Procedură : 2016/2063(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0302/2016

Texte depuse :

A8-0302/2016

Dezbateri :

PV 21/11/2016 - 12
CRE 21/11/2016 - 12

Voturi :

PV 22/11/2016 - 5.6

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0433

RAPORT     
PDF 518kWORD 57k
18 octombrie 2016
PE 584.196v02-00 A8-0302/2016

referitor la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2015

(2016/2063(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Ramon Tremosa i Balcells

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2015

(2016/2063(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2015,

–  având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (1) din tratat;

–  având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 15,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0302/2016),

A.  întrucât, referitor la o eventuală retragere a Marii Britanii din UE, Președintele BCE, M. Draghi, a declarat în mod corect că „modul în care perspectivele economice vor fi afectate depinde de calendarul, evoluția și rezultatul final al negocierilor viitoare. Până în prezent, economia din zona euro a rămas stabilă, dar acest factor de incertitudine determină asumarea unui scenariu afectat de riscuri”; și că „indiferent de relația viitoare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, este vital ca integritatea pieței unice să fie respectată. Orice rezultat ar trebui să garanteze că toți participanții sunt supuși acelorași reguli”;

B.  întrucât, potrivit celor mai recente previziuni de primăvară ale Comisiei, se preconizează că creșterea reală a zonei euro va fi modestă și inegală din punct de vedere geografic – 1,6 % în 2016 și 1,8 %, în 2017, după 1,7 % în 2015;

C.  întrucât, potrivit acelorași previziuni, se preconizează ca șomajul în zona euro să înregistreze o scădere, de la 10,9 % la sfârșitul lui 2015 la 9,9 % la sfârșitul lui 2017; întrucât diferențele dintre ratele șomajului din statele membre au continuat să crească în 2015, cu cifre variind de la 4,6 % în Germania la 24,9 % în Grecia;

D.  întrucât, potrivit încă o dată acelorași previziuni, deficitul public în zona euro va scădea treptat de la 2,1 % în 2015 la 1,9 % în 2016 și la 1,6 % în 2017, și se așteaptă ca ponderea datoriei în PIB să scadă de asemenea, pentru prima dată de la începutul crizei, deși patru țări din zona euro sunt încă implicate în procedura aplicabilă deficitelor excesive: Franța, Spania, Grecia și Portugalia; întrucât Cipru, Irlanda și Slovenia au pus în aplicare programe de reformă macroeconomică care le-au permis să își reducă deficitele sub pragul de 3 % din PIB;

E.  întrucât, potrivit acelorași previziuni, se preconizează că zona euro va prezenta un excedent extern, de 3 % din PIB, atât în 2016, cât și în 2017; întrucât un Brexit „dur” poate avea un impact advers asupra balanței comerciale a UE și a Regatului Unit, având în vedere că Regatul Unit este unul dintre principalii parteneri comerciali ai zonei euro;

F.  întrucât articolul 127 alineatul (5) din TFUE prevede ca Sistemul European al Băncilor Centrale să mențină stabilitatea financiară;

G.  întrucât articolul 127 alineatul (2) din TFUE prevede ca Sistemul European al Băncilor Centrale „să promoveze buna funcționare a sistemelor de plăți”;

H.  întrucât, potrivit proiecțiilor BCE din septembrie 2016, rata medie a inflației în zona euro, după ce s-a situat la zero în 2015, va rămâne aproape de acest nivel în 2016 (0,2 %), ajungând la 1,2 % în 2017 și la 1,6 % în 2018; întrucât ratele scăzute ale inflației observate în ultimii ani pot fi atribuite, printre altele, în special prețurilor scăzute la energie;

I.  întrucât țintirea inflației este din ce în ce mai greu de realizat, din cauza consolidării tendințelor demografice, a prețurilor în continuare scăzute la energie și a impactului deplin al globalizării comerciale și financiare asupra societății europene, marcată de un nivel ridicat al șomajului; întrucât aceste presiuni deflaționiste impun un nivel scăzut al investițiilor și afectează cererea agregată;

J.  întrucât, în martie 2015, BCE a lansat un program extins de achiziționare de active în valoare de 1 100 de miliarde EUR, prevăzut inițial să dureze până în septembrie 2016;

K.  întrucât acest program a fost actualizat între timp, achiziționările de active urmând să dureze până în martie 2017, pentru valori apropiate de 1 700 de miliarde de euro, iar lista activelor eligibile a fost extinsă pentru a include obligațiunile corporative nefinanciare și obligațiunile de stat regionale și locale; întrucât au apărut preocupări că bilanțul BCE conține niveluri crescute de risc;

L.  întrucât BCE a achiziționat titluri de valoare garantate cu active în valoare de 19 094 de milioane de euro, de la începutul programului său de achiziționare;

M.  întrucât BCE și-a relaxat și mai mult politica monetară prin scăderea ratelor de intervenție-cheie la niveluri fără precedent, operațiunile principale de refinanțare și facilitatea de depozit scăzând la 0 % și, respectiv, -0,40 % în martie 2016; întrucât BCE le oferă băncilor stimulente pentru a acorda împrumuturi și, având în vedere acest obiectiv, desfășoară o serie suplimentară de operațiuni țintite de refinanțare pe termen lung (TLTRO-II);

N.  întrucât, potrivit BCE, instituirea mecanismului unic de supraveghere (MUS) vizează aplicarea consecventă și respectarea supravegherii microprudențiale în zona euro pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru operațiunile bancare și pentru a impune o metodologie de evaluare comună (SREP);

O.  întrucât președintele BCE a continuat să sublinieze urgența reformelor structurale atât de necesare în zona euro;

P.  întrucât BCE sprijină cadrul pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, precum și cerințele reduse de capital aferente care vor revitaliza atât piețele de securitizare, cât și finanțarea economiei sectorului real;

Q.  întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene interzic finanțarea monetară a guvernelor;

1.  subliniază că zona euro continuă să fie afectată de un nivel ridicat al șomajului, de o rată foarte scăzută a inflației și de importante dezechilibre macroeconomice, precum dezechilibre de cont curent, și că, în plus, zona euro se confruntă cu un nivel foarte scăzut de creștere a productivității, ceea ce reprezintă rezultatul lipsei investițiilor - 10 puncte procentuale sub nivelul anterior crizei - și al nepunerii în aplicare a reformelor structurale și al unei cereri interne deficitare; ia act de faptul că nivelul ridicat al datoriei publice și în special numărul foarte mare de credite neperformante, precum și un sector bancar încă subcapitalizat din anumite state membre contribuie încă la fragmentarea pieței financiare din zona euro, reducând astfel marja de manevră pentru a sprijini economiile cele mai fragile; subliniază că politicile fiscale solide și reformele structurale echilibrate din punct de vedere social, orientate către îmbunătățirea productivității, reprezintă singura metodă prin care se pot aduce îmbunătățiri economice sustenabile în aceste state membre;

2.  subliniază caracterul federal al Băncii Centrale Europene, care exclude drepturile de veto naționale, fapt ce a permis luarea unor măsuri ferme împotriva crizei;

3.  recunoaște că, având în vedere acest mediu foarte complex și riscurile unei perioade prelungite de rate scăzute ale inflației, măsurile extraordinare adoptate de BCE pentru a readuce rata inflației la 2 % pe termen mediu sunt conforme cu termenii mandatului său, în conformitate cu articolul 127 din TFUE, așadar nu au un caracter ilegal(1); ia act de faptul că, de la lansarea în martie 2015 a programului de achiziționare de active, precum și grație programelor de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) orientate către economia reală, situația financiară a cunoscut o oarecare ameliorare, care a promovat o redresare a activității de creditare a companiilor și a populației din zona euro; contată că aceste măsuri au contribuit și la reducerea spread-ului în cazul anumitor obligațiuni guvernamentale emise de țări din zona euro; constată că îmbunătățirile nu s-au reflectat uniform în statele membre și că cererea de credite rămâne slabă în anumite state membre;

4.  subliniază faptul că BCE a început în iunie 2016 o nouă serie de patru operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO II); indică faptul că structura de stimulare a programului s-a modificat în comparație cu TLTRO inițiale, deoarece mai multe bănci vor fi în măsură să împrumute la rate negative, chiar dacă nu își măresc volumul împrumuturilor nete pentru economia reală;

5.  este preocupat de faptul că, oferind lichidități la rate negative, dar eliminând în același timp cerințele ca băncile să returneze fondurile dacă nu ating nivelul de referință în materie de creditare, BCE slăbește legătura dintre furnizarea de lichidități ale băncii centrale și împrumuturile către economia reală, care reprezintă esența conceptului TLTRO;

6.  salută angajamentul categoric din august 2012 al Băncii Centrale Europene de a „face tot ce este necesar” pentru a apăra moneda euro, angajament care a avut un rol esențial în asigurarea stabilității financiare a zonei euro;

7.  consideră că programul de achiziționare de active ar avea un impact mai ridicat asupra economiei europene în cazul în care ar fi însoțit de reforme efective și echilibrate din punct de vedere social, menite să îmbunătățească competitivitatea economiei europene și dacă ar fi achiziționat un procent mai important de obligațiuni ale BEI, în special în ceea ce privește proiectele cu valoare adăugată europeană dovedită din punct de vedere social și economic, și, printre altele de credite securitizate acordate IMM; solicită BCE să elaboreze un studiu prin care să analizeze care ar fi impactul programelor de achiziționare de active în cazul în care BCE ar putea cumpăra pe piețele secundare instrumente de datorie publică a statelor membre direct legate de investițiile și cheltuielile în domeniul cercetării; se declară preocupat de faptul că achizițiile simple de emisiuni de obligațiuni emise de către societăți nebancare în cadrul programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP), care ar putea fi justificate în condițiile actuale, poate avea efecte de denaturare a pieței;

8.  este de acord cu președintele BCE, Mario Draghi, că politica monetară unică nu poate stimula cererea agregată, dacă nu este completată de politici fiscale solide și de programe ambițioase de reformă structurală, echilibrate din punct de vedere social, la nivelul statelor membre; reamintește că, în conformitate cu mandatul său stabilit în legislația primară din tratatele UE, obiectivul principal al BCE este menținerea stabilității prețurilor, pentru a garanta astfel un mediu stabil ce încurajează investițiile; consideră că simpla politica monetară nu este instrumentul adecvat pentru a rezolva problemele structurale ale economiei europene; subliniază că redresarea economică preconizată nu înlocuiește reformele structurale esențiale; atrage atenția asupra unor studii și dezbateri recente, privind o eventuală cădere a ratelor dobânzilor neutre, constatată peste tot în lume în ultimele decenii; subliniază faptul că o astfel de situație este de natură să conducă la o politică monetară mai limitată și mai puțin eficace, deoarece se expune mai des riscului de a atinge limita minimă, respectiv zero;

9.  este de acord cu faptul că o piață de capital funcțională, diversificată și integrată ar sprijini canalele de transmitere a politicii monetare unice; solicită, în acest context, o finalizare treptată a uniunii bancare și respectarea deplină a legislației aferente de către statele membre, precum și construirea unei uniuni a piețelor de capital, deoarece aceasta ar reprezenta un pas decisiv pentru a îmbunătăți eficacitatea politicii monetare unice și pentru a atenua riscurile care decurg dintr-un șoc în sectorul financiar; consideră că este esențial să se rezolve problema creditelor neperformante pentru sectoarele bancare naționale cele mai afectate, cu scopul de a restabili o transmitere armonioasă a politicii monetare pentru întreaga zonă euro;

10.  subliniază faptul că reformele structurale și echilibrate din punct de vedere social în economie și piața forței de muncă ar trebui, de asemenea, să ia pe deplin în considerare deficitul demografic din Europa, pentru a contracara presiunile deflaționiste și pentru a crea stimulente pentru o structură demografică mai echilibrată, care ar facilita menținerea unei rate a inflației de aproximativ 2 %; subliniază riscul unor așteptări negative privind investițiile în situația în care tendințele demografice sunt nefavorabile;

11.  constată, cu toate acestea, că deși impactul, riscurile și efectele de propagare ale măsurilor neconvenționale sunt semnificative, mai ales în ceea ce privește condițiile de finanțare pentru băncile din zona periferică, inflația nu este susceptibilă de a se apropia de obiectivul pe termen mediu de 2 % până în 2017; constată că redresarea actuală a împrumuturilor bancare și de piață este inegal distribuită între statele membre și nu a produs în întregime, până în prezent, efectul preconizat, asupra deficitului de investiții existent în zona euro; subliniază că lipsa unor investiții este cauzată nu doar de o lipsă a accesului la finanțare, ci și de o cerere scăzută de creditare și că este necesar să se promoveze reforme structurale care facilitează în mod direct investițiile și locurile de muncă; atrage atenția asupra scăderii disponibilității activelor internaționale, adică a acelor active de înaltă calitate care sunt acceptate pe plan internațional de investitorii instituționali;

12.  subliniază că, în timp ce efectele asupra economiei reale au fost foarte limitate, băncile au putut accesa de fapt gratuit sau la costuri foarte mici fonduri care au subvenționat direct bilanțurile lor; regretă faptul că dimensiunea acestei subvenții, în pofida faptului că are un efect monetar secundar clar, nu este monitorizată și publicată și că nu este supusă condiționalității stricte în ceea ce privește modul în care este investită sau dacă este investită; insistă asupra faptului că orice măsură extraordinară de acest tip ar trebui însoțită de măsuri de atenuare a denaturării piețelor și economiei;

13.  regretă că, deși acestea se reduc progresiv, există în continuare discrepanțe între ratele de finanțare acordate IMM și cele acordate societăților mai mari, între ratele dobânzilor aplicare împrumuturilor mici și cele aplicate împrumuturilor mari, precum și între condițiile de credit propuse IMM aflate în diferite țări din zona euro, însă recunoaște limitele politicii monetare în acest sens; subliniază faptul că nevoia constantă de ajustări ale bilanțului afectează, printre altele, disponibilitatea creditelor pentru IMM în unele state membre ; subliniază, în plus, riscul unor denaturări suplimentare ale concurenței ca urmare a achiziționării de către BCE a unor obligațiuni corporative pe piața de capital, în cadrul cărora criteriile subiacente de eligibilitate nu ar trebui să creeze și alte denaturări, mai ales în contextul cadrului de risc, și de la care IMM nu ar trebui excluse;

14.  subliniază faptul că o perioadă prelungită de stagnare a curbei randamentului ar putea afecta profitabilitatea băncilor, mai ales dacă acestea nu își ajustează modelele de afaceri și ar putea crea riscuri potențiale, mai ales pentru economiile particulare și pentru fondurile de pensii și de asigurări; avertizează cu privire la faptul că o scădere a rentabilității băncilor ar putea reduce dorința de a dezvolta activitatea de creditare; subliniază în special efectele negative ale unei astfel de politici de rate ale dobânzii politica asupra băncilor locale și regionale și asupra băncilor de economii ce dispun de finanțare redusă de pe piețele financiare, subliniind totodată și riscurile din sectorul asigurărilor și al pensiilor; solicită, prin urmare, monitorizarea specifică și continuă a instrumentului ratei dobânzii negative, punerea sa în aplicare și efectele acesteia; subliniază că se impune o gestionare atentă, prudentă și oportună a încetării acestei politici de rate extrem de scăzute (negative) ale dobânzii;

15.  înțelege motivul pentru care a fost introdusă o politică de rate negative, însă își exprimă în continuare îngrijorarea în ceea ce privește potențialele consecințe negative ale unei rate negative a dobânzii pentru deponenții individuali și pentru echilibrul financiar al sistemelor de pensii, precum și în ceea ce privește dezvoltarea unor bule ale activelor; este îngrijorat din cauza faptului că, în unele state membre, ratele dobânzii la economiile pe termen lung sunt sub nivelul ratelor inflației; consideră că, din cauza evoluției demografice și a preferințelor culturale pentru economii, aceste efecte negative asupra veniturilor pot duce la creșterea ratei economiilor gospodăriilor, ceea ce ar putea fi în detrimentul cererii interne din zona euro; avertizează că, din cauza rigidității descendente a ratelor de depozit, beneficiile forțării ratelor la depozitele BCE și mai mult înspre zona negativă ar fi limitate;

16.  rămâne preocupat de nivelurile încă semnificative de active netranzacționabile și titluri garantate cu active avansate drept garanții Eurosistemului în cadrul operațiunilor sale de refinanțare; solicită din nou BCE să furnizeze informații cu privire la băncile centrale care au acceptat astfel de titluri, precum și să dezvăluie metodele de evaluare privind aceste active; subliniază că o astfel de dezvăluire ar fi benefică pentru controlul parlamentar al sarcinilor de supraveghere conferite BCE;

17.  solicită BCE să studieze modul în care mecanismul politicii monetare diferă în statele membre cu sectoare bancare centralizate și concentrate față de cele cu o rețea mai diversificată de bănci locale și regionale, precum și între acele țări ce se bazează mai mult pe bănci sau pe piețele de capital pentru finanțarea economiei;

18.  solicită BCE să analizeze cu atenție riscurile unei viitoare reapariții a unor bule imobiliare cauzate de politica sa de rate extrem de scăzute (negative) ale dobânzii, în special având în vedere volumele de creditare crescute și prețurile disproporționat de ridicate din sectorul imobiliar, în special în unele orașe mari, și consideră că BCE, împreună cu Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) ar trebui să înainteze propuneri de recomandări macroprudențiale specifice în acest sens;

19.  solicită Comisiei să prezinte propuneri de îmbunătățire a supravegherii macroprudențiale și instrumentele de politică disponibile pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar paralel, având în vedere avertismentul BCE că, dată fiind extinderea constantă din ultimul deceniu până la nivelul de 22 000 de miliarde de euro a activelor din intermedierea de credite nebancare, sunt necesare inițiative suplimentare pentru a monitoriza și a evalua vulnerabilitățile din sectorul bancar paralel care continuă să crească;

20.  sprijină evaluarea BCE conform căreia din actualul pachet CRR/CRD IV lipsesc anumite măsuri care ar putea, la rândul lor, să abordeze în mod eficient anumite tipuri de risc sistemic - cum ar fi (i) diverse măsuri la nivelul activelor, inclusiv aplicarea de limite în ceea ce privește raporturile împrumut/garanții, împrumut/venituri sau datorii/venituri, și (ii) introducerea de diferite limite aferente expunerilor care nu se încadrează în definiția actuală a expunerilor mari; îndeamnă Comisia să examineze necesitatea unor propuneri legislative în acest sens; constată că unele dintre aceste măsuri ar putea fi deja integrate în contextul actualei activități legislative pe marginea propunerii privind EDIS;

21.  subliniază că, după cum indică rolul BCE în ceea ce privește furnizarea de lichidități către Grecia în luna iunie 2015 și după cum reiese din divulgarea discuțiilor Consiliului Guvernatorilor BCE privind solvabilitatea băncilor cipriote, noțiunea de „insolvabilitate” care stă la baza furnizării de lichidități de către banca centrală către instituțiile din zona euro nu dispune de un nivel suficient de claritate și de securitate juridică, deoarece BCE a recurs în anii anteriori fie la un concept static de solvabilitate (bazat pe respectarea de către o bancă a cerințelor minime de capital, la un moment dat), fie la un concept dinamic de solvabilitate, construit pe scenarii bazate pe teste de stres orientate spre viitor, pentru a justifica continuarea sau limitarea asistenței pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență; subliniază că această lipsă de claritate trebuie abordată pentru a garanta securitatea juridică și pentru a promova stabilitatea financiară;

22.  ia act de recunoașterea de către prezidiul BCE a existenței unor efecte distributive ale politicilor BCE cu impact asupra inegalităților și ia act de evaluarea BCE conform căreia reducerea costurilor de credit pentru cetățeni și IMM, dublată de stimularea ocupării forței de muncă în zona euro, ar putea compensa parțial aceste efecte distributive;

23.  ia act de faptul că programul de achiziționare de active al BCE a redus randamentul obligațiunilor în majoritatea statelor membre la niveluri fără precedent; avertizează asupra riscului de evaluări supraestimate pe piețele de obligațiuni, care ar fi dificil de soluționat dacă ratele dobânzii încep să crească din nou în absența unei redresări economice suficient de robuste, în special pentru țările care sunt supuse procedurii aplicabile deficitelor excesive sau cu niveluri ridicate ale datoriei; subliniază că o inversare bruscă a ratelor dobânzilor de la nivelurile reduse în prezent de-a lungul curbei randamentelor implică riscuri importante de piață pentru instituțiile financiare cu o proporție considerabilă de instrumente financiare de raportare la piață;

24.  subliniază premisele definite de Curtea de Justiție care trebuie să fie respectate atunci când se achiziționează pe piața secundară obligațiuni ale statelor membre din zona euro prin Sistemul European al Băncilor Centrale („SEBC”):

– achizițiile nu sunt anunțate,

– volumul achizițiilor este limitat încă de la început,

– există o perioadă minimă definită încă de la început între emisiunea de obligațiuni de stat și achiziționarea lor de către SEBC, fapt care previne denaturarea condițiilor de emitere,

– SEBC achiziționează doar obligațiuni ale statelor membre cu acces pe piața de obligațiuni, care permite finanțarea unor astfel de obligațiuni,

– obligațiunile achiziționate sunt păstrate până la scadență doar în cazuri excepționale, iar achizițiile sunt restricționate sau încetează, în timp ce obligațiunile cumpărate sunt remise pe piață dacă continuarea intervenției ar deveni inutilă;

25.  ia act de faptul că unele state membre utilizează ratele extrem de scăzute (negative) ale dobânzii ca pretext pentru a amâna introducerea reformelor structurale ce se impun și consolidarea necesară a deficitelor publice primare, în special la nivelul administrației centrale și subliniază, în acest sens, angajamentele stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere; recunoaște că unul dintre motivele ce conduc la excedente bugetare în anumite state membre este aplicarea de rate negative ale dobânzii la datoria lor publică; subliniază că politicile economice naționale ar trebui coordonate, mai ales în cadrul zonei euro; subliniază faptul că procesul inevitabil de ieșire din politica monetară neconvențională va fi o problemă foarte complexă și că acest proces va trebui să fie planificat cu atenție pentru a se evita șocurile negative pe piețele de capital;

26.  salută publicarea procesului-verbal al reuniunii Consiliului, precum și decizia de a divulga acordurile privind profitul din activele financiare nete (ANFA) dintre BCE și băncile centrale naționale; încurajează BCE să-și continue eforturile în materie de transparență; reamintește BCE că politica de recrutare a forței de muncă trebuie să respecte bunele practici ;

27.  reamintește că independența BCE în conducerea politicii sale monetare, așa cum este consacrată la articolul 30 din TFUE, este esențială pentru atingerea obiectivului de a menține stabilitatea prețurilor; solicită tuturor guvernelor să evite declarațiile care pun sub semnul întrebării rolul jucat de această instituție în cadrul mandatului său;

28.  invită BCE să acorde o atenție specială principiului proporționalității cu privire la sarcinile de supraveghere bancară ce îi sunt conferite;

29.  subliniază distribuirea responsabilităților între BCE și Autoritatea Bancară Europeană; subliniază că BCE nu ar trebui să devină organismul care stabilește de fapt standardele pentru băncile care nu sunt membre ale MUS;

30.  constată că, la 18 mai 2016, Consiliul guvernatorilor al BCE a adoptat Regulamentul privind colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (AnaCredit); invită BCE și băncile centrale naționale să acorde o marjă de manevră cât mai mare cu privire la punerea în aplicare a AnaCredit;

31.  solicită BCE să nu demareze nicio altă etapă în ceea ce privește regulamentul AnaCredit până la efectuarea unei consultări publice, în care Parlamentul European să fie implicat pe deplin, precum și să acorde o atenție specială principiului proporționalității;

32.  constată cu îngrijorare că dezechilibrele TARGET2 sunt din nou în creștere în zona euro, în ciuda unei reduceri a dezechilibrelor comerciale care indică ieșiri continue de capital de la periferia zonei euro;

33.  reamintește că dialogul monetar este important pentru a se asigura transparența politicii monetare față de Parlament și de publicul larg;

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Băncii Centrale Europene.

(1)

După cum a subliniat recent Curtea Europeană de Justiție și după cum reiese din hotărârea Curții Constituționale Federale germane, din 21 iunie 2016.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

7

12

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Anneliese Dodds, Jonás Fernández, Ashley Fox, Sven Giegold, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Barbara Kappel, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Joachim Starbatty, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Michael Theurer, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Beatrix von Storch, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Alain Cadec, Sophia in ‘t Veld, Thomas Mann, Emmanuel Maurel, Siôn Simon, Tibor Szanyi, Romana Tomc

Ultima actualizare: 11 noiembrie 2016Notă juridică