RAPORT privind cererea de ridicare a imunității lui István Ujhelyi

14.7.2016 - (2015/2237(IMM))

Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Tadeusz Zwiefka

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind cererea de ridicare a imunității lui István Ujhelyi

(2015/2237(IMM))

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui István Ujhelyi, prin hotărârea din 26 noiembrie 2014 a Tribunalul Districtual Central Pesta (Ungaria), în legătură cu o procedură penală pendinte la instanța respectivă, cerere transmisă de Reprezentantul permanent al Ungariei la 15 iulie 2015 și prezentată în plen la 7 septembrie 2015,

–  în urma audierii lui István Ujhelyi, la 28 ianuarie 2016, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul său procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013[1],

–  având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei,

–  având în vedere articolul 10 alineatul (2) din Legea maghiară LVII din 2004 privind statutul deputaților maghiari în Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 74 alineatul (3) și articolul 79 alineatul (2) din Legea maghiară XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0229/2016),

A.  întrucât Tribunalul Districtual Central Pesta a cerut ridicarea imunității parlamentare a lui István Ujhelyi, deputat în Parlamentul European, în cadrul unor proceduri în curs la această instanță;

B.  întrucât cererea tribunalului este legată de o procedură penală având drept obiect infracțiunea de calomnie , legată de o serie de declarații făcute de István Ujhelyi la 25 aprilie 2014, cu privire la o persoană privată din Ungaria;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7, deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți pentru opiniile sau voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7, pe durata sesiunilor Parlamentului European deputații beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de imunitățile acordate deputaților parlamentului național respectiv;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei, deputații în Parlament au dreptul la imunitate și la remunerație, pentru a li se susține independența;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Legea maghiară LVII din 2004 privind statutul deputaților ungari în Parlamentul European, deputații din PE beneficiază de aceeași imunitate ca și cea acordată membrilor parlamentului maghiar;

G.  întrucât, în temeiul articolul 74 alineatul (3) din Legea maghiară XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, cererile de ridicare a imunității pot fi adresate președintelui adunării de către procurorul general, înainte de punerea sub acuzare, sau de instanță, după prezentarea actului de trimitere în judecată ;

H.  întrucât, în temeiul articolul 79 alineatul (2) din Legea maghiară XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, o persoană înregistrată drept candidat la funcția de deputat beneficiază de aceeași imunitate, astfel încât declarațiile făcute la 25 aprilie 2014 ar trebui să fie protejate de imunitatea absolută a Parlamentului Ungariei, cu excepția faptului că ridicarea imunității este hotărâtă de Comisia electorală națională, iar cererile de ridicare a imunității se transmit președintelui acestei comisii;

I.  întrucât declarațiile în cauză au fost făcute la 25 aprilie 2014, dată la care István Ujhelyi nu era deputat în Parlamentul European, ci în parlamentul național;

J.  întrucât capetele de acuzare împotriva lui István Ujhelyi nu se referă la o opinie sau la un vot exprimate în exercitarea atribuțiilor sale de deputat în Parlamentul European și întrucât imunitatea absolută, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7, nu este, prin urmare, aplicabilă;

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui István Ujhelyi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților în drept din Ungaria.

• [1]  Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. ÎN FAPT

În ședința din 7 septembrie 2015, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, că a primit la 15 iulie 2015 o scrisoare din partea Reprezentantului permanent al Ungariei la UE, prin care este transmisă o hotărâre a Tribunalului Districtual Central Pesta (Pesti Központi Kerületi Bíróság) din 26 noiembrie 2014, având ca obiect ridicarea imunității parlamentare a lui István Újhelyi. În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri juridice.

În cadrul procedurii penale intentate la Tribunalul Districtual Central Pesta, István Ujhelyi a fost acuzat de comiterea infracțiunii de calomnie prevăzută la articolul 226 alineatul (1) din Legea C din 2012 privind Codul penal maghiar.

În hotărârea sa, instanța precizează contextul procedurii penale după cum urmează. În cursul emisiunii Egyenes Beszéd („Vorbind fără ocolișuri”), transmisă de postul de televiziune maghiar ATV la 25 aprilie 2014, István Ujhelyi a declarat că nu este de acord cu candidatura lui Tamás Sneider la funcția de vicepreședinte al parlamentului maghiar și a afirmat, referindu-se la Tamás Sneider, că „el a declarat că s-a bătut cu un țigan mafiot și că l-a lovit cu nu știu ce... cu o bâtă de baseball” și că „toți ceilalți spun că era capul local al unei organizații de tip mafiot, o organizație de capete rase („skinheads”).

Conform articolului 226 alineatul (1) din Legea C din 2012 privind Codul penal maghiar, persoana care exprimă în fața altor persoane alegațiuni susceptibile să pună la îndoială integritatea unei persoane, care răspândește zvonuri sau care face uz de exprimări ce se referă direct la un astfel de fapt săvârșește prin aceasta infracțiunea de calomnie, care se pedepsește cu închisoare de până la un an. Potrivit alineatului (2) litera (b), în cazul în care calomnia este săvârșită în public, fapta se pedepsește cu închisoare de până la doi ani.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2014, Tribunalul Districtual Central Pesta a suspendat acțiunea penală intentată împotriva István Ujhelyi în temeiul articolului 501 alineatul (2), articolului 266 alineatul (1) litera (a) și articolului 188 alineatul (1) litera (d) din Codul de procedură penală maghiar, instanța statuând, în temeiul articolului 10 alineatul (2) și articolului 12 alineatul (1) din Legea LVII din 2004 privind statutul juridic al deputaților maghiari în Parlamentul European și al articolului 5 alineatul (1) din Legea LV din 1990 privind statutul juridic al deputaților în parlamentul maghiar, că este de competența Parlamentului European să îi ridice imunitatea.

István Ujhelyi consideră că Parlamentul European ar trebui să-i apere imunitatea, referindu-se la faptul că, în conformitate cu Legea maghiară XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, candidații la alegerile din Ungaria pentru Parlamentul European beneficiază de imunitate parlamentară.

II. ÎN DREPT

(a) Legislația europeană

Protocolul nr. 7 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene

„Articolul 8

Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

Articolul 9

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază:

(a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări;

(b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală.

Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât și la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.”

Regulamentul de procedură al Parlamentului European

„Articolul 6

Ridicarea imunității

1. În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Cererile de ridicare a imunității se analizează în conformitate articolele 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate în prezentul articol.

Articolul 7

Apărarea privilegiilor și imunităților

3. O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu este admisibilă dacă a fost deja depusă o cerere de apărare sau de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare, indiferent dacă s-a luat sau nu o decizie la momentul respectiv.

4. O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu mai este luată în considerație dacă s-a primit o cerere de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare.

5. În cazurile în care s-a luat decizia de a nu se apăra privilegiile și imunitățile unui deputat, acesta poate solicita reanalizarea deciziei, prezentând noi probe. Cererea de reanalizare nu este admisibilă în cazul în care a fost formulată deja o acțiune împotriva deciziei în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau în cazul în care Președintele consideră că noile mijloace de probă prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica reanalizarea deciziei.”

(b) Dispoziții naționale aplicabile

Legea fundamentală a Ungariei

„Articolul 4 alineatul (2)

Deputații beneficiază de imunitate și de o remunerație pentru a li se susține independența. O lege organică precizează lista funcțiilor publice care nu pot fi deținute de deputații în parlament și poate stabili și alte criterii de incompatibilitate.”

Legea maghiară XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională

„73. (1) Deputații nu pot fi trași la răspundere în fața unei instanțe sau a oricărei alte autorități, în cursul sau după încheierea mandatului, pentru voturile efectuate sau pentru fapte ori opinii legate de mandatul lor și exprimate în timpul exercitării acestuia.

(2) Imunitatea prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul responsabilității deputaților în temeiul dreptului civil și nici în cazul următoarelor infracțiuni:

(a) incitare împotriva unei comunități, defăimarea emblemei naționale, negarea publică a crimelor comise de regimurile național-socialiste și comuniste, utilizarea abuzivă a unor date strict secrete sau clasificate drept secrete, utilizarea abuzivă a unor date clasificate drept confidențiale și utilizarea abuzivă a unor date clasificate drept restricționate, în conformitate cu Legea IV din 1978 privind Codul penal, care a fost în vigoare până la 30 iunie 2013;

(b) incitare împotriva unei comunități, defăimarea emblemei naționale, negarea publică a crimelor comise de regimurile național-socialiste și comuniste, utilizarea abuzivă a unor date clasificate în conformitate cu Legea C din 2012 privind Codul penal.”

74. (1) În cazul în care deputatul nu renunță la imunitatea sa din proprie inițiativă în privința chestiunii respective, se poate iniția sau continua o procedură penală sau o procedură pentru un delict, ori se pot aplica măsuri coercitive împotriva deputatului numai cu acordul prealabil al parlamentului.

(2) Un deputat (a) poate fi arestat sau i se pot aplica alte măsuri coercitive în temeiul dreptului penal în cazul în care este surprins în flagrant delict în cursul săvârșirii unei infracțiuni penale; (b) poate fi arestat sau i se pot aplica alte măsuri coercitive pentru un delict în cazul în care este surprins în flagrant delict și sunt îndeplinite condițiile legii pentru a fi arestat.

(3) Cererile de ridicare a imunității se adresează președintelui de către procurorul general, înainte de punerea sub acuzare, sau de instanță, după prezentarea actului de trimitere în judecată sau în cazul unei acțiuni civile sau al unei acțiuni civile de subrogare. În cazul în care un deputat este surprins în flagrant delict, cererea se prezintă imediat.

(4) În cazul unui delict, autoritatea competentă informează deputatul că poate renunța la imunitate din proprie inițiativă. În cazul în care deputatul renunță din proprie inițiativă la imunitate în termen de opt zile, autoritatea competentă informează președintele, prin intermediul procurorului șef, cu privire renunțarea la imunitate sau la rezultatul procedurii, dacă procedura a fost încheiată în mod definitiv. Președintele adunării transmite informațiile Comisiei pentru imunități, conflicte de interese, disciplină și verificare a mandatelor. Președintele comisiei comunică informațiile în cadrul acesteia la următoarea sa reuniune. În cazul în care deputatul implicat într-un delict nu renunță la imunitate în termen de opt zile de la primirea notificării, procurorul general transmite președintelui adunării o cerere de ridicare a imunității, pe baza notificării primite de la autoritatea responsabilă. În cadrul procedurii, deputatul poate renunța la imunitate în orice moment înaintea oricărei autorități în exercițiu, cel târziu până la data la care se adoptă o rezoluție parlamentară.

...

79. (1) Imunitatea produce efecte începând din ziua în care a fost ales deputatul.

(2) O persoană înregistrată ca și candidat la funcția de deputat beneficiază de aceeași imunitate, cu excepția faptului că ridicarea imunității este hotărâtă întotdeauna de Comisia electorală națională, iar cererile de ridicare a imunității trebuie transmise președintelui acestei comisii.”

Legea maghiară LVII din 2004 privind statutul deputaților maghiari în Parlamentul European,

„10. (1) Deputații în Parlamentul European beneficiază de privilegiile și imunitățile consacrate în Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul de instituire a unei Comisii unice a Comunităților Europene din 8 aprilie 1965. 

(2) Deputații în Parlamentul European beneficiază de același grad de imunitate ca și deputații în parlament.

11. Din punctul de vedere al imunității, persoanele înregistrate ca și candidați la alegerile pentru Parlamentul European sunt considerate deputați în Parlamentul European.”

III. CONSIDERAȚII GENERALE ȘI MOTIVAREA DECIZIEI PROPUSE

Din moment ce au fost făcute la 25 aprilie 2014, declarațiile în cauză au avut loc înainte ca István Ujhelyi să devină deputat în Parlamentul European, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din 2014.

Conform Curții de Justiție, sfera de cuprindere a imunității absolute prevăzute la articolul 8 din Protocol „trebuie stabilită doar în temeiul dreptului comunitar”[1]. Curtea a statuat, de asemenea, că „o declarație făcută de un deputat în Parlamentul European în afara incintei Parlamentului European, care a condus la declanșarea urmăririi în justiție în statul membru de origine sub aspectul infracțiunii de denunțare calomnioasă, nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare acoperite de imunitatea conferită de dispoziția respectivă decât dacă declarația în cauză reprezintă o apreciere subiectivă care are o legătură directă evidentă cu îndeplinirea îndatoririlor deputatului”[2].

Faptele acestei cauze, prezentate în cererea de ridicare a imunității și la audierea lui István Ujhelyi, indică că declarațiile au fost făcute într-o perioadă în care István Ujhelyi nu era deputat în Parlamentul European; Prin urmare, comisia consideră că, atunci când a făcut declarațiile respective, István Ujhelyi nu acționat în exercițiul funcției sale de deputat în Parlamentul European. Faptul că în legislația națională maghiară candidații la alegerile pentru parlamentul național sau pentru Parlamentul European pot beneficia de imunitate parlamentară în conformitate cu procedurile naționale nu modifică această concluzie din punctul de vedere al procedurii din Parlamentul European.

Având în vedere considerațiile de mai sus și în conformitate cu Regulamentul de procedură, după analizarea argumentelor pentru și contra apărării imunității deputatului, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să îi ridice imunitatea parlamentară lui István Ujhely.

• [1]  Cauza Marra, citată mai sus, punctul 26
• [2]  Cauza Patriciello, citată anterior, dispozitivul hotărârii

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	11.7.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	16 0 2
Membri titulari prezenți la votul final	Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mary Honeyball, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Sergio Gaetano Cofferati, Heidi Hautala, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Constance Le Grip, Stefano Maullu, Victor Negrescu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Maria Noichl