RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte.

19.7.2016 - (10107/2016 – C8-0243/2016 – 2016/0005(NLE)) - ***

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Alexander Graf Lambsdorff
R_NLE-AP_Agreement

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte.

(10107/2016 – C8-0243/2016 – 2016/0005(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10107/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte (05730/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatele (3) și (4), articolul 209 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0243/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0242/2016),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale statelor părți la APE din SADC (Botswana, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Swaziland).

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Istoricul acordurilor de parteneriat economic

În 2000, când a fost încheiat Acordul de parteneriat de la Cotonou, a necesitat schimbări fundamentale în preferințele comerciale nereciproce de lungă durată care reglementaseră relațiile economice și politice între grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și Uniunea Europeană timp de aproape 40 ani. Principalul motiv pentru acest lucru a fost faptul că impactul acestor preferințe unilaterale fusese dezamăgitor: în primul rând, ponderea comerțului ACP pe piața UE a fost în continuă scădere, iar cele mai multe țări nu au reușit să utilizeze aceste preferințe pentru a-și diversifica structurile economice. În al doilea rând, preferințele nu erau compatibile cu normele OMC, deoarece acestea discriminau țările în curs de dezvoltare nemembre ale ACP.

UE și ACP au convenit să negocieze acorduri comerciale reciproce, dar asimetrice, cunoscute drept acorduri de parteneriat economic. Țările ACP s-au decis în care grupare regională doreau să negocieze. Negocierile Acordurilor de parteneriat economic (APE) a început în 2002 și erau așteptate să se încheie până la sfârșitul anului 2007, dată la care derogarea OMC expira. Pe lângă faptul că asigurau produselor ACP accesul pe piața UE pe o durată nedeterminată, scutite de cote și de taxe vamale, APE erau destinate în principal pentru a fi un instrument de dezvoltare care să permită țărilor ACP să-și aprofundeze propria dinamică de integrare regională și să faciliteze integrarea acestora în economia mondială.

În prezent, toate statele nemembre ale APE beneficiază de „Sistemul generalizat de preferințe” a UE (GSP) sau de mecanismul „Totul în afară de arme” (EBA). Cu toate acestea, pentru acele țări care au încheiat un APE interimar în 2007 pentru a evita perturbarea pieței și a permite suficient timp să semneze și să ratifice acordul, UE a adoptat un Regulament privind accesul pe piață (MAR), Regulamentul (CE) nr 1528/2007, începând cu 1 ianuarie 2008 - care a permis o aplicare în avans a APE. Ulterior s-a decis că tratamentul MAR (accesul liber la UE) va expira la 1 octombrie 2014, pentru țările care nu au încheiat un acord regional sau nu au luat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a unui APE interimar. Botswana, Namibia și Swaziland au fost printre țările MAR care au încheiat un APE regional înainte de 1 octombrie 2014, iar Comisia a adoptat în mod corespunzător acte delegate care să le mențină în MAR, precizând totodată că erau așteptate să-și onoreze angajamentul și să ratifice APE regional până la 1 octombrie în 2016.

APE UE - Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC)

SADC este compusă din 15 membri. Șapte dintre ele au început negocierea unui APE cu UE ca APE Grupul SADC, și anume Angola, Botswana, Lesotho, Mozambic, Namibia, Swaziland și Africa de Sud. Africa de Sud a participat inițial în calitate de observator și într-o capacitate de susținere, dar s-a alăturat în mod oficial negocierilor în 2007.

Elementul central al APE UE-SADC este Uniunea Vamală Sud-Africană (SACU), cea mai veche uniune vamală din lume. Prin aderarea la această configurație, Mozambic și Angola intenționau să-și consolideze legăturile lor economice și comerciale cu SACU deja solide. Celelalte opt state membre ale SADC (Republica Democratică Congo, Madagascar, Malawi, Mauritius, Seychelles, Tanzania, Zambia și Zimbabwe) fac parte din alte configurații regionale de APE.

La sfârșitul anului 2007, Botswana, Lesotho, Swaziland, Mozambic și Namibia au încheiat un APE interimar „între regiuni” cu UE. APE interimar conține o clauză care permite Angolei și/sau Africii de Sud să se alăture cu rapiditate, în cazul în care doresc acest lucru. Între timp, Angola, în calitate de țară cel mai puțin dezvoltată, păstrează accesul pe piața UE fără taxe și fără cote vamale în cadrul inițiativei „Totul în afară de arme”, în timp ce schimburile comerciale UE - Africa de Sud sunt reglementate de Acordul comercial, de dezvoltare și cooperare (ACDC), semnat în 1999.

Botswana, Lesotho, Swaziland și Mozambic au semnat APE interimar în iunie 2009. Cu toate că Namibia a parafat acordul în urmă cu peste nouă ani, a decis să nu semneze.

Ambele părți au convenit să continue negocierile pentru un APE regional cuprinzător care să includă serviciile, investițiile și normele privind schimburile comerciale De fapt, în 2010, țările semnatare ale APE interimare au suspendat procesul de ratificare a acordului până la încheierea negocierilor regionale cuprinzătoare.

La data de 15 iulie 2014, UE a încheiat negocierile cu șase state ale Grupului APE SADC care cuprinde Botswana, Lesotho, Namibia, Mozambic, Africa de Sud și Swaziland. Angola în cele din urmă a decis să nu parafeze acordul, dar se poate alătura în viitor ca urmare a unei clauze specifice de aderare în acord.

Integrarea regională și complexități

Grupul APE SADC este un grup foarte divers. Populația celor șase țări ale Grupului APE SADC se ridică la circa 100 de milioane de locuitori, din care jumătate trăiesc în Africa de Sud. Potrivit cifrelor furnizate de Banca Mondială în 2014, PIB-ul lor era de 410 miliarde de euro, din care 85% produs de Africa de Sud.

Grupul cuprinde două țări cel mai puțin dezvoltate (Lesotho și Mozambic) precum și o țară BRICS (Africa de Sud), care a încheiat un acord comercial, de dezvoltare și cooperare (ACDC) cu UE în 1999. Fără un APE, nivelul PIB-ului lor ar împinge Swaziland în statutul SGP, iar Botswana și Namibia ar avansa la statutul de națiune cea mai favorizată (MFN).

Cinci dintre statele APE din SADC Group fac parte din Uniunea Vamală Sud-Africană (SACU). Creată în anul 1910, aceasta este cea mai veche uniune vamală din lume. Ea are, de asemenea, un tarif extern comun. Mozambic nu face parte din SACU, dar a stabilit de mult timp legături comerciale și de investiții cu SACU.

În 2013, UE a importat mărfuri în valoare de 31 miliarde de euro din Grupul APE SADC și a exportat mărfuri în valoare de 33 de miliarde de euro în SADC. Exporturile SADC către UE cuprind: petrol 23% (din Angola), diamante 11% (din Botswana), cărbune 12%, pietre prețioase, metale și pește (Namibia) și zahăr (din Swaziland).

Rezoluția din 2009 a PE privind APE cu SADC

În martie 2009, Parlamentul European a votat o rezoluție privind un APE interimar SADC - UE și a solicitat, printre altele:

•  un APE conform cu normele OMC

•  acces pe piața UE scutit de taxe sau cote vamale

•  sprijin pentru integrarea regională existentă (Uniunea Vamală Sud-Africană, SACU)

•  eliminarea treptată a subvențiilor agricole la export ale UE

•  flexibilitatea UE privind taxele de export, clauza națiunii celei mai favorizate și protecția industriei aflate la începutul dezvoltării

•  reguli de origine simplificate și îmbunătățite, care promovează acumularea regională

•  includerea unui capitol de cooperare pentru dezvoltare cu o asistență sporită și adecvată

•  importanța respectării convențiilor OIM

•  monitorizarea punerii în aplicare coordonată de către comisia parlamentară competentă

In special, acordul nu a intrat niciodată în vigoare deoarece a fost semnat, dar nu a fost ratificat niciodată.

Dispoziții cheie în cadrul APE

Cu toate că acest acord comercial regional orientat spre dezvoltare cuprinde în prezent numai dispoziții referitoare la comerțul cu mărfuri, cooperarea pentru dezvoltare și comerț și dispoziții privind dezvoltarea sustenabilă, el face posibilă negocierea unor dispoziții suplimentare cu privire la servicii, investiții, proprietate intelectuală, achiziții publice și prevederi îmbunătățite privind dezvoltarea sustenabilă.

Natura asimetrică a acordului stabilește o „discriminare pozitivă” pentru partenerii din APE SADC care asigură accesul fără taxe vamale pe piața UE, eliminând în același timp, în mod reciproc, obstacolele din calea „celei mai mari părți ale schimburilor comerciale” și asigură compatibilitatea cu OMC, promovând integrarea regională, cooperarea economică și buna guvernare. UE va oferi scutirea de taxe și cote vamale la cinci țări membre ale SADC, o continuare a practicii prezente, dar care nu este perturbată prin modificarea MAR. În loc de a oferi preferințe unilaterale, relațiile comerciale dintre țările APE SADC și UE sunt în prezent stipulate într-un acord contractual. În conformitate cu prevederile de deschidere progresivă a pieței, țările APE SADC vor liberaliza 86% din comerțul cu UE (Mozambic 74%) pe o perioadă de 10 ani, cu excepția produselor agricole și piscicole sensibile.

Promovarea integrării regionale

EPA nu numai că a evitat dezmembrarea celei mai vechi uniuni vamale din în lume prin modificarea MAR, dar a întărit SACU prin armonizarea între Africa de Sud și SACU și prin faptul că a adus Mozambic mai aproape de SACU. ACDC UE-Africa de Sud se aplica, de facto, întregului SACU ca o singură entitate juridică. Dispozițiile sale comerciale vor fi înlocuite printr-un acord care a fost negociat de către toți. Importurile provenind din UE vor fi supuse unui tarif extern unic.

APE întărește, de asemenea, integrarea regională în diverse alte moduri, inclusiv prin posibilitățile oferite de regulile de origine (cumulul regional de origine), deschiderea către aderarea la APE a altor state SADC (Angola), cât și prin consolidarea instituțională a SACU. Mecanismul de soluționare a litigiilor în cadrul APE se bazează pe dispozițiile DSM din ACDC și se va aplica tuturor țărilor APE SADC. De asemenea, dispoziții comune privind gestionarea comerțului (cum ar fi măsuri de siguranță) și organe decizionale comune vor consolida și mai mult procesul de integrare regională.

Mai mult decât atât, „dispozițiile privind preferințele regionale” exclud posibilitatea ca țările APE SADC să acorde produselor originare din alte țări APE SADC un tratament mai puțin favorabil decât celor importate din UE.

Părțile se angajează să faciliteze comerțul regional prin stimularea cooperării vamale și prin punerea în aplicare a reformelor, în special, prin armonizarea și simplificarea procedurilor și reglementărilor în regiunea SADC, facilitarea tranzitului și combaterea fraudei.

Promovarea comerțului și dezvoltării

Există mai multe măsuri de protecție prevăzute: garanții multilaterale, garanții bilaterale, garanții agricole, precum și o clauză de garanție tranzitorie pentru o listă de produse care provin din Botswana, Lesotho, Namibia și Swaziland (BLNS), pentru a atenua orice impact negativ potențial asupra acestor țări.

Având în vedere că utilizarea subvențiilor agricole la export nu va mai fi permisă la intrarea în vigoare a APE, a fost îndeplinită o altă cerere-cheie ale țărilor APE SADC.

Eliminarea treptată a tarifelor vamale la produsele intermediare și factori de producție cum ar fi îngrășămintele și mașini va da un nou impuls procesului de adăugare de valoare.

În ce privește serviciile, APE conține o clauză de rendez-vous. Negocierile cu un număr limitat de țări SADC cu privire la servicii vor continua. Clauza de rendez-vous oferă posibilitatea de a pune în aplicare dispozițiile privind serviciile într-o etapă ulterioară, așa cum o face, de asemenea, pentru achizițiile publice și pentru drepturile de proprietate intelectuală.

Este inclus și un protocol important între Africa de Sud și UE referitor la indicațiile geografice, lucru care a constituit o cerere-cheie al UE. În total, 105 produse din Africa de Sud (din care 102 referitoare la vinuri) și 251 produse sunt reglementate de protocol. UE va proteja denumirile din Africa de Sud, cum ar fi Rooibos și numeroase nume de vinuri, cum ar fi Stellenbosch și Paarl.

Un capitol detaliat privind cooperarea pentru dezvoltare identifică domeniile legate de comerț, care ar putea beneficia de sprijin financiar din partea UE. Cu toate acestea, spre deosebire de APE ECOWAS, care prevede un pachet financiar considerabil, în această etapă nu există niciun angajament financiar. Totuși, anumite programe specifice din cadrul programelor naționale și regionale indicative pentru ICD și al 11-lea FED sunt programate să fie finanțate în contextul pregătirii și punerii în aplicare a APE.

Marja de manevră a politicilor

În cadrul APE, UE a arătat flexibilitate, permițând statelor APE SADC să păstreze drepturile de export existente și să aplice noi taxe de export, în circumstanțe excepționale, în cazul unor nevoi specifice de venituri, pentru a promova sectoarele aflate la începutul dezvoltării sau pentru protecția mediului. În general, se prevede mai mult spațiu pentru țările BLNS, dar, de asemenea, și unele posibilități limitate pentru Africa de Sud cu privire la un număr limitat de produse (opt), în cazul în care poate justifica necesitățile de dezvoltare industrială, pe o perioadă de maximum 12 ani. Textul permite țărilor SADC să beneficieze de materii prime.

A fost inclusă o clauză națiunii celei mai favorizate, dar preferințele nu vor fi extinse în mod automat la UE. Aceste extinderi trebuie mai întâi să fie analizate și s-ar aplica numai acordurilor încheiate cu marile țări comerciale. Clauza națiunii celei mai favorizate se aplică numai taxelor vamale și impozitelor, iar regulile de origine nu sunt incluse.

Așa cum s-a descris mai înainte, sunt prevăzute multe măsuri de protecție, de asemenea, pentru a proteja sectoarele aflate la începutul dezvoltării. Mai mult decât atât, SADC a avut posibilitatea de a exclude din liberalizare produsele sensibile.

Respectarea valorilor și monitorizarea punerii în aplicare a acordului

Acordul conține o clauză de neexecutare (articolul 110.2), care asigură baza pentru luarea de „măsuri adecvate” în temeiul Acordului de la Cotonou existente, în cazul în care o parte nu își îndeplinește obligațiile referitoare la principiile fundamentale de la articolul 2 din acord. Suspendarea beneficiilor comerciale este o astfel de măsură, chiar dacă este considerată a fi o acțiune de ultimă instanță.

Prima parte a APE este dedicată dezvoltării sustenabile, care subliniază importanța acestor dispoziții. Părțile reconfirmă obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional, inclusiv în temeiul convențiilor OIM, și se angajează să nu deroge de la legislația lor în materie de mediu și de muncă. APE stabilește, de asemenea, o procedură de consultare pentru orice aspect de mediu sau de muncă. Dialogul cu privire la aceste probleme poate să implice autoritățile și părțile interesate relevante. Acordul stabilește o listă cuprinzătoare a domeniilor în care partenerii vor coopera pentru a promova dezvoltarea sustenabilă.

Raportorul consideră că este important să se consolideze dispozițiile de monitorizare din acord. La articolul 4, părțile convin să monitorizeze în mod continuu funcționarea și impactul acestui acord, „în cadrul proceselor lor participative respective”, pentru a se asigura că sunt maximizate „beneficiile pentru populație” pe care le oferă acesta. De asemenea, o dată la cinci ani va avea loc o reexaminare a acordului (articolul 116). Cu toate acestea, instrumentele practice pentru această monitorizare trebuie să fie consolidate. În așteptarea dialogului privind dezvoltarea sustenabilă menționat mai sus și a proceselor participative relevante pentru monitorizare, poate fi simțită absența unei comisii parlamentare mixte și a unei comisii consultativ mixte (care există în cadrul APE Cariforum, dar nu fac parte din textul APE SADC), cu excepția cazului în care pot fi utilizate structurile existente (reuniuni ale Adunării parlamentare regionale comune); comisia parlamentară UE-Africa de Sud etc.). Aceste omisiuni sunt regretabile și vor trebui găsite soluții pragmatice pentru a aborda această deficiență.

Concluzie

Raportorul recomandă aprobarea Acordului de parteneriat economic SADC - UE. Acest APE are potențialul de a aduce schimbări pozitive fundamentale și a contribui la creșterea economică sustenabilă și la aprofundarea comerțului și integrării intra-regionale.

Cu toate acestea, acordul comercial și de parteneriat nu poate fi decât o mică parte a unei strategii mai mari. Statele SADC ar trebui să favorizeze comerțul și dezvoltarea în politicile lor interne și să continue reformele structurale. Cadrul de reglementare care atrage investiții constituie un alt element al ecuației. Aceste țări ar trebui să ia în considerare, de asemenea, folosirea potențialului APE de a depăși comerțul cu mărfuri și să se intereseze în viitor de servicii. UE ar trebui să ofere asistență în ceea ce privește consolidarea capacităților și asistență în domeniul comerțului. PE va trebui să monitorizeze punerea în aplicare și să pună întrebări atunci când este cazul. Trebuie instituite structuri de monitorizare adecvate pentru a maximiza impactul acordului.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (12.7.2016)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte

(10107/2016 – C8-0243/2016 – 2016/0005(NLE))

Raportor pentru aviz: Pedro Silva Pereira

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Acordurile de parteneriat economic (APE), care sunt parteneriate de comerț și dezvoltare între statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și Uniunea Europeană, sunt menite să sprijine comerțul, integrarea regională și integrarea treptată a țărilor ACP în economia mondială, alături de promovarea dezvoltării durabile a acestora.

La 15 iulie 2014, UE a încheiat negocierile APE pentru un acord privind exclusiv bunurile cu șase dintre cei 15 membri ai Comunității de Dezvoltare a Africii Australe (SADC): Botswana, Lesotho, Mozambic, Namibia, Swaziland (BLMNS) și Africa de Sud. Partenerii APE cu SADC constituie un grup divers, de la țările cel mai puțin dezvoltate (LDC), la țările cu venituri medii superioare. UE este cel mai mare partener comercial regional al acestor țări. Pentru BLMNS, APE va garanta un regim de acces omogen: acces fără cote și fără taxe vamale în UE. Pentru Africa de Sud, APE va înlocui prevederile relevante din Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare (ACDC) și va oferi acces suplimentar pe piață. APE permite posibila aderare ulterioară a Angolei, o LDC implicată, de asemenea, în negocieri.

APE cu SADC cuprinde o serie de caracteristici orientate către dezvoltare. Asimetria permite partenerilor APE să-și protejeze sectoarele sensibile în fața concurenților europeni. Țările APE vor păstra o anumită marjă de manevră, prin diferite măsuri de salvgardare, pentru a-și proteja industriile naționale, piețele agricole și pentru a asigura securitatea alimentară. Utilizarea subvențiilor exporturilor agricole a fost eliminată și nu există nicio clauză de „standstill” pentru produsele care nu fac obiectul procesului de liberalizare. În plus, regulile de origine sunt destul de flexibile și taxele la export pot fi aplicate numai în circumstanțe excepționale. Cu toate acestea, în timpul punerii în aplicare, va fi esențial să se urmărească îndeaproape evoluțiile reale și să se reacționeze rapid, în cadrul instituțiilor APE, în cazul în care apar dificultăți.

În plus, dispozițiile privind cooperarea pentru dezvoltare identifică capacitățile și alte domenii legate de comerț care ar putea beneficia de sprijin financiar din partea UE. Va fi nevoie de resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acordului și, pe lângă Fondul european de dezvoltare și de ajutor pentru comerț, țările SADC ar putea avea nevoie de resurse suplimentare pentru a acoperi costurile de ajustare aferente APE, precum scăderea veniturilor. Raportorul consideră că este important să se concretizeze ideea unui fond APE, prevăzut în acord, și că programul pentru angajamentele de liberalizare din statele APE cu SADC ar trebui să fie conform cu cel al ajutorului pentru dezvoltare. În plus, este necesar sprijinul UE pentru reforme fiscale și bună guvernanță fiscală.

Acest APE conține un capitol dedicat comerțului și dezvoltării durabile, care confirmă aderarea părților la standardele recunoscute la nivel internațional și angajamentul acestora de a pune în aplicare legislația în materie de muncă și de mediu. Procedura de consultare pentru chestiuni legate de dezvoltarea durabilă poate implica autoritățile relevante și părțile interesate. Cu toate acestea, raportorul își exprimă îngrijorarea cu privire la caracterul limitat al participării societății civile în procesul de negociere și subliniază faptul că participarea societății civile ar trebui să fie puternic încurajată în faza de punere în aplicare.

Din păcate, APE cu SADC nu conține o clauză privind drepturile omului de sine stătătoare, ci face trimitere la Acordul de la Cotonou (ACP), în cadrul căruia părțile pot adopta „măsuri corespunzătoare” în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului. În acest sens, este important să se asigure că clauzele de legătură în acest APE și în altele nu își pierd efectele odată cu expirarea ACP în 2020.

APE cu SADC a fost conceput astfel încât să fie compatibil cu buna funcționare a Uniunii vamale Sud-Africane (SACU). Raportorul consideră că acest APE poate fi un element esențial pentru continuarea integrării regionale, dar doar în cazul în care sunt întreprinse acțiuni ulterioare necesare, în special în ceea ce privește promovarea capacității tehnice, de exemplu privind regulile de origine și facilitarea comerțului.

În mod evident, cheia pentru obținerea de beneficii maxime de pe urma noilor oportunități de acces pe piață este punerea efectivă în aplicare. Prin urmare, va fi esențial să se asigure că structurile și mecanismele prevăzute sunt puse în aplicare, precum și să se garanteze transparența funcționării acestora. Va fi, de asemenea, important să se promoveze legături aprofundate între întreprinderi, în special pentru sprijinirea sectorului privat în Africa. Raportorul atrage atenția asupra faptului că APE cu SADC trebuie să fie monitorizat în mod eficient și subliniază faptul că crearea de parteneriate cu societatea civilă este o necesitate. În această privință, alocarea de resurse va fi importantă pentru a facilita participarea societății civile la procesul de monitorizare. În special, va fi vitală monitorizarea contribuției APE la comerțul sustenabil și echitabil și, în cele din urmă, la dezvoltarea durabilă și la reducerea sărăciei.

În plus, raportorul invită Consiliul mixt să prezinte rapoarte privind progresele înregistrate, care ar trebui să fie discutate de către Parlamentul European, parlamentele africane și Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE pentru a evalua contribuția acestui parteneriat la dezvoltarea durabilă.

În concluzie, raportorul este de părere că flexibilitatea intrinsecă și garanțiile cuprinse în acord, în special în ceea ce privește comerțul și dezvoltarea durabilă, pot contribui la încheierea unui acord reciproc avantajos, care să acționeze în vederea dezvoltării și, astfel, să garanteze coerența politicilor pentru dezvoltare, cu condiția garantării unei puneri în aplicare și monitorizări eficiente.

******

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să recomande Parlamentului aprobarea proiectului de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Acordul de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte
Referințe	10107/2016 – C8-0243/2016 – COM(2016)0018 – 2016/0005(NLE)
Comisie competentă în fond	INTA
Aviz emis de către Data anunțului în plen	DEVE 7.7.2016
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii	Pedro Silva Pereira 28.4.2016
Examinare în comisie	23.5.2016	20.6.2016
Data adoptării	12.7.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	15 6 2
Membri titulari prezenți la votul final	Louis Aliot, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Heubuch, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleni Theocharous, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská
Membri supleanți prezenți la votul final	Seb Dance, Jordi Sebastià, Adam Szejnfeld, Joachim Zeller
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Maria Arena, Petras Auštrevičius

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu	Acordul de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte
Referințe	10107/2016 – C8-0243/2016 – COM(2016)0018 – 2016/0005(NLE)
Data sesizării	29.6.2016
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	INTA 7.7.2016
Comisii sesizate pentru aviz        Data anunțului în plen	DEVE 7.7.2016	ENVI 7.7.2016
Avize care nu au fost emise        Data deciziei	ENVI 17.2.2016
Raportori        Data numirii	Alexander Graf Lambsdorff 15.2.2016
Examinare în comisie	24.5.2016	15.6.2016
Data adoptării	14.7.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 10 1
Membri titulari prezenți la votul final	William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Iuliu Winkler, Jan Zahradil
Membri supleanți prezenți la votul final	Reimer Böge, Victor Boştinaru, Klaus Buchner, Seán Kelly, Gabriel Mato, Bolesław G. Piecha, Pedro Silva Pereira, Ramon Tremosa i Balcells, Wim van de Camp, Jarosław Wałęsa, Pablo Zalba Bidegain
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Mara Bizzotto, Jozo Radoš, Dariusz Rosati, Paul Rübig, Mylène Troszczynski
Data depunerii	19.7.2016