RAPORT conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

1.6.2015 - (2014/2228(INI))

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Bernd Lange

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere directivele UE pentru negocierile Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) dintre UE și SUA, adoptate în unanimitate de către Consiliu la 14 iunie 2013[1], care au fost declasificate și puse la dispoziția publicului de către Consiliu la 9 octombrie 2014,

–       având în vedere articolele 168-191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special principiul precauției consacrat la articolul 191 alineatul (2),

–       având în vedere declarația comună făcută cu ocazia Summit-ului UE-SUA din 26 martie 2014[2],

–       având în vedere declarația comună din 20 martie a Comisarei Cecilia Malmström și a Reprezentantului pentru comerț al SUA, Michael Froman, referitoare la excluderea serviciilor publice din acordurile comerciale dintre UE și SUA,

–       având în vedere concluziile Consiliului referitoare la TTIP din 20 martie 2015,

–       având în vedere concluziile Consiliului referitoare la TTIP din 21 noiembrie 2014[3],

–       având în vedere declarația comună din 16 noiembrie 2014 a Președintelui SUA, Barack Obama, Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, prim-ministrului britanic David Cameron, Cancelarului german Angela Merkel, Președintelui Franței, François Hollande, prim-ministrului Italiei, Matteo Renzi și prim-ministrului Spaniei, Mariano Rajoy, în urma reuniunii lor legate de Summitul G20 care s-a desfășurat la Brisbane, în Australia[4],

–       având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014[5],

–       având în vedere orientările politice ale Președintelui Juncker din 15 iulie 2014 adresate noii Comisii și intitulate „Un nou început pentru Europa: programul meu pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbare democratică”[6],

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2014 adresată Colegiului Comisiei, privind transparența în negocierile TTIP (C(2014)9052)[7], deciziile Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre membrii Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (C(2014)9051) și privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali din cadrul Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente (C(2014)9048), având în vedere hotărârile și avizele Curții de Justiție a Uniunii Europene (C-350/12 P, 2/13 (2), 1/09 (3)) privind accesul la documentele instituțiilor și Decizia din 6 ianuarie 2015 a Ombudsmanului European prin care a închis ancheta din proprie inițiativă (OI/10/2014/RA) privind Comisia Europeană în ceea ce privește tratarea cererilor de informații și accesul la documente (Transparența),

–       având în vedere declarația comună a Consiliului pentru energie UE-SUA din 3 decembrie 2014[8],

^–          având în vedere strategia integrată a UE în ceea ce privește siguranța alimentară („de la fermă la consumator”) elaborată în 2004[9]^,

–       având în vedere raportul Comisiei din 13 ianuarie 2015 referitor la consultarea publică online cu privire la protecția investițiilor și soluționarea litigiilor între investitori și stat (ISDS) în TTIP (SWD(2015)0003),

–       având în vedere propunerile de text ale UE prezentate spre dezbatere cu SUA în cadrul rundelor de negocieri pentru TTIP, în special cele declasificate și făcute publice de către Comisie, printre altele documentele privind poziția UE intitulate „Aspecte de reglementare în TTIP - sectoarele ingineriei”[10], „Studiu de caz privind echivalența funcțională: metodologie propusă pentru echivalența în materie de reglementare în sectorul automobilelor”[11]și „Capitolul privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă/forța de muncă și mediul: document al UE care prezintă aspectele și elementele esențiale pentru dispoziții în TTIP”[12], precum și propunerile de text privind barierele tehnice în calea comerțului (TBT)[13], măsurile sanitare și fitosanitare (SPS)[14], aspectele vamale și facilitarea comerțului[15], întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) [16], posibile dispoziții privind concurența[17], posibile dispoziții privind întreprinderile de stat și întreprinderile cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau exclusive[18], posibile dispoziții cu privire la subvenții[19] și soluționarea litigiilor[20], precum și dispoziții inițiale privind cooperarea în materie de reglementare[21],

–       având în vedere avizul privind „Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)” al Comitetului Regiunilor (ECOS-V-063), adoptat în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare (11-13 februarie 2015), și avizul Comitetului Economic și Social European din 4 iunie 2014 intitulat „Relațiile comerciale transatlantice și poziția CESE cu privire la îmbunătățirea cooperării și la un eventual acord de liber schimb UE-SUA”,

–       având în vedere raportul inițial final din 28 aprilie 2014 elaborat de ECORYS pentru Comisia Europeană și intitulat „Evaluarea de impact a sustenabilității comerțului (SIA) în sprijinul negocierilor pentru un acord comercial și de investiții cuprinzător între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”[22],

–       având în vedere raportul Comisiei pe 2015 privind barierele din calea comerțului și a investițiilor,[23]

–       având în vedere „Evaluarea detaliată a evaluării de impact a Comisiei Europene privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții UE-SUA”, publicată în aprilie 2014 de către CEPS pentru Parlament,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 23 octombrie 2012 referitoare la relațiile comerciale și economice cu Statele Unite[24], Rezoluția din 23 mai 2013 referitoare la negocierile privind schimburile comerciale și investițiile dintre UE și Statele Unite ale Americii[25] și Rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2013[26],

–       având în vedere articolul 108 alineatul (4) și articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere Raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții (A8-0175/2015),

A.     întrucât exporturile, prin intermediul schimburilor comerciale și creșterea, prin intermediul investițiilor sunt factori motrici esențiali ai creării de locuri de muncă și ai creșterii economice, care nu necesită investiții guvernamentale;

B.     întrucât PIB-ul UE depinde în mare măsură de comerț și export și beneficiază de pe urma comerțului și a investițiilor bazate pe norme și întrucât un acord ambițios și echilibrat cu Statele Unite ar trebui să sprijine reindustrializarea Europei și să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2020 de majorare de la 15% la 20% a PIB-ului UE generat de industrie, prin consolidarea atât a comerțului transatlantic cu bunuri, cât și a celui cu servicii; întrucât acesta are potențialul de a crea oportunități în special pentru IMM-uri, microîntreprinderi (în conformitate cu definiția din Recomandarea COM 2003/361/CE), clustere și rețele de întreprinderi care sunt afectate disproporționat mai mult de barierele netarifare (NTB) decât întreprinderile mai mari, deoarece acestea din urmă au economii de scară care le facilitează accesul la piețe de ambele părți ale Atlanticului; întrucât un acord între cele mai mari două blocuri economice din lume are potențialul de a crea standarde, norme și reguli care să fie adoptate la nivel mondial, fapt care ar fi și în avantajul țărilor terțe și ar permite evitarea accentuării fragmentării comerțului mondial; întrucât eșecul negocierii unui astfel de acord va permite altor țări terțe cu standarde și valori diferite să își asume, în schimb, acest rol;

C.     întrucât nouă state membre ale Uniunii Europene au semnat deja un acord bilateral cu SUA, permițând astfel TTIP să se inspire din bunele practici și să permită în mai mare măsură depășirea obstacolelor întâmpinate de aceste state membre;

D.     întrucât recentele crize de la frontierele UE și evoluțiile din întreaga lume demonstrează necesitatea de a investi în guvernanța globală și într-un sistem bazat pe norme și valori;

E.     întrucât, având în vedere creșterea gradului de interconectare a piețelor mondiale – până la 40% din produsele industriale europene sunt fabricate din produse importate în amonte – este esențial ca factorii de decizie să modeleze și să promoveze interacțiunea piețelor; întrucât, având în vedere că producția industrială se va desfășura din ce în ce mai mult în cadrul unor lanțuri valorice globale și întrucât existența unor norme comerciale adecvate și înlăturarea barierelor inutile sunt fundamentale pentru crearea de valoare adăugată, menținând și dezvoltând, în același timp, o bază industrială solidă, competitivă și diversificată în Europa;

F.     întrucât încercările UE de a face față provocărilor legate de schimbările climatice, protecția mediului și siguranța consumatorilor au determinat costuri reglementare ridicate pentru întreprinderile din UE, împreună cu nivelurile ridicate ale prețurilor materiilor prime energetice și ale electricității, care – dacă rămân nesoluționate în cadrul TTIP – pot accelera procesul de delocalizare și de dezindustrializare, precum și pierderile de locuri de muncă, amenințând astfel obiectivele UE în materie de reindustrializare și de ocupare a forței de muncă, ceea ce va submina și obiectivele însele de politică pe care reglementările UE urmăresc să le atingă;

G.     întrucât un acord comercial bine conceput ar putea contribui la valorificarea oportunităților pe care le oferă globalizarea;întrucât un acord comercial ferm și ambițios nu ar trebui să se concentreze doar asupra reducerii tarifelor și a BNT, ci ar trebui să fie și un instrument de protecție a lucrătorilor, consumatorilor și mediului; întrucât un acord comercial ferm și ambițios reprezintă o oportunitate de a crea un cadru prin consolidarea reglementărilor la cel mai înalt nivel, în conformitate cu valorile noastre comune, prevenind astfel dumpingul social și de mediu și garantând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ținând seama de obiectivul comun de garantare a unei concurențe deschise în condiții de concurență echitabile;

H.     întrucât, chiar dacă standardele comune ridicate sunt în interesul consumatorilor, ar trebui recunoscut faptul că și convergența este justificată pentru întreprinderi, deoarece costurile mai mari ce rezultă din standarde mai ridicate pot fi mai bine compensate prin economii de scară sporite pe o piață potențială de 850 de milioane de consumatori;

I.      întrucât acordurile comerciale anterioare au prezentat beneficii semnificative pentru economia europeană, este dificil să evaluăm impactul real al TTIP asupra economiei europene și a celei a Statelor Unite și să facem previziuni atât timp cât negocierile sunt în curs, iar din studii reies rezultate contradictorii; întrucât TTIP ca atare nu va soluționa problemele economice structurale persistente din UE și cauzele lor subiacente, ci ar trebui considerat ca un element în cadrul unei strategii europene mai largi, care vizează crearea de locuri de muncă și generarea de creștere, iar așteptările în ceea ce privește TTIP ar trebui să fie proporționale cu nivelul de ambiție la care se va ajunge în timpul negocierilor;

J.      întrucât consecințele embargoului impus Rusiei au demonstrat în mod clar relevanța geopolitică constantă a agriculturii, importanța accesului la mai multe piețe agricole diferite și necesitatea unui parteneriat comercial strategic solid cu parteneri comerciali de încredere;

K      întrucât este important ca agricultura europeană să beneficieze de un acord comercial reciproc avantajos cu SUA, în vederea promovării poziției Europei ca actor esențial pe piața mondială, fără a pune în pericol actualele standarde de calitate ale produselor agricole europene și îmbunătățirea lor pe viitor, menținând, în același timp, modelul agricol european și asigurându-i viabilitatea economică și socială;

L.     întrucât fluxurile comerciale și de investiții nu reprezintă un scop în sine, iar bunăstarea cetățenilor obișnuiți, a lucrătorilor și a consumatorilor, precum și multiplicarea oportunităților pentru întreprinderi, ca vectori ai creșterii economice și creării de locuri de muncă, sunt criteriul de referință al unui acord comercial; întrucât TTIP ar trebui considerat un model de acord comercial de calitate, care îndeplinește aceste cerințe, pentru a servi drept exemplu în viitoarele noastre negocieri cu alți parteneri comerciali;

M.    întrucât, pentru a ajunge la un rezultat de înaltă calitate, este necesar un anumit nivel de confidențialitate a negocierilor, dar nivelul limitat de transparență în care negocierile au fost purtate în trecut a condus la deficiențe în ceea ce privește controlul democratic asupra procesului de negociere;

N.     întrucât Președintele Juncker a reiterat în mod clar, în orientările sale politice, că dorește un acord comercial echilibrat și rezonabil cu Statele Unite și că - deși UE și SUA pot face un important pas înainte prin recunoașterea reciprocă a standardelor produselor și colaborarea în vederea stabilirii de standarde transatlantice - UE nu va sacrifica standardele sale în materie de siguranță (alimentară), sănătate umană, sănătate animală, standardele sociale, de mediu sau standardele în materie de protecție a datelor și diversitate culturală; reamintind că siguranța alimentelor pe care le consumăm, protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni și serviciile de interes general nu sunt negociabile, cu excepția cazului în care scopul este cel de a ajunge la un nivel mai ridicat de protecție;

O.     întrucât este importantă încheierea cu succes a negocierilor privind Sfera de siguranță și Acordul-cadru SUA-UE privind protecția datelor;

P.     întrucât Președintele Juncker a menționat, de asemenea, în mod clar în orientările sale politice că nu va accepta ca competențele instanțelor din statele membre să fie limitate de regimuri speciale pentru litigiile legate de investiții; întrucât, având în vedere că rezultatele consultării publice cu privire la protecția investițiilor și soluționarea litigiilor între investitori și stat în cadrul TTIP sunt disponibile, se desfășoară în prezent un proces de reflecție, care ține seama de contribuții, în cadrul celor trei instituții europene, precum și între acestea, în paralel cu consultarea societății civile și a întreprinderilor, privind cea mai bună modalitate de a asigura protecția investițiilor și tratamentul egal al investitorilor, garantând în același timp dreptul statelor de a reglementa;

Q.     întrucât Parlamentul sprijină pe deplin decizia Consiliului de a declasifica directivele de negociere, precum și inițiativa în materie de transparență a Comisiei Europene; întrucât dezbaterile publice vii care au avut loc în Europa privind TTIP au evidențiat necesitatea ca negocierile privind TTIP să se desfășoare într-o manieră mai transparentă și mai incluzivă, ținând cont de preocupările exprimate de cetățenii europeni și comunicând rezultatele negocierii publicului larg;

R.     întrucât negocierile dintre SUA și UE se desfășoară din iulie 2013, dar până în prezent nu s-a convenit asupra niciunui text comun;

S.     întrucât se așteaptă ca TTIP să fie un acord mixt care necesită ratificarea de către Parlamentul European și toate cele 28 de state membre ale UE;

1.      adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs privind TTIP, următoarele recomandări:

(a)    în ceea ce privește domeniul de aplicare și contextul mai larg:

(i)          să se asigure că negocierile transparente privind TTIP conduc la încheierea unui acord pentru comerț și investiții ambițios, cuprinzător și echilibrat, la standarde înalte, care să promoveze creșterea sustenabilă, cu avantaje comune pentru statele membre și avantaje reciproce pentru parteneri, să contribuie la creșterea competitivității la nivel internațional și să creeze noi posibilități pentru întreprinderile din UE, în special pentru IMM-uri și să sprijine crearea de locuri de muncă de înaltă calitate pentru cetățenii europeni, în beneficiul direct al consumatorilor europeni; conținutul și punerea în aplicare a acordului sunt mai importante decât ritmul cu care se desfășoară negocierile; să evidențieze faptul că Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) constituie cel mai semnificativ proiect recent UE-SUA și că acesta ar trebui să dea un nou impuls parteneriatului transatlantic în ansamblul său, dincolo de aspectele sale comerciale; să sublinieze că încheierea cu succes a acestuia are o deosebită importanță geopolitică;

(ii)          să sublinieze că, în timp ce negocierile privind TTIP constau în negocieri pe trei domenii principale - îmbunătățirea ambițioasă a accesului reciproc la piețe (pentru bunuri, servicii, investiții și achiziții publice la toate nivelurile de guvernare), reducerea barierelor netarifare (BNT) și creșterea compatibilității regimurilor de reglementare și elaborarea unor norme comune pentru a face față provocărilor și oportunităților comune la nivel mondial în domeniul comercial - toate aceste domenii fiind la fel de importante și trebuind incluse într-un pachet cuprinzător; TTIP ar trebui să fie ambițios și obligatoriu la toate nivelurile de guvernare de ambele părți ale Atlanticului; acordul ar trebui să conducă la o veritabilă deschidere de durată a pieței pe o bază reciprocă și la facilitarea, în practică, a comerțului și ar trebui să acorde o atenție deosebită măsurilor structurale care vizează realizarea unei mai bune cooperării transatlantice, cu menținerea standardelor de reglementare și a protecției consumatorilor, prevenind dumpingului social, fiscal și ecologic;

(iii)         să țină seama de importanța strategică a relației economice UE-SUA, în general, și a TTIP, în special, printre altele, ca o șansă de a promova principiile și valorile, ancorate într-un cadru bazat pe norme, pe care UE și SUA le împărtășesc și le prețuiesc, precum și să definească abordări și viziuni comune în ceea ce privește comerțul mondial, investițiile și aspectele comerciale, cum ar fi standardele ridicate, normele și reglementările, pentru a dezvolta o viziune transatlantică mai amplă și un set comun de obiective strategice; să țină seama de faptul că, dată fiind dimensiunea pieței transatlantice, TTIP reprezintă o oportunitate de a modela și de a reglementa ordinea comerțului internațional, astfel încât ambele părți să prospere într-o lume interconectată;

(iv)         să asigure, în special având în vedere recentele evoluții pozitive din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), că un acord cu SUA reprezintă o bază de pornire pentru negocieri comerciale mai extinse și că nu aduce atingere procesului OMC și nu împiedică desfășurarea acestuia; acordurile comerciale bilaterale și multilaterale ar trebui considerate, în general, o a doua opțiune și nu trebuie să împiedice eforturile depuse pentru realizarea unor îmbunătățiri semnificative la nivel multilateral; TTIP trebuie să garanteze sinergia cu alte acorduri comerciale în curs de negociere;

(v)         să țină seama de faptul că TFUE definește politica comercială a UE ca parte integrantă din acțiunea externă globală a Uniunii și, prin urmare, să evalueze implicațiile acordului final, recunoscând oportunitățile, cum ar fi facilitarea accesului la piață datorită unor standarde transatlantice comune, precum și riscurile, cum ar fi reorientarea schimburilor comerciale din țările în curs de dezvoltare din cauza erodării tarifelor preferențiale;

(vi)         să se asigure că acordul garantează respectarea deplină a standardelor UE în domeniul drepturilor fundamentale, prin includerea unei clauze obligatorii din punct de vedere juridic și suspensive referitoare la respectarea drepturilor omului, care să reprezinte o parte standard a acordurilor comerciale ale UE cu țările terțe;

(b)    în ceea ce privește accesul pe piață:

(i)          să se asigure că ofertele privind accesul de piață din diferite domenii sunt reciproce, la fel de ambițioase și reflectă așteptările ambelor părți, fiind necesar un echilibru între diferitele propuneri pentru aceste domenii;

(ii)          să urmărească eliminarea tuturor taxelor vamale, respectând totodată faptul că există o serie de produse sensibile de ambele părți, pentru care vor trebui aprobate liste complete în cursul procesului de negociere; observând că CETA ar putea fi un bun punct de referință în această privință, să prevadă pentru produsele cele mai sensibile perioade tranziționale și cote adecvate și, în unele cazuri, excluderea acestora;

(iii)         să depună toate eforturile necesare pentru a introduce în acord o clauză de salvgardare, astfel cum este stabilit în mod clar în mandatul de negociere, care s-ar invoca în situația în care o creștere a importurilor unui anumit produs ar amenința să dăuneze grav producției interne de alimente;

(iv)         să țină seama de faptul că, având în vedere că UE este cel mai mare bloc comercial din lume, există importante interese ofensive pentru UE în sectorul serviciilor foarte specializate, de exemplu în sectorul ingineriei și al altor servicii profesionale, al telecomunicațiilor, al serviciilor financiare sau al celor de transport;

(v)         să crească accesul pe piață al serviciilor în conformitate cu o „abordare bazată pe o listă hibridă”, utilizând „liste pozitive” pentru accesul pe piață, în care să fie explicit menționate serviciile ce urmează a fi deschise întreprinderilor străine, iar serviciile noi să fie excluse, asigurându-se, în același timp, că eventualele clauze de status quo sau de tip clichet se aplică numai dispozițiilor privind nediscriminarea și permit o flexibilitate suficientă pentru a readuce serviciile de interes economic general sub controlul public, precum și pentru a ține seama de apariția unor servicii noi și inovatoare, folosind o abordare de tip „listă negativă” pentru tratamentul la nivel național;

(vi)         negocierile ar trebui să abordeze și să elimine în mod semnificativ restricțiile actuale impuse de SUA asupra serviciilor de transport maritim și aerian deținute de întreprinderile europene, în urma aplicării unor legi americane precum Legea Jones, Foreign Dredging Act (Legea privind activitățile de dragare străine), Federal Aviation Act (Legea aviației federale) și US Air Cabotage Law (Legea cabotajului aerian), inclusiv în ceea ce privește restricțiile impuse circulației capitalului în cazul proprietății străine asupra întreprinderilor aeriene, care îngreunează considerabil accesul pe piață al întreprinderilor din UE, precum și inovarea în Statele Unite;

(vii)        să se bazeze pe declarația comună care reflectă angajamentul clar al negociatorilor de a exclude actualele și viitoarele servicii de interes general, precum și serviciile de interes general economic din domeniul de aplicare al TTIP (inclusiv apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, dar fără a se limita la acestea), pentru a se asigura că autoritățile naționale și locale își mențin dreptul deplin de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsuri referitoare la comisionarea, organizarea, finanțarea și furnizarea de servicii publice, în conformitate cu tratatele și cu mandatul de negociere al UE; această excludere ar trebui să se aplice indiferent de modul în care serviciile sunt furnizate și finanțate;

(viii)       să depună toate eforturile pentru a asigura recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, în special prin crearea unui cadrul legal în statele federale care au competențe de reglementare în acest domeniu, pentru a permite lucrătorilor din UE și din SUA să își desfășoare activitatea pe ambele părți ale Atlanticului și pentru a facilita mobilitatea investitorilor, a personalului, a lucrătorilor și tehnicienilor cu înaltă calificare între UE și SUA, în sectoarele reglementate de TTIP;

(ix)         să țină seama de faptul că facilitarea vizelor pentru furnizorii de servicii și bunuri europeni este un element-cheie pentru a beneficia de pe urma acordului și să crească, în cadrul negocierilor, presiunea politică asupra SUA pentru a garanta reciprocitatea deplină a vizelor și un tratament egal pentru toți cetățenii statelor membre ale UE, fără discriminare, în ceea ce privește accesul lor în SUA;

(x)         să combine negocierile privind accesul la piețele de servicii financiare cu convergența în domeniul reglementărilor financiare la cel mai înalt nivel, în vederea susținerii introducerii și compatibilității reglementărilor necesare pentru a consolida stabilitatea financiară, a asigurării unei protecții adecvate pentru consumatorii de bunuri și servicii financiare și a susținerii eforturilor de cooperare în curs în alte forumuri internaționale, cum ar fi Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară și Consiliul pentru Stabilitate Financiară; să se asigure că aceste eforturi de cooperare nu limitează suveranitatea în materie de reglementare și de supraveghere a UE și a statelor membre, inclusiv capacitatea acestora de a interzice anumite produse și activități financiare;

(xi)         să pună bazele unei cooperări consolidate între UE, statele sale membre și SUA, care să includă mecanisme de creștere a eficienței cooperării internaționale, cu scopul de a stabili standarde mai înalte împotriva infracțiunilor și a corupției financiare și fiscale;

(xii)        să se asigure că acquis-ul UE privind protecția datelor nu este compromis prin liberalizarea fluxurilor de date, în special în domeniul comerțului electronic și al serviciilor financiare și să recunoască totodată rolul de coloană vertebrală al fluxurilor de date pentru comerțul transatlantic și economia digitală; să includă, ca punct esențial, o dispoziție separată orizontală cuprinzătoare și lipsită de ambiguitate, pe baza articolului XIV din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), care să prevadă o excludere completă din acord a cadrului juridic al UE, actual și viitor, privind protecția datelor cu caracter personal, fără să existe vreo condiție conform căreia acesta trebuie să respecte alte părți din TTIP; să negocieze dispoziții care să se refere la fluxul de date cu caracter personal numai în cazul în care se garantează și se respectă punerea deplină în aplicare a normelor privind protecția datelor pe ambele părți ale Atlanticului, pentru a coopera cu Statele Unite în vederea încurajării țărilor terțe privind adoptarea unor standarde de protecție a datelor la fel de înalte peste tot în lume;

(xiii)       să țină seama de faptul că aprobarea Parlamentului European pentru versiunea finală a acordului TTIP ar putea fi pusă sub semnul întrebării atât timp cât timp activitățile secrete de supraveghere în masă nu sunt complet abandonate și nu se găsește o soluție pentru drepturile la confidențialitatea datelor ale cetățenilor UE, inclusiv dreptul la căi de atac administrative și judiciare, formulate la punctul 74 din Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014;

(xiv)       să se asigure că încrederea între UE și SUA, zdruncinată în urma scandalurilor supravegherii în masă, este restaurată rapid și complet;   

(xv)        să includă un capitol ambițios privind concurența prin care să se asigure că legislația europeană în materie de concurență este respectată în mod corespunzător, în special în mediul digital; să se asigure că societățile private pot concura în mod echitabil cu întreprinderile de stat sau controlate de stat; să se asigure că subvențiile de stat acordate întreprinderilor private sunt reglementate și fac obiectul unui sistem de control transparent;

(xvi)        să lanseze un apel la o concurență deschisă și la dezvoltarea economiei digitale, care, deși globală prin natura sa, își are principalele baze în UE și în SUA; să evidențieze în negocieri faptul că economia digitală trebuie să aibă un loc central în piața transatlantică, cu o acțiune de pârghie în economia mondială și în continuarea deschiderii altor piețe globale;

(xvii)      să rețină că, în ce privește serviciile societății informaționale și telecomunicațiilor, este deosebit de important ca TTIP să garanteze condiții de concurență loială, cu un acces egal și transparent, bazat pe reciprocitate, al societăților de servicii din UE la piața din SUA și cu obligația ca prestatorii de servicii din SUA să respecte și să se supună tuturor standardelor relevante din sector și celor privind siguranța produselor, precum și drepturilor consumatorilor, atunci când furnizează servicii în Europa sau unor clienți europeni;

(xviii)     să se asigure că în acord, în deplină conformitate cu Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, părțile își rezervă dreptul de a adopta sau păstra orice măsură (în special de reglementare și/sau financiară) privind protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice, conform articolelor aplicabile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și libertatea și pluralismul mass media, indiferent de tehnologia sau platforma de distribuție folosită și ținând seama de faptul că mandatul acordat Comisiei Europene de către statele membre exclude în mod explicit serviciile audio-vizuale;

(xix)       să specifice că niciun element al acordului nu afectează capacitatea UE sau a statelor membre ale UE de a subvenționa și de a oferi sprijin financiar industriilor culturale și serviciilor culturale, educaționale și audiovizuale și de presă;

(xx)        să confirme faptul că sistemele de prețuri fixe pentru cărți și stabilirea prețurilor pentru ziare și reviste nu vor fi afectate de obligațiile care decurg din acordul TTIP;

(xxi)       având în vedere imensul interes din partea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, de a obține un acces nediscriminatoriu la contractele de achiziții publice din SUA, atât la nivel federal, cât și la nivel subfederal, de exemplu în domeniul serviciilor de construcții, ingineriei civile, infrastructurii de transport și energetice și bunurilor și serviciilor, să adopte o abordare ambițioasă față de capitolul privind achizițiile publice, respectând, în același timp, conformitatea capitolului cu noile directive ale UE privind achizițiile publice și concesiunile, în vederea eliminării, conform principiului reciprocității, a diferențelor majore actuale legate de gradul de deschidere al celor două piețe de achiziții publice de pe ambele părți ale Atlanticului, prin deschiderea puternică a pieței din SUA (încă reglementată de Buy American Act din 1933) la nivel federal și subfederal deopotrivă, pe baza angajamentelor asumate în Acordul privind achizițiile publice (GPA) și prin eliminarea restricțiilor care se aplică în prezent la nivel federal, de stat și local în Statele Unite; și să creeze mecanisme de garantare a faptului că angajamentele asumate de autoritățile federale din SUA vor fi onorate la toate nivelurile politice și administrative;

(xxii)      să se asigure, pentru a stabili cerințe procedurale deschise, nediscriminatorii și previzibile, prin care să se asigure accesul egal al întreprinderilor din UE și din SUA, în special al IMM-urilor, atunci când participă la licitații pentru contracte publice, că SUA cresc transparența procesului de atribuire în vigoare pe teritoriul lor;

(xxiii)     să promoveze cooperarea UE-SUA la nivel internațional pentru a promova standarde comune de sustenabilitate în achizițiile publice la toate nivelurile federale și subfederale, printre altele în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului privind achizițiile publice revizuit recent, precum și pentru a adopta și respecta standardele în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor, pe baza Orientărilor privind întreprinderile multinaționale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);

(xxiv)     să se asigure că Statele Unite sunt incluse în procesul de negociere pentru a obține rezultate semnificative în deschiderea contractelor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE;

(xxv)      să aibă în vedere, în ceea ce privește achizițiile publice, caracterul sensibil al domeniilor apărării și securității și să ia în considerare obiectivele stabilite de șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului pentru apărare din 2013, de promovare a înființării unei piețe europene de securitate și apărare, precum și a unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB);

(xxvi)     să se asigure că negocierile privind regulile de origine vizează armonizarea abordărilor UE și SUA și instituirea unor reguli de origine eficiente, evitând astfel subminarea prin alte acorduri a normelor de origine, să considere negocierile o ocazie de a avansa către stabilirea unor standarde comune pentru indicarea obligatorie a originii produselor; având în vedere încheierea negocierilor pentru Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre UE și Canada și potențiala modernizare a Acordului de liber schimb UE-Mexic, vor trebui luate în considerare posibilitatea cumulării și sfera de aplicare a acesteia; să rețină, cu toate acestea, că scopul TTIP este de a facilita comerțul cu produsele originare din SUA și UE și nu de a permite importuri din țări terțe și, prin urmare, excluderea anumitor produse va trebui evaluată în fiecare caz în parte, fiind necesară acordarea unor excluderi de la toate tipurile de cumulări pentru sectoarele sensibile;

(xxvii)    să se asigure că TTIP este un acord deschis și să caute modalități prin care partenerii valoroși, care au un interes în negocierile TTIP în virtutea acordurilor de uniune vamală fie cu UE, fie cu SUA, să poată fi informați într-un mod mai activ asupra evoluției sale;

(c) în ceea ce privește pilonul cooperării și coerenței în materie de reglementare și barierele netarifare:

(i)          să se asigure că capitolul privind cooperarea în domeniul reglementării promovează un mediu economic eficient și favorabil concurenței prin identificarea și prevenirea potențialelor bariere netarifare viitoare din calea comerțului, care afectează în mod disproporționat IMM-urile, și prin facilitarea comerțului și a investițiilor, dezvoltând și asigurând, în același timp, cele mai înalte niveluri de protecție a sănătății și siguranței, în conformitate cu principiului precauției prevăzut la articolul 191 din TFUE, a consumatorului, a legislației în domeniul muncii, mediului și bunăstării animalelor și a diversității culturale care există în cadrul UE; să susțină, respectând, totodată, autonomia în materie de reglementare, stabilirea unui dialog și a unei cooperări structurate între autoritățile de reglementare în cel mai transparent mod posibil și prin implicarea părților interesate; să includă discipline transversale privind coerența și transparența în materie de reglementare pentru dezvoltarea și aplicarea unor reglementări eficiente, rentabile și mai compatibile pentru bunuri și servicii negociatorii de ambele părți trebuie să identifice și să fie foarte clari cu privire la procedurile tehnice și standardele care sunt fundamentale și nu pot fi compromise, la cele care pot face obiectul unei abordări comune, la domeniile în care este de dorit o recunoaștere reciprocă pe baza unui standard înalt comun și a unui sistem solid de supraveghere a pieței și la care sunt cele pentru care este posibil doar un schimb îmbunătățit de informații, pe baza experienței acumulate pe parcursul mai multor ani de discuții într-o serie de forumuri, inclusiv în cadrul Consiliului Economic Transatlantic și al Forumului de cooperare la nivel înalt în materie de reglementare; în mod analog, trebuie să se asigure că acesta nu va afecta standardele care urmează a fi stabilite în domenii unde există diferențe mari între UE și SUA, cum ar fi, spre exemplu, punerea în aplicare a legislației (cadru) existente (precum REACH) sau adoptarea de noi acte legislative (de exemplu, în domeniul clonării) sau definiții viitoare care să afecteze nivelul de protecție (de exemplu, pentru perturbatorii endocrini); să se asigure că nicio dispoziție privind cooperarea în materie de reglementare din TTIP nu stabilește o cerință procedurală pentru adoptarea actelor Uniunii care se referă la acesta și nici nu dă naștere unor drepturi opozabile în această privință;

(ii)          să bazeze negocierile privind măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și măsurile legate de barierele tehnice în calea comerțului (TBT) pe principiile-cheie ale acordurilor multilaterale privind TBT și SPS, precum și să apere standardele și procedurile europene în domeniul sanitar și fitosanitar; să urmărească, în primul rând, eliminarea sau reducerea semnificativă a măsurilor SPS excesiv de împovărătoare, inclusiv a procedurilor de import aferente; să se asigure în special că aprobările prealabile, protocoalele obligatorii sau inspecțiile anterioare vămuirii nu sunt aplicate ca măsură permanentă pentru importuri; să realizeze îmbunătățirea transparenței și a deschiderii, recunoașterea reciprocă a standardelor echivalente, schimburi de bune practici, consolidarea dialogului dintre autoritățile de reglementare și părțile interesate și consolidarea cooperării dintre organismele internaționale de standardizare; să se asigure, în negocierile privind măsurile SPS și TBT, că standardele ridicate care au fost stabilite pentru a garanta siguranța alimentelor și a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor în UE nu sunt compromise în niciun fel;

(iii)         să încurajeze partea americană să ridice interdicția asupra importurilor de carne de vită din UE;

(iv)         în ceea ce privește capitolul privind cooperarea orizontală în domeniul reglementării, să încurajeze cooperarea bilaterală în materie de reglementare, pentru a evita divergențele inutile, în special cu privire la noile tehnologii și servicii, în beneficiul concurenței și al opțiunilor consumatorilor din Europa și SUA; să realizeze acest lucru printr-un schimb intensificat de informații și să îmbunătățească adoptarea și punerea în aplicare a unor instrumente internaționale, respectând, totodată, principiul subsidiarității, pe baza unor precedente încununate de succes, cum ar fi, de exemplu, standardele ISO sau cele din cadrul Forumului mondial pentru armonizarea reglementărilor privind vehiculele (WP. 29) al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; să țină seama de faptul că recunoașterea sau echivalarea celui mai mare număr posibil de reglementări privind siguranța vehiculelor pe baza unui nivel de protecție echivalent verificat ar fi una dintre cele mai mari realizări ale acordului; să se asigure că o evaluare prealabilă a impactului pentru fiecare act de reglementare ar trebui să evalueze impactul asupra consumatorilor și a mediului, pe lângă impactul său asupra comerțului și a investițiilor; să promoveze compatibilitatea în materie de reglementare fără a compromite obiectivele legitime în materie de reglementare sau de politici și competențele legiuitorilor din UE și din SUA;

(v)         să aibă obiectivul de a garanta în continuare un înalt nivel de siguranță a produselor în Uniune și să elimine, totodată, repetarea inutilă a testărilor care generează o risipă a resurselor, mai ales în cazul produselor cu risc scăzut;

(vi)         să abordeze aspectele vamale care depășesc normele prevăzute în Acordul OMC privind facilitarea comerțului și să sublinieze că, pentru a realiza o eliminare reală a sarcinii administrative, este nevoie să se depună eforturi în vederea obținerii unui grad minim de aliniere a reglementărilor cu privire la politicile și practicile vamale și de frontieră;

(vii)        să definească în mod clar, în contextul viitoarei cooperări în materie de reglementare, măsurile care privesc barierele tehnice în calea comerțului (TBT) și sarcinile și formalitățile administrative duble sau redundante și care sunt legate de standardele și reglementările fundamentale sau de procedurile care deservesc realizarea unui obiectiv de politică publică;

(viii)       să respecte pe deplin sistemele de reglementare consacrate de ambele părți ale Atlanticului, precum și rolul Parlamentului European în cadrul procesului decizional al UE și controlul său democratic asupra proceselor de reglementare din UE atunci când creează cadrul pentru cooperarea pe viitor și, în același timp, să asigure cel mai înalt grad de transparență și să dea dovadă de vigilență în ceea ce privește implicarea echilibrată a părților interesate în consultările incluse în elaborarea unei propuneri de reglementare și să nu întârzie procesul legislativ european ; să specifice rolul, structura și calitatea juridică ale Consiliului de cooperare în materie de reglementare, având în vedere faptul că orice aplicare directă și obligatorie a recomandărilor sale ar implica o încălcare a procedurilor de legiferare prevăzute în tratate; să se asigure, de asemenea, că este păstrată pe deplin capacitatea autorităților naționale, regionale și locale de a legifera cu privire la propriile politici, îndeosebi la politicile sociale și de mediu;

(d)    în ceea ce privește normele:

(i)          să combine negocierile privind accesul la piețe și cooperarea în materie de reglementare cu instituirea unor norme și principii ambițioase, ținând seama de faptul că fiecare pilon are puncte sensibile cu privire la chestiuni precum, dar fără a se limita la, dezvoltarea durabilă, energia, IMM-urile, investițiile și întreprinderile de stat;

(ii)          să se asigure că capitolul consacrat dezvoltării sustenabile este obligatoriu și executoriu și vizează ratificarea, implementarea și asigurarea respectării, pe deplin și efectiv, a celor opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a conținutului acestora, a Agendei OIM privind munca decentă și a principalelor acorduri internaționale în domeniul mediului; prevederile trebuie să vizeze îmbunătățirea în continuare a nivelului de protecție a standardelor de muncă și de mediu; un capitol ambițios privind comerțul și dezvoltarea durabilă ar trebui, de asemenea, să includă norme privind responsabilitatea socială a întreprinderilor bazate pe Orientările privind întreprinderile multinaționale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și purtarea unui dialog structurat în mod clar cu societatea civilă;

(iii)         să se asigure că standardele de muncă și de mediu nu sunt limitate la capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ci sunt incluse și în alte părți ale acordului, cum ar fi cele privind investițiile, comerțul cu servicii, cooperarea în materie de reglementare și achizițiile publice;

(iv)         să se asigure că standardele de muncă și de mediu devin executorii, bazându-se pe experiența pozitivă a acordurilor de liber schimb existente încheiate de UE și SUA și pe legislațiile naționale; să se asigure că punerea în aplicare și respectarea dispozițiilor în domeniul muncii fac obiectul unui proces de monitorizare eficace, care să implice partenerii sociali și reprezentanți ai societății civile, precum și al mecanismului de soluționare a litigiilor aplicabil acordului în ansamblu;

(v)         să se asigure că, respectându-se pe deplin legislația națională, angajații întreprinderilor transatlantice înregistrate în conformitate cu legislația unui stat membru au acces la informații și consultare, în concordanță cu Directiva privind comitetul european de întreprindere;

(vi)         să se asigure că impactul economic, social, de mediu și asupra ocupării forței de muncă al TTIP este examinat, de asemenea, printr-o evaluare ex ante amănunțită și obiectivă a impactului comerțului asupra dezvoltării durabile (TSIA), în deplină conformitate cu Directiva UE privind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile, cu implicarea clară și structurată a tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile; solicită Comisiei să efectueze studii de impact comparative amănunțite pentru fiecare stat membru și o evaluare a competitivității sectoarelor din UE și a sectoarelor omoloage din SUA, pentru a se putea face preconizări cu privire la pierderea și crearea de locuri de muncă în sectoarele respective în fiecare stat membru, astfel încât costurile de ajustare să poată fi acoperite parțial din finanțarea UE și din finanțările acordate de statele membre;

(vii)        să mențină obiectivul de a dedica un capitol specific energiei, inclusiv materiilor prime industriale; să se asigure că, în cursul negocierilor, cele două părți examinează modalități de facilitare a exporturilor energie, astfel încât TTIP să elimine orice restricții sau obstacole la export existente în ceea ce privește combustibilii – inclusiv GNL și țițeiul –între cei doi parteneri comerciali, în vederea creării unei piețe competitive, transparente și nediscriminatorii, sprijinind, astfel, o diversificare a surselor de energie, contribuind la securitatea aprovizionării cu energie și determinând o reducere a prețurilor la energie; subliniază că acest capitol privind energia trebuie să integreze garanții clare că standardele de mediu și obiectivele politicilor climatice ale UE nu trebuie subminate; să încurajeze cooperarea dintre UE și SUA cu scopul de a pune capăt scutirilor fiscale pentru combustibili pentru aviația comercială, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul G20 privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili;

(viii)       să se asigure că acordul nu aduce nicio atingere dreptului fiecăruia dintre parteneri de a gestiona și reglementa explorarea și exploatarea surselor de energie, precum și producerea de energie din aceste surse, dar că, dată ce se va decide demararea exploatării, se va aplica principiul nediscriminării ; să țină seama de faptul, în conformitate cu principiul precauției, nicio dispoziție a acordului nu ar trebui să submineze deciziile legitime care au fost luate în mod democratic și nediscriminatoriu cu privire la producerea de energie; să se asigure că accesul la materii prime, precum și la energie, ar trebui acordat, de asemenea, fără discriminare întreprinderilor din UE sau din SUA, iar standardele de calitate ale SUA pentru produsele energetice trebuie respectate, inclusiv cele privind impactul acestora asupra emisiilor de CO2, cum ar fi cele prevăzute de Directiva privind calitatea combustibililor;

(ix)         să se asigure că TTIP susține utilizarea și promovarea bunurilor și serviciilor ecologice, inclusiv prin înlesnirea dezvoltării acestora, și simplifică importurile și exporturile de bunuri și servicii ecologice, valorificând, astfel, potențialul considerabil în materie de câștiguri economice și de mediu pe care îl oferă economia transatlantică și completând negocierile multilaterale în curs referitoare la Acordul privind bunurile ecologice, pentru a contribui la combaterea încălzirii globale și a crea noi locuri de muncă în cadrul „economiei verzi“;

(x)         să se asigure că TTIP servește drept forum pentru elaborarea unor standarde comune, obligatorii și ambițioase, de durabilitate pentru producerea energiei și eficiența energetică, ținând seama în permanență de standardele în vigoare de ambele părți – cum ar fi directivele UE privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică – și respectându-le și să examineze modalități de consolidare a cooperării în materie de cercetare, dezvoltare și inovații în domeniul energetic, precum și de promovare a unor tehnologii ecologice, cu emisii reduse de carbon;

(xi)         să se asigure că TTIP contribuie la conservarea și gestionarea durabilă a resurselor piscicole, în special în ceea ce privește cooperarea dintre părți privind combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

(xii)        să se asigure că TTIP include un capitol specific privind IMM-urile, întemeiat pe angajamentul comun al celor două părți implicate în negocieri, și urmărește crearea de noi posibilități în SUA pentru IMM-urile europene (inclusiv pentru microîntreprinderi), de exemplu, prin eliminarea cerințelor de dublă certificare, prin crearea pe internet a unui sistem de informare cu privire la diferite reglementări și bune practici, prin înlesnirea accesului IMM-urilor la schemele de sprijin, prin introducerea unor proceduri accelerate la frontieră sau prin eliminarea vârfurilor tarifare specifice care continuă să existe; ar trebui să creeze mecanisme prin care cele două părți să colaboreze în vederea facilitării participării IMM-urilor la comerțul și investițiile transatlantice, de exemplu, prin intermediul unui „ghișeu unic” comun pentru IMM-uri, în a cărui înființare să aibă un rol-cheie părțile interesate reprezentând IMM-urile; acest ghișeu ar urma să le pună la dispoziție informații specifice care le sunt necesare pentru a exporta în, a importa din sau a realiza investiții în SUA, inclusiv informații cu privire la taxe, la reglementări, la procedurile vamale și la oportunitățile de pe piață;

(xiii)       admițând faptul că accesul la capital poate stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică, să se asigure că TTIP conține un capitol cuprinzător privind investițiile, inclusiv dispoziții privind accesul la piață și protecția investițiilor; capitolul privind investițiile ar trebui să vizeze aplicarea unui tratament nediscriminatoriu la înființarea întreprinderilor europene și americane pe teritoriul celeilalte părți, ținând cont în același timp de natura sensibilă a anumitor sectoare specifice; acesta ar trebui să încerce să pună în valoare Europa ca destinație pentru investiții, să îmbunătățească încrederea necesară pentru realizarea de investiții europene în SUA și, de asemenea, să trateze chestiunea obligațiilor și responsabilităților investitorilor, raportându-se, printre altele, la reperele reprezentate de Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și la Principiile ONU privind afacerile și drepturile omului;

(xiv)       să se asigure că dispozițiile în materie de protecție a investițiilor sunt limitate la dispozițiile post-înființare și pun accentul pe tratamentul național, pe clauza națiunii celei mai favorizate, pe tratamentul nediscriminatoriu, corect și echitabil, pe protecția împotriva exproprierii directe și indirecte, inclusiv pe dreptul la o compensație promptă, corespunzătoare și efectivă; definițiile standardele de protecție a investitorilor și a investițiilor ar trebui să fie formulate exact din punct de vedere juridic, fiind apărat dreptul de a adopta reglementări în interesul public, precizându-se sensul expresiei „expropriere indirectă“ și fiind prevenite măsurile nefondate sau abuzive; transferul liber al capitalului ar trebui să fie în conformitate cu dispozițiile tratatelor UE și ar trebui să cuprindă o excepție prudențială nelimitată în timp în cazul crizelor financiare;

(xv)        să asigure aplicabilitatea acordurilor internaționale, să pună capăt tratamentului inegal aplicat în SUA investitorilor din UE pe baza acordurilor existente încheiate de statele membre; să se asigure că investitorii străini sunt tratați în mod nediscriminatoriu și au șanse egale de a accede la căi de atac pentru a-și soluționa plângerile, beneficiind, în același timp, de drepturi egale cu cele ale investitorilor naționali ;

–         să se bazeze, în negocierile privind un nou sistem efectiv de protecție a investițiilor, pe documentul de reflecție prezentat recent, la 7 mai, Comisiei INTA de către comisarul Malmström și pe discuțiile în curs din cadrul Consiliului Comerț, întrucât acestea prezintă propuneri binevenite de reformă și îmbunătățire;

–         luând în considerare sistemele de justiție dezvoltate ale UE și SUA să încredințeze instanțelor UE, instanțelor statelor membre și instanțelor SUA asigurarea în mod efectiv a protecției juridice pe baza principiul legitimității democratice și în mod eficient, inclusiv din punctul de vedere al costurilor;

–         să prezinte o propunere privind un mecanism permanent de soluționare a litigiilor dintre investitori și state, care să se supună principiilor democratice și a controlului democratic, astfel încât posibilele cauze să fie examinate în mod transparent de către judecători profesioniști, independenți și numiți public, în cadrul unor procese publice și să existe, de asemenea, un mecanism de apel, prin intermediul căruia să se asigure consecvența hotărârilor judecătorești și respectarea jurisdicției instanțelor din UE și din statele membre;

–         pe termen mediu, cea mai potrivită modalitate de a soluționa litigiile privind investițiile ar putea fi înființarea unei Curți internaționale de investiții, care să aibă un caracter public;

(xvi)       să se asigure că TTIP include un capitol ambițios, echilibrat și modern în materie de drepturi de proprietate intelectuală, că definește precis anumite domenii ale acestor drepturi, inclusiv recunoașterea și protecția mai bună a indicațiilor geografice, și că reflectă un nivel de protecție echitabil și eficient, fără a împiedica necesitatea UE de a reforma sistemul său de drepturi de autor și asigurând, totodată, un echilibru just între drepturile de autor și interesul public, în special în ceea ce privește necesitatea menținerii accesului la medicamente accesibile din punctul de vedere al prețului, prin susținerea în continuare a facilitățile oferite de Acordul TRIPS;

(xvii)      să considere că este foarte important ca UE și SUA să fie în continuare angajate și implicate în discuții multilaterale globale privind armonizarea brevetelor prin intermediul organismelor internaționale existente și, astfel, să avertizeze împotriva încercării de a introduce în TTIP dispoziții privind dreptul material al brevetelor, îndeosebi cu privire la chestiuni referitoare la caracterul brevetabil și la perioadele de grație;

(xviii)     să se asigure că capitolul privind drepturile de proprietate intelectuală nu cuprinde dispoziții privind răspunderea intermediarilor de pe internet sau sancțiuni penale ca instrument pentru asigurarea respectării, întrucât au fost deja respinse de Parlament, inclusiv în cadrul tratatului ACTA;

(xix)       să asigure o recunoaștere deplină și o protecție juridică consolidată pe piața SUA pentru indicațiile geografice ale UE și să prevadă măsuri pentru a face față folosirii necorespunzătoare și informațiilor și practicilor înșelătoare; să garanteze consumatorilor etichetarea, trasabilitatea și originea reală a acestor produse și protejarea know-how-ului producătorilor, ca element esențial al unui acord echilibrat;

(e) în ceea ce privește transparența, participarea societății civile și informarea publicului:

(i)     să continue eforturile în curs menite să crească gradul de transparență al negocierilor, punând mai multe propuneri de negociere la dispoziția publicului larg; să pună în practică recomandările Ombudsmanului European, în special cele referitoare la normele privind accesul public la documente;

(ii)          să transpună aceste eforturi semnificative privind transparența în rezultate concrete,semnificative, printre altele prin ajungerea la acorduri cu SUA în vederea îmbunătățirii transparenței, inclusiv a accesului deputaților în Parlamentul European la toate documentele din cadrul negocierilor, inclusiv la textele consolidate, pentru a permite deputaților în Parlamentul European și statelor membre să se angajeze în discuții constructive cu părțile interesate și cu publicul; să se asigure că ambele părți care participă la negocieri ar trebui să justifice orice refuz de a divulga o propunere de negociere;

(iii)         să promoveze o colaborare din ce în ce mai strânsă cu statele membre, responsabile pentru mandatul de negociere, care au determinat Comisia Europeana să inițieze negocierile cu SUA, cu scopul de a consolida implicarea activă a acestora în mai buna comunicare a domeniului de aplicare și a beneficiilor posibile ale acordului pentru cetățenii europeni, în conformitate cu angajamentele asumate în Concluziile Consiliului adoptate la 20 martie 2015, pentru a se asigura o amplă dezbatere publică, bazată pe fapte, privind TTIP, în Europa, cu scopul de a analiza preocupările reale legate de acord;

(iv)         să își consolideze dialogul continuu și transparent cu o gamă largă de părți interesate, pe toată durata procesului de negociere; încurajează toate părțile interesate să participe în mod activ și să prezinte inițiative și informații relevante pentru negocieri;

(v)         să încurajeze statele membre să implice parlamentele naționale, în conformitate cu obligațiile constituționale ale fiecăruia, pentru a oferi tot sprijinul necesar statelor membre în îndeplinirea acestei sarcini și să consolideze dialogul cu parlamentele naționale, în scopul de a menține parlamentele naționale informate în mod adecvat cu privire la negocierile în curs;

(vi)         să se bazeze pe o cooperare mai strânsă cu Parlamentul și să urmărească un dialog structurat și mai strâns, care va continua să monitorizeze îndeaproape procesul de negociere și să colaboreze cu Comisia, cu statele membre, cu Congresul și cu Administrația SUA, precum și cu părțile interesate de ambele părți ale Atlanticului, pentru a asigura un rezultat de care să beneficieze cetățenii din UE, din SUA și din alte țări;

(vii)        să asigure că TTIP și viitoarea punere în aplicare a acestuia sunt însoțite de o aprofundare a cooperării parlamentare transatlantice și că, în viitor, pe baza și prin exploatarea experienței acumulate în dialogul transatlantic al legislatorilor, pentru a se ajunge în viitor la un cadru politic mai larg și mai consolidat, în vederea dezvoltării de abordări comune, a consolidării parteneriatului strategic și a îmbunătățirii cooperării globale între UE și SUA;

2.      încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție care cuprinde recomandările adresate de Parlamentul European Comisiei și, spre informare, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Administrației și Congresului SUA.

EXPUNERE DE MOTIVE

Când UE negociază un acord internațional cum este TTIP, Parlamentul European are dreptul să își exprime poziția cu privire la acesta în orice etapă a negocierilor, în temeiul articolului 108 alineatul (4) din Regulamentul de procedură. Raportorul ar dori să profite de această ocazie pentru a evalua principalele rezultate ale negocierilor după aproximativ un an și jumătate de discuții și pentru a exprima opinia Parlamentului cu privire la cele mai importante aspecte ale unui potențial acord TTIP. Raportul Parlamentului ar trebui să contribuie la reluarea negocierilor, ținând seama de faptul că noua Comisie s-a instalat, iar alegerile din SUA de la jumătatea mandatului au avut loc.

Raportul vine în continuarea rezoluțiilor adoptate în legislatura anterioară, în octombrie 2012 și mai 2013, referitoare la negocierile cu Statele Unite privind schimburile comerciale și investițiile. Obiectivului raportorului este să fie cât mai cuprinzător cu putință, și să permită membrilor diferitelor comisii ale Parlamentului să ofere o contribuție bine pregătită la acest proces. Parlamentul are ultimul cuvânt în ratificarea acordurilor comerciale dintre UE și țările terțe: Un acord poate intra în vigoare doar cu aprobarea Parlamentului. Respingerea ACTA (protecția dreptului de proprietate intelectuală, printre altele, în mediul digital) a dovedit că Parlamentul își ia foarte în serios rolul pe care îl are în cadrul politicii comerciale.

Date fiind numeroasele voci critice din rândul publicului european și slaba acceptare de către opinia publică a acordului aflat în curs de negociere, Parlamentul va continua să insiste pentru cel mai ridicat nivel de transparență posibil și va garanta că numai un acord de calitate va fi adoptat, un acord care respectă valorile europene, stimulează creșterea durabilă și contribuie la bunăstarea tuturor cetățenilor.

1.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Francisco José Millán Mon

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că UE și SUA sunt parteneri strategici; subliniază că Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) constituie cel mai semnificativ proiect recent UE-SUA și că acesta ar trebui să dea un nou impuls parteneriatului transatlantic în ansamblul său, dincolo de aspectele sale comerciale; subliniază că încheierea cu succes a acestuia are o deosebită importanță geopolitică, într-un moment în care SUA se orientează spre Asia și încheie Parteneriatul transpacific; subliniază că se preconizează că TTIP va avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă, a creșterii economice și a competitivității pentru cele două economii, ambele fiind afectate de criză; subliniază că aceste negocieri ar trebui să se realizeze în modul cel mai transparent și deschis cu putință;

2.  subliniază că politica comercială constituie o parte esențială a acțiunii externe a UE și, ca atare, trebuie să fie formulată într-un mod care să fie în concordanță cu alte politici externe și instrumente de politică; încurajează, prin urmare, o mai mare interacțiune între comisari, direcțiile generale de resort, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre;

3.  ia act de importanța strategică a TTIP în consolidarea și modelarea comerțului mondial bazat pe norme și a guvernanței economice mondiale întemeiate pe valorile împărtășite de UE și SUA, în special în contextul unei lumi tot mai multipolare; ia act de faptul că impactul acestuia ar depăși implicațiile bilaterale, facilitând instituirea unor reglementări, norme și standarde comune, care ar putea fi adoptate ulterior la nivel mondial; subliniază, în această privință, că negocierile bilaterale desfășurate de UE nu trebuie să constituie un substitut, ci mai degrabă o rampă de lansare pentru liberalizarea în continuare a comerțului în cadrul OMC;

4.  subliniază faptul că TTIP nu trebuie să reducă standardele, în special în domenii importante precum protecția consumatorilor, sănătate, drepturile lucrătorilor sau mediul, ci trebuie mai degrabă să ia în considerare diferențele dintre sistemele de reglementare ale UE și SUA și să urmărească atingerea unor standarde comune mai înalte ca model pentru toate țările lumii, deoarece acest lucru ar consolida poziția economică a UE la nivel mondial, promovând totodată valorile noastre; subliniază faptul că nicio dispoziție din capitolul privind protejarea investițiilor nu ar trebui interpretată în sensul subminării dreptului de reglementare al UE și al statelor membre, conform competențelor acestora, în urmărirea obiectivelor de politică publice legitime;

5.  subliniază faptul că ambele părți la TTIP trebuie să își asume angajamentul de a încuraja întreprinderile să respecte Orientările OCDE privind întreprinderile multinaționale; constată că părțile ar trebui să colaboreze cu sindicatele pentru a monitoriza respectarea acestor orientări de către întreprinderile multinaționale;

6.  solicită Comisiei, privitor la achizițiile publice, să ia în considerare natura sensibilă a domeniilor apărării și securității și să ia în considerare obiectivele stabilite de șefii de stat și de guvern, în cadrul Consiliului pentru apărare din 2013, de promovare a înființării unei piețe europene de securitate și apărare, precum și a unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB);

7.  subliniază că încheierea TTIP creează perspectivele unui spațiu economic extins, care ar include țări terțe cu care UE și SUA întrețin relații comerciale și economice strânse; solicită Comisiei să se asigure că orice acord final va putea fi extins, pentru a permite o colaborare mai strânsă cu țări cu care UE și SUA au acorduri de liber schimb și să se consulte în acest proces în special cu țările asupra cărora TTIP ar avea un impact, precum Mexic și Canada, ca urmare a Acordului Nord-American de Liber-Schimb, Turcia, ca urmare a uniunii sale vamale cu UE și țările SEE; constată că anumite studii indică faptul că TTIP ar avea un impact pozitiv asupra economiilor țărilor terțe, inclusiv noi oportunități oferite țărilor în curs de dezvoltare;

8.  subliniază că aprovizionarea cu energie a UE depinde în mare măsură de surse externe și solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că în TTIP va fi inclus un capitol important privitor la energie; subliniază potențialul TTIP în diversificarea aprovizionării cu hidrocarburi a UE și contribuția la securitatea energetică a acesteia; îndeamnă Comisia să analizeze metodele prin care acest potențial ar putea fi exploatat, cu respectarea unor standarde ecologice ridicate, a tranziției spre economii cu emisii reduse și a obiectivelor ambițioase ale UE de luptă împotriva schimbărilor climatice; subliniază faptul că acordul nu ar trebui să influențeze dreptul fiecărei părți de a controla explorarea și exploatarea resurselor sale de energie;

9.  consideră că acest acord ar trebui însoțit de o aprofundare a cooperării parlamentare transatlantice și că, în viitor, consolidarea legăturilor comerciale și de investiții prin intermediul TTIP ar trebui să conducă la un cadru politic mai larg și mai consolidat, în vederea dezvoltării de abordări comune, a consolidării parteneriatului strategic și a îmbunătățirii cooperării globale între UE și SUA; subliniază că instrumentele create pentru consolidarea cooperării nu ar trebui să afecteze procedurile legislative europene sau ale SUA și că legiuitorii trebuie să fie întotdeauna implicați în mod adecvat, cu respectarea drepturilor lor parlamentare, în orice organism care ar putea fi creat în scopul colaborării în materie de reglementare; subliniază necesitatea de a implica și toate părțile interesate relevante;

10. reamintește Comisiei că suprimarea de către SUA a regimului de vize pentru cinci state membre UE este încă în așteptare;

11. ia act de faptul că Comisia adoptă măsuri în vederea creșterii transparenței negocierilor; recunoaște faptul că s-au înregistrat deja progrese; solicită Comisiei să-și continue eforturile, inclusiv în relația cu autoritățile SUA, în favoarea unei transparențe parlamentare mai mari a negocierilor, inclusiv privind accesul din timp la mai multe documente din cadrul negocierilor; subliniază că o comunicare adecvată cu societatea civilă este esențială pentru asigurarea succesului acordului și invită Comisia și statele membre să își intensifice activitățile de informare; își exprimă speranța că abordarea mai transparentă a Comisiei se va aplica și altor negocieri comerciale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	31.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	35 20 5
Membri titulari prezenți la votul final	Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Amjad Bashir, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Mark Demesmaeker, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Afzal Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Jean-Luc Mélenchon, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Kati Piri, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Alyn Smith, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans
Membri supleanți prezenți la votul final	Reinhard Bütikofer, Angel Dzhambazki, Neena Gill, Marek Jurek, Antonio López-Istúriz White, György Schöpflin, Igor Šoltes, Janusz Zemke
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Dieter-Lebrecht Koch

24.2.2015

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Arne Lietz

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită Comisiei ca, în cadrul relațiilor comerciale, să respecte articolul 208 din Tratatul de la Lisabona și să includă în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) o referință explicită la faptul că politica pentru dezvoltare constituie unul din obiectivele legitime de politici publice, precum și la principiul coerenței politicii pentru dezvoltare, cerând ca obiectivele cooperării pentru dezvoltare să fie luate în considerare în politicile care sunt susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare;

2.  solicită Comisiei să rețină faptul că, având în vedere dimensiunea și domeniul de aplicare ale economiei transatlantice, implicațiile TTIP vor depăși cu mult relația bilaterală și vor afecta în mod neîndoielnic țările în curs de dezvoltare, având în vedere că acest mega-acord comercial are potențialul de a remodela normele comerțului mondial și de a stabili noi standarde; solicită Comisiei să comande un studiu independent al impactului TTIP asupra țărilor în curs de dezvoltare și asupra viitoarelor obiective de dezvoltare sustenabilă, de îndată ce dispozițiile TTIP sunt mai clare, deoarece formularea mandatului de negociere este atât de generală încât eventualul efect secundar asupra țărilor în curs de dezvoltare este încă dificil de anticipat;

3.  solicită Comisiei să ia în considerare faptul că efectul TTIP asupra țărilor în curs de dezvoltare va fi diferit în funcție de structura economică și relațiile comerciale actuale ale acestora; invită, de asemenea, Comisia să țină seama de faptul că majoritatea țărilor în curs de dezvoltare beneficiază într-o anumită măsură de preferințe tarifare din partea UE și SUA; invită Comisia să intensifice dialogul cu țările în curs de dezvoltare pentru a evalua impactul TTIP și să ia în considerare riscul potențial de erodare a preferințelor și deturnarea schimburilor comerciale și investițiilor care l-ar însoți în cazul unor țări în curs de dezvoltare;

4.  solicită Comisiei să sublinieze, în cadrul dialogului cu țările în curs de dezvoltare, potențialul TTIP de a crea noi oportunități pentru țările în curs de dezvoltare în cadrul comerțului mondial, care rezultă din intensificarea creșterii economice și a cererii pentru exporturi de mărfuri atât în UE, cât și în SUA, precum și costuri de comercializare mai mici care rezultă din necesitatea de adaptare la un set unic de norme și standarde în sectorul privat pentru a avea acces la ambele piețe; recomandă Comisiei să adopte măsuri pentru a diminua costurile de conformitate (în special pentru IMM-uri) și să sprijine inițiativele menite să promoveze integrarea țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile valorice globale prin instrumente de dezvoltare adecvate;

5.  solicită Comisiei să ofere țărilor în curs de dezvoltare sprijin politic și asistență tehnică prin urmărirea unei integrări regionale și a unor zone comerciale mai puternice, și să se îndrepte către o abordare mai echitabilă în negocierile sale referitoare la acordurile de parteneriat economic (APE) care vizează crearea unui cadru mai sigur pentru fluxul comercial și de investiții între UE și țările ce fac parte din ACP;

6.  îndeamnă Comisia să se asigure că TTIP nu va reduce importanța OMC și va contribui la un sistem comercial mondial echitabil și sustenabil și, în același timp, nu neglijează chestiuni importante pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi siguranța alimentară, subvențiile agricole și atenuarea schimbărilor climatice, prin intensificarea eforturilor de a înregistra progrese în forumurile multilaterale democratice, în special în cadrul OMC, ca opțiunea preferențială a UE, și să încheie cu succes negocierile din cadrul Rundei de la Doha, deoarece aceasta este cea mai bună modalitate de a ajunge la un sistem comercial favorabil includerii și care funcționează în beneficiul tuturor; solicită, de asemenea, Comisiei să se asigure că al treilea pilon al TTIP respectă normele multilaterale prin care OMC prevede excepții pentru țările în curs de dezvoltare, în special în ceea ce privește posibilitatea de restricții la export în domeniul energiei și al accesului la materii prime;

7.  solicită Comisiei ca, în cadrul negocierilor, să promoveze cele mai înalte standarde la nivel mondial în ce privește drepturile omului, standardele OIM, munca decentă, protecția mediului, accesul universal la servicii publice de calitate, protecția socială, asigurarea de sănătate publică și universală, accesul universal la medicamente și siguranță alimentară și a produselor; încurajează UE să se poziționeze ca apărător al intereselor țărilor în curs de dezvoltare;

8.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească transparența și caracterul democratic al negocierilor prin intensificarea dialogului cu societatea civilă și cu alte părți interesate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.2.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	16 7 1
Membri titulari prezenți la votul final	Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nathan Gill, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Hans Jansen, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Marina Albiol Guzmán, Juan Fernando López Aguilar, Judith Sargentini
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Kosma Złotowski

27.3.2015

AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Jeppe Kofod

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

a.  să își ia angajamentul de a asigura încheierea unui acord cuprinzător și ambițios în privința TTIP, care să stimuleze concurența loială pe ambele maluri ale Atlanticului, ținând cont de valorile economiei europene sociale de piață, aducând beneficii pentru consumatori, industrie și investitori, stimulând crearea de locuri de muncă de calitate și creșterea economică și asigurându-se că cooperarea în materie de reglementare nu subminează în vreun fel controlul democratic pe ambele maluri ale Atlanticului, urmărind, totodată, parcurgerea unei tranziții către o societate mai sustenabilă;

b.  să acționeze imediat pentru ca chestiunea comerțului și investițiilor derulate de actorii financiari de pe ambele maluri ale Atlanticului, precum și cea a accesului egal pe piață pentru toți prestatorii de servicii din SUA și Europa, să fie reglementate pe baza celor mai înalte standarde, depunând în același timp eforturi pentru atingerea unor niveluri înalte de protecție, îndeosebi în sectoare precum sănătatea și siguranța, protecția consumatorilor, dreptul muncii, drepturile sociale, reglementarea serviciilor financiare, legislația mediului, siguranța alimentară și protecția datelor; să se asigure că nicio prevedere nu va împiedica în vreun fel viitoarea consolidare a unor astfel de standarde, fie pe fond, fie prin inducerea unui element inhibitor pentru activitatea de reglementare; și să se asigure că TTIP include un capitol specific dedicat IMM-urilor;

c.  să susțină ideea că un acord adecvat privind standardele de reglementare poate constitui un precedent la nivel mondial pentru viitoarele acorduri comerciale și de investiții, reducând costurile pentru societăți, în special pentru IMM-uri, în întreaga lume;

d.  să se asigure că principalii beneficiari ai TTIP pot fi IMM-urile, întrucât corporațiile mari beneficiază de economii de scară, care le permit un acces facil pe piețele de pe ambele maluri ale Atlanticului, și întrucât IMM-urile nu dispun de resursele financiare, juridice și de altă natură pentru a se adapta diferențelor de reglementare și altor bariere comerciale

e.  să promoveze sporirea transparenței și intensificarea schimbului de informații cu privire la normele privind ajutoarele de stat și la alocarea acestora, asigurând, totodată, furnizarea de servicii de interes economic general, precum și o cooperare mai strânsă între autoritățile în domeniul concurenței pe probleme privind fuziunile, normele antitrust, întreprinderile de stat și subvențiile; să ia măsuri imediate pentru a asigura includerea în acord a unui capitol referitor la concurență;

f.   să acționeze imediat pentru a garanta că negocierile privind accesul pe piață al serviciilor financiare sunt combinate cu recunoașterea reciprocă și convergența către normele mai stricte a reglementărilor financiare, ceea ce presupune promovarea unor standarde mai înalte și a interesului general ca principal obiectiv; să pledeze pentru standarde internaționale tot mai ridicate în contextul eforturilor de cooperare în curs din cadrul altor forumuri internaționale, inclusiv normele Basel III, fără a aduce atingere capacității autorităților UE și ale statelor membre de a reglementa și supraveghea produsele și practicile financiare în exercitarea atribuțiilor lor de reglementare și supraveghere;

g.  să depună toate eforturile pentru a profita pe deplin de ocazia oferită de negocierile privind TTIP de a progresa împreună în domeniul serviciilor financiare într-un mod pozitiv și constructiv, ținând cont în același timp de ceea ce au realizat deja ambele părți în acest domeniu; printre subiectele de discuție s-ar putea număra consultările bilaterale înaintea adoptării de noi acte legislative, transparență față de părțile interesate în cadrul discuțiilor bilaterale pe probleme financiare și o mai mare răspundere față de organismele alese;

h.  să nu își asume angajamente suplimentare privind accesul pe piață pentru serviciile financiare, întrucât interconectarea, complexitatea și entitățile excesiv de mari generează și răspândesc riscuri sistemice și reprezintă o amenințare la adresa stabilității financiare;

i.   să propună o directivă împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor (BEPS) pentru a pune capăt concurenței dăunătoare între întreprinderi, în special între cele multinaționale, care își organizează situația fiscală globală, de multe ori de cealaltă parte a Atlanticului, într-un mod care permite transferul profiturilor către jurisdicții cu impozite reduse, ținând seama de munca depusă de OCDE în acest sens; să garanteze că fondurile „offshore”, ai căror administratori își desfășoară activitatea pe ambele maluri ale Atlanticului, sunt obligate să își stabilească sediul „onshore” (în Uniunea Europeană); să ia măsuri imediate pentru a asigura un schimb automat de informații și raportarea fiscală defalcată pe țări, cu excepția IMM-urilor; să întocmească o definiție și o listă a paradisurilor fiscale la nivelul UE, ținând seama de munca depusă de OCDE în acest sens;

j.   să ia măsuri imediate pentru a include în cadrul TTIP dispoziții juridice care să contracareze planificarea fiscală agresivă prin transferul sistematic al capitalului peste Atlantic și să se asigure că aceasta din urmă se bazează pe activitatea economică și nu se încearcă a se evita plata impozitelor în țara de producție; să asigure transparență și informații detaliate în ceea ce privește balanța de plăți transatlantică;

k.  să ia măsuri imediate pentru a asigura o concurență loială și acces echitabil pe piață pentru companiile europene, inclusiv IMM-uri, la contracte publice și de achiziții publice din SUA și să garanteze că acestea din urmă includ prevederi obligatorii legate de respectarea criteriilor sociale, etice și de mediu; să recunoască că dezechilibrul actual între condițiile existente în Statele Unite și în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pe piața contractelor și a achizițiilor publice constituie un caz de concurență neloială; să recunoască că 85 % din licitațiile publice din UE sunt deja deschise furnizorilor din SUA, în timp ce doar 32 % din licitațiile din SUA sunt deschise furnizorilor din UE; să se asigure că recent adoptatele norme UE privind achizițiile publice sunt respectate în continuare;

l.   să se asigure că recent adoptatele norme UE privind achizițiile publice sunt protejate și susținute în cadrul negocierilor, în special cu privire la accesul IMM-urilor la contractele publice, la criteriile de eligibilitate, care să fie bazate pe cel mai bun raport „calitate-preț”, și nu pe cel mai mic preț, la piețele rezervate alocate întreprinderilor din economia socială, la posibilitatea ca autoritățile contractuale să promoveze cooperarea între comunități, precum și că sunt menținute pragurile prevăzute de normele UE și internaționale pentru excluderea în cadrul procedurilor de licitație; să garanteze că întreprinderile din UE nu sunt discriminate când își depun candidatura în cadrul unei proceduri de achiziții publice în SUA și că beneficiază de un acces transparent echivalent cu cel acordat întreprinderilor americane în Europa, în temeiul normelor UE privind achizițiile publice;

m. să ia măsuri imediate proactive împotriva protecționismului și să aducă în discuție legislația care împiedică accesul european pe piața SUA;

n.  să se asigure că absolut toate mecanismele de soluționare a litigiilor stabilite în cadrul TTIP sunt pe deplin transparente, se supun principiilor democratice și controlului democratic și nu impietează asupra dreptului guvernelor de a legifera;

o.  să ia măsuri imediate pentru a garanta că se optează pentru o „abordare bazată pe o listă pozitivă”, astfel încât toate serviciile publice incluse în TTIP să fie menționate în mod explicit și pozitiv în acord, precum și că acordul nu include o clauză de standstill sau de tip „ratchet clause”;

p.  să recunoască și să scoată în evidență importanța permanentă a întreprinderilor de stat și a altor forme de proprietate publică în cazul unor servicii publice importante și a unor servicii de interes general și să ceară excluderea lor din acord; să se asigure că gestionarea serviciilor publice nu este afectată de TTIP, în conformitate cu mandatul acordat Comisiei de către statele membre;

q.  să recunoască că TTIP va aduce mai multe beneficii IMM-urilor decât întreprinderilor mari; să aibă în vedere că eliminarea tarifelor, simplificarea procedurilor vamale și convergența standardelor privind produsele vor facilita în primul rând participarea IMM-urilor la comerțul transatlantic și că TTIP va fi primul acord de liber schimb care va avea un capitol dedicat IMM-urilor; să depună eforturi pentru a consolida cooperarea existentă între SUA și UE în ceea ce privește IMM-urile; să lucreze la crearea unor site-uri internet de unde atât IMM-urile din Europa, cât și cele din SUA s-ar putea informa cu privire la tarifele, procedurile vamale și toate reglementările aplicabile referitoare la produse, la nivel federal și local în SUA, și la nivelul Uniunii și al statelor membre în UE;

r.   să se asigure că legislația europeană în domeniul concurenței este respectată în mod corespunzător în toate domeniile, în special în ceea ce privește piețele digitale;

s.   să se asigure că drepturile și protecția lucrătorilor sunt respectate pe deplin în acord și că nu sunt subminate de accesul mai ușor pe piață și de creșterea concurenței;

t.   să fie conștientă de faptul că acest acord este important atât din punct de vedere politic, cât și economic, deoarece este semnat de Europa și SUA, care constituie o zonă caracterizată de securitate și valori comune legate de libertate, egalitate, democrație, drepturile omului și o economie socială de piață;

u.  să fie pusă în gardă în privința incertitudinilor care există în legătură cu negocierile TTIP și, în vederea eliminării acestora, să asigure o transparență maximă a negocierilor și să demareze o campanie europeană de informare;

v.  să ia măsuri suplimentare pentru o mai mare transparență a negocierilor, în special în ceea ce privește accesul direct la informații la nivel regional și local;

w. să asigure transparența negocierilor pe durata întregului proces în conformitate cu obligația Comisiei, impusă de articolul 218 alineatul (10) din TFUE, al cărui caracter statutar a fost confirmat recent într-o hotărâre a CJUE, de a informa pe deplin și de îndată Parlamentul pe parcursul tuturor etapelor negocierilor; să ia măsuri pentru a se ajunge la un acord cu administrația SUA cu privire la accesul tuturor parlamentarilor la versiunea consolidată a textelor de negociere; să asigure accesul public la documentele relevante ale tuturor părților privind negocierile, cu excepția celor care urmează să fie clasificate secrete, cu o justificare clară în fiecare caz în parte, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

x.  să propună inițiative dedicate IMM-urilor cu privire la modalitatea de a obține acces pe piață și de a iniția investiții de cealaltă parte a Atlanticului;

y.  să se asigure că Parlamentul European joacă un rol corespunzător în deciziile privind convergența reglementărilor care vor fi luate după ratificarea acordului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 13 9
Membri titulari prezenți la votul final	Gerolf Annemans, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Markus Ferber, Jonás Fernández, Elisa Ferreira, Sven Giegold, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dariusz Rosati, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Peter Simon, Renato Soru, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Michael Theurer, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni
Membri supleanți prezenți la votul final	Matt Carthy, Philippe De Backer, Jeppe Kofod, Thomas Mann, Morten Messerschmidt, Siegfried Mureșan, Michel Reimon, Miguel Urbán Crespo
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jussi Halla-aho

1.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Marian Harkin

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere raportul Comisiei de evaluare a impactului cu privire la viitorul relațiilor comerciale UE-SUA, publicat la 12 martie 2013,

1.  adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs privind TTIP, următoarele recomandări:

     (i)         să se asigure că TTIP va proteja locurile de muncă existente și va aduce o contribuție concretă și pozitivă la protejarea și generarea unei creșteri solide și durabile, în vederea maximizării potențialul de creare a unor locuri de muncă cu o înaltă calificare pentru a răspunde noilor nevoi ale pieței forței de muncă și în vederea unor locuri de muncă mai bune și durabile în UE, pentru a contribui la atingerea obiectivului pentru 2020 de ocupare a forței de muncă în proporție de 75 %, ținând cont de faptul că comerțul nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de îmbunătățire a bunăstării; să respecte și să protejeze standardele de muncă la nivel mondial; să se asigure că standardele, mai ales cele sociale, de mediu și de sănătate și siguranță la locul de muncă, sunt protejate și pot fi îmbunătățite;

     (ii)        să prezinte Parlamentului estimări actualizate ale impactului TTIP asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în UE, cu trimitere specială la consecințele pentru statele membre din Europa Centrală și de Sud-Est;

     (iii)       să asigure adoptarea de măsuri pentru modernizarea sistemelor de formare pentru facilitarea dezvoltării de noi competențe și a formării de lucrători mai bine calificați, îmbunătățindu-se astfel accesul pe piața muncii;

     (iv)       să se asigure că impactul social și de mediu al unui eventual acord este evaluat în mod aprofundat, printr-o dezbatere deschisă;

     (v)        să estimeze riscul ca definirea standardelor sociale și de mediu comune cu Statele Unite să slăbească preferințele colective europene și să adâncească divergențele economice și sociale dintre statele membre;

     (vi)       să asigure, la toate capitolele din acordul TTIP, că acesta nu conduce sub nicio formă la slăbirea, eludarea sau invalidarea standardelor statelor membre și ale UE în următoarele domenii: drepturile lucrătorilor, condițiile de muncă, securitatea socială, incluziunea socială și protecția socială, sănătatea și siguranța la locul de muncă, formarea profesională, calificările profesionale, libera circulație a lucrătorilor și a pensionarilor, dialogul social, nediscriminarea la locul de muncă și pe piața forței de muncă; să garanteze, de asemenea, că TTIP conține dispoziții cuprinzătoare și obligatorii referitoare la politica și legislația muncii la toate nivelurile guvernării care respectă convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Agenda privind munca decentă; să se asigure că nu se încurajează comerțul sau investițiile prin slăbirea legislației din domeniul muncii; în cazul în care apar litigii, dispozițiile în domeniul muncii trebuie să facă obiectul unui mecanism de soluționare a litigiilor, care să includă posibilitatea impunerii de sancțiuni; organismele de supraveghere ale OIM pot avea un rol în acest sens;

     (vii)      în cazul în care elementele finale ale acordului TTIP ar pune în pericol sau ar aduce atingere unor standarde în aceste domenii, să informeze imediat Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului, competentă în fond, asupra acestui lucru, pentru a permite desfășurarea de consultări și luarea de decizii;

     (viii)      să respingă orice acord de natură să pună în pericol standardele din domeniul muncii în Europa și să conducă la dumping social;

     (ix)       să se asigure că dimensiunile dispozițiilor sociale și în materie de muncă sunt recunoscute, apărate și integrate pe deplin în toate domeniile operaționale ale acordului, pentru a asigura o abordare coerentă și cuprinzătoare a dezvoltării durabile în acordul comercial;

     (x)        să se asigure că, în ceea ce privește marja de negociere a TTIP, sunt îndeplinite condițiile reciproc avantajoase ale pachetului privind mobilitatea, considerând că facilitarea vizelor pentru prestatorii europeni de bunuri și servicii, precum și posibilitatea acordată profesioniștilor de a lucra în Statele Unite prin recunoașterea calificărilor lor reprezintă unul dintre elementele-cheie în valorificarea deplină a acordului TTIP;

     (xi)       să se asigure că societatea civilă poate aduce o contribuție semnificativă la punerea în aplicare a dispozițiilor pertinente din cadrul TTIP; în acest context, punerea în aplicare a dispozițiilor în domeniul muncii și respectarea acestora ar trebui să facă obiectul unui proces de monitorizare care să implice partenerii sociali și societatea civilă într-un proces de dialog social cu comitete consultative, având de asemenea în vedere dimensiunea extinsă a articolul 17 alineatul (1) din TUE; să se asigure informarea societății civile și a publicului interesat, precum și accesul acestora la toate textele de negociere relevante și, de asemenea, accesul Parlamentului și al Consiliului la un text de negociere consolidat, imediat ce aceste texte au fost discutate în cadrul rundelor de negociere;

     (xii)      să ia măsuri imediate pentru a garanta dreptul statelor membre de a legifera, finanța, organiza, gestiona și reglementa toate serviciile publice (inclusiv în domeniile educației, serviciilor sociale, serviciilor de sănătate, aprovizionării cu apă, canalizării, eliminării deșeurilor, securității sociale, căilor ferate și transportului public, energiei, serviciilor culturale și audiovizuale), precum și de a stabili standarde de calitate și siguranță cu privire la acestea și să asigure excluderea serviciilor publice (printre care apa, sănătatea, sistemele de securitate socială și educația) din domeniul de aplicare al tratatului;

     (xiii)      să asigure o excludere explicită a serviciilor publice, astfel cum sunt menționate la articolul 14 din TFUE, din domeniul de aplicare a TTIP, pentru a garanta că autoritățile locale și naționale au libertatea de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsură privind organizarea, finanțarea, furnizarea și executarea serviciilor publice, prevăzute la articolul 168 din TFUE (sănătatea publică) și în Protocolul 26 (servicii de interes general) la tratatele UE; această excludere ar trebui să se aplice dacă serviciile în cauză sunt organizate sub formă de monopol, funcționând în baza unor drepturi exclusive sau în alt mod, și dacă sunt finanțate și/sau prestate public sau privat; astfel de servicii includ servicii de asistență socială și medicală, sisteme de securitate socială, învățământ finanțat de stat, transport public și feroviar, servicii de apă, gaze și energie electrică;

     (xiv)     să se asigure că nu se aplică clauze precum „ratchet clause” și clauze de standstill niciunui serviciu public și social; capacitatea totală de re-naționalizare și re-municipalizare a serviciilor trebuie protejată;

     (xv)      să se asigure că provocările specifice cu care se confruntă IMM-urile și microîntreprinderile, inclusiv barierele comerciale netarifare, birocrația și deturnarea comerțului rezultate în urma TTIP, sunt luate pe deplin în considerare; să se asigure că IMM-urile beneficiază pe deplin de o piață deschisă prin crearea unui cadrul economic care încurajează exporturile și un mediu de afaceri favorabil, competitiv și durabil; să se asigure că provocările specifice cu care se confruntă cele 87 % dintre toate IMM-urile din Europa care nu realizează exporturi, dar care se bazează pe cererea internă, sunt luate pe deplin în considerare;

     (xvi)     să simplifice procedurile și să aibă în vedere noi mecanisme care să ajute IMM-urile să obțină beneficii de pe urma TTIP;

     (xvii)     să creeze stimulente și să promoveze asumarea responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI), care trebuie să completeze legislația în materie de muncă și de mediu și în niciun caz să o înlocuiască;

     (xviii)    să asigure că acordurile referitoare la orice mecanism de soluționare a litigiilor privind protejarea investițiilor trebuie să țină seama de rezultatele consultării publice referitoare la soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), să fie pe deplin transparente și responsabile din punct de vedere democratic, să prevadă în mod explicit dreptul statelor membre de a reglementa și, în niciun caz, să nu restricționeze sau să împiedice legiuitorii să adopte și să pună în aplicare legi în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă și al politicii sociale pentru țările lor; un sistem de soluționare a litigiilor între state, între UE și SUA - care au sisteme juridice pe deplin funcționale și un nivel suficient de protecție a investițiilor pentru a garanta securitatea juridică —, este un alt instrument adecvat pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții; includerea în cadrul TTIP a oricărei forme de instanță de arbitraj privată trebuie exclusă;

     (xix)     să ia măsuri pentru a include în cadrul acordului o abordare de tip „listă pozitivă” în legătură cu capitolul privind comerțul cu servicii și stabilirea, în care să se menționeze în mod explicit serviciile care urmează a fi deschise întreprinderilor străine;

     (xx)      având în vedere faptul că Comisia a recunoscut în raportul său de evaluare a impactului că ar putea exista costuri de ajustare prelungite și substanțiale în cadrul pieței forței de muncă a UE, să se asigure că estimările statistice privind crearea/pierderea de locuri de muncă în sectoarele în cauză și în fiecare stat membru sunt realiste și sunt actualizate în permanență, astfel încât Comisia să poată interveni în timp util pentru a sprijini sectoarele, regiunile sau statele membre afectate; să țină seama de șocurile externe și să prevadă scenarii de criză în cadrul estimărilor sale; acest sprijin se poate realiza prin alocări din fondurile UE, printre care un Fond european de ajustare la globalizare adaptat și cu un buget corespunzător;

     (xi)       să asigure o reciprocitate strictă a condițiilor de schimb, pentru a consolida sistemul industrial al UE, pentru a proteja IMM-urile, pentru a crea locuri de muncă și a preveni orice formă de concurență neloială, mai ales în ceea ce privește standardele sociale;

     (xxii)     să ia măsuri pentru a se asigura că cooperarea în materie de reglementare nu limitează dreptul guvernelor și al Parlamentului European de a legifera în interes public; să se adopte măsuri pentru a asigura că cooperarea în materie de reglementare nu conduce la slăbirea standardelor de muncă, inclusiv a standardelor de sănătate și de siguranță; trebuie asigurat faptul că standardele sociale și de muncă nu sunt considerate bariere netarifare sau bariere tehnice în calea comerțului; părțile interesate, inclusiv partenerii sociali, ar trebui incluse în procesul de cooperare în materie de reglementare, asigurând o reprezentare echilibrată;

     (xxiii)    să se asigure că noile norme europene adoptate prin revizuirea directivelor privind achizițiile publice sunt menținute și promovate în cadrul negocierilor în curs, mai ales în ceea ce privește accesul IMM-urilor pe piața publică, criteriile de atribuire pe baza ofertei celei mai avantajoase, și nu pe baza prețului celui mai mic, piețele pentru actorii din economia socială, posibilitatea ca autoritățile contractante să coopereze și să formeze intercomunalități și pragurile sub care achizițiile nu sunt supuse normelor europene sau internaționale;

     (xxiv)    să asigure, în vederea protejării modelului social european împotriva concurenței cu capitalismul american anglo-saxon, că serviciile publice și sistemele de securitate socială finanțate colectiv nu vor fi sacrificate; TTIP nu trebuie să intensifice presiunile asupra statelor membre de a reduce cheltuielile publice, ca modalitate facilă de a deveni competitive pe plan economic și de a oferi investitorilor un climat de afaceri atractiv;

     (xxv)    să se asigure că guvernele au posibilitatea de a adopta politici în materie de achiziții publice responsabile din punct de vedere social și ecologic; dispozițiile în materie de achiziții nu ar trebui să împiedice guvernele să abordeze necesitățile sociale și de mediu, iar acordul nu trebuie să limiteze capacitatea de a formula revendicări sociale, conform prevederilor din noile directive ale UE privind achizițiile publice; în plus, politicile din domeniul achizițiilor publice ar trebui să fie în concordanță cu Convenția 94 a OIM cu privire la clauzele de muncă din contractele publice;

     (xxvi)    să adopte măsuri imediate pentru a asigura reglementarea chestiunii referitoare la planificarea fiscală agresivă, de exemplu prin mutarea sediului central al întreprinderilor de cealaltă parte a Atlanticului pentru a beneficia de condiții care afectează concurența și au un impact negativ asupra ocupării forței de muncă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	1.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	30 18 3
Membri titulari prezenți la votul final	Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Arne Gericke, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Zdzisław Krasnodębski, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți prezenți la votul final	Daniela Aiuto, Georges Bach, Elmar Brok, Karima Delli, Sergio Gutiérrez Prieto, Miapetra Kumpula-Natri, Joachim Schuster, Neoklis Sylikiotis, Ivo Vajgl

16.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Bart Staes

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere Declarația comună din 13 februarie 2013 a președintelui SUA, Barack Obama, a președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și a președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy[27],

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2013[28] referitoare la negocierile privind acordul comercial și de investiții între UE și SUA,

–   având în vedere Directivele pentru negocierea privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii din 14 iunie 2013[29],

–   având în vedere rapoartele din 2013 și 2014 elaborate de Reprezentantul comercial al Statelor Unite privind măsurile sanitare și fitosanitare[30],

–   având în vedere rapoartele din 2013 și 2014 elaborate de Reprezentantul comercial al Statelor Unite privind barierele tehnice în calea comerțului[31],

–   având în vedere studiile elaborate de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii în octombrie 2013[32], „Implicațiile juridice ale Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) pentru acquis-ul comunitar”, și în noiembrie 2014[33], „Domenii legislative ale Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) relevante pentru ENVI”,

–   având în vedere nota de informare a Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD)[34] din iunie 2014 referitoare la soluționarea litigiilor între investitori și stat (ISDS) în Statele Unite și Uniunea Europeană,

–   având în vedere articolele 168 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special principiul precauției de la articolul 191 alineatul (2),

–   având în vedere strategia integrată a UE în ceea ce privește siguranța alimentară („de la fermă la consumator”) elaborată în 2004[35],

–   având în vedere rezultatele Eurobarometrului din noiembrie 2014 privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții;

–   având în vedere Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei tematice privind poluarea aerului, precum și legislația privind categoriile specifice de surse, cum ar fi Euro V/VI, Euro VI, în scopul de a reduce poluarea aerului care cauzează 400 000 de decese premature în Europa;

A. întrucât comerțul a generat creștere economică, locuri de muncă și prosperitate de-a lungul mai multor generații în Europa; întrucât comerțul și investițiile nu sunt totuși obiective în sine, ci ar trebui să constituie un mijloc de ridicare a standardului de viață, de sporire a calității vieții, de protecție și de promovare a sănătății publice și să contribuie la asigurarea ocupării totale a forței de muncă, permițând, totodată, utilizarea sustenabilă a resurselor mondiale, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă, în vederea atât a protejării, cât și a conservării mediului;

B.  întrucât, potrivit rezultatelor Eurobarometrului din noiembrie 2014, în 25 din cele 28 de state membre, majoritatea cetățenilor europeni se declară a fi în favoarea unui parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții;

C. întrucât Europa, fiind un continent care se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației, cu o precaritate a materiilor prime, cu rate ale natalității scăzute și cu un model social bazat pe cheltuieli sociale mari ca proporție din PIB, va depinde din ce în ce mai mult de creșterea economică din afara UE pentru a putea produce bunăstare pe plan național, care să sprijine sistemele sale sociale care vor fi supuse unor presiuni puternice, în principal ca urmare a creșterii speranței de viață și a reducerii populației active;

D. întrucât, potrivit directivelor Consiliului pentru negocierea TTIP[36], obiectivul acordului este de a intensifica schimburile comerciale și investițiile între UE și SUA, prin producerea de noi oportunități economice pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea economică, prin sporirea accesului pe piață și a compatibilității normative, prin eliminarea obstacolelor de reglementare inutile în calea comerțului și creând condiții propice pentru stabilirea unor standarde mondiale, recunoscând, totodată, că dezvoltarea durabilă este un obiectiv major al celor două părți și că părțile nu vor încuraja comerțul sau investițiile străine directe prin slăbirea legislației și a standardelor interne în domeniul mediului, sănătății și siguranței; întrucât Comisia Europeană[37], și președintele Obama[38] au declarat în mod public, în repetate rânduri, că nivelul standardele nu va fi coborât de nicio parte a Atlanticului;

E.  întrucât SUA au încheiat deja o serie de alte acorduri de parteneriat pentru comerț și investiții cu alți actori mondiali;

F.  întrucât negocierile privind TTIP cuprind trei piloni principali, și anume a) accesul pe piață, chestiunile de reglementare și barierele netarifare (NTB) și c) normele;

G. întrucât TTIP oferă ocazia de a netezi calea pentru stabilirea unor standarde ridicate în anumite domenii pentru protecția sănătății umane și animale și a mediului la nivel mondial;

H. întrucât există totuși preocupări că scopul TTIP de a reduce și de a elimina barierele netarifare existente[39] ar putea duce la un acord care ar putea pune în pericol nivelul de protecție existent în UE în domeniul sănătății publice, inclusiv în cel al siguranței alimentare, sănătății animale și al mediului;

I.   întrucât, date fiind tradițiile juridice și politice diferite, care reflectă preocupări și abordări diferite, cum ar fi principii (de exemplu, principiul precauției), judecăți de valoare, obiective de politică și metode de analiză a riscurilor diferite, există diferențe între sistemele de reglementare ale UE și SUA în materie de protecție a sănătății umane și a mediului, inclusiv în ceea ce privește siguranța alimentară, informarea consumatorilor și sănătatea animală;

J.   întrucât UE și SUA consideră anumite standarde din domeniile respective ca reprezentând bariere în calea comerțului[40];

K. întrucât există temeri că intenția de a adopta TTIP și alte acorduri comerciale similare ar fi afectat deja propunerile și acțiunile Comisiei, de exemplu, în domeniul siguranței alimentelor și al protecției climei (un exemplu fiind tratarea cărnii împotriva agenților patogeni, etichetarea cărnii provenite de la animale clonate și de la descendenții acestora sau punerea în aplicare a Directivei privind calitatea combustibililor);

L.  întrucât există temeri că dispozițiile propuse privind cooperarea în materie de reglementare cu privire la actele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra schimburilor comerciale și a investițiilor între UE și SUA: 

     conferă SUA drepturi oficiale cu privire la actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în temeiul articolului 291 din TFUE, în timp ce Parlamentul European nu are nici un drept de control asupra actelor de punere în aplicare;

     conferă SUA dreptul de a realiza schimburi în materie de reglementare în ceea ce privește adoptarea legislației naționale de către statele membre, inclusiv de a examina în comun eventualele mijloace de promovare a compatibilității în materie de reglementare;

     ar putea, de facto, reduce capacitatea UE de a merge mai departe de cel mai mic numitor comun al instrumentelor internaționale din cauza angajamentelor asumate în ceea ce privește cooperarea internațională în materie de reglementare și implementare a instrumentelor internaționale;

M. întrucât, ca o condiție prealabilă pentru a realiza o mai mare compatibilitate normativă fără a periclita standardele UE existente și viitoare în domeniul sănătății și mediului trebuie făcută o distincție clară între acele domenii în care obiectivele și nivelurile de protecție sunt similare și cele în care ele sunt divergente; întrucât în acele domenii în care obiectivele și nivelurile de protecție sunt similare s-ar putea urma calea unor abordări comune și a recunoașterii reciproce; întrucât în acele domenii în care nivelurile de protecție sunt clar divergente, cooperarea s-ar putea axa pe schimbul de informații sau armonizarea în sensul unor norme mai stricte;

N. întrucât legiuitorii din UE și SUA au adoptat abordări foarte diferite în privința reglementării din domeniul siguranței alimentelor și hranei pentru animale, în mod specific legat de autorizarea, etichetarea și controalele asupra OMG-urilor în lanțul alimentar, trasabilitatea cărnii, tratamentele împotriva agenților patogeni, pesticidele și animalele clonate; întrucât reglementările UE în domeniul mediului și siguranței alimentare se bazează pe principiul precauției și pe abordarea „de la fermă la consumator” care stabilește norme mai stricte și ar trebui deci menținute;

O. întrucât impactul viitorului TTIP asupra acquis-ului UE privind mediul, sănătatea și siguranța alimentară va depinde în mare măsură de dispozițiile precise ale acordului; întrucât, în niciun caz, un acord comercial nu poate modifica legislația în vigoare în țările care sunt părți la acesta; întrucât implementarea legislației existente, precum și adoptarea legislației viitoare trebuie să rămână în mâinile forurilor alese democratic, respectându-se procedurile stabilite;

P.  întrucât UE are, în prezent, un acces limitat pe piața SUA în sectorul maritim și întrucât, dacă este aplicat în mod corespunzător, TTIP ar putea conduce la îmbunătățirea cooperării, la creșterea convergenței și la beneficii economice pentru întreprinderile europene;

Q. întrucât, spre deosebire de peste 150 de țări din întreaga lume, SUA nu au ratificat convenții internaționale de mare importanță privind substanțele chimice (de exemplu, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și Convenția de la Rotterdam privind comerțul cu anumiți produși chimici periculoși), ceea ce arată că SUA este izolată în contextul politicii internaționale privind substanțele chimice; întrucât, în plus, SUA refuză să pună în aplicare secțiunea referitoare la mediu din cadrul Sistemului armonizat global de clasificare și etichetare a substanțelor chimice al ONU, ceea ce indică faptul că, atunci când este vorba despre substanțe chimice, există un dezacord între SUA și UE la nivelul cel mai elementar;

R.  întrucât, potrivit Raportului SUA privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC) din 2014, SUA a ridicat obiecții legate de Regulamentul REACH în cadrul fiecărei reuniuni a Comitetului BTC al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) începând din 2003, susținând că „unele aspecte din cadrul REACH sunt discriminatorii, nu se bazează pe argumente legitime și creează obstacole inutile în calea comerțului”, ceea ce indică mai degrabă o opoziție fundamentală a SUA față de Regulamentul REACH;

S.  întrucât caracterul fundamental diferit al Legii privind controlul substanțelor toxice în SUA (Toxic Substances Control Act – TSCA), adoptată în 1976, comparativ cu Regulamentul REACH, adoptat în 2006, este general acceptat; întrucât, din acest motiv, în negocierile privind TTIP nu se intenționează armonizarea celor două sisteme; întrucât negocierile se referă totuși la viitoarea cooperare privind punerea în aplicare a Regulamentului REACH; întrucât, ținând seama de opiniile foarte divergente cu privire la managementul riscurilor în domeniul substanțelor chimice și opoziția fundamentală și susținută a SUA față de REACH, cooperarea pentru punerea în aplicare a acestor acte legislative divergente nu aduce niciun fel de beneficii, cu atât mai mult cu cât punerea în aplicare este departe de a fi doar un exercițiu tehnic sau necontroversat;

T.  întrucât există diferențe majore între sistemele de reglementare ale SUA și UE în ceea ce privește produsele fitosanitare:

     82 de substanțe active sunt interzise în UE, dar sunt autorizate în SUA;

     în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, UE a adoptat în mod special criterii stricte bazate pe riscuri pentru reducerea treptată până la eliminarea din utilizare a substanțelor active care sunt cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, persistente, toxice și bioacumulative sau care provoacă tulburări ale sistemului endocrin; SUA insistă asupra unei abordări bazate pe riscuri, întemeiate pe numeroase ipoteze și extrapolări, tolerând astfel utilizarea unor asemenea de substanțe care provoacă puternice îngrijorări;

     în general, în UE, sunt permise în alimente reziduuri de pesticide în cantități mai mici față de cantitățile admise în SUA;

U. întrucât proiectul de text de negociere al UE privind măsurile sanitare și fitosanitare depus pentru runda de negocieri din perioada 29 septembrie - 3 octombrie propune să oblige părțile să aplice toleranțele și nivelurile maxime de reziduuri stabilite de Comisia Codex Alimentarius în termen de 12 luni de la adoptare, cu excepția cazului în care partea importatoare a semnalat o rezervă în cadrul reuniunii Comisiei Codex Alimentarius; întrucât în general, în UE, sunt permise în alimente reziduuri de pesticide în cantități mai mici față de cantitățile admise în Comisia Codex Alimentarius; întrucât în ultimii patru ani, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și-a exprimat rezerva în 31 %-57 % din totalul cazurilor, ceea ce evidențiază dezacordul puternic din partea EFSA față de standardele Codex; întrucât EFSA are în prezent libertatea de a-și exprima rezervele în limitele posibile; întrucât totuși, odată ce TTIP va fi adoptat, este foarte discutabil dacă la nivel politic i se va permite EFSA să își exprime în continuare rezervele, având în vedere că proiectul de text urmărește ca UE și SUA să își asume angajamentul de a coopera în cadrul organismelor internaționale de standardizare în scopul obținerii unor rezultate reciproc satisfăcătoare, fapt care ar putea descuraja în viitor EFSA să își exprime rezervele în fața Comisiei Codex Alimentarius și care, prin urmare, ar conduce la standarde mai puțin stricte în UE;

V. întrucât ar trebui împiedicat importul în UE a cărnii de pasăre tratate în soluții antimicrobiene care conțin hipoclorit de sodiu;

W. întrucât Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), care este aproape ratificat, a arătat deja că există oportunități comerciale în domenii agricole sensibile, cum ar fi domeniul cărnii de vită, cu respectarea strictă, în același timp, a standardelor și a metodelor europene sanitare și fitosanitare (SPS)[41];

X. întrucât raportul SUA privind BTC din 2014 se referă la preocupările industriei chimice și a produselor fitosanitare din SUA cu privire la criteriile de limitare bazate pe riscuri care urmează să fie elaborate pentru substanțele care provoacă tulburări ale sistemului endocrin și precizează că SUA și-a exprimat preocupările cu privire la propunerea formulată de DG Mediu la nivel bilateral, precum și în cadrul reuniunilor Comitetelor BTC și SPS ale OMC; întrucât Comisia a decis să lanseze, în iulie 2013, o evaluare a impactului privind elaborarea de criterii pentru substanțele care provoacă tulburări ale sistemului endocrin; întrucât această decizie reprezintă principalul motiv pentru neadoptarea de către Comisie a unor criterii în termenul de patru ani care s-a încheiat în decembrie 2013; întrucât, deși SUA a salutat decizia Comisiei, atât Consiliul, cât și Parlamentul au decis să sprijine Suedia în acțiunea în instanță prin care atacă acest eșec al Comisiei, ceea ce ilustrează existența unor opinii complet diferite cu privire la caracterul dispozițiilor de reglementare din legislația UE;

Y. întrucât există legături între alimentele nesănătoase și bolile netransmisibile legate de regimul alimentar; întrucât, potrivit raportorului special al ONU privind dreptul tuturor la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală, comerțul mondial, creșterea investițiilor străine directe (ISD) în sectorul alimentar și marketingul intens în favoarea alimentelor nesănătoase au dus la creșterea consumului de alimente nesănătoase[42]; întrucât raportorul special și-a încheiat raportul cu o serie de recomandări pentru Statele Unite și pentru industria alimentară care fac referire la luarea unor măsuri concrete în scopul reducerii producției și a consumului de alimente nesănătoase și în scopul creșterii disponibilității și accesibilității unor alternative alimentare mai sănătoase;

Z.  întrucât, potrivit Planului de acțiune al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile pentru perioada 2013-2020[43], pierderea acumulată a producției cauzată de cele patru boli netransmisibile majore și de tulburări mintale este estimată la 47 000 de miliarde USD; întrucât, potrivit OMS, această pierdere reprezintă 75 % din PIB-ul mondial în 2010 (63 000 de miliarde USD); întrucât, potrivit OMS, continuarea „practicilor actuale” în ceea ce privește bolile netransmisibile va conduce la o scădere a productivității și la creșterea accentuată a costurilor îngrijirii medicale în toate țările;

AA.     întrucât directorul general al OMS a declarat în iunie 2013 cu ocazia celei de a opta Conferințe mondiale privind promovarea sănătății că „eforturile depuse pentru a preveni bolile netransmisibile se opun intereselor comerciale ale unor operatori economici puternici”[44];

AB.     întrucât TTIP, asemenea Acordului de parteneriat transpacific, ar putea limita capacitatea UE și a statelor membre de a proteja politica în domeniul alimentației de influența grupurilor de interese, de a reduce amploarea intervențiilor disponibile pentru a descuraja în mod activ consumul de alimente mai puțin sănătoase (și pentru a promova alimentele sănătoase), inclusiv prin politici de achiziții publice, precum și capacitatea UE și a statelor membre de a pune în aplicare aceste intervenții[45];

AC.     întrucât legislația federală a SUA privind calitatea vieții animalelor este mult mai puțin strictă decât reglementările de la nivelul UE, până acolo încât SUA nu dispune de o legislație privind standardele de calitate a vieții pentru animalele de fermă înainte de sacrificare; întrucât, din păcate, Comisia nu consideră calitatea vieții animalelor drept o preocupare comercială la fel de importantă precum siguranța alimentelor sau sănătatea animalelor pentru a fi inclusă în cerințele la import;

AD.     întrucât între UE și SUA există diferențe foarte mari în materie de reglementare, precum și în ceea ce privește valorile medii ale emisiilor și nivelul obiectivelor de reducere a emisiilor medii de gaze cu efect de seră generate de vehiculele utilitare ușoare; întrucât acest domeniu nu ar trebui, prin urmare, să facă obiectul recunoașterii reciproce;

AE.     întrucât legiuitorii și autoritățile de reglementare ale UE și ale SUA au adoptat abordări foarte diferite în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice; întrucât combaterea amenințărilor semnificative reprezentate de schimbările climatice și menținerea integrității politicii adoptate în domeniul schimbărilor climatice ar trebui să aibă prioritate față de promovarea comerțului;

AF.     întrucât este esențial ca TTIP să internalizeze costurile externe legate de climă, sănătate și mediu ale transportului aerian, maritim și rutier de mărfuri pentru a asigura durabilitatea comerțului global cu mărfuri; întrucât, în lipsa unor măsuri internaționale eficiente privind internalizarea acestor costuri, UE ar trebui să introducă și să pună în aplicare măsuri regionale nediscriminatorii pentru a trata astfel de externalități;

AG.     întrucât scopul prevederilor referitoare la dezvoltarea durabilă din cadrul TTIP ar trebui să fie acela de garanta că politicile comerciale și de mediu se sprijină reciproc, de a promova utilizarea optimă a resurselor în conformitate cu obiectivul dezvoltării durabile și de a consolida cooperarea și colaborarea în domeniul protecției mediului;

AH.     întrucât, în numeroase domenii, cum ar fi politicile privind clima și controlul emisiilor, SUA dispune de standarde de reglementare inferioare celor din UE, ceea ce conduce la costuri de producție și de punere în conformitate mai mari în UE decât în SUA și, prin urmare, la riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

AI. întrucât reducerea tarifelor pentru bunurile sensibile din punctul de vedere al consumului de energie, în cazul în care costurile de reglementare și de punere în conformitate în domeniul mediului și al schimbărilor climatice sunt mai mari în UE decât în SUA, poate conduce la scăderea competitivității producției în UE, în comparație cu importurile din SUA care nu suportă astfel de costuri;

AJ. întrucât sistemele de sănătate universale fac parte din sistemul social european și statele membre au competența de a gestiona și de a organiza serviciile de sănătate și de asistență medicală;

AK.    întrucât Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman impune publicarea unui rezumat al rezultatelor tuturor studiilor clinice intervenționale într-o bază de date accesibilă publicului în termen de un an de la finalizarea studiului și publicarea unui raport complet privind studiul clinic odată ce procesul de autorizare a fost finalizat sau solicitantul și-a retras cererea de autorizare a introducerii pe piață; întrucât legislația SUA nu impune același nivel de transparență;

AL.     întrucât se estimează că costurile farmaceutice reprezintă 1,5 % din PIB-ul european și întrucât, prin urmare, orice înăsprire a protecției drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă din TTIP ar putea avea un impact negativ asupra costurilor asistenței medicale;

AM.    întrucât, potrivit UNCTAD, măsurile în domeniul mediului și sănătății se numără printre măsurile guvernamentale care au făcut cel mai des obiectul litigiilor între investitori și stat (ISDS),

AN.    întrucât Comisia a hotărât la 25 noiembrie 2014 să asigure o mai mare transparență a negocierilor pe marginea TTIP[46]; întrucât această decizie este binevenită; întrucât la 7 ianuarie 2015, Ombudsmanul European a salutat progresele înregistrate de Comisia Europeană în ceea ce privește creșterea transparenței negocierilor privind TTIP, deși a formulat, de asemenea, numeroase recomandări pentru îmbunătățirea în continuare[47]; întrucât accesul la propunerile de text din partea SUA ar spori, de asemenea, transparența;

1.  solicită Comisiei să urmeze principiile și obiectivele generale ale directivelor Consiliului pentru negocierea TTIP;

2.  solicită Comisiei să se asigure că politicile și principiile UE referitoare la protecția și la îmbunătățirea calității sănătății umane, a sănătății animale și a mediului sunt susținute pe tot parcursul negocierilor, de iure și de facto, și sunt pe deplin reflectate în acordul TTIP final;

3.  invită Comisia să garanteze că TTIP nu va aduce atingere dreptului, capacității și procedurilor legislative ale UE și statelor membre de a adopta, a aplica și a impune, în conformitate cu competențele lor respective, prezente și viitoare, măsurile necesare existente și viitoare pentru urmărirea obiectivelor legitime de politică publică, precum sănătatea publică și animală și protecția mediului în mod nediscriminatoriu;

4.  solicită Comisiei să se asigure că niciun acord, fie el încheiat printr-un capitol orizontal sau prin cooperare în materie de reglementare sau orice dispoziții sectoriale, nu duce la slăbirea standardelor existente de mediu, sănătate și siguranță alimentară, asigurându-se, totodată, că nu va afecta standardele care urmează a fi stabilite în domenii unde există diferențe mari între UE și SUA, cum ar fi, spre exemplu, implementarea legislației (cadru) existente (precum REACH) sau adoptarea de noi legi (de ex. privind clonarea) sau definiții viitoare care afectează nivelul de protecție (de ex. substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin);

5.  solicită Comisiei să limiteze cooperarea în materie de reglementare la domenii sectoriale specificate în mod clar, în care SUA și UE au niveluri de protecție similare sau în care există motive rezonabile să se spere, în ciuda nivelurilor de protecție divergente, că s-ar putea realiza, sau că măcar merită încercată, o armonizare către reglementări mai stricte; solicită Comisiei să se asigure că nicio dispoziție privind cooperarea în materie de reglementare din TTIP nu stabilește o cerință procedurală pentru adoptarea actelor Uniunii care se referă la acesta și nici nu dă naștere unor drepturi opozabile în această privință;

6.  solicită Comisiei să se asigure că toate forurile legiuitoare și toate părțile interesate vizate de cooperarea în materie de reglementare sunt implicate în orice organism care ar putea fi creat pentru a explora oportunitățile viitoare de cooperare în materie de reglementare;

7.  solicită Comisiei să se asigure că nu se va face niciun compromis între obiectivele economice și sănătatea publică și animală, siguranța alimentară și mediu[48]; solicită Comisiei să admită că în domeniile unde există diferențe normative foarte mari între UE și SUA, ca, de exemplu, serviciile de sănătate publică, OMG-uri, utilizarea hormonilor în sectorul bovinelor, REACH și implementarea acestuia și clonarea animalelor în scopuri zootehnice, nu se va încheia niciun acord și ca urmare nu se vor purta negocieri pe aceste teme;

8.  solicită Comisiei să considere următoarele măsuri sau standarde normative drept fundamentale, în privința cărora nu se pot face compromisuri:

     - neacceptarea anumitor substanțe active și nivelurile maxime de reziduuri de pesticide;

     - măsurile normative privind substanțele care perturbă sistemul endocrin,

     - autonomia organizatorică în domeniul aprovizionării cu apă și al canalizării,

     - strategia integrată a UE în ceea ce privește siguranța alimentară, inclusiv dispoziții privind calitatea vieții animalelor,

     - aplicarea legislației UE privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,

     - punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman, îndeosebi cerința ca rapoartele complete ale tuturor studiilor clinice să fie publicate într-o bază de date accesibilă public, odată ce procesul de autorizare a fost finalizat;

     - competența statelor membre cu privire la stabilirea prețurilor și rambursarea produselor medicinale, precum și accesul la medicamente;

     - restricțiile privind ingredientele din produsele cosmetice și interzicerea testării pe animale a ingredientelor din cosmetice și a produselor finale,

     - politicile UE în domeniul energiei regenerabile, al tehnologiilor verzi, precum și realizarea obiectivelor energetice și de mediu ale UE;

     - măsurile vizând reducerea dependenței de combustibilii fosili și inițiativele UE și/sau internaționale pentru reducerea emisiilor de carbon în domeniul transportului;

     - cerințele de proiectare ecologică pentru produsele consumatoare de energie;

9.  solicită Comisiei să excludă serviciile publice și sociale din toate dispozițiile acordului; insistă în plus, că nu trebuie să existe liste negative, abordări hibride sau „clauze ratchet”;

10. solicită Comisiei să se asigure că se ajunge la o abordare comună, cooperare în materie de reglementare sau recunoaștere reciprocă, după caz, în următoarele domenii, cu condiția ca nivelul standardelor UE să nu fie compromis:

     - recunoașterea și protecția tuturor denumirilor de origine protejate (DOP) și a indicațiilor geografice protejate (IGP) europene de către SUA și încetarea utilizării înșelătoarea a indicațiilor geografice (IG) în SUA,

     - managementul integrat al dăunătorilor cu scopul de a evita dăunătorii plantelor și ai animalelor,

     - reducerea utilizării de antibiotice în zootehnie, asigurând eficacitatea antibioticelor atât pentru oameni, cât și pentru animale,

     - sisteme de identificare a animalelor și dispoziții de trasabilitate compatibile, pentru a se asigura că alimentele procesate și neprocesate care conțin produse de origine animală pot fi urmărite în mod eficient de-a lungul întregului lanț alimentar;

     - metode alternative testării pe animale,

     - inspecții ale producției de produse farmaceutice și instrumente medicale,

     - măsuri de combatere a obezității, în special la copii,

     - achizițiile publice verzi,

     - punerea în aplicare armonizată a Acordului CEE-ONU din 1958 privind adoptarea de specificații tehnice uniforme și a Acordului din 1998 privind regulamentele tehnice mondiale ONU;

     - introducerea uniformă a unui ciclu de testare îmbunătățit atât în UE, cât și în SUA, pe baza procedurilor de testare armonizate la nivel mondial pentru autoturisme ușoare; supravegherea pieței, conformitatea certificării produselor și a testelor pentru produse în stare de utilizare, precum și transparența rezultatelor;

     - introducerea unui sistem global de clasificare a vehiculelor pentru vehiculele ușoare și grele;

     - înlocuirea cianurei în minerit;

11. solicită Comisiei să continue integrarea sistemelor existente de avertizare rapidă din UE și SUA în sectorul alimentar și îmbunătățirea trasabilității produselor în lanțul comercial transatlantic, pentru a putea lua măsuri mai rapide pentru protejarea sănătății în cazul unei crize alimentare;

12. invită Comisia să se asigure că capitolul TBT din TTIP nu restricționează opțiunile UE și ale statelor sale membre de a adopta măsuri cu scopul de a reduce consumul anumitor produse, cum ar fi tutunul, alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr, precum și consumul nociv de alcool;

13. solicită Comisiei să încurajeze partea americană să ridice interdicția asupra importurilor de carne de vită din UE;

14. solicită Comisiei să pună bazele unui dialog oficial cu privire la calitatea vieții animalelor cu autoritățile de reglementare ale SUA; solicită Comisiei să apere dispozițiile referitoare la calitatea vieții animalelor pentru a se ajunge la armonizare la cel mai înalt nivel, însoțită de mecanismele necesare de impunere a respectării dispozițiilor;

15. solicită Comisiei să solicite din partea SUA, în contextul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, respectarea deplină a acordurilor de mediu multilaterale, precum, printre altele, Protocolul de la Montreal – ozon, Convenția de la Basel – deșeuri periculoase, Convenția de la Stockholm – poluanți organici persistenți, Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, Convenția privind diversitatea biologică, Convenția de la Rotterdam – produse chimice și pesticide periculoase, inclusiv Protocolul de la Kyoto, înainte de a conveni asupra cooperării în materie de reglementare în aceste domenii;

16. invită Comisia să evite ambiguitățile pentru a preveni o interpretare expansivă de către instanțele de arbitraj, asigurându-se că termenii esențiali utilizați în acord sunt clar definiți;

17. solicită Comisiei să se opună includerii ISDS în TTIP, întrucât, pe de o parte, există riscul ca acest mecanism să submineze în mod grav drepturile suverane ale UE, ale statelor sale membre și ale autorităților regionale și locale de a adopta norme privind sănătatea publică, siguranța alimentară și mediul și, pe de altă parte, ar trebui să țină de competența instanțelor UE și/sau ale statelor membre să asigure o protecție juridică eficientă, bazată pe legitimitate democratică, să decidă în toate eventualele litigii într-un mod eficient și care să permită reducerea costurilor;

18. solicită Comisiei, în cadrul negocierilor pe marginea TTIP, să pună capăt scutirilor fiscale pentru combustibili pentru aviația comercială în conformitate cu angajamentele G20 de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili;

19. solicită Comisiei să se asigure că Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la procesul de negociere;

20. solicită Comisiei să mărească transparența negocierilor, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului European din 7 ianuarie 2015;

21. solicită Comisiei să îndemna SUA să urmeze exemplul acțiunilor UE de mărire a transparenței;

22. invită Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a impactului acordului TTIP asupra dezvoltării durabile a comerțului (SIA) și să o actualizeze de îndată ce textul este consolidat și înainte de a fi finalizat, cu implicarea clară a părților interesate și a societății civile; subliniază că SIA ar trebui să analizeze și să evalueze de asemenea orice clauză propusă din perspectiva impactului său potențial asupra acquis-ului de reglementare și a libertății UE de a urmări obiective politice de interes public în viitor, și dacă scopul pretins ar putea fi atins la fel de bine prin alte mijloace;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	14.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	59 8 2
Membri titulari prezenți la votul final	Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Nessa Childers, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Iratxe García Pérez, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Martin Häusling, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Josu Juaristi Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Gilles Pargneaux, Marit Paulsen, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Dubravka Šuica, Tibor Szanyi, Nils Torvalds, Glenis Willmott, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final	Paul Brannen, Renata Briano, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Herbert Dorfmann, Eleonora Forenza, Esther Herranz García, Peter Jahr, Joëlle Mélin, József Nagy, Younous Omarjee, Sirpa Pietikäinen, Gabriele Preuß, Christel Schaldemose, Bart Staes, Kay Swinburne, Tom Vandenkendelaere
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Ignazio Corrao

25.3.2015

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP )

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Jerzy Buzek

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța unei piețe transatlantice pentru cetățenii și sectoarele industriale ale UE și SUA; subliniază faptul că principalul rezultat al negocierilor ar trebui să fie un acord de liber schimb și de investiții profund, cuprinzător, ambițios și cu standarde ridicate, care să respecte și să promoveze valorile europene, să stimuleze creșterea durabilă, cooperarea științifică, inovarea și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și să contribuie la bunăstarea tuturor cetățenilor europeni, ale căror interese trebuie să constituie nucleul acordului comercial TTIP; ia act de faptul că TTIP vizează nu doar eliminarea tarifelor, a taxelor vamale și a cotelor, ci și cooperarea în domeniul reglementării și instituirea unor standarde comune înalte pe piața mondială; constată că eforturile de eliminare a tarifelor și armonizarea reglementării trebuie să fie echilibrate; solicită Comisiei să consolideze procesul de consultare a cetățenilor și a tuturor părților interesate cu scopul de a ține seama de opiniile acestora, atunci când este posibil, de a purta negocieri în modul cel mai transparent cu putință și de a publica toate textele și documentele aferente negocierilor, inclusiv documentele referitoare la un eventual capitol privind energia și IMM-urile, pentru a oferi astfel cetățenilor europeni un nivel maxim de transparență;

2.  invită Comisia să mențină obiectivul includerii în TTIP a unui capitol specific privind energia, inclusiv materiile prime, în vederea creării unei piețe competitive, transparente și nediscriminatorii, care să consolideze securitatea aprovizionării cu energie la nivelul UE, să îmbunătățească diversificarea surselor de energie și să determine reducerea prețurilor la energie; subliniază în acest sens importanța surselor de energie regenerabile și a creșterii eficienței energetice pentru sporirea securității energetice; subliniază că acest capitol specific trebuie să integreze garanții clare că standardele de mediu și obiectivele măsurilor privind clima ale UE nu trebuie subminate și că UE trebuie să-și păstreze libertatea de a acționa independent în procesul de stabilire a standardelor și obiectivelor viitoare;

3.  reamintește că Parlamentul European trebuie să aprobe TTIP, în caz contrar acordul neputând intra în vigoare;

4.  subliniază necesitatea ca UE să stabilească surse de aprovizionare cu energie diverse și fiabile; solicită în acest sens ca Comisia să garanteze o politică a liberului schimb și să promoveze investițiile în ce privește combustibilii, inclusiv GNL și țițeiul, cu condiția ca UE să își rezerve dreptul de a clasifica combustibilii în funcție de impactul acestora din punctul de vedere al emisiilor de CO₂ pe parcursul ciclului lor de viață și având în vedere obiectivele UE privind clima;

5.  solicită Comisiei să privească dincolo de limitările la export și să contribuie, atunci când este cazul, la armonizarea și convergența transatlantică a standardelor reciproce înalte și a reglementărilor care definesc principiile sprijinului public pentru diferitele surse de energie, în vederea eliminării riscurilor de denaturare a concurenței, precum, de exemplu, definirea cogenerării cu utilizarea biomasei; încurajează Comisia să exploreze modalitățile de consolidare a cooperării privind cercetarea, dezvoltarea și inovațiile în domeniul energetic, precum și a promovării unei tehnologii mai ecologice;

6.  subliniază actualele diferențe în ceea ce privește nu numai prețurile la energie și accesul la materii prime, ci și emisiile de CO₂ pe cap de locuitor, între SUA și UE, care creează un mediu inechitabil în termeni de concurență și protecție a mediului; solicită, prin urmare, Comisiei să adopte o clauză de salvgardare bilaterală care să furnizeze sectoarelor energointensive și celor care implică relocarea emisiilor de dioxid de carbon din UE, inclusiv industria chimică, sectorul materiilor prime și industria oțelului, măsuri adecvate prin care să se mențină actualele niveluri de tarife vamale pentru o perioadă fixă de tranziție corespunzătoare, după intrarea în vigoare a TTIP, cu o clauză de revizuire obligatorie; consideră că atât companiile din SUA, cât și cele din UE ar trebui încurajate să își crească eficiența energetică și a consumului de resurse; solicită Comisiei să acorde atenția cuvenită promovării industriei prelucrătoare ca forță motrice pentru reindustrializarea Europei;

7.  invită Comisia să includă în actualele negocieri cu partenerii noștri transatlantici așa-numitele „servicii ecologice”, precum construcția, instalarea, repararea sau administrarea de bunuri ecologice; ia act de faptul că Uniunea Europeană este lider mondial în importul și exportul de bunuri și servicii ecologice, in pofida faptului că furnizorii de servicii ecologice din Europa întâmpină încă multe obstacole; ia act de faptul că acest domeniu are un potențial economic important pentru Uniunea Europeană;

8.  subliniază procesele și standardele elaborate în temeiul directivelor UE privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică, în privința cărora nu ar trebui făcute compromisuri;

9.  subliniază potențialele avantaje semnificative ale TTIP pentru IMM-uri; invită Comisia să garanteze că prioritățile și preocupările IMM-urilor sunt luate în considerare pe deplin în cadrul negocierilor privind TTIP, în conformitate cu principiul „să gândim mai întâi la scară mică”, de exemplu prin intermediul evaluărilor detaliate de impact, al consultărilor publice specifice și prin implicarea reprezentanților IMM-urilor europene; recomandă Comisiei să încerce să creeze un sistem de informare unic pentru IMM-uri și să dedice un capitol specific IMM-urilor, în care să se ia în considerare reducerea poverii administrative în conformitate cu cadrele de reglementare aplicabile; solicită Comisiei să asigure protecția și consolidarea politicilor în favoarea IMM-urilor și a sistemelor de sprijin ale acestora;

10. invită Comisia să asigure reguli de origine (RoO) accesibile, care să poată fi ușor aplicate de către exportatorii din UE și să minimizeze obstacolele inutile în calea comerțului și birocrația generate de RoO, în special pentru IMM-uri;

11. reamintește că, în comparație cu piața achizițiilor publice din UE, piața din SUA este în continuare extrem de închisă pentru companiile străine; solicită Comisiei să faciliteze reciprocitatea și o participare mai activă a întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, la achizițiile publice din SUA, la toate nivelurile administrației publice, deoarece acest lucru poate contribui la stimularea inovării în sectorul privat și la apariția unor întreprinderi și sectoare noi, cu o rată mare de creștere și inovatoare; subliniază că această posibilitate nu trebuie să submineze capacitatea guvernelor UE de a-și menține serviciile publice;

12. ia act de faptul că diferite abordări în domeniul reglementării în Uniunea Europeană și SUA sunt costisitoare pentru sectoarele industriale de ambele părți ale Atlanticului; consideră că pot fi obținute câștiguri semnificative în ceea ce privește eficiența, prin alinierea acestor abordări, cu condiția ca autoritățile Uniunii Europene și ale Statelor Unite să poată menține și respecta standardele de înaltă calitate și de siguranță pentru cetățenii lor;

13. se așteaptă ca Comisia să abordeze în cadrul negocierilor aspectele referitoare la „Buy American”, la „Jones Act” și la „Domestic Content Act”, care, în realitate, înfrânează în mod considerabil accesul societăților europene pe piața Statelor Unite, în special în sectorul de dragare și în sectorul ingineriei;

14. reamintește Comisiei importanța menținerii nivelurilor actuale ridicate de siguranță, securitate, protecție a datelor personale și de independență, deschidere și neutralitate a internetului și, în același timp, salută beneficiile potențiale ale accesului pe piață și ale alinierii reglementărilor și recunoașterii reciproce, inclusiv stabilirea unor principii comune globale în ce privește standardele și specificațiile tehnice în domeniul TIC;

15. lansează un apel la o concurență deschisă și la dezvoltarea economiei digitale, care, deși globală prin natura sa, își are principalele baze în UE și în SUA; subliniază că o economie digitală trebuie să constituie nucleul pieței transatlantice, exercitând o influență asupra economiei mondiale și asupra deschiderii din ce în ce mai mari a altor piețe de nivel mondial;

16. reamintește Comisiei că, în ce privește serviciile societății informaționale și telecomunicațiilor, este deosebit de important ca TTIP să garanteze condiții de concurență loială, cu un acces egal și transparent, bazat pe reciprocitate, al societăților de servicii din UE la piața din SUA și cu obligația ca prestatorii de servicii din SUA să respecte și să se supună standardelor aplicabile industriei și privind siguranța produselor, precum și drepturilor consumatorilor atunci când furnizează servicii în Europa sau unor clienți europeni;

17. solicită Comisiei, în vederea evitării relocării sectoarelor cu amănuntul din UE și a pierderii masive de locuri de muncă în statele membre, să facă o analiză comparativă a competitivității sectoarelor prelucrătoare din UE în raport cu cele similare din SUA;

18. solicită ca capitolul privind drepturile de proprietate intelectuală să prevadă, de asemenea, o protecție sporită și recunoașterea indicațiilor geografice europene;

19. solicită Comisiei să garanteze validitatea indicațiilor geografice (IG) în cadrul acordului TTIP, inclusiv pentru produsele neagricole; reamintește Comisiei faptul că statutul de IG aduce o valoare mai mare, vitală din punct de vedere economic.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	49 14 0
Membri titulari prezenți la votul final	Bendt Bendtsen, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Juan Carlos Girauta Vidal, Theresa Griffin, Marek Józef Gróbarczyk, András Gyürk, Roger Helmer, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Miroslav Poche, Miloslav Ransdorf, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Miguel Urbán Crespo, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Hermann Winkler, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final	Pervenche Berès, Simona Bonafè, Cornelia Ernst, Yannick Jadot, Werner Langen, Marian-Jean Marinescu, Morten Messerschmidt, Dominique Riquet, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Anne Sander, Paul Tang, Pavel Telička, Anneleen Van Bossuyt, Cora van Nieuwenhuizen
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Ignazio Corrao, Antanas Guoga

25.3.2015

AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP )

(2014/2228(INI))

Raportoare pentru aviz: Dita Charanzová

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs privind TTIP, următoarele recomandări:

(a) cu privire la prioritățile politice:

i.   să se asigure că principalul rezultat al negocierilor constă într-un acord ambițios și cuprinzător care creează noi oportunități de acces la piețe pentru societățile din UE, în special pentru IMM-uri, și beneficii pentru cetățeni, consumatori și lucrători, păstrând, totodată, modelul european de economie socială de piață foarte competitivă;

ii.   să se asigure că acordul nu numai că elimină obstacolele, dar și are ca scop promovarea și menținerea nivelului european foarte ridicat de protecție a consumatorilor consacrat prin TFUE, în special cu privire la informare, și să aibă în vedere că, în majoritatea sectoarelor, cele care asigură acest nivel ridicat sunt standardele și mediile de reglementare din UE și SUA; să ia, prin urmare, act de faptul că apropierea reglementărilor noastre trebuie să aibă ca scop stabilirea unor standarde și legi de înaltă calitate, care ar putea deveni un nou reper global și standarde internaționale de facto;

iii.  să mențină cel mai înalt nivel posibil de transparență a negocierilor, care să includă accesul la textele de negociere și consultarea cu societatea civilă pe tot parcursul procesului;

(b) cu privire la accesul total și transparent pentru furnizorii de servicii din UE – nicio barieră în calea mobilității lucrătorilor:

i.   să insiste, respectând, totodată, libertatea statelor membre UE de a furniza, solicita și finanța servicii publice în conformitate cu tratatele, asupra faptului că furnizorii de servicii din UE trebuie să aibă acces total pe piața serviciilor liberalizate din SUA, în temeiul unor norme transparente, reciproce și echitabile atât la nivel federal, cât și la nivel sub-federal și în aceleași condiții ca furnizorii de servicii de la nivel local;

ii.   să se asigure că acordul nu pune în pericol înalta calitate a serviciilor publice din UE și să aplice aceleași măsuri de salvgardare și definiții care se regăsesc în alte acorduri de liber schimb (ALS), precum CETA, pentru a le proteja, în special în cazul sănătății, educației, serviciilor sociale, producției, distribuției și tratării apei, măsurilor guvernelor locale și industriei audiovizuale finanțate din fonduri publice;

iii.  să asigure recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale dintre părți, în special prin crearea unui cadru legal cu statele federale care au competențe de reglementare în acest domeniu, și să promoveze mobilitatea la nivel transatlantic prin facilitarea obținerii vizelor pentru persoanele provenind din statele membre ale UE care își desfășoară activitatea profesională în sectoarele care fac obiectul acordului;

iv.  să promoveze, în paralel cu negocierile, lansarea de către părți a unor discuții referitoare la încheierea unui acord suplimentar care să elimine cerințele privind permisul de muncă, astfel încât să se genereze o mobilitate maximă a lucrătorilor între părți;

(c) cu privire la norme echitabile și transparente în domeniul achizițiilor publice la toate nivelurile:

i.   să adopte o abordare ambițioasă față de capitolul privind achizițiile publice și să se asigure că operatorii economici europeni, în special IMM-urile, au capacitatea de a participa pe piața SUA fără discriminare la niciun nivel de guvernare; să asigure accesul reciproc și transparent pentru a contrabalansa situația asimetrică actuală și să analizeze posibilitatea ca pentru societățile din UE să se acorde derogări de la clauzele naționale și locale în materie de achiziții în legislația de la nivel federal și, dacă e posibil, de la nivel de stat;

ii.   să se asigure că în cadrul negocierilor se respectă noile directive privind achizițiile publice și concesionările, în special în ceea ce privește definiția cooperării dintre instituțiile publice, excluderile, accesul IMM-urilor și aplicarea criteriilor MEAT;

iii.  să clarifice faptul că nu se aduce atingere dreptului de decizie în ceea ce privește forma de furnizare a serviciilor și că clauza de tip „ratchet-clause” consacrată în capitolul privind serviciile nu se aplică, prin urmare, serviciilor încredințate de autoritatea contractantă unei terțe părți private printr-un contract de achiziții publice și pe care autoritatea continuă să le furnizeze după data expirării contractului sub formă de tranzacții pe cont propriu sau „inhouse”;

iv.  să se bazeze pe rezultatul Acordului privind achizițiile publice în ceea ce privește acoperirea, normele și disciplinele și să simplifice și să armonizeze procedurile, asigurând, în același timp, o transparență sporită;

v.  în ceea ce privește faptul că achizițiile publice constituie o parte substanțială a economiei UE și a economiilor altor parteneri comerciali și că, prin urmare, ele constituie un interes economic esențial al UE, să sublinieze că acestea trebuie să facă parte din orice acord final cuprinzător;

(d) cu privire la standardele transatlantice ca standarde globale:

i.   să sublinieze că, pe lângă protecția obținută prin standardele și reglementările UE, acordul ar trebui să meargă mai departe decât Acordul OMC privind barierele tehnice din calea comerțului în domenii precum evaluarea conformității, cerințele și standardele tehnice, și să asigure transparență în întocmirea, adoptarea și aplicarea reglementărilor și standardelor tehnice;

ii.   în acest sens, să se asigure că societățile europene pot consulta un punct de informare din SUA care să fie în măsură să furnizeze informații cu privire la standardele existente în toate sectoarele; să protejeze ferm activitatea UE în domeniul standardizării și să îi promoveze principiile, și anume coerența, transparența, deschiderea, consensul, aplicarea voluntară, independența de interese specifice și eficiența;

iii.  să creeze un mecanism de cooperare și dialog ambițios, transparent și eficient destinat întocmirii unor standarde comune, dacă e posibil, și să se asigure că, în cadrul standardelor viitoare din sectoarele-cheie care fac obiectul acordului, nu există divergențe neintenționate cu convingerea că în cadrul tuturor forurilor internaționale ar trebui să se agreeze astfel de standarde, în special în domeniile inovatoare; să ia în considerare provocările care au la bază alinierea sistemului de standardizare al SUA, cu o structură și un scop diferite, și a mecanismului european;

iv.  să sublinieze faptul că SUA și UE ar trebui să adopte standardele ISO și IEC convenite la nivel internațional, dacă acestea există și sunt actualizate, de exemplu în sectorul dispozitivelor electronice;

(e) cu privire la eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului transatlantic:

i.   să aibă obiectivul de a garanta în continuare un înalt nivel de siguranță a produselor în Uniune și să elimine, totodată, repetarea inutilă a testărilor care generează o risipă a resurselor, mai ales în cazul produselor cu risc scăzut; să asigure recunoașterea de către SUA a declarației pe proprie răspundere privind conformitatea produselor, în cazurile permise de legislația UE;

ii.   să susțină, respectând pe deplin autonomia în materie de reglementare, stabilirea unui dialog structural obligatoriu, a unui schimb de bune practici de reglementare și a cooperării între autoritățile de reglementare din sectoarele care fac obiectul acordului; să sublinieze că aceasta ar trebui să presupună mecanisme de avertizare timpurie și contacte în momentul elaborării reglementărilor; să încurajeze îmbunătățirea cooperării în materie de reglementare în alte sectoare și să promoveze sistemul UE de supraveghere a piețelor pentru a asigura standarde înalte de protecție a consumatorilor;

iii.  să încerce să se asigure că prin cooperarea în materie de reglementare nu crește sarcina administrativă, având, totodată, în vedere faptul că divergențele de reglementare reprezintă o barieră netarifară (BNT) importantă în calea comerțului, în special în sectorul ingineriei, incluzând aici mașinile, dispozitivele și echipamentele mecanice și electrice, și că autoritățile de reglementare ar trebui să exploreze modalități de a promova compatibilitatea și simetria în materie de reglementare, cum ar fi recunoașterea reciprocă, armonizarea sau alinierea cerințelor;

iv.  să insiste asupra faptului că acordul nu ar trebui să aducă atingere dreptului de a reglementa în conformitate cu nivelul de protecție a sănătății, a consumatorilor, a forței de muncă și a mediului, precum și cu diversitatea culturală pe care fiecare din părți le consideră adecvate; să insiste, în acest context, asupra importanței principiului precauției, astfel cum se prevede la articolul 191 din TFUE; să sublinieze că cooperarea în materie de reglementare trebuie să fie transparentă și că Parlamentul European ar trebui să contribuie la activitatea viitoarelor instituții;

v.  să-și amintească faptul că recunoașterea echivalenței celui mai mare număr posibil de reglementări privind siguranța vehiculelor ar fi una dintre cele mai mari realizări ale acordului și că acest lucru va presupune să se verifice dacă reglementările UE și SUA prevăd un nivel de protecție similar, fără a scădea nivelul de protecție din UE; să sublinieze că acesta trebuie să fie un pas către convergența deplină în materie de reglementare în acest sector; să sublinieze însă că, mai ales în domeniul siguranței auto, existe multe diferențe între produsele din SUA și din UE, și să susțină consolidarea cooperării UE-SUA în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE), îndeosebi în domeniul noilor tehnologii, precum și în cadrul altor foruri internaționale de standardizare;

(f) cu privire la normele vamale și facilitarea comerțului, în special pentru IMM-uri:

i.   întrucât IMM-urile sunt afectate în mod disproporționat de BNT-uri, pe care acordul ar trebui să încerce să le reducă sau să le elimine complet, să solicite crearea unui cadru coerent, care să includă prezența în acord a unui capitol specific destinat IMM-urilor și care să permită IMM-urilor să aducă problema BNT-urilor în atenția autorităților corespunzătoare;

ii.   să se asigure că acordul facilitează participarea IMM-urilor la comerțul transatlantic și să reducă costurile, prin modernizarea, digitalizarea, simplificarea și armonizarea procedurilor, prin eliminarea cerințelor de dublă certificare și prin ridicarea pragului minim pentru plata de taxe vamale și pentru controalele obligatorii;

iii.  să susțină cu fermitate ideea creării în SUA a unui serviciu gratuit de asistență online pentru IMM-uri, conform celui din UE, unde societățile mai mici să poată găsi toate informațiile de care au nevoie pentru a exporta sau a investi în SUA ori pentru a importa din SUA, inclusiv informații cu privire la taxele vamale, impozite, reglementări, proceduri vamale și oportunități de piață;

iv.  să abordeze aspectele vamale care depășesc normele prevăzute în Acordul OMC privind facilitarea comerțului și să sublinieze că, pentru a obține o eliminare reală a sarcinii administrative, este nevoie să se depună eforturi în vederea obținerii unui grad minim de aliniere a reglementărilor cu privire la politicile și practicile vamale și de frontieră;

(g) cu privire la normele de origine clare:

i.   să stabilească norme comune pentru a defini originea produselor, care ar trebui să fie clare și ușor de aplicat pentru întreprinderi, și să țină cont de tendințele actuale și viitoare ale producției, precum și de o posibilă cumulare cu țările cu care părțile au încheiat acorduri de liber schimb;

ii.   să garanteze că acordul include dispoziții de prevenire a utilizării legale a denumirilor indicațiilor geografice ale UE, ceea ce ar induce în eroare consumatorii, și să mențină aceste mecanisme, care au avut o contribuție importantă la asigurarea protecției consumatorilor și la furnizarea unor informații clare și succinte legate de originea produselor; să considere negocierile o oportunitate de a obține standarde comune ridicate în ceea ce privește marcarea obligatorie a originii produselor, ceea ce va oferi consumatorilor garanții reale și va crea condiții echitabile de concurență pentru operatorii economici în ceea ce privește accesul la cele două piețe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	24.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 18 1
Membri titulari prezenți la votul final	Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Daniel Dalton, Nicola Danti, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Antanas Guoga, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Jiří Maštálka, Marlene Mizzi, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Emma McClarkin, Roberta Metsola, Franz Obermayr, Adam Szejnfeld, Ulrike Trebesius, Sabine Verheyen, Inês Cristina Zuber
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jonathan Arnott, Philippe De Backer, Andrey Novakov

16.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

destinat Comisiei pentru comerț internațional

conținând recomandări adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportori pentru aviz: Paolo De Castro, James Nicholson

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât sectorul agricol al UE este o parte foarte delicată și esențială a negocierilor privind TTIP și are de câștigat de pe urma oportunităților noi sau a oportunităților crescute de acces pe piață;

B.  întrucât lipsa standardelor comune în acest domeniu constituie o barieră majoră în calea comerțului agroalimentar între UE și SUA, comerțul cu anumite produse fiind chiar imposibil;

C. întrucât consecințele embargoului impus Rusiei au demonstrat în mod clar relevanța geopolitică constantă a agriculturii, importanța accesului la mai multe piețe agricole diferite și nevoia unui parteneriat comercial strategic solid cu parteneri comerciali de încredere;

D. întrucât negocierile comerciale cu Statele Unite reprezintă o oportunitate importantă în vederea îmbunătățirii accesului SUA la anumite produse europene de export, precum fructele și legumele, vinul și anumite produse cu o valoare adăugată ridicată;

E.  întrucât TTIP constituie o oportunitate de a reduce sarcinile de reglementare reciproce care îngreunează inutil comerțul, prin furnizarea de informații suplimentare și transparente, cum ar fi detaliile care ar trebui să se găsească pe o etichetă, de a clarifica procedurile administrative și vamale și de a alinia și reduce, acolo unde este posibil, regimurile de reglementare;

F.  întrucât este important ca agricultura europeană să încheie un contract comercial reciproc avantajos cu SUA, în scopul promovării poziției Europei ca actor esențial pe piața mondială, fără a pune în pericol actualele standarde de calitate ale produselor agricole europene și îmbunătățirea în viitor a acestor standarde, menținând, în același timp, modelul agricol european și asigurându-i viabilitatea economică și socială;

G. întrucât TTIP constituie o oportunitate de a stabili standarde înalte la nivel mondial și de a completa standardele de pe ambele continente, în special într-o perioadă în care se afirmă noi actori economici, care nu împărtășesc angajamentul UE sau al SUA privind schimburi comerciale reglementate, niveluri înalte de protecție a consumatorilor, standarde de mediu și bunăstarea animalelor;

H. întrucât Comisia a oferit asigurări că respectarea siguranței alimentare europene și a standardelor referitoare la sănătatea umană, animală și a plantelor va constitui un principiu fundamental și invariabil al negocierilor pentru agricultura europeană și va confirma și consolida standardele UE într-un sistem global de politică comercială deschisă, echitabilă și modernă;

I.   întrucât principalele obstacole în calea comerțului agroalimentar dintre UE și SUA se regăsesc în interiorul frontierelor, la nivelul reglementărilor interne și al barierelor netarifare;

J.   întrucât negocierile TTIP ar trebui să acorde prioritate intereselor consumatorilor;

K. întrucât armonizarea reglementărilor UE și SUA nu trebuie în niciun caz să pună în pericol sănătatea consumatorilor și nici să reducă standardele de calitate pe care trebuie să le respecte produsele din SUA comercializate pe piața europeană;

L.  întrucât indicațiile geografice sunt drepturi independente de proprietate intelectuală și nu un tip de marcă;

M. întrucât, datorită progreselor din domeniul cercetării, evaluările ex-ante ale riscurilor legate de nocivitatea alimentelor pot fi realizate prin metode computerizate avansate bazate pe analiza unor mari volume de date și cu ajutorul unor structuri de calcul de înaltă performanță capabile să îmbunătățească aplicarea principiului precauției,

1.  invită Comisia:

a. să se asigure că, în cazul încheierii unui acord final, acesta este global și echilibrat și acoperă toate sectoarele cuprinse în TTIP, ținând cont de faptul că agricultura nu trebuie utilizată ca monedă de schimb în eforturile de a asigura accesul altor sectoare la piața SUA și că agricultura este un domeniu politic cu mare valoare strategică, de care depind securitatea alimentară și modul de viață al tuturor europenilor;

b. să acorde prioritate obținerii unui rezultat ambițios și echilibrat în negocierile pentru agricultură, un sector ale cărui componente esențiale (accesul pe piață, indicațiile geografice și măsurile sanitare și fitosanitare) ar trebui abordate de timpuriu, pe baza unei hărți detaliate a tuturor barierelor SUA relevante și în paralel cu procesul de negociere, menținând, în același timp, standardele de siguranță alimentară și de protecție a consumatorilor, cu scopul de a acorda Parlamentului timp suficient și o viziune clară pentru a discuta și evalua acest capitol cu părțile interesate, cetățeni europeni, societate civilă și parteneri sociali, în special agricultori și mici exploatații familiale;

c. să elaboreze un mecanism modern și îmbunătățit de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în cadrul TTIP, care să nu submineze drepturile suverane ale UE, ale statelor membre și ale autorităților regionale și locale, dar care să ofere investitorilor străini oportunitatea echitabilă de a accede la căi de atac pentru a-și soluționa plângerile;

d. să se angajeze ferm în favoarea menținerii stricte a standardelor actuale și viitoare privind siguranța alimentară și sănătatea umană, sănătatea plantelor și protecția culturilor și a mediului, protecția consumatorilor, precum și bunăstarea și sănătatea animalelor, astfel cum sunt definite în legislația UE; să se asigure că îmbunătățirea acestor standarde nu va fi în niciun fel împiedicată în viitor, că valorile fundamentale ale UE precum principiul precauției și agricultura durabilă nu sunt subminate și că cetățenii UE pot continua să aibă încredere în trasabilitatea și etichetarea produselor de pe piața UE; și să indice măsuri specifice pentru susținerea principiului precauției în negocieri;

e. să se asigure, prin urmare, că autoritățile UE competente sunt implicate în controlul și verificarea unităților, instalațiilor și produselor eligibile pentru export în UE cu respectarea cerințelor sanitare și fitosanitare aplicabile în SUA și își exprimă îngrijorarea privind propunerea Comisiei adresată SUA în acest sens, ținând cont de faptul că, în acorduri comerciale anterioare, UE și-a păstrat dreptul de a audita și verifica programul de control al celorlalte părți la acord și invită Comisia să păstreze această abordare;

f.  să depună toate eforturile necesare pentru a se asigura că importurile de produse agricole sunt permise în UE numai dacă respectivele produse au fost obținute în conformitate cu standardele europene de protecție a consumatorilor, a bunăstării animalelor și a mediului, precum și în conformitate cu standarde sociale minime;

g. să țină cont de faptul că negocierile privind TTIP nu pot modifica, prin ele însele, punerea în aplicare sau propunerea unei legislații în orice domeniu, inclusiv propunerea de măsuri europene privind siguranța alimentară, standardele SPS, bunăstarea animalelor sau mediul înconjurător;

h. să asigure un rezultat pozitiv și ambițios al negocierilor pentru agricultură, care să reflecte atât interesele ofensive, cât și cele defensive ale sectorului agricol al UE, în ceea ce privește abolirea sau reducerea barierelor tarifare și netarifare, inclusiv, în special, standardele și procedurile sanitare și fitosanitare, asigurând o poziție solidă pentru produsele europene de înaltă calitate, astfel încât producătorii din UE să înregistreze câștiguri reale din punctul de vedere al accesului pe piața SUA și să aibă în vedere ca măsurile de protecție a consumatorilor și a sănătății lor sau de menținere a siguranței alimentare să nu fie considerate bariere netarifare;

i.  să încurajeze schimbul de know-how între cele două părți în domeniul siguranței și securității alimentare;

j.  să negocieze un sistem flexibil de control fitosanitar al exporturilor europene, care să respecte standardele de securitate fără a periclita exporturile europene pe piața din SUA și care să permită astfel o creștere a exporturilor către această țară;

k. să asigure condiții de concurență echitabile, încurajând politici fiscale și practici comerciale echitabile pentru produsele alimentare și tratând drept sensibile produsele sau sectoarele pentru care concurența directă sau indirectă ar expune producătorii agricoli din UE, inclusiv micii fermieri, fie din UE în ansamblu, fie din anumite regiuni ale sale, la o presiune excesivă sau la concurență neloială, de exemplu în cazurile în care condițiile de reglementare și costurile aferente de producție, cum ar fi cerințele în materie de adăpostire a animalelor, din UE diferă de cele din SUA și să aibă în vedere toate opțiunile de abordare a tuturor produselor sensibile, printre care reducerea taxelor vamale și contigente tarifare limitate;

l.  să depună toate eforturile necesare pentru a introduce în acord o clauză de salvgardare, astfel cum este stabilit în mod clar în mandatul de negociere, care ar fi invocată în situația în care o creștere a importurilor de un anumit produs ar amenința să dăuneze grav producției interne de alimente;

m. să prezinte, astfel cum au solicitat deja mai multe state membre, un bilanț al concesiilor prevăzute de acordurile comerciale deja încheiate și de acordurile în curs de negociere, pentru a avea o vedere de ansamblu a tuturor concesiilor pentru fiecare produs, concesii fără de care nu pot avea loc negocieri referitoare la produsele sensibile;

n. să informeze Parlamentul și publicul cât mai curând posibil cu privire la o eventuală listă de produse sensibile, astfel încât toate părțile interesate să aibă suficient timp să examineze și să evalueze propunerile cât mai repede posibil și înainte de încheierea negocierilor;

o. să asigure o protecție juridică adecvată pe piața SUA pentru indicațiile geografice ale UE și produsele agricole de calitate din UE și să prevadă măsuri pentru a face față folosirii necorespunzătoare și informațiilor și practicilor înșelătoare, precum și să asigure protecția cu privire la etichetare, trasabilitate și origine reală a produselor agricole ca element esențial al unui acord echilibrat;

p. să includă în TTIP acordul privind produsele ecologice, extins la produsele pe care nu le include încă (vinul);

q. să includă în TTIP acordul privind vinul încheiat în 2006 între UE și SUA, cu suprimarea celor 17 denumiri privind semi-genericele din acest acord sectorial;

r.  să ia în considerare faptul că sprijinul pentru veniturile fermierilor, acordat de SUA într-o perioadă de volatilitate a prețurilor la nivel mondial, ar putea crea o situație de dezavantaj concurențial pentru fermierii din UE și că măsurile UE de gestionare a crizelor ar trebui reevaluate cu scopul de a reflecta modificările continue ale condițiilor pieței;

s.  să creeze un comitet de lucru bilateral comun pentru discuții comerciale permanente privind agricultura, care să anticipeze și să elimine obstacolele în calea comerțului printr-un sistem de „alertă timpurie” în cazul schimbărilor în materie de reglementare și care să promoveze convergența în materie de reglementare;

t.  să angajeze un dialog absolut transparent, oportun și global cu Parlamentul European, toate parlamentele naționale și părțile interesate din agricultură, cu privire la toate aspectele negocierilor și să asigure respectarea întregii legislații pe care se bazează modelul nostru agricol și social european;

u. să asigure ridicarea interdicției impuse de SUA asupra importurilor de carne de vită provenită din UE;

v. să asigure condiții de concurență echitabile prin introducerea cerinței de etichetare a produselor de import obținute prin metode de producție care nu respectă standardele UE privind bunăstarea animalelor, siguranța alimentară, sănătatea umană și animală;

w. să prezinte fără întârziere un studiu clar și obiectiv privind impactul TTIP asupra agriculturii europene, pentru fiecare sector în parte, în special impactul său asupra micilor exploatații agricole familiale și să intre, la timp și în mod transparent, într-un dialog cu instituțiile din domeniul cercetării, atât publice cât și private, care pot oferi contribuții importante în legătură cu toate aspectele negocierilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	14.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 18 0
Membri titulari prezenți la votul final	Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Paul Brannen, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Nuno Melo, Giulia Moi, James Nicholson, Maria Noichl, Marit Paulsen, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Jens Rohde, Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Bas Belder, Rosa D’Amato, Angélique Delahaye, Peter Eriksson, Fredrick Federley, Ivan Jakovčić, Manolis Kefalogiannis, Momchil Nekov, Stanislav Polčák, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Molly Scott Cato, Estefanía Torres Martínez

17.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP )

(2014/2228(INI))

Raportoare pentru aviz: Helga Trüpel

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere directivele de negociere ale UE privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții între UE și SUA, adoptate de către Consiliu la 14 iunie 2013 și puse la dispoziția publicului de către Consiliu la 9 octombrie 2014,

A. afirmând angajamentul juridic al UE față de Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale din 2005;

B.  reamintind că, în temeiul articolului 167 din TFUE, în acțiunea sa, Uniunea ia în considerare aspectele culturale în cadrul altor dispoziții ale tratatelor, cu scopul de a respecta și promova diversitatea culturală; reamintind că aceste alte dispoziții cuprind politica comercială comună definită la articolul 207 din TFUE;

C.  reafirmând că prevederile și politicile actuale și viitoare care sprijină sectorul cultural, în special în mediul digital, nu sunt vizate de negocierile privind TTIP;

D.  recunoscând rolul special al serviciilor de interes general - în special educația - conform definiției de la articolul 14 din TFUE și din Protocolul nr. 26 la TFUE;

E.  recunoscând că diversitatea culturală constituie o trăsătură a UE datorită istoriei Europei, a bogatei varietăți de tradiții și industrii culturale și creative puternice și că promovarea diversității culturale va rămâne un principiu călăuzitor, cum a fost în alte acorduri comerciale ale UE;

F.  reamintind că industriile culturale și creative contribuie cu aproximativ 2,6 % din PIB-ul UE, având o rată de creștere mai mare decât restul economiei; subliniind faptul că dezvoltarea comerțului cu bunurile și serviciile industriei culturale și creative va constitui un stimulent important pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa;

G. reamintind că excluderea subvențiilor, în special în sectorul culturii și cel al educației, din acordurile comerciale ale UE, este o practică standard;

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

     (a) să se asigure, prin intermediul unei clauze generale cu caracter juridic obligatoriu și aplicabilă întregului acord, cu respectarea deplină a GATS și a Convenției UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, precum și a practicilor statelor membre respective, că părțile la acord își păstrează dreptul de a adopta sau menține orice măsură (în special de natură reglementară și/sau financiară) legată de protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice, a pluralismului și libertății presei, precum și să mențină sau să dezvolte, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice, un regim al serviciilor audiovizuale, online și offline, în conformitate cu cerințele democratice, sociale și culturale;

     (b) să se asigure că excepția pentru serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile online, se va menține în viitor și nu va fi pusă sub semnul întrebării de nicio dispoziție în viitorul acord, inclusiv de cele privind investițiile, și nu va putea fi împiedicată de evoluțiile tehnologice, cum ar fi convergența serviciilor audiovizuale, de telecomunicații și de comerț electronic;

     (c) să continue eforturile actuale de a crește transparența, de a promova o colaborare și mai strânsă cu Parlamentul, precum și o implicare deplină a societății civile și a partenerilor sociali, având în vedere posibilul impact pe care TTIP îl va avea asupra vieții cetățenilor europeni;

     (d) să se asigure că serviciile cu o puternică componentă culturală, cum ar fi biblioteci, arhive sau muzee, nu vor fi afectate de acordul TTIP dincolo de angajamentele asumate de UE în acordurile actuale;

     (e) să confirme faptul că sistemele de prețuri fixe pentru cărți și stabilirea prețurilor pentru ziare și reviste nu vor fi afectate de obligațiile care decurg din acordul TTIP;

     (f)  să asigure, printr-o clauză generală, dreptul statelor membre ale UE de a adopta sau menține orice măsură referitoare la furnizarea tuturor serviciilor educaționale și culturale care își desfășoară activitatea fără scop lucrativ și/sau beneficiază în vreun fel de finanțări publice sau de sprijin de la stat, sub orice formă, precum și să se asigure că furnizorii străini cu finanțări private respectă aceleași cerințe privind calitatea și acreditarea ca și furnizorii naționali;

     (g) să specifice că niciun element al acordului nu afectează capacitatea UE sau a statelor membre ale UE de a subvenționa și de a furniza sprijin financiar industriilor culturale precum și serviciilor culturale, educaționale și audiovizuale și serviciilor de presă;

     (h) să se asigure că artiștii plastici din UE primesc un procent din prețul de vânzare al operelor lor de artă atunci când acestea sunt revândute de către un profesionist al pieței obiectelor de artă, încurajând astfel artiștii europeni să își comercializeze lucrările în SUA.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 2 4
Membri titulari prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Jill Evans, Giorgos Grammatikakis, Rikke Karlsson, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Fernando Maura Barandiarán, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sylvie Guillaume, Mary Honeyball, Marc Joulaud, Dietmar Köster, Ilhan Kyuchyuk, Michel Reimon, Hermann Winkler
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Remo Sernagiotto, Dario Tamburrano

4.5.2015

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Dietmar Köster

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, din moment ce atât sistemele judiciare din UE, cât și cele din SUA funcționează în mod eficient, nu este necesară introducerea în acest acord a unor mecanisme private de soluționare a litigiilor (ISDS) dintre investitori și stat;

B.  întrucât Uniunea Europeană și Statele Unite au cadre juridice interne eficiente și sunt guvernate de statul de drept;

C. întrucât acordurile comerciale și de investiții internaționale încheiate de instituțiile UE sunt supuse drepturilor garantate de UE, precum și principiilor care stau la baza protecției acestor drepturi în UE, cum ar fi principiul precauției, care se aplică protecției mediului, a sănătății și a consumatorilor;

D. întrucât nouă state membre ale UE au încheiat cu SUA acorduri bilaterale privind protejarea investițiilor, care conferă întreprinderilor din SUA dreptul de a introduce acțiune împotriva acestor state membre și întrucât numeroase acorduri bilaterale dintre statele membre ale UE cuprind clauze ISDS (clauze privind soluționarea litigiilor între investitori), dar întrucât Regulamentul (UE) nr. 912/2014 prevede că actualele acorduri bilaterale de investiții la care statele membre sunt părți urmează să fie înlocuite prin includerea unui capitol privind investițiile în TTIP, chiar și fără clauze ISDS;

E.  întrucât negocierile respective au drept scop să conducă la un acord ambițios care va proteja modelul european de economie socială de piață, astfel cum este prevăzut în tratatele Uniunii Europene, care va aduce îmbunătățiri semnificative pentru cetățeni, lucrători și consumatori și care va deschide piața pentru întreprinderile din UE, inclusiv pentru IMM-uri;

F.  întrucât acordurile internaționale stau la baza securității juridice și a previzibilității și întrucât sunt cunoscute nenumărate cazuri în care UE și alte state au introdus acțiune în justiție împotriva SUA în cadrul OMS deoarece SUA nu și-ar fi respectat obligațiile pe plan internațional;

G. întrucât articolul 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că: „deciziile se iau cu respectarea deplină a principiului transparenței și cât mai aproape cu putință de cetățeni”; întrucât articolul 10 alineatul (3) din TUE prevede că: „Deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”; întrucât, în temeiul articolului 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European „este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii” de negociere și de încheiere a acordurilor între Uniune și țări terțe; și întrucât, în decizia de încheiere a anchetei sale din proprie inițiativă OI/10/2014/RA, Ombudsmanul European a subliniat nevoia de transparență în negocierile TTIP și necesitatea accesului public la documentele TTIP,

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

     a.  consideră că preocupările publicului ar trebui să se reflecte în negocierile privind acordurile comerciale și de investiții;

     b.  observă că reformele elaborate în cadrul CETA și care vizează mecanisme de soluționare a litigiilor între state și investitori nu permit un tratament echitabil al investitorilor locali și străini;

     c.  constată că, pentru a garanta că investitorii străini sunt tratați în mod nediscriminatoriu și au o posibilitate echitabilă de a accede la căi de atac pentru a-și soluționa plângerile, acest lucru poate fi realizat fără includerea în TTIP a unor standarde de protecție a investițiilor și a unui mecanism ISDS; își exprimă convingerea fermă că niciun acord TTIP nu ar trebui să conțină niciun standard de protecție a investițiilor și niciun mecanism ISDS, întrucât nivelul actual de protecție a investițiilor în UE și în SUA este pe deplin suficient pentru a garanta securitatea juridică;

     d.  invită Comisia să facă accesibile publicului versiunile de text consolidate care combină pozițiile UE și ale SUA cu privire la proiectele de capitole și, astfel, să asigure accesul egal la informații pentru toate părțile interesate în toate etapele negocierilor;

     e.  constată că actualele mecanisme de soluționare a litigiilor prezintă deficiențe grave atât la nivel de procedură, cât și la nivel de fond;

     f.   invită Comisia să se opună includerii unui mecanism ISDS în TTIP, având în vedere sistemele juridice dezvoltate din UE și SUA și faptul că un sistem de soluționare a litigiilor de la stat la stat și utilizarea sistemelor juridice și judiciare naționale sunt cele mai adecvate instrumente de abordare a litigiilor de investiții;

     g.  subliniază necesitatea de a consolida legitimitatea democratică a politicii comerciale a Uniunii Europene; invită Comisia să țină seama de răspunsurile la consultarea publică pe care a efectuat-o, și îndeosebi de proporția de 97 % de răspunsuri care se opun unei clauze privind ISDS;

     h.  solicită Comisiei să garanteze că investitorii străini sunt tratați în mod nediscriminatoriu și au șanse egale de a accede la căi de atac pentru a-și soluționa plângerile, beneficiind, în același timp, de drepturi egale cu cele ale investitorilor naționali și să se opună includerii ISDS în TTIP, deoarece există alte opțiuni de punere în aplicare a protejării investițiilor, cum ar fi căile de atac interne;

     i.   solicită Comisiei să se asigure că, în cazul adoptării unui mecanism de soluționare a litigiilor, hotărârile acestuia privind cazuri individuale nu înlocuiesc și nu lipsesc de efecte legislația națională în vigoare a părții contractante și că modificările prin intermediul legislației viitoare nu pot face obiectul unui astfel de mecanism de soluționare a litigiilor atât timp cât nu au caracter retroactiv;

     j.   solicită Comisiei să garanteze că, în contextul instituirii cadrului pentru o viitoare cooperare, se respectă pe deplin sistemele de reglementare de pe ambele maluri ale Atlanticului, precum și rolul Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE și competențele sale de control asupra proceselor de reglementare ale UE;

     k.  invită Comisia să clarifice partenerului de negociere faptul că principiul precauției este unul dintre principiile fundamentale ale politicii europene de protecție a mediului, a sănătății și a consumatorilor și este baza pentru negocieri prompte și proactive pentru a evita ca sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor să fie supusă riscurilor și pentru a nu dăuna mediului, precum și să se asigure că negocierile nu duc la diluarea principiului precauției care operează în UE, îndeosebi în domeniul protecției mediului, a sănătății, a alimentelor și a consumatorilor;

     l.   solicită Comisiei să garanteze că adoptarea legislației pe plan național continuă să fie realizată în mod exclusiv de către organele legislative legitime din UE, cu promovarea celor mai înalte standarde de protecție a cetățenilor, inclusiv a sănătății, siguranței, mediului, a consumatorilor și a drepturilor lucrătorilor și a serviciilor publice de interes general; consideră esențial să se mențină dreptul suveran al statelor membre de a exclude din domeniul de aplicare al negocierilor TTIP serviciile publice și colective, cum ar fi aprovizionare cu apă, serviciile de sănătate, educația, securitatea socială, cultura, chestiunile în materie de mass-media, calitatea produselor și dreptul la autodeterminare al autorităților municipale și locale; îndeamnă Comisia să se asigure că orice proceduri privind cooperarea în materie de reglementare respectă pe deplin competențele legislative ale Parlamentului European și ale Consiliului, în strictă conformitate cu tratatele UE, precum și că nu întârzie, în mod direct sau indirect, procesul legislativ european;

     m. subliniază că, din moment ce nici statele membre ale UE, nici Uniunea Europeană nu au adoptat o decizie cu privire la armonizarea completă a dreptului de proprietate intelectuală, a drepturilor de autor, a mărcilor comerciale și a brevetelor, Comisia nu trebuie să negocieze aceste aspecte în cadrul CETA sau TTIP;

     n.  consideră că este foarte important ca UE și SUA să fie în continuare angajate și implicate în discuții multilaterale globale privind armonizarea brevetelor prin intermediul organismelor internaționale existente și, astfel, avertizează împotriva încercării de a introduce în TTIP dispoziții privind dreptul material al brevetelor, îndeosebi cu privire la chestiuni referitoare la brevetabilitate și la perioadele de grație;

     o.  invită Comisia să se asigure că negocierile privind TTIP abordează, de asemenea, nevoia de recunoaștere sporită a anumitor produse a căror origine este de mare importanță și de menținere a protecției acestora; subliniază, prin urmare, că garantarea efectivă a aplicării indicației geografice a UE este esențială pentru a putea pune în aplicare aceste norme; invită, în acest context, Comisia să se asigure că normele referitoare la excepția culturală rămân în afara mandatului de negociere de la Bruxelles;

     p.  solicită Comisiei ca în ceea ce privește accesul pe piață să prevadă dispoziții adecvate de excludere a serviciilor sensibile, cum ar fi serviciile publice și utilitățile publice (inclusiv aprovizionarea cu apă, sănătatea, sistemele de securitate socială și educația), pentru a oferi autorităților naționale și locale o marjă de manevră suficientă care să le permită să legifereze în interesul public; menționează că este necesară introducerea în acord a unei excepții clare privind aceste servicii, în conformitate cu articolul 14 din TFUE coroborat cu Protocolul (nr. 26), indiferent de entitatea care furnizează aceste servicii, de forma în care sunt furnizate și de modul în care sunt finanțate; constată că o declarație comună care să reflecte angajamentul clar al negociatorilor față de excluderea acestor sectoare din cadrul negocierilor ar fi foarte utilă în acest sens;

     q.  solicită în special Comisiei să se asigure că toate aspectele care prezintă beneficii pentru artiști și pentru producătorii europeni sunt incluse în normele referitoare la excepția culturală;

     r.   invită Comisia să ofere garanții cu privire la includerea sectorului editorial în excepțiile culturale;

     s.   subliniază faptul că, în domeniul achizițiilor publice, criteriile de atribuire sociale și de mediu și posibila extindere a acestora nu trebuie să fie puse în discuție;

     t.   solicită Comisiei să se asigure că ambele părți contractante se angajează în special să respecte și să pună în aplicare standardele fundamentale de muncă ale OIM și orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale; consideră că respectarea standardelor sociale și de muncă trebuie să fie asigurată în mod eficient în caz de conflict;

     u.  subliniază faptul că în niciun caz dreptul la codeterminare, legislația privind societățile comerciale și negocierile colective sau alte drepturi care protejează lucrătorii, mediul și consumatorii nu pot fi interpretate ca fiind „bariere comerciale netarifare”;

     v.  în plus, subliniază că definițiile neclare ale unor noțiuni juridice din CETA și TTIP precum „tratament corect și echitabil” sau „expropriere indirectă” trebuie să fie respinse.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	12 11 2
Membri titulari prezenți la votul final	Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Daniel Buda, Angel Dzhambazki, Jytte Guteland, Heidi Hautala, Constance Le Grip, Angelika Niebler, Virginie Rozière
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Inês Cristina Zuber

7.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP )

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Jan Philipp Albrecht

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere directivele de negociere ale Consiliului privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii;

–   având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la negocierile privind schimburile comerciale și investițiile dintre UE și Statele Unite ale Americii[49], în special punctul 13;

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne[50],

A. întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la același drept fundamental, pilon esențial al legislației primare a Uniunii, care trebuie respectat întru totul de toate acordurile internaționale;

B.  întrucât Uniunea Europeană are obligația, inter alia în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), să respecte valorile democrației și statului de drept;

C. întrucât Uniunea are obligația, în temeiul articolelor 20 și 21 din Cartă, să respecte principiile egalității în fața legii și nediscriminării;

D. întrucât articolul 1 și articolul 10 alineatul (3) din TUE prevăd că deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean; întrucât transparența și un dialog deschis între parteneri, incluzând cetățenii, au o importanță capitală pe parcursul negocierilor și în faza de aplicare; întrucât Parlamentul sprijină apelul Ombudsmanului de a se asigura transparența;

E.  întrucât negocierile în curs pe marginea acordurilor comerciale internaționale, inclusiv a Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și a Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA), au o incidență asupra fluxurilor internaționale de date, excluzând totodată în întregime protecția vieții private și a datelor, care vor fi discutate în paralel în cadrul Sferei de siguranță SUA-UE și al Acordului-cadru SUA-UE privind protecția datelor;

F.  întrucât negociatorii din partea SUA au propus un proiect de capitol referitor la comerțul electronic cu ocazia celei de-a 7-a runde de negocieri privind TTIP; întrucât acest proiect nu a fost pus la dispoziția deputaților în Parlamentul European; întrucât proiectul de text propus de SUA pentru comerțul electronic în cadrul TiSA ar submina normele și garanțiile UE privind transferul de date cu caracter personal către țările terțe; întrucât Parlamentul își rezervă dreptul de a-și exprima opinia după ce va fi consultat orice noi propuneri și proiecte de text legate de acordul TTIP;

G. întrucât cetățenii unui stat care este parte contractantă la o zonă de liber schimb trebuie să beneficieze de facilități de acces la ansamblul zonei;

H. reamintește că majoritatea statelor membre și Statele Unite au ratificat Convenția OCDE pentru combaterea corupției funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale; întrucât mai multe state membre ale UE și SUA au ratificat Convenția ONU împotriva corupției; întrucât mai multe state membre ale UE și SUA sunt membre ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională pentru Combaterea Spălării Banilor;

1.  adresează Comisiei următoarele recomandări:

     (a) să se asigure că acordul garantează respectarea deplină a standardelor UE în domeniul drepturilor fundamentale, prin includerea unei clauze obligatorii din punct de vedere juridic și suspensive referitoare la respectarea drepturilor omului care să reprezinte o parte standard a acordurilor comerciale ale UE cu țările terțe;

     (b) să rețină că consimțământul Parlamentului European pentru versiunea finală a acordului TTIP ar putea fi pus sub semnul întrebării cât timp activitățile secrete de supraveghere în masă nu sunt complet abandonate și cât timp nu se găsește o soluție adecvată pentru drepturile la confidențialitatea datelor ale cetățenilor UE, inclusiv dreptul la căi de atac administrative și judiciare, conform punctului 74 din Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014, menționată anterior;

     (c)  să ia imediat măsuri pentru a se asigura în special că se dă curs recomandărilor făcute de Parlament în Rezoluția sa din 12 martie 2014, menționată anterior, privind elaborarea unei strategii europene privind independența TI și a unei strategii cibernetice a UE;

     (d) să includă, ca primă prioritate, o clauză orizontală cuprinzătoare și neambiguă, de sine stătătoare, bazată pe articolul XIV din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), care să excludă total din acord normele UE, existente și viitoare, privind protecția datelor cu caracter personal, necondiționat de consecvența cu alte părți din TTIP, și să se asigure că acordul nu împiedică aplicarea de excepții pentru furnizarea de servicii care pot fi justificate în temeiul normelor relevante ale Organizației Mondiale a Comerțului (articolele XIV și XIV bis din GATS);

     (e) să se asigure că datele cu caracter personal pot fi transferate în afara Uniunii doar dacă sunt respectate dispozițiile referitoare la transferurile de date către țări terțe din legislația UE privind protecția datelor; să negocieze dispozițiile care tratează fluxul de date cu caracter personal numai dacă se garantează și se respectă aplicarea strictă a normelor UE privind protecția datelor;

     (f)  să se asigure că proiectul de capitol privind comerțul electronic propus de negociatorii americani în cea de-a șaptea rundă de negocieri asupra TTIP nu este acceptat ca bază de negociere în cazul în care conține condiții similare cu proiectul de capitol privind comerțul electronic propus de SUA în negocierile privind TiSA; să se opună proiectului de capitol privind comerțul electronic propus de SUA în contextul TiSA în ceea ce privește datele cu caracter personal; să asigure încheierea cu succes a negocierilor privind Sfera de siguranță și Acordul-cadru SUA-UE privind protecția datelor;

     (g) să țină cont de faptul că normele UE privind transferul de date cu caracter personal pot interzice prelucrarea acestor date în țări terțe dacă acestea nu respectă standardul UE privind „nivelul adecvat de protecție”; să insiste ca orice cerințe pentru localizarea echipamentelor și centrelor de procesare a datelor să fie consecvențe cu normele UE privind transferurile de date: să coopereze cu SUA și cu alte țări terțe, în condiții adecvate, pentru a adopta standarde ridicate și corespunzătoare pentru protecția datelor la nivel mondial, în special în contextul Sferei de siguranță și al Acordului-cadru SUA-UE privind protecția datelor;

     (h) să se asigure că litigiile de natură juridică legate de drepturile fundamentale sunt soluționate exclusiv de instanțele ordinare competente; să se asigure că dispozițiile privind soluționarea litigiilor dintre investitori și state (ISDS) nu periclitează accesul egal la justiție și nu subminează democrația;

     (i)   să acorde atenția cuvenită nevoii de transparență și responsabilitate în negocieri pe parcursul întregului proces și să își îndeplinească obligația ce îi revine în temeiul articolului 218 alineatul (10) din TFUE, despre care Curtea de Justiție a hotărât recent că are caracter statutar[51], de a informa Parlamentul de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii; să asigure accesul public la documentele de negociere relevante ale tuturor părților, cu excepția celor care urmează să fie clasificate pe baza unui motivații clare, de la caz la caz, cu o justificare publică a măsurii în care accesul la părțile nedivulgate ale documentelor în cauză riscă să submineze, în mod concret și real, interesele protejate prin excepții, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei[52]; să se asigure că acordul nu trebuie să aducă atingere în niciun fel dispozițiilor legale din UE sau din statele membre cu privire la accesul public la documentele oficiale;

     (j)  să crească, în cadrul negocierilor, presiunea politică asupra Statelor Unite pentru a garanta deplina reciprocitate a regimului vizelor și tratamentul egal pentru toți cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, fără discriminare, în ceea ce privește accesul lor în SUA;

     (k) să includă în acord o clauză privind corupția, frauda fiscală, evaziunea fiscală și spălarea de bani, pentru a intensifica cooperarea dintre statele membre și SUA, inclusiv prin mecanisme pentru o cooperare internațională mai eficientă, asistență juridică reciprocă, recuperarea activelor, asistență tehnică, schimburi de informații și aplicarea recomandărilor și standardelor internaționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	31.3.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	41 10 2
Membri titulari prezenți la votul final	Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Iliana Iotova, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Roberta Metsola, Louis Michel, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final	Laura Agea, Carlos Coelho, Pál Csáky, Dennis de Jong, Edouard Ferrand, Marek Jurek, Jean Lambert, Luigi Morgano, Artis Pabriks, Barbara Spinelli, Kazimierz Michał Ujazdowski, Axel Voss
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Dario Tamburrano, Janusz Wojciechowski

16.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene cu privire la negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Esteban González Pons

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–       având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), îndeosebi cauza C-350/12[53] și Avizele 2/13[54] și 1/09[55],

A.     întrucât Tratatul de la Lisabona extinde sfera politicii comerciale comune, incluzând investițiile străine directe, și întrucât acesta sporește în mod semnificativ atribuțiile Parlamentului în domeniul acordurilor de comerț internațional, consolidându-i dreptul la informare periodică și competența decizională prin introducerea obligației de a obține aprobarea Parlamentului la finalul negocierilor, ceea ce, prin urmare, asigură reprezentarea directă a cetățenilor în procesul de adoptare a acordurilor de comerț internațional;

B.     întrucât, potrivit aprecierii efectuate de CJUE în avizul său 2/13, competența Uniunii în materie de relații internaționale și capacitatea acesteia de a încheia acorduri internaționale implică în mod necesar posibilitatea de a se supune deciziilor unei instanțe create sau desemnate în temeiul unor asemenea acorduri, în măsura în care se referă la interpretarea și la aplicarea dispozițiilor acestora; întrucât, totuși, Curtea a precizat de asemenea că un acord internațional nu poate produce efecte cu privire la propriile competențe decât dacă cerințele esențiale privind menținerea naturii acestora sunt îndeplinite și dacă, prin urmare, nu se aduce atingere autonomiei ordinii juridice a Uniunii,

1.      adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs privind TTIP, următoarele recomandări:

(d)    în ceea ce privește normele:

(i)     să evalueze implicațiile TTIP, în scopul de a asigura coerența politicilor, și anume coerența între diferitele domenii ale acțiunii externe a UE, precum și între acestea și celelalte politici ale sale;

(ii)     să specifice rolul și atribuțiile Consiliului de cooperare în materie de reglementare, precum și calitatea juridică a constatărilor sale, având în vedere faptul că orice cooperare în materie de reglementare ar trebui să respecte cadrul constituțional și instituțional actual al UE și competența autorităților europene, naționale și locale de a adopta reglementări cu privire la propriile lor politici, în special politicile sociale și de mediu, precum și faptul că orice aplicare directă a recomandărilor sale pentru organismele relevante din UE ar implica o încălcare a procedurilor de legiferare prevăzute în tratate și ar submina, așadar, procesul democratic și interesul public european;

(iii)    să asigure că niciun standard din cadrul juridic european nu este redus;

(iv)    întrucât se preconizează că TTIP va fi un „acord deschis”, la care se vor putea adăuga anexe sectoriale suplimentare în viitor, Comisia ar trebui să se asigure că acest mecanism garantează posibilitatea exercitării unui control parlamentar, astfel încât Parlamentul și Congresul SUA să fie informate și să poată iniția, modela și controla dialogul privind reglementarea prevăzut de TTIP, cu respectarea drepturilor parlamentare legislative;

(v)    consideră că nivelul foarte ridicat al standardelor și al măsurilor de protecție existente în UE, care au fost stabilite prin procese democratice, reprezintă o realizare care necesită o protecție absolută și solicită ca standardele legale aplicabile în UE și în statele membre, de exemplu în ceea ce privește siguranța produselor, protecția sănătății, sfera socială, siguranța alimentară, protecția mediului, a climei, a animalelor, a consumatorilor și a datelor să nu fie sub nicio formă reduse;

(vi)    să se opună includerii unui mecanism ISDS în TTIP, având în vedere că UE și SUA dispun de sisteme juridice dezvoltate și că un sistem de soluționare a litigiilor dintre state și recurgerea la instanțele naționale reprezintă cele mai adecvate instrumente de soluționare a litigiilor privind investițiile;

(vii)   având în vedere faptul că jurisdicțiile UE și SUA nu prezintă riscul unei imixtiuni politice în sistemul judiciar și al denegării de dreptate pentru investitorii străini, un mecanism de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat, bazat pe arbitrajul privat, ar putea submina dreptul Uniunii Europene și al autorităților naționale, regionale și locale ale statelor membre de a adopta reglementări în interesul public, în special în domeniul politicilor sociale și de mediu și, din acest motiv, ar fi în contradicție cu cadrul constituțional al UE; recomandă Comisiei să prezinte o propunere privind un mecanism permanent de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat, astfel încât posibilele cauze să fie examinate în mod transparent de către judecători profesioniști în cadrul unor procese publice și să existe, de asemenea, posibilitatea de a formula cel puțin un apel;

(e)    în ceea ce privește transparența, participarea societății civile și informarea publicului:

(iii)    deși este admisibil și tolerabil un anumit grad de confidențialitate în vederea desfășurării negocierilor pentru un acord comercial de o asemenea importanță economică și politică, Comisia ar trebui să își continue și să își intensifice efortul de a face negocierile pentru TTIP mai transparente și mai accesibile publicului, prin măsuri precum publicarea tuturor textelor de negociere ale UE pe care Comisia le-a transmis deja statelor membre și Parlamentului, deoarece instituțiile europene ar trebui să fie în prima linie în promovarea transparenței;

(iv)    să informeze imediat și pe deplin Parlamentul cu privire la totalitatea etapelor procedurii, conform hotărârii CJUE în cauza C-358/11; să garanteze accesul tuturor deputaților din Parlamentul European la toate documentele cu acces restrâns și să includă textele consolidate în lista documentelor care pot fi consultate de deputații din Parlamentul European;

(v)    să pună în practică recomandările din 6 ianuarie 2015 ale Ombudsmanului European de a consolida și mai mult legitimitatea și transparența procesului de negociere, respectând în totalitate, în mod proactiv și cuprinzător, normele privind accesul la documente al publicului, asigurând publicarea documentelor în toate limbile oficiale ale UE pe site-ul său internet, precum și o participare publică echilibrată și transparentă prin intermediul parlamentelor statelor membre;

(vi)    solicită, prin urmare, Comisiei să sprijine și să continue negocierile cu Consiliul pentru a debloca modificarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente;

(vii)   să verifice implicațiile juridice ale unui acord „de tip mixt”; să implice pe deplin parlamentele naționale în dezbaterea privind detaliile TTIP și să le informeze în mod periodic cu privire la situația negocierilor, acordând atenție feedbackului oferit de acestea, în special având în vedere faptul că acest acord se va încadra, cel mai probabil, în categoria acordurilor de „tip mixt”, care necesită ratificarea de către parlamentele naționale;

(viii)  să instituie fără întârziere un registru de transparență obligatoriu, care să fie utilizat de toate instituțiile europene, pentru a avea o viziune generală completă cu privire la activitățile de lobby legate de negocierile TTIP.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	13 9 2
Membri titulari prezenți la votul final	Mercedes Bresso, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Richard Corbett, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Jo Leinen, Petr Mach, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Tapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski, Rainer Wieland
Membri supleanți prezenți la votul final	Max Andersson, Gerolf Annemans, Marcus Pretzell, Helmut Scholz
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Rosa Estaràs Ferragut, José Inácio Faria, Gabriel Mato, Ramón Luis Valcárcel Siso

30.4.2015

AVIZ al Comisiei pentru petiții

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la recomandările adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)

(2014/2228(INI))

Raportor pentru aviz: Jarosław Wałęsa

SUGESTII

Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere directivele pentru negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii din 14 iunie 2013,

–   având în vedere articolele 206 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare - Rezoluția din 23 octombrie 2012 referitoare la relațiile comerciale și economice cu Statele Unite[56], Rezoluția din 23 mai 2013 referitoare la negocierile privind schimburile comerciale și investițiile dintre UE și Statele Unite ale Americii[57] și Rezoluția din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne[58],

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2013,

–   având în vedere petițiile 1221-13, 1635-13, 1960-13, 2694-13, 2721-13, 2859-13, 0149-14, 0184-14, 0195-14, 0242-14, 0589-14, 0706-14, 0722-14, 0738-14, 0783-14, 0949-14, 0973-14,1032-14,1122-14,1336-14,1575-14, 1649-14, 2062-14, 2143-14, 2268-14, 2314-14, 2328-14, 2647-14 și 0033-15,

–   având în vedere ancheta Ombudsmanului European cu privire la transparența și participarea publică în cadrul negocierilor pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (OI/10/2014/RA),

–   având în vedere rezultatele consultării publice lansate de Comisie cu privire la protejarea investițiilor și la soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în cadrul TTIP,

–   având în vedere scrisoarea din 5 iunie 2014 adresată de către negociatorul-șef al UE, Ignacio García-Bercero, omologului său american, Daniel Mullany, în care declara că „toate documentele referitoare la negocieri vor rămâne inaccesibile publicului pentru o durată de până la 30 de ani”,

A. întrucât Comisia negociază în prezent în numele Uniunii Europene un acord amplu, cuprinzător și care stabilește standarde înalte de parteneriat pentru comerț și investiții cu Statele Unite [Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)], al cărui obiectiv este promovarea și facilitarea schimbului comercial de bunuri și servicii și consolidarea investițiilor, printre altele, prin intermediul eliminării barierelor în calea comerțului; întrucât un număr semnificativ de cetățeni europeni au exprimat preocupări legitime cu privire la faptul că acest acord ar amenința normele fundamentale ale UE, în special în domeniul drepturilor muncii, al protecției mediului și al standardelor alimentare și de securitate;

B.  întrucât Președintele Juncker a invitat fiecare membru din viitoarea Comisie să „prezinte public toate contactele și reuniunile organizate cu organizațiile profesionale sau cu persoanele care desfășoară o activitate independentă cu privire la orice chestiune referitoare la elaborarea de politici ale UE și la punerea lor în aplicare” cu privire la amplul acord de parteneriat pentru comerț și investiții cu SUA pe care Comisia îl negociază în prezent în numele UE; întrucât singura metodă eficace prin care se pot evita confuzia publică și neînțelegerile este garantarea unui grad mai mare de transparență și depunerea unor eforturi mai mari pentru a se oferi informații dezbaterii publice în mod proactiv;

C. întrucât obiectivul TTIP îl reprezintă intensificarea comerțului și a investițiilor dintre UE și SUA, fără a aduce atingere principiilor stabilite în acquis-ul comunitar sau creșterii economice sustenabile, creării de locuri de muncă decente sau promovării modelului social european;

D. întrucât negocierile au atras un interes public fără precedent, având în vedere potențialele implicații de ordin economic, social și politic ale TTIP și modul secret de desfășurare a negocierilor;

E.  întrucât fostul președinte al Comisiei, José Manuel Barroso, a invitat societatea civilă să joace un rol constructiv și să se implice în cadrul negocierilor privind TTIP;

F.  întrucât societatea civilă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la TTIP;

G. întrucât, la 10 septembrie 2014, Comisia a refuzat să înregistreze inițiativa cetățenească europeană „Stop TTIP”, deoarece a considerat că aceasta se afla în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor; întrucât o inițiativă „Stop TTIP” a fost, prin urmare, lansată în afara procedurii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 211/2011 și a strâns deja peste un milion de semnături; întrucât Comisia pentru petiții a primit o serie de petiții în care se exprimă preocupări cu privire la TTIP; întrucât principalele preocupări ale petiționarilor sunt legate de riscurile privind siguranța și calitatea importurilor de produse alimentare, transferul de date dintre UE și SUA, în special informațiile colectate de către SUA cu privire la persoane fizice și juridice (dreptul cetățenilor UE la „autodeterminare digitală”), lipsa de transparență în ceea ce privește negocierile, potențialul impact economic negativ al TTIP, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și salariile, precum și transferul dreptului de reglementare al autorităților publice asupra întreprinderilor, prin intermediul mecanismului ISDS;

H. întrucât dreptul cetățenilor Uniunii de a beneficia de accesul public la documentele păstrate de instituțiile UE reprezintă un drept fundamental al cărui obiectiv este garantarea faptului că cetățenii pot participa la procesul de luare a deciziilor al UE și de tragere la răspundere a UE și a instituțiilor sale, consolidând astfel caracterul democratic al Uniunii;

I.   întrucât toate petițiile primite din partea cetățenilor Uniunii, reunind zeci de mii de semnături ale acestora, exprimă o poziție critică evidentă față de negocierile privind TTIP și avertizează cu privire la amenințarea pe care un astfel de acord ar putea să o reprezinte pentru modul de viață european, în special pentru domeniile social, economic, de mediu și democratic;

J.   întrucât ancheta Ombudsmanului European din luna iulie 2014 referitoare la transparența TTIP a examinat disimularea unor documente cheie și presupusul acces privilegiat acordat anumitor părți interesate; întrucât Ombudsmanul a primit peste 6 000 de e-mailuri ca răspuns la consultările sale publice referitoare la TTIP;

K.  întrucât, în ceea ce privește domeniul social, diversele petiții exprimă îngrijorări profunde cu privire la potențialul impact negativ al acordului asupra sănătății publice, sistemelor de sănătate din UE și serviciilor publice în general, precum și sistemelor de pensii; întrucât apar temeri cu privire la înrăutățirea condițiilor de lucru, având în vedere absența unei reglementări a relațiilor de muncă și absența unei culturi a contractelor colective de muncă în SUA;

L.  întrucât, după efectuarea unor cercetări, Ombudsmanul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa transparenței și a unei participări publice la negocierile privind TTIP;

M. întrucât majoritatea petițiilor primite solicită în mod explicit fie suspendarea negocierilor de către Comisia Europeană, fie respingerea în final a acordului de către Parlamentul European,

1.  subliniază importanța dezvoltării de relații comerciale și de investiții echilibrate între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, oferind garanții adecvate pentru a asigura cele mai înalte standarde în domeniul muncii, social, al sănătății și de mediu la nivel global, cu scopul de a susține creșterea economică și ocuparea forței de muncă, precum și de a genera noi oportunități economice și de a reglementa globalizarea, astfel încât să fie exclus dumpingul social și de mediu;

2.  salută obiectivul eliminării barierelor tehnice în calea comerțului și al reducerii incompatibilităților de reglementare inutile dintre UE și SUA, care nu sunt justificate de diferitele abordări referitoare la protecție și gestionarea riscurilor, precum suprapunerea procedurilor, cerințele divergente privind produsele și dubla testare;

3.  solicită Comisiei să se opună includerii ISDS în TTIP, în cazul în care negocierile continuă, deoarece există alte opțiuni de punere în aplicare a protejării investițiilor, cum ar fi căile de atac interne;

4.  observă că compatibilitatea de reglementare nu trebuie să aducă atingere serviciilor publice sau dreptului suveran primordial de a reglementa în conformitate cu principiul precauției în materie de sănătate, acces la medicamente, siguranța protecției datelor, drepturile consumatorilor, drepturile în materie de muncă, protecția mediului, bunăstarea animalelor, protecția preventivă a consumatorilor și diversitatea culturală, în maniera considerată adecvată de autoritățile publice ale fiecărei părți;

5.  solicită Comisiei să se asigure că standardele europene în materie de mediu rămân la nivelurile actuale;

6.  subliniază că serviciile și produsele culturale ar trebui să fie considerate și, prin urmare, tratate în mod diferit față de alte servicii și produse comerciale, astfel cum se prevede în așa-numita excepție culturală;

7.  subliniază importanța pachetului privind mobilitatea și a stabilirii reciprocității în materie de vize pentru cetățenii din toate statele membre ale UE, reamintind că facilitarea vizei pentru prestatorii europeni de bunuri și servicii este unul din elementele-cheie în valorificarea deplină a acordului TTIP;

8.  subliniază faptul că SUA nu a ratificat convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind standardele de bază în domeniul muncii, care privesc drepturi precum negocierea colectivă, libertatea de asociere și dreptul de organizare;

9.  subliniază faptul că factorii de decizie democratici la locul de muncă riscă să fie subminați dacă protecția lucrătorilor este considerată o barieră în calea comerțului;

10. observă faptul că Comisia a făcut eforturi reale pentru a face procesul de negociere TTIP mai transparent, având în vedere în special publicarea Directivelor europene cu privire la negocierea TTIP (1103/13 CL 1); ia act de faptul că acest document esențial a fost făcut public abia la 9 octombrie 2014, iar negocierile au început în luna iunie 2013; reamintește faptul că Comisia are obligația legală să respecte, în orice circumstanță, normele privind accesul public la documente, prevăzute de Regulamentul 1049/2001; regretă faptul că accesul acordat deputaților în Parlamentul European la textele de negociere privind TTIP a fost până în prezent extrem de limitat; subliniază faptul că documentele puse la dispoziție în sala de lectură securizată a PE nu conțin nici materiale consolidate, nici texte depuse de SUA; subliniază necesitatea de a se asigura transparență prin intermediul unui dialog direct și deschis realizat sub forma unei consultări publice cu toate părțile interesate;

11. salută ancheta Ombudsmanului European referitoare la necesitatea unei divulgări mai proactive a documentelor; îndeamnă Comisia să pună rapid în aplicare recomandările Ombudsmanului privind accesul public la textele de negociere consolidate, divulgarea proactivă mai largă a documentelor privind TTIP și transparența sporită în ceea ce privește reuniunile dintre funcționarii Comisiei și organizațiile de afaceri, grupurile de lobby sau ONG-uri cu privire la TTIP; consideră că o abordare mai proactivă din partea Comisiei în ceea ce privește transparența ar putea spori caracterul democratic și legitimitatea procesului de negociere în ochii cetățenilor și, prin urmare, îndeamnă Comisia să publice toate documentele de negociere, inclusiv ofertele transmise de SUA către UE, conform practicii din cadrul tuturor negocierilor comerciale internaționale realizate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și să promoveze participarea mai amplă și implicarea diferitelor părți interesate în procesul de negociere, în special societatea civilă și organizațiile consumatorilor;

12. solicită Comisiei să se asigure că lista de documente TTIP disponibilă pe site-ul său web dedicat politicii comerciale este accesibilă, cuprinzătoare, exhaustivă și aprofundată și să faciliteze accesul la aceste informații, organizând reuniuni periodice cu sindicatele, cu ONG-urile și cu organizațiile societății civile; subliniază faptul că cele mai importante documente, în special cele privind pozițiile de negociere ale UE, ar trebui să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE, asigurând astfel accesul veritabil la documente și înțelegerea lor deplină de către toți cetățenii europeni;

13. solicită Comisiei să informeze imediat și pe deplin Parlamentul European cu privire la toate etapele procedurii, conform hotărârii CJUE din cauza C-358/11; solicită, de asemenea, să garanteze accesul tuturor deputaților din Parlamentul European la toate documentele cu acces restrâns și să includă textele consolidate în lista documentelor care pot fi consultate de deputații din Parlamentul European;

14. regretă faptul că petiția adresată de peste un milion și jumătate de cetățeni europeni nu a fost considerată de Comisie ca o „inițiativă cetățenească europeană” din cauza limitărilor cadrului legislativ al inițiativei cetățenești; regretă faptul că, într-adevăr, ca urmare a acestor limitări, orice inițiativă cetățenească europeană privind aspectele comerciale devine admisibilă numai după intrarea în vigoare a unui acord comercial și că inițiativele cetățenești europene care vizează influențarea negocierilor comerciale în curs nu sunt permise în cadrul actual;

15. consideră că, în interesul public, protejarea datelor nu ar trebui să fie folosită ca obstacol automat în calea examinării publice a activităților de lobby în contextul TTIP și că este posibil să se soluționeze problemele referitoare la protejarea datelor prin informarea participanților invitați la reuniuni cu privire la intenția de dezvăluire a numelor lor și prin afirmarea clară a faptului că TTIP nu trebuie să submineze nici dreptul cetățenilor UE la autodeterminare digitală, nici respectarea legislației Uniunii privind protecția datelor și, în special, trebuie luată în considerare hotărârea Curții de Justiție (C-132/12) privind „dreptul de a fi uitat” și propunerea de regulament general privind protecția datelor; solicită Comisiei să se asigure că protecția datelor nu este inclusă în negocieri, pentru a se asigura respectarea articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE;

16. subliniază sensibilitatea anumitor domenii de negociere, în care nu se pot accepta compromisuri, precum sectorul agricol, în care percepțiile UE și SUA cu privire la organismele modificate genetic (OMG-uri), cerințele privind informațiile de etichetare, clonare, cerințele în materie de mediu și toate celelalte standarde în materie de sănătate a consumatorilor și a animalelor sunt divergente; încurajează Comisia să adopte, în acest cadru, o „abordare de tip listă pozitivă”, ca o condiție prealabilă pentru înțelegerea problemei de către toate părțile interesate; solicită, prin urmare, ca aceste domenii să nu facă obiectul unei cooperări în materie de reglementare, nici al unor norme adiționale privind standardele sanitare și fitosanitare și barierele tehnice în calea comerțului; solicită stabilirea unor norme clare de etichetare care ar facilita alegerea consumatorilor în domenii în care se derulează deja relații comerciale în sectoare sensibile, cum ar fi OMG-urile;

17. subliniază nivelul ridicat al controlului public exercitat asupra acordului prin intermediul petițiilor, care au exprimat îngrijorări serioase cu privire la transparența negocierilor și la efectele negative asupra drepturilor lucrătorilor și a serviciilor publice, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, serviciile sociale, educația, apa și serviciile de igienizare;

18. invită Comisia să se angajeze ferm în favoarea menținerii stricte a standardelor privind siguranța alimentară, sănătatea umană și animală și bunăstarea animalelor, astfel cum sunt definite în legislația UE, și să se asigure că nu sunt subminate și că vor fi respectate valorile fundamentale ale UE, precum principiul precauției, recunoașterea animalelor ca ființe sensibile, consacrată la articolul 13 din TFUE, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

19. solicită Comisiei să împiedice introducerea pe piața UE a produselor care nu au fost obținute cu respectarea standardelor UE privind siguranța alimentară, sănătatea umană și animală și bunăstarea animalelor;

20. solicită Comisiei să se asigure că nu vor fi introduse pe piața UE și nu vor ajunge în lanțul alimentar din UE produse precum OMG-urile sau produse provenite de la animale rezultate din clonare sau de la descendenții acestora și produse care conțin substanțe interzise în UE;

21. subliniază faptul că în centrul negocierilor privind TTIP ar trebui să se afle protecția consumatorilor și respectarea standardelor europene mai înalte de calitate și siguranță pentru alimente și produse, cele mai înalte standarde în materie de protecția mediului și controlul strict al emisiilor industriale în UE și SUA, precum și măsurile adecvate de control pentru protejarea datelor cetățenilor, implicând în special:

     - transparență deplină și acces public la datele clinice din trialurile clinice efectuate pentru medicamente;

     - transparență deplină și acces public la datele clinice din investigațiile clinice efectuate pentru dispozitive medicale;

     - protejarea vieții sau a sănătății oamenilor, a animalelor sau a plantelor prin respectarea și susținerea sensibilităților și valorilor fundamentale ale ambelor părți, cum ar fi principul precauției al UE;

     și subliniază că negocierile nu ar trebui să ia în considerare niciun angajament privind protecția datelor în cadrul acordului TTIP până la încheierea activităților legislative în curs în acest domeniu în UE și SUA;

22. subliniază faptul că respectarea suveranității fiecărui stat și a suveranității Uniunii Europene de a adopta acte legislative și de a reglementa economia trebuie să se afle în centrul negocierilor pentru TTIP;

23. solicită Comisiei să indice modul și data la care va pune în aplicare fiecare măsură sugerată, precum și modalitatea prin care va da curs petițiilor menționate anterior; consideră că, deoarece negocierile sunt în curs de desfășurare, ar fi util ca Comisia să efectueze o analiză în termen de două luni, și anume până la 31 mai 2015;

24. constată faptul că Comisia a primit în total aproape 150 000 de răspunsuri la consultarea sa publică privind protejarea investițiilor și mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, 97 % dintre acestea respingând includerea ISDS în TTIP; subliniază faptul că compatibilitatea oricărui ISDS cu sistemul judiciar al UE și în special problema respectării jurisdicției CJUE și a dreptului guvernelor de a reglementa, reprezintă un motiv de îngrijorare împărtășit de o mare parte a respondenților; ia act de faptul că, în mod neobișnuit, multe răspunsuri au venit de la respondenți individuali, ceea ce indică nivelul mobilizării publice în privința TTIP, precum și faptul că unii respondenți, precum sindicatele sau marile organizații ale societății civile, reprezintă un număr mare de membri individuali, cu mult peste numărul total de răspunsuri primite de Comisie; subliniază faptul că prevederile privind protecția investițiilor ar trebui să garanteze dreptul statului de a reglementa și consideră că, în această privință, CJUE ar trebui să păstreze jurisdicția exclusivă asupra interpretării definitive a legislației Uniunii Europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	16.4.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 2 3
Membri titulari prezenți la votul final	Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Soledad Cabezón Ruiz, Andrea Cozzolino, Pál Csáky, Miriam Dalli, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvie Goddyn, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Edouard Martin, Roberta Metsola, Julia Pitera, Gabriele Preuß, Laurențiu Rebega, Sofia Sakorafa, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final	Michela Giuffrida, Jérôme Lavrilleux, Josep-Maria Terricabras, Ángela Vallina, Rainer Wieland
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, José Blanco López, Paul Brannen

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.5.2015
Rezultatul votului final	+: –: 0:	28 13 0
Membri titulari prezenți la votul final	William (The Earl of) Dartmouth, Tiziana Beghin, David Borrelli, Daniel Caspary, Marielle de Sarnez, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, Jörg Leichtfried, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Matteo Salvini, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler
Membri supleanți prezenți la votul final	Goffredo Maria Bettini, Dita Charanzová, Georgios Epitideios, Seán Kelly, Sander Loones, Gabriel Mato, Adina-Ioana Vălean, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Theresa Griffin, Evžen Tošenovský, Cecilia Wikström

• [1]           http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/ro/pdf
• [2]           http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/ec/141920.pdf
• [3]           http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/145906.pdf
• [4]           http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-14-1820_en.htm
• [5]           http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-79-2014-INIT/ro/pdf
• [6]           http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_en.pdf
• [7]           http://ec.europa.eu/news/2014/docs/c_2014_9052_en.pdf
• [8]           http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2341_ro.htm
• [9]           http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/information_sources/docs/from_farm_to_fork_2004_en.pdf
• [10]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153022.pdf
• [11]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153023.pdf
• [12]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153024.pdf
• [13]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153025.pdf
• [14]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153026.pdf
• [15]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153027.pdf
• [16]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153028.pdf
• [17]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153029.pdf
• [18]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153030.pdf
• [19]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153031.pdf
• [20]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/january/tradoc_153032.pdf
• [21]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/may/tradoc_153120.pdf
• [22]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/may/tradoc_152512.pdf
• [23]          http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/may/tradoc_153259.pdf
• [24]          JO C 68 E, 7.3.2014, p.53.
• [25]          Texte adoptate, P7_TA(2013)0227.
• [26]          Texte adoptate, P8_TA(2015)0009.
• [27]      http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-94_en.htm
• [28]             Texte adoptate, P7_TA(2013)0227.
• [29]             http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/ro/pdf
• [30]             http://www.ustr.gov/sites/default/files/2013%20SPS.pdf
  http://www.ustr.gov/sites/default/files/FINAL-2014-SPS-Report-Compiled_0.pdf
• [31]             http://www.ustr.gov/sites/default/files/2013%20TBT.pdf
  http://www.ustr.gov/sites/default/files/2014%20TBT%20Report.pdf
• [32]             http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2013/507492/IPOL-ENVI_ET(2013)507492_EN.pdf
• [33]             http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2014/536293/IPOL_STU(2014)536293_EN.pdf
• [34]             http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/webdiaepcb2014d4_en.pdf
• [35]             http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/information_sources/docs/from_farm_to_fork_2004_en.pdf
• [36]             http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11103-2013-DCL-1/ro/pdf
• [37]             http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-14-12_en.htm
• [38]             http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2014/03/26/press-conference-president-obama-european-council-president-van-rompuy-a
• [39]             A se vedea Raportul din 2014 privind barierele tehnice în calea comerțului elaborat de Reprezentantul comercial al Statelor Unite, p. 45.
• [40]             În privința SUA, a se vedea rapoartele din 2013 și 2014 elaborate de Reprezentantul comercial al Statelor Unite privind barierele tehnice în calea comerțului.
• [41]              http://www.globalmeatnews.com/Industry-Markets/Canada-to-develop-hormone-free-beef-for-EU
• [42]             http://www.unscn.org/files/Announcements/Other_announcements/A-HRC-26-31_en.pdf
• [43]             http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/94384/1/9789241506236_eng.pdf?ua=1
• [44]             http://www.who.int/dg/speeches/2013/health_promotion_20130610/en/
• [45]             http://www.healthpolicyjrnl.com/article/S0168-8510(14)00203-6/abstract
• [46]              C(2014)9052 final.
• [47]             http://www.ombudsman.europa.eu/en/cases/correspondence.faces/en/58643/html.bookmark
• [48]             A se vedea discursul din 11 decembrie 2014 al comisarului pentru comerț al UE, Cecilia Malmström.
• [49]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0227.
• [50]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.
• [51]  Hotărârea din 24 iunie 2014 în cauza C-658/11 Parlamentul v. Consiliul.
• [52]  JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
• [53]  Cauza C-350/12, Consiliul Uniunii Europene/Sophie in’t Veld.
• [54]  Avizul 2/13 – Aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – Compatibilitatea proiectului menționat cu Tratatele UE și TFUE.
• [55]  Avizul 1/09 – Proiect de acord – Crearea unui sistem unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete – Tribunalul pentru Brevete Europene și Comunitare – Compatibilitatea proiectului menționat cu tratatele.
• [56]  JO C 68 E, 7.3.2014, p. 53.
• [57]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0227.
• [58]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.