională pentru sprijinirea democrației și observarea alegerilor; recunoaște acest domeniu ca fiind unul în care UE poate avea un rol efectiv în sprijinirea proceselor democratice; solicită, prin urmare, o monitorizare consecventă a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și sprijin în vederea consolidării capacității pentru partidele politice;

18.    subliniază importanța vitală a apărării colective garantate de NATO pentru membrii săi; îndeamnă statele membre să își întărească urgent capacitatea de a contribui la apărarea teritorială, să aloce mai multe resurse și să acorde o atenție mai mare metodologiei de punere în comun și de partajare, cooperând mai strâns pentru a crea sinergii; subliniază faptul că toate statele membre trebuie să beneficieze de același nivel de securitate, în conformitate cu articolul 42 alineatul (7) din TUE; subliniază faptul că o politică externă credibilă a UE trebuie să aibă la bază capabilități de apărare adecvate în statele membre și o politică de securitate și apărare comună (PSAC) eficientă; consideră că PSAC este o componentă importantă a apărării și securității europene și contribuie la acestea în mai multe moduri, inclusiv prin promovarea creării unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB), prin stimularea cooperării în domeniul dezvoltării capacităților de apărare și prin intervenții directe în zonele de criză prin intermediul misiunilor sale civile și al operațiunilor sale militare; subliniază, prin urmare, faptul că PSAC ar trebui aprofundată în continuare în cooperare cu NATO; reamintește că UE este un partener al NATO și că strategiile ambelor organizații ar trebui să fie complementare; subliniază rolul important al cooperării pentru securitate și apărare dintre UE și parteneri precum ONU, NATO, Uniunea Africană și OSCE; salută angajamentul ÎR/VP de a se implica în mod activ în chestiunile de apărare, inclusiv prin prezidarea reuniunilor Consiliului Afaceri Externe, în configurația cu miniștrii apărării;

19.    subliniază faptul că potențialul mai multor clauze din Tratatul de la Lisabona, precum articolul 44 din TUE (încredințarea de misiuni PSAC unui grup restrâns de state membre), articolul 41 din TUE (privind fondul de lansare), articolul 46 din TUE (privind cooperarea structurată permanentă), articolul 42 din TUE (clauza de solidaritate) și articolul 222 din TFUE (privind clauza de apărare reciprocă), nu a fost încă exploatat pe deplin; invită ÎR/VP să promoveze în mod activ aceste instrumente și implementarea lor și încurajează statele membre să le folosească;

20.    salută organizarea unei reuniuni a Consiliului European pe tema apărării în decembrie 2013 și solicită punerea în aplicare a deciziilor luate; așteaptă cu interes viitoarele dezbateri din iunie 2015; solicită adoptarea unor decizii ambițioase în cadrul acestui summit, în special:

–   lansarea, pe baza analizei cadrului strategic al UE, a unui proces de reflecție strategică privind obiectivele și prioritățile în domeniul securității și al apărării, care să definească capabilitățile și opțiunile necesare pentru intensificarea cooperării în domeniul apărării, pentru a putea răspunde mai bine amenințărilor cu care se confruntă țările din UE;

–   consolidarea Agenției Europene de Apărare, prin furnizarea resurselor necesare și a impulsului politic, astfel încât aceasta să își poată juca pe deplin rolul în coordonarea și stimularea cooperării din domeniul armamentului;

–   revizuirea mecanismului de finanțare Athena în vederea creșterii și mai accentuate a finanțării comune a operațiilor militare ale PSAC, astfel încât să se evite compromiterea capacității UE de a reacționa la crize din rațiuni financiare și să fie încurajate statele membre să constituie rapid forțe pentru operațiunile PSAC și să asigure o împărțire mai corectă a sarcinii;

–   consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană, printre altele prin coordonarea bugetelor de apărare, prin armonizarea cerințelor, prin reducerea ineficienței și prin crearea de sinergii;

–   rezolvarea problemelor existente în domeniul planificării și desfășurării operațiunilor militare, inclusiv prin înființarea unui comandament militar permanent al operațiunilor, în strânsă cooperare cu Capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC) deja existentă;

  creșterea eficacității și a funcționalității grupurilor tactice de luptă ale UE, printre altele prin introducerea unei abordări modulare, prin extinderea finanțării comune prin intermediul mecanismului Athena și prin mobilizarea lor în cadrul viitoarelor scenarii de gestionare a crizelor ori de câte ori este cazul;

21.    consideră că atacurile teroriste recente din țările UE demonstrează că este tot mai dificilă separarea securității interne de cea externă și invită statele membre și instituțiile UE să își conecteze mai bine eforturile în aceste domenii; invită statele membre să intensifice partajarea informațiilor privind securitatea, utilizând instrumentele de coordonare existente la nivel european; solicită consolidarea cooperării pe probleme de combatere a terorismului în relațiile UE cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, inclusiv prin instruire și consolidarea capacităților în sectorul securității, prin partajarea informațiilor și prin schimbul de bune practici; invită UE și statele sale membre să depună toate eforturile pentru a consolida cooperarea internațională cu scopul de a preveni și combate terorismul și subliniază rolul important pe care trebuie să îl joace ONU în cadrul acestor eforturi;

22.    solicită dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru îmbunătățirea securității cibernetice, inclusiv prin promovarea unei piețe unice a produselor din domeniul securității cibernetice; subliniază necesitatea de a integra apărarea cibernetică în acțiunea externă și în PESC și solicită o coordonare mai strânsă cu NATO în domeniul apărării cibernetice în vederea instituirii unor mecanisme de descurajare cibernetică, pentru a face față și a preveni în mod eficace atacurile lansate prin intermediul spațiului cibernetic; îndeamnă statele membre ale UE, SEAE și Comisia să se concentreze asupra modalităților de consolidare a rezistenței infrastructurii relevante; salută strategia de securitate cibernetică a UE; subliniază necesitatea unei creșteri semnificative a capabilităților de apărare cibernetică ale statelor membre; îndeamnă Agenția Europeană de Apărare să îmbunătățească coordonarea între statele membre în domeniul apărării cibernetice și invită statele membre să îi furnizeze AEA mijloacele pentru a realiza acest obiectiv; invită Comisia să actualizeze Regulamentul privind produsele cu dublă utilizare pentru a evita exportul de sisteme către țările care încearcă să submineze infrastructura critică și de securitate a UE și a preveni exportul de tehnologie de supraveghere în masă către regimurile autoritare; reamintește importanța menținerii unui echilibru între protejarea libertăților în mediul digital și securitate;

23.    solicită o politică UE în domeniul migrației reînnoită și coerentă; insistă asupra necesității de a se ocupa de cauzele profunde ale migrației ilegale, consolidând cooperarea cu țările de tranzit și de origine ale fluxurilor de migrație prin utilizarea tuturor instrumentelor de politică și asistență, inclusiv a politicilor comerciale și de dezvoltare, a ajutorului umanitar, a prevenirii conflictelor și gestionării crizelor, alături de necesitatea de a consolida rutele migrației legale; își reiterează apelul la intensificarea sprijinului umanitar pentru țările care adăpostesc refugiați și la consolidarea programelor de protecție regionale desfășurate în colaborare cu ICNUR în apropierea regiunilor de origine; subliniază faptul că aspectele legate de gestionarea migrației ar trebui integrate în acțiunea externă a UE și ar trebui să constituie o prioritate majoră în cooperarea UE cu vecinii săi din est și din sud; subliniază că trebuie evitate pierderile de vieți omenești la frontierele UE;

24.    subliniază faptul că energia este utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de politică externă și reamintește faptul că cooperarea energetică stă la baza integrării europene; subliniază importanța constituirii unei uniuni energetice europene care să vizeze o mai mare coerență a politicii externe și a politicii energetice și o mai bună coordonare a acestora; subliniază faptul că securitatea energetică ar trebui să facă parte din abordarea globală privind acțiunea externă a UE și consideră că politica energetică trebuie să fie în concordanță cu alte politici prioritare ale Uniunii, inclusiv cu politicile sale din domeniile securității, afacerilor externe și vecinătății, schimburilor comerciale și dezvoltării, precum și cu cele pentru apărarea drepturilor omului; în acest sens, subliniază necesitatea unei reduceri semnificative a dependenței de Rusia și a găsirii unor surse alternative de energie; invită ÎR/VP și Comisia să monitorizeze și să se ocupe de problema controlului infrastructurilor de către entități non-UE, în special de către societăți deținute de stat, bănci naționale sau fonduri suverane din țări terțe, care pătrund pe piața energetică a UE sau împiedică diversificarea, inclusiv în sectorul nuclear; subliniază că societățile energetice din afara UE trebuie să fie supuse normelor în materie de concurență aplicabile pieței energetice a UE;

25.    salută înființarea postului de vicepreședinte pentru uniunea energetică, precum și Comunicarea Comisiei privind Strategia europeană pentru securitate energetică; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea în vederea implementării acțiunilor pe termen scurt și lung, enumerate în această strategie; insistă asupra necesității de a consolida coerența între politica externă a UE și alte politici care au o dimensiune externă, precum politica energetică, și se așteaptă ca noua structură bazată pe clustere a Comisiei să producă rezultate în acest sens; îndeamnă la luarea în continuare a unor măsuri pentru a alinia obiectivele de securitate energetică la alte obiective urmărite de UE; invită ÎR/VP să elaboreze priorități strategice pentru politica energetică externă, consacrate în obiectivele generale de politică externă, și să utilizeze mai sistematic instrumentele de politică externă în domeniul securității energetice;

26.    consideră că ar trebui instituit un mecanism de solidaritate pentru a rezolva eventualele perturbări în aprovizionarea cu energie; consideră că ar trebui dezvoltată și mai mult o infrastructură energetică interconectată și că toate zonele UE ar trebui integrate într-o rețea energetică care să acopere întreg teritoriul UE; subliniază faptul că eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie a UE ar trebui accelerate pentru a consolida independența energetică a UE; consideră că dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice va aduce mari beneficii credibilității acțiunii externe a UE; reamintește faptul că o piață internă a energiei funcțională este esențială și că este în interesul general al UE asigurarea faptului că piețele internaționale ale energiei sunt stabile, transparente și bazate pe norme internaționale; invită Comisia să înainteze o propunere de strategie cuprinzătoare în vederea consolidării securității aprovizionării în ceea ce privește alte resurse decât cele energetice;

27.    salută atitudinea cooperantă a ÎR/VP Federica Mogherini față de Parlament, menită să consolideze răspunderea sa în fața acestei instituții; reiterează necesitatea unei consultări proactive și sistematice a Parlamentului, și în special a Comisiei pentru afaceri externe a acestuia, înainte de adoptarea strategiilor de politică externă și a mandatelor PSAC; solicită Consiliului să finalizeze negocierile cu Parlamentul privind înlocuirea Acordului interinstituțional din 2002 privind accesul Parlamentului European la informațiile sensibile ale Consiliului în domeniul politicii de securitate și apărare; se angajează să intensifice cooperarea cu parlamentele naționale, inclusiv în cadrul Conferinței interparlamentare privind PESC, PSAC și COSAC, pentru a fi mai bine pregătit să controleze resursele respective;

Menținerea și consolidarea ordinii juridice și politice europene

28.    subliniază necesitatea de a consolida UE și de a întări capacitatea sa de integrare, aceasta fiind unul dintre criteriile de la Copenhaga; reiterează perspectivele de extindere pentru toate țările candidate și pentru alte țări cu statut de posibil candidat în temeiul Declarației de la Salonic din 2003, pe baza îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga, și sprijină continuarea negocierilor în vederea extinderii; sprijină, în acest sens, abordarea Comisiei, care constă în a acorda atenție reformelor fundamentale în domeniul statului de drept, administrației publice și guvernanței economice la începutul procesului de extindere; reafirmă faptul că fiecare țară va fi evaluată pe baza propriilor merite și consideră că în cazurile în care UE consideră că nivelul de aliniere la acquis-ul UE al unei țări candidate este satisfăcător, negocierile de aderare ar trebui deschise sau continuate, întrucât acest lucru este esențial pentru menținerea credibilității UE în ansamblu; subliniază importanța cooperării cu țările candidate în domeniul politicii externe și evidențiază semnificația alinierii lor cu PESC;

29.    consideră că este necesară o strategie politică globală, menită să restabilească ordinea politică europeană în temeiul dreptului internațional, stabilită prin Actul final de la Helsinki din 1975 și care impune obligații tuturor statelor europene, inclusiv Rusiei; insistă asupra faptului că această ordine trebuie să aibă la bază respectarea drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a libertăților fundamentale, suveranitatea, independența și a integritatea teritorială a statelor și soluționarea pașnică a conflictelor; consideră că dezvoltarea unui dialog constructiv cu Rusia și cu alte state din vecinătatea UE privind cooperarea pentru a consolida această ordine reprezintă o bază importantă pentru pace și stabilitate în Europa, cu condiția ca Rusia să respecte dreptul internațional și să își îndeplinească angajamentele privind Georgia, Moldova și Ucraina, inclusiv retragerea din Crimeea;

30.    consideră că este necesară o nouă abordare a relațiilor UE cu vecinii săi estici, pe baza meritelor, a diferențierii și a principiului „mai mult pentru mai mult”; consideră că sprijinirea țărilor care doresc să se apropie mai mult de UE trebuie să fie o prioritate de prim ordin pentru politica externă a UE și că un răspuns important care să frâneze ambițiile Rusiei în vecinătatea sa este acela de a investi în independența, suveranitatea, dezvoltarea economică și democratizarea în continuare a acestor țări; își afirmă angajamentul față de perspectiva europeană a vecinilor est-europeni ai UE și reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 49 din TUE, aceștia, ca orice alt stat european, pot solicita să devină membri ai Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și la principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului și ale minorităților și să asigure existența statului de drept;

31.    salută semnarea, ratificarea de către Parlamentul European și parlamentele naționale ale țărilor în cauză și punerea provizorie în aplicare a acordurilor de asociere, inclusiv a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina, acest lucru reprezentând un pas esențial în procesul de convergență a acestor state cu UE; consideră că procesul de asociere ar trebui folosit de țările în cauză pentru modernizarea guvernanței democratice, consolidarea statului de drept, reformarea administrației publice și realizarea de reforme economice și structurale, ca un pas esențial pe calea convergenței politice, economice, sociale și privind mediul cu UE; solicită o majorare substanțială a asistenței politice, financiare și tehnice a UE pentru a sprijini aceste reforme; insistă, însă, asupra unei condiționalități stricte și asupra necesității de a garanta asumarea răspunderii pentru resursele cheltuite și de a obține rezultate semnificative în ceea ce privește reducerea corupției; salută desfășurarea și rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc în Ucraina și în Republica Moldova în octombrie, respectiv decembrie 2014 în conformitate cu standardele democratice internaționale;

32.    solicită o colaborare strânsă cu vecinii est-europeni care nu au încheiat încă acorduri de asociere cu UE sau doresc să aprofundeze și să consolideze relațiile în diverse cadre, inclusiv prin promovarea cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc; reamintește, însă, că asistența UE nu poate fi eficientă decât dacă există un grad suficient de asumare a răspunderii și de respectare a valorilor europene de către țările partenere, care trebuie să își respecte obligațiile în temeiul dreptului internațional;

33.    îndeamnă Rusia să își respecte angajamentele și obligațiile juridice, inclusiv pe cele consacrate în Carta ONU, în Carta de la Paris, în Actul final al OSCE de la Helsinki, în Memorandumul de la Budapesta și în Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Rusia și Ucraina; condamnă ferm faptul că Rusia a încălcat dreptul internațional prin agresiunea sa militară directă și războiul hibrid împotriva Ucrainei, care a provocat mii de victime din rândul soldaților și al civililor, precum și anexarea și ocuparea ilegală a Crimeii și acțiuni similare față de Abhazia și Osetia de Sud, teritorii care aparțin Georgiei; subliniază deteriorarea alarmantă a situației în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, libertatea de exprimare și libertatea presei în Crimeea; îndeamnă Rusia să detensioneze situația, să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei și să restabilească statu-quo-ul de dinainte de anexare; salută eforturile în vederea ajungerii la un acord cuprinzător la Minsk pe 12 februarie 2015 și solicită punerea în aplicare a acordului imediat și integral; respinge ca fiind ilegitime alegerile prezidențiale și parlamentare organizate în Donețk și Lugansk la 2 noiembrie 2014;

34.    sprijină sancțiunile adoptate de UE ca reacție la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și subliniază că acestea sunt redimensionabile și reversibile, în funcție în special de respectarea acordurilor de la Minsk, dar ar putea fi și consolidate dacă Rusia continuă să nu își respecte obligațiile internaționale; invită Comisia să supravegheze punerea uniformă în aplicare a acestora;

35.    subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să se arate solidare și să adopte o poziție unitară în relația cu Rusia; invită țările candidate să își alinieze politica externă privind Rusia la cea a UE; invită ÎR/VP să elaboreze, în mod prioritar, o strategie comună a UE privind Rusia, vizând să asigure un angajament din partea acesteia privind pacea și stabilitatea în Europa, inclusiv respectarea necondiționată a suveranității și integrității teritoriale a vecinilor săi; consideră că o bună relație între Rusia și UE, bazată pe respectarea dreptului internațional și a altor obligații internaționale, ar fi în interesul ambelor părți și își exprimă speranța că Rusia va fi deschisă unei astfel de evoluții, respectând dreptul internațional;

36.    subliniază necesitatea unei abordări europene coerente în ceea ce privește campaniile de dezinformare și activitățile de propagandă desfășurate de Rusia, atât în interiorul, cât și în exteriorul UE; îndeamnă SEAE și Comisia să prezinte un plan de acțiune cu măsuri concrete pentru a contracara propaganda Rusiei; solicită cooperarea cu Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO pe această temă;

Sprijinirea securității și a stabilizării în vecinătatea sudică

37.    insistă asupra necesității de a revizui în mod substanțial politica UE față de vecinătatea sa sudică, care ar trebui să fie caracterizată de resurse bugetare adecvate și de elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii cuprinzătoare care să concentreze instrumentele și resursele UE asupra sprijinului pentru construirea unor state funcționale și incluzive, capabile să ofere securitate cetățenilor lor, să promoveze democrația, să combată extremismul religios, să respecte drepturile omului, să protejeze minoritățile etnice și religioase și să consolideze statul de drept, ca o condiție esențială pentru investiții și dezvoltare economică; subliniază potențialul neutilizat al comerțului transfrontalier în interiorul regiunii; insistă asupra colaborării strânse cu autoritățile țărilor în cauză cu privire la gestionarea fluxurilor de migrație, respectând totodată drepturile omului și dreptul internațional;

38.    subliniază faptul că, atunci când furnizează ajutor și sprijin, UE trebuie să aplice condiționalități, întrucât programele de ajutor și sprijinul pentru societatea civilă pot să fie susținute doar dacă sunt stabilite condiții clare la cel mai înalt nivel politic;

39.    insistă asupra faptului că abordarea revizuită a UE față de vecinii săi din sud ar trebui să se bazeze pe diferențiere și pe principiul „mai mult pentru mai mult”, în temeiul căruia ar trebui acordat sprijin UE suplimentar guvernelor partenere care s-au angajat să urmeze calea democratizării și a respectării libertăților fundamentale și a drepturilor omului și realizează progrese în acest sens, cum este cazul Tunisiei, Iordaniei și Marocului;

40.    regretă deteriorarea recentă a relațiilor dintre UE și Turcia și solicită reînnoirea eforturilor pentru a promova un parteneriat mai puternic în vederea abordării provocărilor comune privind securitatea și problemele umanitare din regiunea sud-mediteraneană; îndeamnă Turcia, în continuare, să elaboreze reforme care să respecte pe deplin standardele privind drepturile omului, inclusiv libertatea presei, democrația, egalitatea și statul de drept;

41.    îndeamnă conducerea UE să elaboreze, în strânsă coordonare cu SUA și cu implicarea marilor puteri (cum ar fi Rusia și China), o strategie care să încurajeze actorii regionali (inclusiv Turcia, Irak, Israel, Iordania, Egipt, guvernele din Consiliul de Cooperare al Golfului, Iranul, Liga Arabă și forțele kurde) să se unească pentru a pune capăt războaielor prin interpuși (războaie proxy) și să stopeze acordarea de sprijin financiar fundamentaliștilor, precum și să ajungă la o soluție de pace și stabilitate în regiune, în special în vederea terminării războiului din Siria și Irak; subliniază necesitatea de a proteja integritatea teritorială și unitatea națională a Libiei și îndeamnă ÎR/VP să impulsioneze o implicare mai puternică a actorilor regionali în medierea și soluționarea conflictului, în strânsă colaborare cu ONU; salută negocierile în curs de desfășurare ale grupului trei plus trei cu Iranul și speră că acestea vor conduce la un acord acceptabil reciproc, care să asigure natura exclusiv pașnică a programului nuclear al Iranului și să ofere o perspectivă pe termen lung a reintegrării depline a Iranului în comunitatea internațională; sprijină angajamentul ÎR/VP și al tuturor părților implicate în procesul de pace din Orientul Mijlociu de a găsi o soluție cuprinzătoare, constructivă și sustenabilă pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care să fie viabilă pentru ambele părți; subliniază faptul că neînregistrarea de progrese în vederea unei soluții negociate bazate pe coexistența a două state în granițele din 1967 nu conduce decât la și mai multă violență și vărsare de sânge;

42.    salută declarația ÎR/VP privind deschiderea unui birou în Erbil, regiunea Kurdistan din Irak, și îndeamnă ÎR/VP și SEAE să deschidă un astfel de birou în cel mai scurt timp; subliniază faptul că acest lucru i-ar permite UE să culeagă informații la fața locului, să își intensifice colaborarea cu actorii locali, să asigure o mai bună evaluare și coordonare a răspunsurilor umanitare și militare și să îmbunătățească vizibilitatea UE în regiune;

43.    solicită numirea unui consilier special pentru a evalua avantajele deschiderii unei reprezentanțe diplomatice permanente a UE în Iran;

44.    consideră că activitățile infracționale și violența barbară a grupărilor teroriste jihadiste implicate în așa-numitul stat islamic (SI) și asociate cu acesta reprezintă o amenințare majoră la adresa întregii regiuni a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA), precum și a Europei și, posibil, la adresa păcii și stabilității mondiale; sprijină coaliția mondială împotriva SI și eforturile sale de a combate militar SI; salută contribuțiile statelor membre UE în acest sens și încurajează o cooperare și un dialog la nivel mondial mai strânse și mai eficiente în vederea obținerii unei evaluări comune a amenințării; îndeamnă la intensificarea presiunilor globale ferme la nivel de reglementări pentru a-i priva pe jihadiști de veniturile din exploatarea petrolului și pentru a aplica sancțiuni stricte la nivel mondial împotriva tranzacțiilor financiare în favoarea lor; subliniază în acest sens că grupările jihadiste primesc finanțare și din partea unor țări arabe și că UE ar trebui să solicite țărilor respective să adopte un comportament mai coerent; subliniază nevoia urgentă de a împiedica jihadiștii să utilizeze internetul în scopul recrutării și al propagandei; insistă asupra necesității de a intensifica cooperarea internațională și cooperarea în cadrul UE, care să se concentreze pe împiedicarea extremiștilor de a călători în Siria și Irak pentru a se alătura cauzei jihadiste, inclusiv pe efectuarea de investiții în prevenirea radicalizării la nivel național și în programe de deradicalizare în statele membre; invită statele membre să aplice metode prin care luptătorii europeni repatriați sunt aduși în fața justiției, în limitele competențelor sistemelor lor interne de drept penal; reamintește necesitatea unei cooperări și coordonări mai strânse între Turcia și UE;

45.    îndeamnă țările din regiune să își mențină angajamentul în ceea ce privește războiul împotriva terorismului și să se abțină de la acțiuni care ar putea cauza tensiuni, conflicte sau crize între acestea sau ar crea probleme suplimentare în ceea ce privește eforturile comunității internaționale împotriva SI;

46.    condamnă actele de violență brutale folosite de regimul Assad împotriva cetățenilor sirieni și solicită intensificarea presiunilor în vederea realizării unei tranziții politice veritabile în Siria, inclusiv prin sporirea sprijinului acordat opoziției siriene moderate;

47.    subliniază faptul că, în multe domenii, politica externă a Uniunii în ceea ce privește vecinătatea sa sudică trebuie să facă legătura și cu Africa; consideră că Africa, în special regiunea Sahel-Sahara, se confruntă cu o amenințare strategică și solicită un răspuns adecvat din partea UE la această amenințare, inclusiv măsuri în domeniul dezvoltării economice, al democrației, al statului de drept, al educației și al securității; ia act de creșterea constantă a activității infracționale a teroriștilor din grupările Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI), Mișcarea pentru unitate și jihad în Africa de Vest (MUJAO) și Boko Haram; subliniază faptul că trebuie puse în aplicare recomandările strategiei europene pentru securitate și dezvoltare în Sahel și invită Comisia să realizeze o evaluare a strategiei;

48.    subliniază importanța Iordaniei și Libanului în calitate de parteneri stabili în Orientul Mijlociu; reamintește că aceste două țări se confruntă cu un val în creștere de refugiați, care implică imense provocări socio-economice; salută asistența continuă acordată de țările vecine refugiaților din Irak și Siria; îndeamnă conducerea UE să inițieze un efort global, inclusiv din partea unor puteri regionale, în vederea sporirii masive a ajutorului umanitar pentru populația civilă afectată de conflictul din Siria și Irak și de violențele SI, în special pentru a sprijini refugiații și a furniza sprijin financiar direct tuturor țărilor din regiune care găzduiesc refugiați, pentru a stimula integrarea socială și a evita marginalizarea;

49.    îndeamnă UE să se asigure că cooperarea în materie de combatere a terorismului cu țările terțe este corelată cu respectarea statului de drept și a drepturilor universale ale omului;

Consolidarea unei ordini mondiale bazate pe cooperare și norme

50.    consideră că SUA este partenerul strategic esențial al UE și încurajează o mai strânsă coordonare, în condiții de egalitate, cu SUA în chestiunile de politică externă a UE în sprijinul dreptului internațional și urmărind abordări comune în ceea ce privește provocările din vecinătatea UE și de la nivel mondial; subliniază caracterul strategic al Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, care le-ar putea permite partenerilor transatlantici să stabilească standarde globale privind munca, sănătatea, mediul și proprietatea intelectuală și să consolideze guvernanța globală; consideră că America Latină este un partener important pentru UE și că ar trebui dezvoltate diferite modalități de cooperare transatlantică tripartită;

51.    subliniază necesitatea de a se implica în cooperare strategică și parteneriate cu diverse țări, cu un program clar, precum și de a revizui parteneriatele strategice actuale din perspectiva impactului politicilor lor;

52.    salută concluziile summitului NATO desfășurat în septembrie 2014 în Țara Galilor și solicită punerea lor în aplicare; consideră că ar trebui consolidată cooperarea UE-NATO și ar trebui să aibă loc o mai bună planificare și coordonare între apărarea inteligentă a NATO și punerea în comun și partajarea de către UE, pentru a evita suprapunerile și pentru a utiliza în mod optim resursele limitate disponibile; reiterează necesitatea de a respecta politicile în materie de securitate ale statelor membre UE care nu sunt membre NATO;

53.    subliniază necesitatea unei strategii UE, în coordonare cu SUA, cu privire la modalitatea de a împărți cu Rusia, China și alți actori majori responsabilitatea pentru pace și stabilitatea ordinii economice și politice mondiale; subliniază importanța consolidării relațiilor cu statele-cheie din Asia, precum și cu organizațiile regionale precum ASEAN în contextul acestei strategii;

54.    invită ÎR/VP să consolideze politica externă a UE față de Asia, în special față de China și India; îndeamnă ÎR/VP să se asigure că se organizează anual summituri bilaterale cu China și India și că acestea au rezultate tangibile;

55.    subliniază faptul că pacea și stabilitatea în regiunea Asia-Pacific și în regiunile Mării Chinei de Est și de Sud în special, au o importanță majoră pentru UE; îndeamnă toate părțile în cauză din regiune să soluționeze divergențele în mod pașnic, în conformitate cu dreptul internațional, și să coopereze între ele pentru a exploata resursele naturale și marine; susține elaborarea și promovarea unor politici europene pe baza sprijinului pentru prevenirea activă a conflictelor și pentru strategiile de soluționare pe cale pașnică a conflictelor; consideră că creșterea și prosperitatea continue din Asia de Est prezintă un interes semnificativ pentru UE; subliniază necesitatea de a consolida parteneriatul economic al UE cu țările din regiunea Asia-Pacific într-o manieră incluzivă, astfel încât să se mențină pacea, stabilitatea și prosperitatea sustenabile; salută îmbunătățirile încurajatoare în ceea ce privește relațiile dintre China și Taiwan din ultimii șase ani și solicită tuturor părților adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a facilita dezvoltarea lor pașnică ;

56.    solicită ÎR/VP și statelor membre UE să ofere un nou impuls puternic politicii negociate în materie de control al armelor și dezarmare nucleară; salută viitoarea revizuire de către ONU a Tratatului de neproliferare nucleară ca un pas major în direcția păcii și securității internaționale și îndeamnă statele membre să adopte o poziție coordonată și proactivă în cadrul negocierilor; salută intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme și solicită implementarea sa efectivă și integrală; solicită instituirea unei autorități UE pentru comerțul cu arme pentru a asista statele membre în ceea ce privește interpretarea normelor stabilite prin poziția comună a UE privind exporturile de arme și asigurarea respectării stricte și cu consecvență a acestora; subliniază necesitatea unor verificări ex post îmbunătățite privind utilizarea armamentului exportat;

57.    declară că UE, care a avut succes în trecut în ceea ce privește combaterea pedepsei cu moartea în cazuri specifice, ar trebui să adopte o poziție mai hotărâtă; solicită instituțiilor și statelor membre să își mențină și să își consolideze angajamentul față de această cauză, precum și voința politică, în vederea abolirii definitive a pedepsei cu moartea în toată lumea;

58.    reafirmă necesitatea unei reforme a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), pentru a reflecta mai bine realitățile mondiale actuale; îndeamnă ÎR/VP să facă din aceasta o prioritate și să lanseze o dezbatere la nivel european privind reforma CSONU; subliniază, în acest sens, faptul că UE ar trebui să devină membru cu drepturi depline al ONU;

59.    reiterează necesitatea ca UE să joace un rol principal în promovarea semnării și ratificării universale a Statutului de la Roma și să consolideze și să sprijine în continuare Curtea Penală Internațională;

60.    solicită elaborarea, la nivelul UE, a unei strategii coerente de securitate climatică, care să aibă în vedere consecințele strategice și politice ale schimbărilor climatice, permițându-i UE să răspundă instabilității geopolitice cauzate de schimbările climatice și să se pregătească pentru aceasta și acordând o atenție deosebită cooperării cu țările în curs de dezvoltare și cu țările cele mai afectate de consecințele schimbărilor climatice; recunoaște importanța viitorului summit de la Paris privind schimbările climatice; solicită SEAE să acorde prioritate diplomației referitoare la obiectivele privind schimbările climatice pentru a consolida sprijinul pentru un acord puternic și cuprinzător; solicită organizarea unei dezbateri privind o strategie anticipativă pentru abordarea problemei migrației cauzate de schimbările climatice;

61.    solicită UE și statelor sale membre să contribuie într-un mod pozitiv și coordonat la elaborarea agendei de dezvoltare pentru perioada de după 2015 și subliniază rolul important pe care îl are ÎR/VP în ceea ce privește asigurarea statutului de lider al UE în cadrul negocierilor; subliniază că noul cadru ar trebui să abordeze cauzele structurale ale sărăciei, inegalității și violenței, prin consolidarea unor instituții eficiente, incluzive și democratice, a bunei guvernanțe și a statului de drept;

°

°    °

62.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al NATO, președintelui Adunării Parlamentare a NATO, președintelui în exercițiu al OSCE, președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, președintelui Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.


OPINIE MINORITARĂ (25.2.2015)

în conformitate cu articolul 56 alineatul (3) din Regulamentul de procedură

Sabine Lösing și Javier Couso

Raportul insistă asupra faptului că resursele politice, economice, financiare și cele de apărare ale UE și ale statelor membre trebuie combinate pentru a maximiza influența geostrategică a UE și pentru a elibera întregul său potențial ca actor global. Promovează subordonarea tuturor domeniilor de politică strategice față de PESC/PSAC și solicită resurse sporite pentru apărare și sectorul militar. Raportul susține o și mai mare militarizare a UE, o cooperare mai strânsă între UE și NATO și sprijină fuzionarea securității interne și externe.

Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:

•   nu reflectă rolul negativ și favorabil escaladării evenimentelor în ceea ce privește conflictele actuale din vecinătatea sudică și estică a UE;

•   vorbește despre soluționarea pe cale pașnică a conflictelor, dar, în același timp, pune accentul pe intensificarea cooperării structurate permanente, accentuând cooperarea în domeniul apărării, utilizarea grupurilor tactice de luptă, o și mai intensă cooperare și integrare prin intermediul Agenției Europene de Apărare (AEA) și al comandamentului de operațiuni al UE;

•   sprijină și promovează extinderea mecanismului Athena dincolo de controlul parlamentar și susține finanțarea sectorului militar din bugetul UE (fonduri de lansare);

•   consolidează baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) și complexul militar industrial (MIC);

•   promovează TTIP și caracterul său geopolitic.

Solicităm:

-    dezarmarea totală (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial;

-    nicio finanțare din bugetul UE în scopuri militare;

-    desfășurarea tuturor activităților strict în cadrul Cartei ONU și al dreptului internațional;

-    abordări europene de ordin exclusiv civil și pașnic în ceea ce privește soluționarea conflictelor, separarea acțiunilor civile de cele militare;

-    separarea strictă între UE și NATO.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (22.1.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European

(2014/2219(INI))

Raportor pentru aviz: Indrek Tarand

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că creditele bugetare alocate PESC în 2013 s-au ridicat la 396 de milioane EUR în credite de angajament și 316 milioane EUR în credite de plată, înregistrându-se o majorare de 9,5%, respectiv de 4,6% comparativ cu 2012; constată, cu toate acestea, că, în 2013, cheltuielile PESC s-au situat în continuare la un nivel de 4% din volumul angajamentelor și de 4,9% din volumul plăților prevăzute la întreaga rubrică 4;

2.  subliniază consecințele negative pe care generalizarea deficitelor de plăți în cadrul bugetului UE le are asupra PESC, în special asupra misiunilor civile și a Instrumentului de stabilitate; subliniază, de asemenea, că neefectuarea plăților afectează și alte instrumente financiare externe, inclusiv ajutorul umanitar, subminând astfel serios implementarea acestora;

3.  reamintește că Tratatul de la Lisabona a prevăzut noi instrumente pentru atragerea de fonduri PESC, în special cooperarea structurată permanentă (articolul 46 din TUE) și fondul de lansare pentru faza inițială a misiunilor, care nu pot fi finanțate altfel (articolul 41 din TUE); regretă că astfel de instrumente nu au fost utilizate niciodată;

4.  subliniază că este important să se îmbunătățească capacitatea de reacție rapidă a grupurilor tactice de luptă ale UE prin creșterea proporției costurilor comune în cadrul mecanismului ATHENA, repartizând astfel în mod echilibrat sarcinile între statele participante; observă că principiul suportării de către un stat exclusiv a costurilor aferente propriilor operațiuni („costs lie where they fall”) împiedică punerea rapidă în aplicare a misiunilor militare PESC, întrucât statele membre sunt deosebit de reticente să își asume un rol principal în cadrul operațiunilor în astfel de condiții;

5.  reiterează importanța unor informații transparente cu privire la costurile misiunilor PESC; subliniază că mecanismul ATHENA nu oferă o imagine de ansamblu completă asupra cheltuielilor militare; salută ideea de revizuire a sistemului de finanțare a mecanismului ATHENA, propusă în concluziile Consiliului European din decembrie 2013, pentru a-l face mai transparent și mai eficient;

6.  reamintește nevoia de a promova sinergiile între statele membre pentru a crește eficiența costurilor și, prin urmare, valoarea adăugată a acțiunii UE; subliniază importanța grupării și utilizării în comun a capacităților în domenii precum transporturile, apărarea cibernetică, sprijinul medical și formarea; reamintește că acest lucru ar putea conduce la realizarea de economii anuale de miliarde de euro, deoarece 80% din cheltuielile de apărare încă se efectuează doar la nivel național;

7.  subliniază că este necesară mai multă flexibilitate în administrarea normelor financiare ale UE, pentru a putea obține un răspuns din partea Uniunii mai eficient și mai rapid la crize, precum și pentru o desfășurare eficientă și accelerată a misiunilor PSAC, cum ar fi cele din Libia, Mali, Ucraina, Georgia și Kosovo; salută, în acest context, transferul ,,costurilor administrative comuneˮ ale personalului Comisiei din delegații, de la secțiunea III (Comisia), la secțiunea X (SEAE) din bugetul pe 2015, cu scopul de a simplifica managementul delegațiilor UE;

8.  subliniază necesitatea unei mai bune organizări și raționalizări a conducerii la nivel superior a SEAE, precum și nevoia de a eficientiza activitatea rețelei de delegații ale UE; solicită o mai bună coordonare între delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre;

9.  insistă asupra adoptării transferului liniilor bugetare alocate reprezentanților speciali ai Uniunii Europene, de la secțiunea III (Comisia), la secțiunea X (SEAE), în cadrul procedurii bugetare pentru 2016, în conformitate cu propunerea făcută de Înaltul Reprezentant și susținută de Parlamentul European.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

20.1.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Clare Moody, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Liadh Ní Riada, Pina Picierno, Patricija Šulin, Paul Tang, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Marco Valli, Monika Vana, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Tamás Deutsch, Anneli Jäätteenmäki, Georgios Kyrtsos, Andrey Novakov, Andrej Plenković, Ivan Štefanec


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.2.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

8

6

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Nikos Androulakis, Petras Auštrevičius, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade, Arnaud Danjean, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Richard Howitt, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Afzal Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Jean-Luc Mélenchon, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Eleni Theocharous, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans

Membri supleanți prezenți la votul final

Angel Dzhambazki, Marek Jurek, Gabrielius Landsbergis, Jo Leinen, Javi López, Antonio López-Istúriz White, Igor Šoltes, Marie-Christine Vergiat

Ultima actualizare: 5 martie 2015Notă juridică