Procedură : 2016/2243(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0176/2017

Texte depuse :

A8-0176/2017

Dezbateri :

PV 16/05/2017 - 16
CRE 16/05/2017 - 16

Voturi :

PV 17/05/2017 - 10.3

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0211

RAPORT     
PDF 727kWORD 87k
28 aprilie 2017
PE 597.523v02-00 A8-0176/2017

referitor la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar

(2016/2243(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportoare: Cora van Nieuwenhuizen

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar

(2016/2243(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 14 septembrie 2016, intitulat „Uniunea piețelor de capital - Accelerarea reformelor” (COM(2016)0601),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 mai 2016, intitulat „Crowdfunding in the EU Capital Markets Union” (Finanțarea participativă în Uniunea piețelor de capital din UE) (SWD(2016)0154),

–  având în vedere documentul de consultare publică al Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulat „Construirea unei economii europene a datelor” (COM(2017)0009),

–  având în vedere raportul autorităților europene de supraveghere din 16 decembrie 2016 referitor la automatizare în consilierea financiară,

–  având în vedere documentul de dezbatere al autorităților europene de supraveghere din 19 decembrie 2016 privind utilizarea de volume mari de date de către instituțiile financiare (JC 2016 86),

–  având în vedere avizul Autorității Bancare Europene din 26 februarie 2015 privind finanțarea participativă bazată pe creditare (ABE/Op/2015/03),

–  având în vedere documentul de dezbatere al Autorității Bancare Europene din 4 mai 2016 privind utilizarea inovativă a datelor privind consumatorii de către instituțiile financiare (ABE/DP/2016/01),

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 18 decembrie 2014 privind finanțarea participativă bazată pe investiții (ESMA/2014/1378),

–  având în vedere raportul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 7 ianuarie 2017 privind tehnologia registrelor distribuite aplicată piețelor de valori mobiliare,

–  având în vedere raportul Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere din 7 septembrie 2016 referitor la riscurile și vulnerabilitățile sistemului financiar al UE,

–  având în vedere tabloul de riscuri bazat pe date din trimestrul al treilea 2016, elaborat de Autoritatea Bancară Europeană,

–  având în vedere tabloul de riscuri din martie 2016 elaborat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA),

–  având în vedere cel de-al cincilea raport al EIOPA din 16 decembrie 2016 privind tendințele consumatorilor (EIOPA-BoS-16-239),

–  având în vedere tabloul de riscuri din trimestrul al patrulea 2016, elaborat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe,

–  având în vedere Studiul ocazional al Băncii Centrale Europene nr. 172 din aprilie 2016, intitulat „Distributed ledger technologies in securities post-trading: Revolution or evolution?” (Tehnologiile registrelor distribuite în post-tranzacționarea valorilor mobiliare: revoluție sau evoluție?),

–  având în vedere documentul Comitetului pentru plăți și infrastructuri de piață din februarie 2017, intitulat „Tehnologia registrelor distribuite în plăți, compensări și decontări: un cadru analitic”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0176/2017),

A.  întrucât prin tehnologie financiară („FinTech”) ar trebui să se înțeleagă servicii furnizate sau care sunt posibile prin intermediul noilor tehnologii, care afectează întregul sector financiar în toate componentele sale, de la sectorul bancar la cel al asigurărilor, al fondurilor de pensii, al consilierii în materie de investiții, al serviciilor de plată și al infrastructurilor de piață;

B.  întrucât serviciile financiare s-au bazat întotdeauna pe tehnologie și au evoluat în pas cu inovarea tehnologică;

C.  întrucât orice participant la piață poate recurge la FinTech, indiferent de tipul de persoană juridică; întrucât lanțul valoric din sectorul serviciilor financiare integrează din ce în ce mai mult actori alternativi, cum ar fi întreprinderile nou-înființate sau întreprinderile importante din domeniul tehnologiei; întrucât, prin urmare, acest termen include o gamă largă de întreprinderi și servicii, care diferă foarte mult între ele, ridică provocări diferite, iar lor li se aplică reglementări diferite;

D.  întrucât o gamă largă de evoluții FinTech sunt sprijinite de noile tehnologii, cum ar fi aplicațiile pentru tehnologia registrelor distribuite (DLT), mijloacele de plată inovatoare, consilierea robotizată, volumele mari de date, utilizarea tehnologiei de tip cloud computing, soluții inovatoare de integrare și identificare a clienților, platformele de finanțare participativă și multe altele;

E.  întrucât investițiile în aplicațiile FinTech reprezintă miliarde de euro și continuă să crească în fiecare an;

F.  întrucât aplicațiile tehnologice evoluează în ritmuri diferite, iar amploarea și impactul dezvoltării lor rămân incerte, însă ele au potențialul de a transforma sectorul financiar în mod substanțial; întrucât unele aplicații FinTech ar putea, într-o zi, să capete o importanță sistemică;

G.  întrucât evoluțiile FinTech ar trebui să contribuie la dezvoltarea și competitivitatea sistemului financiar european și ale economiei europene, inclusiv la bunăstarea cetățenilor europeni, consolidând totodată stabilitatea financiară și asigurând un nivel maxim de protecție a consumatorilor;

H.  întrucât FinTech poate aduce beneficii importante pentru consumatori și întreprinderi, cum ar fi servicii financiare mai rapide, mai ieftine, mai personalizate, mai cuprinzătoare, mai rezistente, mai transparente și mai bune și poate deschide numeroase oportunități de afaceri pentru antreprenorii europeni; întrucât, în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul, experiența consumatorului este forța motrice pentru actorii de pe piață; întrucât progresul și inovarea în sectorul financiar nu ar trebui să excludă numerarul ca mijloc de plată;

I.  întrucât dezvoltarea de noi servicii financiare și digitalizarea serviciilor existente vor modifica dinamica pieței pentru sectorul serviciilor financiare, prin introducerea unor noi forme de concurență, inovare și parteneriate și prin externalizarea de către actori și între aceștia;

J.  întrucât promovarea concurenței loiale, neutralizarea rentelor economice, în cazul în care acestea există, precum și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru serviciile financiare în UE constituie condiții prealabile pentru stimularea FinTech în Europa și pentru realizarea cooperării între toți actorii implicați;

K.  întrucât cercetarea economică a arătat că eficiența costurilor sistemului financiar ar putea conduce la scăderea prețurilor de consum pentru produsele și serviciile financiare cu amănuntul; întrucât FinTech poate contribui la această scădere de prețuri;

L.  întrucât soluțiile FinTech pot îmbunătăți accesul la capital, mai ales pentru IMM-uri, prin servicii financiare transfrontaliere, creditare alternativă și canale de investiții, cum ar fi finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană, consolidând astfel uniunea piețelor de capital;

M.  întrucât evoluțiile FinTech pot facilita, de asemenea, fluxurile financiare transfrontaliere și integrarea piețelor de capital în Europa și, prin urmare, pot încuraja activitățile comerciale transfrontaliere, permițând astfel realizarea uniunii piețelor de capital;

N.  întrucât evoluțiile FinTech, în special în ceea ce privește soluțiile de plată interne și transfrontaliere, pot sprijini, de asemenea, dezvoltarea în continuare a unei piețe unice a bunurilor și serviciilor și pot favoriza realizarea obiectivelor G20 și G8 „5x5” de reducere a costurilor remiterilor de bani;

O.  întrucât FinTech poate constitui un instrument eficient pentru incluziunea financiară, deoarece poate da acces la servicii financiare personalizate pentru persoane care în trecut nu au avut acces la acestea, creșterea devenind astfel mai favorabilă incluziunii; întrucât găsirea unor soluții la problemele reprezentate de educația financiară și competențele digitale în rândul cetățenilor europeni este necesară pentru ca FinTech să genereze incluziune financiară reală;

P.  întrucât legislația, reglementarea și supravegherea trebuie să se adapteze la inovare și să aducă un echilibru corect între stimulentele pentru protecția inovatoare a consumatorilor și a investitorilor și stabilitatea financiară; întrucât în domeniul FinTech trebuie să existe o atitudine mai echilibrată între „reglementarea instituției” și „reglementarea activității”; întrucât interacțiunea complexă dintre FinTech și actualul cadru de reglementare poate avea ca rezultat neconcordanțe, întreprinderile și furnizorii de servicii fiind reglementați în mod diferit, chiar dacă desfășoară activități în esență identice, iar unele activități nefiind reflectate în mod adecvat în definiție și/sau în domeniul activităților în reglementarea actuală; întrucât actualul cadru al UE pentru protecția investitorilor și a consumatorilor de servicii financiare nu abordează în mod corespunzător toate inovațiile din domeniul FinTech;

Q.  întrucât autoritățile europene de supraveghere (AES) au început să identifice potențialele riscuri și beneficii ale respectivelor tehnologii financiare inovatoare; întrucât autoritățile naționale competente monitorizează aceste evoluții tehnologice și au abordări diferite; întrucât, până în prezent, dezvoltarea unui ecosistem FinTech în Europa a fost împiedicată de reglementări divergente la nivelul statelor membre, precum și de o lipsă de colaborare pe piețe; întrucât o acțiune decisivă din partea UE în vederea promovării unei abordări comune asupra FinTech este importantă pentru dezvoltarea unui ecosistem FinTech solid în Europa;

R.  întrucât FinTech poate contribui la reducerea riscului în sistemul financiar prin descentralizarea și deconcentrarea riscurilor, la compensarea și decontarea în timp mai scurt a plăților în numerar și a operațiunilor cu titluri de valoare, precum și la o mai bună gestionare a garanțiilor și la optimizarea capitalului;

S.  întrucât se poate aștepta ca FinTech să aibă unele dintre cele mai semnificative efecte asupra lanțului valoric post-tranzacționare, care include servicii cum ar fi compensarea, decontarea, depozitarea activelor și raportarea conform reglementărilor, în care tehnologii precum tehnologia registrelor distribuite ar putea avea potențialul de a remodela întregul sector; întrucât, în cadrul acestui lanț valoric, anumiți intermediari, cum ar fi depozitarii, contrapărțile centrale și depozitarii centrali de titluri de valoare, ar putea deveni redundanți pe termen lung, în timp ce alte funcții vor trebui să fie în continuare realizate de către entități independente și reglementate;

T.  întrucât RegTech poate aduce beneficii considerabile pentru instituțiile financiare și pentru autoritățile de supraveghere, permițând utilizarea noilor tehnologii în scopul îndeplinirii mai transparente, mai eficiente și în timp real a cerințelor de conformitate și de reglementare;

U.  întrucât InsurTech se referă la servicii de asigurare furnizate prin intermediul noilor tehnologii, de exemplu prin consiliere automatizată, evaluarea riscurilor și volumele mari de date, dar și la asigurarea împotriva unor noi riscuri precum atacurile cibernetice;

V.  întrucât este de urgență necesar un acces mai bun la finanțare pentru întreprinderile care lucrează cu produse și servicii FinTech și pentru partenerii de afaceri inovatori care le pun la dispoziție materialele necesare pentru furnizarea acestor produse și servicii, pentru a stimula inovarea financiară în Europa, mai ales pentru ca întreprinderile nou-înființate să se poată extinde; întrucât, în acest context, disponibilitatea capitalului de risc ca sursă de finanțare și prezența unui sector tehnologic puternic sunt factori esențiali pentru încurajarea unui ecosistem FinTech dinamic în Europa;

W.  întrucât atacurile cibernetice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru întreaga infrastructură digitală, așadar și pentru infrastructura financiară; întrucât în sectorul financiar se înregistrează un risc de trei ori mai mare de a suferi atacuri decât în orice alt sector; întrucât siguranța, fiabilitatea și continuitatea serviciilor sunt condiții preliminare esențiale pentru garantarea încrederii publice în acest sector; întrucât consumatorii cu amănuntul sunt, de asemenea, extrem de vulnerabili la atacuri similare sau la furtul de identitate;

X.  întrucât dispozitivele conectate sunt o parte integrantă a serviciilor FinTech; întrucât internetul obiectelor este în mod deosebit vulnerabil la atacuri cibernetice și, prin urmare, reprezintă o provocare deosebită pentru securitatea cibernetică; întrucât un sistem conectat are siguranța celei mai slabe verigi din componența sa;

Y.  întrucât, pe măsură ce FinTech evoluează, consumatorii și investitorii trebuie să poată să continue să se bazeze pe standarde înalte de protecție a consumatorilor și a investitorilor și de protecție a datelor și a vieții private și pe responsabilitatea juridică a furnizorilor de servicii financiare;

Z.  întrucât, în scopul de a facilita FinTech, este important să se creeze un cadru de reglementare coerent și favorabil și un mediu concurențial care să permită FinTech să se dezvolte și să folosească diverse instrumente inovatoare pentru criptarea sigură și identificarea și autentificarea online cu o interfață simplă;

AA.  întrucât automatizarea în sectorul financiar, ca și în alte sectoare, poate perturba modelele existente de ocupare a forței de muncă; întrucât îmbunătățirea și dezvoltarea formării și actualizării competențelor vor trebui să se afle în centrul oricărei strategii europene privind FinTech;

BB.  întrucât, din cauza efectelor de rețea, structura pieței în multe domenii ale economiei digitale este îndreptată către un număr redus de participanți pe piață, ceea ce reprezintă o provocare în domeniul dreptului concurenței și al legislației antitrust,

Definirea unui cadru european pentru FinTech

1.  salută noile evoluții în domeniul FinTech și invită Comisia ca, în cadrul strategiilor sale privind uniunea piețelor de capital și piața unică digitală, să elaboreze un plan de acțiune cuprinzător pentru FinTech, care să contribuie, în ansamblu, la crearea unui sistem financiar european eficient și competitiv, mai aprofundat și mai integrat, stabil și durabil, să aducă beneficii pe termen lung pentru economia reală și să răspundă nevoilor de protecție ale consumatorilor și investitorilor și nevoilor de securitate în materie de reglementare;

2.  salută înființarea recentă a unui grup operativ FinTech, care are rolul de a evalua inovarea în acest domeniu și, de asemenea, de a dezvolta strategii pentru a răspunde provocărilor potențiale reprezentate de FinTech, precum și lansarea unei consultări publice privind FinTech de către Comisie; invită Comisia să implice Parlamentul în activitatea grupului operativ FinTech; consideră că aceste inițiative recente ale Comisiei reprezintă etape fundamentale spre elaborarea de către Comisie a unei strategii cuprinzătoare privind FinTech și pentru reducerea incertitudinii în materie de reglementare pentru domeniul FinTech;

3.  consideră că FinTech poate contribui la succesul inițiativelor privind uniunea piețelor de capital, de exemplu prin diversificarea opțiunilor de finanțare ale UE, și încurajează Comisia să valorifice avantajele FinTech în impulsionarea proiectului privind uniunea piețelor de capital;

4.  invită Comisia să dezvolte o abordare proporțională, intersectorială și holistică față de activitatea sa cu privire la FinTech, trăgând învățăminte din experiența din alte jurisdicții și adaptându-se la diversitatea de actori și de modele de afaceri utilizate; îndeamnă Comisia să fie prima care să acționeze atunci când este necesar, pentru a crea un mediu favorabil pentru centrele europene FinTech și pentru dezvoltarea întreprinderilor;

5.  subliniază că legislația privind serviciile financiare, atât de la nivelul UE, cât și de la nivel național ar trebui să fie revizuită ori de câte ori este necesar și ar trebui să fie suficient de deschisă inovării, astfel încât să poată fi realizat și menținut un mediu concurențial echitabil între actori; recomandă, în special, ca, în conformitate cu „principiul inovării”, efectele potențiale ale legislației asupra inovării să fie analizate în mod corespunzător printr-o evaluare de impact, astfel încât progresele respective să ofere în cea mai mare măsură posibilă „beneficii societale și economice semnificative”;

6.  subliniază că, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, facilitând totodată accesul noilor operatori pe piață și prevenind arbitrajul de reglementare între statele membre și între statutele juridice, legislația și supravegherea în domeniul FinTech ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:

a.  servicii și riscuri identice: ar trebui să se aplice aceleași reguli, indiferent de tipul de entitate juridică în cauză sau de locul în care se află în Uniune;

b.  neutralitate tehnologică;

c.  o abordare bazată pe riscuri, ținând seama de proporționalitatea măsurilor legislative și de supraveghere față de riscuri și gradul de semnificație a riscurilor;

7.  recomandă autorităților competente să permită și să încurajeze experimente controlate cu noile tehnologii, atât pentru actori nou-intrați pe piață, cât și pentru participanții deja prezenți pe piață; constată că un astfel de mediu controlat de experimentare poate lua forma unui cadru de reglementare pentru serviciile FinTech, cu beneficii potențiale pentru societate, care reunește o gamă largă de participanți pe piață și care există deja cu succes în mai multe state membre; subliniază faptul că este necesară o implicare proactivă și în perspectivă din partea autorităților, în cadrul unui dialog cu participanții pe piață și cu toate celelalte părți interesate relevante și că ea poate ajuta autoritățile de supraveghere și de reglementare să dezvolte expertiză tehnologică; invită autoritățile competente să aibă în vedere elaborarea unor instrumente de simulări de criză financiară și/sau operațională pentru aplicațiile din domeniul FinTech, în cazurile în care acestea pot produce riscuri sistemice, complementare cu activitatea CERS;

8.  subliniază că unele bănci centrale deja experimentează monede digitale ale băncii centrale și alte tehnologii noi; încurajează autoritățile competente din Europa să evalueze impactul riscurilor și beneficiilor potențiale ale unei versiuni a unui registru distribuit și cerințele necesare aferente privind protecția consumatorilor și transparența; le încurajează să urmeze acest exemplu, pentru a ține pasul cu evoluțiile pieței;

9.  subliniază că este important ca autoritățile de reglementare și de supraveghere să dezvolte expertiză tehnică suficientă pentru a putea monitoriza în mod satisfăcător serviciile din ce în ce mai complexe din domeniul FinTech; subliniază că, datorită acestui control continuu, autoritățile de reglementare vor avea posibilitatea de a detecta și de a anticipa riscurile specifice ale diferitelor tehnologii și de a interveni imediat și cu o agendă clară atunci când este necesar;

10.  subliniază, prin urmare, importanța unui ghișeu unic pentru furnizorii și utilizatorii de servicii FinTech în cadrul autorităților de reglementare și de supraveghere; recunoaște că este necesar să se elimine obstacolele în materie de supraveghere în toate sectoarele și recomandă cooperarea strânsă între autoritățile de supraveghere din sectorul financiar și alte organisme naționale și europene care au expertiza tehnologică necesară;

11.  invită Comisia și statele membre să încurajeze și să sprijine mai multe proiecte de cercetare în domeniul FinTech;

12.  subliniază importanța stimulării inovării financiare în Europa; solicită facilitarea accesului la finanțare pentru furnizorii de servicii financiare inovatoare și pentru întreprinderile inovatoare care le furnizează materialele de care au nevoie pentru a presta aceste servicii;

13.  subliniază faptul că întreprinderile din domeniul FinTech contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea intermedierii financiare, însă creează și noi riscuri la adresa stabilității financiare; remarcă faptul că autoritățile de reglementare și de supraveghere primesc o mare cantitate de informații prin intermediul bilanțurilor instituțiilor financiare consacrate cu privire la implementarea a numeroase cadre de reglementare, cum ar fi cerințele de capital, indicatorul efectului de levier, rata de lichiditate și altele, în vreme ce, în cazul entităților de creditare nebancare, așa cum este cazul finanțării participative și al creditării de la persoană la persoană, este dificil să se obțină din bilanțuri informații suficiente cu privire la activitățile de intermediere financiară; prin urmare, îndeamnă autoritățile de reglementare și de supraveghere să analizeze modul în care ar putea obține informațiile corespunzătoare de supraveghere pentru a menține stabilitatea financiară și, dacă este cazul, să impună constrângeri de reglementare asupra bilanțurilor acestora, pentru a realiza și menține stabilitatea financiară;

14.  subliniază că RegTech are potențialul de a ameliora nivelul de respectare a legislației, în special în ceea ce privește calitatea și promptitudinea informațiilor în materie de supraveghere, făcându-le mai puțin complicate și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor; solicită autorităților să clarifice condițiile juridice în care este permisă externalizarea către părți terțe a activităților în materie de asigurare a respectării legislației către o entitate supravegheată, asigurându-se că sunt în vigoare mecanisme de supraveghere asupra terților și că răspunderea juridică pentru respectarea obligațiilor revine entității supravegheate; solicită autorităților competente, în special Comisiei, ca parte a activității sale referitoare la Forumul european privind post-tranzacționarea, să adopte o abordare proactivă în încercarea de a înțelege obstacolele care împiedică utilizarea noilor soluții FinTech și RegTech în domeniile legate de procesele pre- și post-tranzacționare care sunt reglementate de Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID), Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR) și Regulamentul privind depozitarii centrali de instrumente financiare (CSDR) și, în cazul în care nu există obstacole, să clarifice dreptul participanților de a utiliza astfel de soluții în scopul de a-și îndeplini obligațiile în temeiul acestor acte legislative;

15.  reamintește că serviciile financiare inovatoare ar trebui să fie disponibile peste tot în UE și că ar trebui, prin urmare, ca prestarea lor transfrontalieră să nu fie împiedicată în mod nejustificat în interiorul Uniunii; invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să monitorizeze și să evite suprapunerile reglementărilor, noile bariere la intrarea pe piață și barierele naționale în calea acestor servicii; invită Comisia să prevină barierele dintre statele membre cauzate de neconcordanțele dintre regimurile naționale și să promoveze cele mai bune practici în materie de reglementare în statele membre; în plus, solicită Comisiei și autorităților europene de supraveghere să aplice, unde este cazul, regimuri de pașaport pentru furnizorii de noi servicii financiare prestate în întreaga Uniune; sprijină eforturile Comisiei privind modul în care UE poate contribui la îmbunătățirea alegerii, a transparenței și a concurenței în serviciile financiare cu amănuntul în beneficiul consumatorilor europeni și subliniază faptul că acest obiectiv ar trebui să fie complementar cu obiectivul de îmbunătățire a sistemului financiar;

16.  salută apariția unei comunități dinamice FinTech în UE; invită Comisia și autoritățile competente în materie de guvernanță economică din UE să colaboreze îndeaproape cu platformele FinTech, să amplifice antreprenoriatul inteligent al acestor comunități și demersurile acestora, prin încurajarea și finanțarea inovării, precum și considerându-le o sursă de viitor avantaj competitiv al UE în sectorul financiar;

17.  remarcă faptul că întreprinderile FinTech nou-înființate sunt deosebit de vulnerabile în fața celor care abuzează de brevete, și anume entitățile care cumpără brevete cu intenția de a le impune împotriva întreprinderilor care utilizează deja drepturile asupra tehnologiei, prin amenințări cu procese pentru încălcarea legislației în materie de brevete; invită Comisia să analizeze situația și să sugereze măsuri de combatere a practicilor celor care abuzează de brevete în domeniul FinTech;

18.  subliniază rolul potențial al FinTech în digitalizarea serviciilor publice, contribuind astfel la creșterea eficienței acestor servicii, de exemplu în domeniul colectării impozitelor și în prevenirea evaziunii fiscale;

19.  subliniază faptul că, din cauza efectelor de rețea, structura pieței în multe domenii ale economiei digitale este îndreptată către un număr redus de participanți pe piață, ceea ce reprezintă o provocare în domeniul legislației concurenței și antitrust; invită Comisia să reevalueze în ce măsură cadrul juridic referitor la concurență este adecvat pentru provocările din economia digitală, în general, și pentru cele din domeniul FinTech, în particular;

20.  subliniază că mijloacele disponibile pentru plățile transfrontaliere pot fi îmbunătățite în continuare; susține dezvoltarea de astfel de mijloace de plată în Europa și regretă gradul ridicat de fragmentare a pieței serviciilor bancare online din UE, precum și lipsa, la nivelul UE, a unui sistem european de carduri de debit și de credit; consideră că acest element este esențial pentru buna funcționare a uniunii piețelor de capital și reprezintă o parte indispensabilă a pieței unice digitale, care promovează comerțul electronic european și concurența transfrontalieră în domeniul serviciilor financiare; invită Comisia să identifice măsurile viitoare pentru crearea unui mediu care să sprijine dezvoltarea unui astfel de sistem; recunoaște că este necesar, în interesul concurenței, ca un astfel de sistem să coexiste și, dacă este oportun, să fie interoperabil cu alte soluții de plată inovatoare;

21.  subliniază faptul că consumatorii sunt forța motrice a ascensiunii FinTech; subliniază că orice modificări legislative viitoare ar trebui să vizeze susținerea consumatorilor în această transformare;

Date

22.  reamintește faptul că colectarea și analizarea datelor joacă un rol central în domeniul FinTech și, prin urmare, subliniază necesitatea aplicării consecvente și neutre din punct de vedere tehnologic a legislației aplicabile în materie de date, inclusiv a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), a Directivei privind serviciile de plată revizuită (PSD2), a Regulamentului privind serviciile de identificare și de autentificare electronică (eIDAS), a celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor (AMLD4) și a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației (Directiva NIS); subliniază că, pentru a extinde sectorul financiar inovativ în Europa, este necesar un flux de date liber în Uniune; invită Comisia să ia măsuri pentru a se asigura că sunt utilizate doar elementele de date obiective și relevante în contextul furnizării serviciilor financiare; salută consultarea publică realizată de Comisie din 10 ianuarie 2017 privind „economia datelor” (COM(2017)0009), care ar trebui să furnizeze dovezi și să stabilească dacă sau nu există obstacole în calea liberei circulații a datelor la nivelul Uniunii;

23.  subliniază necesitatea unor norme clare privind dreptul de proprietate asupra datelor, accesul și transferul acestora; subliniază faptul că sunt generate cantități din ce în ce mai mari de date de către mașini sau procese bazate pe tehnologii emergente, cum ar fi învățarea automatizată; subliniază faptul că GDPR oferă un cadru juridic clar pentru datele cu caracter personal, dar că este necesară o securitate juridică sporită în ceea ce privește alte categorii de date; consideră, în acest sens, că ar trebui să se facă o distincție clară între datele brute și datele care rezultă din prelucrarea ulterioară;

24.  subliniază faptul că serviciile bancare deschise și schimbul de date contribuie la asigurarea faptului că toate modelele de afaceri FinTech se pot dezvolta împreună, în avantajul consumatorilor; subliniază, în acest sens, recentele realizări ale PSD2 privind inițierea plăților și accesul la datele privind contul;

25.  subliniază beneficiile pe care serviciile de cloud computing le pot avea pentru consumatori și furnizorii de servicii financiare în ceea ce privește eficiența din punctul de vedere al costurilor, timpul redus de ajungere pe piață și o mai bună utilizare a resurselor TIC; constată că în Europa nu există norme clare și cuprinzătoare privind externalizarea datelor în sisteme de tip cloud în ceea ce privește sectorul financiar; subliniază necesitatea elaborării unor astfel de orientări și nevoia de o abordare comună privind utilizarea serviciilor de tip cloud computing de către autoritățile naționale competente; subliniază faptul că aceste norme sau orientări sunt necesare pentru a aduce suplețe și viteză adoptării soluțiilor cloud; subliniază faptul că standardele ridicate de securitate a datelor și de protecție a consumatorilor ar trebui să facă parte din respectivele orientări; invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să studieze diferitele posibilități în acest sens, cum ar fi contractele aprobate în prealabil între furnizorii de servicii cloud și instituțiile financiare;

26.  remarcă necesitatea creșterii gradului de informare a consumatorilor în ceea ce privește valoarea datelor lor cu caracter personal; remarcă faptul că consumatorii pot încheia contracte pentru a face schimb de conținut digital în schimbul plății unei taxe; subliniază faptul că acest lucru poate genera beneficii economice, dar poate fi utilizat, de asemenea, într-un mod discriminatoriu; invită Comisia să analizeze posibilitatea unei strategii europene de schimb de date, cu scopul de a le oferi consumatorilor controlul asupra datelor lor; consideră că o abordare clară și axată pe consumator va spori încrederea în serviciile de tip cloud și va stimula noi servicii inovatoare oferite de diverși actori în lanțul valoric financiar, de exemplu prin utilizarea interfețelor de programare a aplicațiilor sau prin facilitarea accesului direct la date pentru serviciile de plăți electronice; solicită Comisiei să investigheze potențialul viitor al sistemelor de gestionare a informațiilor cu caracter personal, ca instrumente tehnice pentru gestionarea datelor cu caracter personal de către consumatori;

27.  reamintește, în contextul utilizării în mai mare măsură a datelor referitoare la clienți sau a unor volume mari de date de către instituțiile financiare, articolul 71 din GDPR, care acordă persoanei vizate dreptul de a obține o explicație a deciziei luate prin prelucrarea automată și de a contesta această decizie; subliniază necesitatea de a garanta că datele incorecte pot fi modificate și că doar datele verificabile și relevante sunt utilizate; invită toate părțile interesate să își sporească eforturile de a garanta aplicarea acestor drepturi; consideră că consimțământul acordat pentru utilizarea datelor cu caracter personal trebuie să fie dinamic și că persoanele vizate trebuie să își poată modifica și adapta consimțământul;

28.  constată că folosirea sporită a datelor referitoare la clienți sau a volumelor mari de date de către instituțiile financiare ar putea conduce la beneficii pentru consumatori, cum ar fi dezvoltarea unor oferte mai adaptate, segmentate și mai ieftine, bazate pe o alocare mai eficientă a riscului și a capitalului; constată, pe de altă parte, dezvoltarea unei politici de prețuri dinamice și capacitatea sa de a duce la situația opusă, care ar putea afecta comparabilitatea ofertelor și concurența efectivă și punerea în comun și mutualizarea riscurilor, în sectorul asigurărilor, de exemplu;

29.  ia act de combinațiile tot mai complexe de date cu caracter personal și de algoritmi pentru furnizarea de servicii precum consilierea automatizată; subliniază potențialul în materie de eficiență al consilierii automatizate și potențialele sale efecte pozitive asupra accesului la servicii financiare; subliniază faptul că erorile sau scurt-circuitele algoritmilor sau a datelor suport au potențialul de a provoca riscuri sistemice și de a cauza prejudicii consumatorilor, de exemplu prin creșterea excluziunii; solicită Comisiei și autorităților europene de supraveghere să monitorizeze aceste riscuri pentru a garanta că automatizarea în consilierea financiară poate cu adevărat genera o consiliere mai bună, transparentă, accesibilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor, precum și să abordeze dificultatea tot mai mare a stabilirii răspunderii pentru prejudiciile cauzate de astfel de riscuri în actualul cadru de răspundere juridică privind utilizarea datelor; subliniază că aceleași dispoziții în materie de protecție a consumatorilor ar trebui să se aplice atât pentru consilierea automatizată, cât și pentru consilierea personală acordată clienților;

Securitatea cibernetică și riscurile TIC

30.  subliniază necesitatea unei securități totale a întregului lanț valoric al serviciilor financiare; atrage atenția asupra riscurilor variate și importante prezentate de atacurile cibernetice îndreptate împotriva infrastructurii piețelor noastre financiare, internetului obiectelor, monedelor și datelor; invită Comisia să facă din domeniul securității cibernetice prioritatea numărul unu în cadrul planului de acțiune FinTech și invită autoritățile europene de supraveghere și BCE ca, în cadrul rolului lor de supraveghere bancară, să transforme acest aspect în elementul-cheie al programelor lor de reglementare și de supraveghere;

31.  solicită autorităților europene de supraveghere ca, în colaborare cu autoritățile naționale de reglementare, să revizuiască periodic standardele operaționale privind riscurile TIC cu care se confruntă instituțiile financiare; solicită totodată, dat fiind nivelul variabil de protecție din strategiile privind securitatea cibernetică ale statelor membre, ca autoritățile europene de supraveghere să emită orientări cu privire la supravegherea acestor riscuri; subliniază importanța know-how-ului tehnologic în cadrul autorităților europene de supraveghere, care le permite să-și îndeplinească sarcinile ce le revin; încurajează realizarea unui număr mai mare de activități de cercetare în acest domeniu;

32.  subliniază importanța schimburilor de informații și de bune practici între autoritățile de supraveghere, precum și între organismele de reglementare și guverne, la nivelurile respective, între cercetători și participanții la piață, precum și între aceștia din urmă; solicită Comisiei, statelor membre, participanților la piață și Agenției UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) să exploreze potențialul transparenței și al schimbului de informații ca instrumente de combatere a atacurilor cibernetice; sugerează analizarea potențialelor beneficii ale unui punct unic de contact pentru participanții la piață în acest sens, precum și luarea în considerare a unei abordări mai coordonate în ceea ce privește investigarea criminalității cibernetice în domeniul serviciilor financiare, având în vedere caracterul transfrontalier tot mai pronunțat al acestora;

33.  subliniază faptul că reglementarea în domeniul furnizării infrastructurii pentru serviciile financiare trebuie să prevadă structuri adecvate de stimulare a furnizorilor pentru ca aceștia să investească în mod corespunzător în securitatea cibernetică;

34.  invită statele membre să asigure transpunerea la timp a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS); salută noul parteneriat public-privat în materie de securitate cibernetică lansat recent de Comisia Europeană cu participarea sectorului; solicită Comisiei să dezvolte o serie de inițiative noi și concrete pentru a consolida rezistența întreprinderilor FinTech din acest sector, în special a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, împotriva atacurilor cibernetice;

35.  ia act de faptul că încrederea publică în tehnologiile în cauză este vitală pentru dezvoltarea viitoare a FinTech și subliniază necesitatea de a oferi o mai bună educație și sensibilizare cu privire la impactul pozitiv al FinTech asupra activităților de zi cu zi, dar și cu privire la riscurile la adresa securității rețelelor și a informațiilor pentru cetățeni și întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

36.  salută eforturile continue din domeniul standardizării, care fac ca dispozitivele conectate să fie mai sigure; subliniază, totuși, că siguranța trebuie să fie asigurată dincolo de un nivel minim de standardizare, în special deoarece precauțiile de securitate standardizate și uniforme cresc riscul de încălcări semnificative ale securității din cauza unui posibil efect de domino; încurajează cu fermitate întreprinderile să își dezvolte propriile răspunsuri eterogene pentru a-și securiza dispozitivele și operațiunile;

Tehnologiile blockchain

37.   subliniază potențialul aplicațiilor blockchain pentru transferul de numerar și de titluri de valoare, precum și pentru facilitarea „contractelor inteligente”, care deschid o gamă largă de posibilități pentru ambele părți ale contractelor financiare, în special pentru acordurile de finanțare comercială și creditare pentru întreprinderi, care au posibilitatea de a simplifica relațiile contractuale complexe comerciale și financiare la nivel între întreprinderi (B2B) și la nivelul dintre întreprinderi și consumatori (B2C); subliniază că platformele blockchain sunt, de asemenea, adecvate pentru simplificarea tranzacțiilor B2B și B2C complexe;

38.  reamintește beneficiile și riscurile aplicațiilor blockchain fără licență; invită Comisia să organizeze o conferință anuală pe această temă pe care să participe mai multe părți interesate; își manifestă îngrijorarea cu privire la utilizarea crescândă a aplicațiilor de tip blockchain fără licență în scopuri ilicite, de evaziune fiscală, de evitare a obligațiilor fiscale și de spălare de bani; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape aceste aspecte, inclusiv aplicațiile de tip mixes/tumbler și rolul lor în acest proces și să le abordeze într-un raport;

Interoperabilitatea

39.  ia act de importanța interfețelor de programare a aplicației, ca o completare la alte tipuri de instrumente care pot fi utilizate de către consumator, în a asigura noilor participanți acces la infrastructura financiară; recomandă crearea unui set de interfețe standard de programare a aplicațiilor pe care vânzătorii le pot folosi, de exemplu în domeniul operațiunilor bancare deschise, în paralel cu posibilitatea ca acești vânzători să își conceapă propriul software;

40.  consideră că interoperabilitatea serviciilor FinTech, atât în Europa, cât și prin intermediul relațiilor cu țări terțe și cu alte sectoare economice, este o condiție esențială pentru dezvoltarea viitoare a sectorului FinTech european și pentru materializarea deplină a oportunităților pe care le poate genera; încurajează standardizarea formatelor de date, în măsura posibilului, așa cum este cazul în Directiva privind serviciile de plată (PSD2), pentru a facilita interoperabilitatea;

41.  solicită Comisiei să coordoneze activitatea statelor membre și a participanților la piață pentru a asigura interoperabilitatea între diversele sisteme naționale de identificare electronică; subliniază că aceste sisteme ar trebui să fie deschise sectorului privat; consideră că mijloacele de identificare la distanță care nu sunt prevăzute în Regulamentul privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (Regulamentul e-IDAS) ar trebui să fie, de asemenea, acceptabile, atât timp cât acestea au un nivel de securitate echivalent cu nivelul de asigurare substanțial al e-IDAS și sunt, prin urmare, sigure și interoperabile;

42.  subliniază importanța interoperabilității soluțiilor de plată noi și tradiționale pentru a realiza o piață europeană de plăți integrată și inovatoare;

43.  solicită ca autoritățile europene de supraveghere să identifice cazurile în care autentificarea orientată sau bazată pe evaluarea riscurilor poate să reprezinte o alternativă la autentificarea solidă; solicită, în continuare, Comisiei să investigheze dacă procesele de autentificare solidă pot fi efectuate și de alte entități decât băncile;

44.  solicită autorităților naționale de supraveghere ca, în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, să elaboreze standarde neutre din punct de vedere tehnologic și licențe pentru tehnici de identificare a clienților și tehnici de identificare de la distanță, cum ar fi cele bazate pe criterii biometrice, care respectă viața privată a utilizatorilor;

Stabilitatea financiară și protecția consumatorilor și investitorilor

45.  invită Comisia ca, la conceperea planului de acțiune FinTech, să acorde o atenție deosebită nevoilor consumatorilor cu amănuntul și ale investitorilor și riscurilor la care aceștia ar putea fi vulnerabili, ținând seama de extinderea tot mai mare a serviciilor FinTech la clienți neprofesioniști, de exemplu finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană; subliniază faptul că serviciilor FinTech li se aplică aceleași standarde privind protecția consumatorilor ca și altor servicii financiare, indiferent de canalul de distribuție sau de locul unde se află clientul;

46.  solicită autorităților europene de supraveghere să-și continue și să își accelereze activitatea de monitorizare a progreselor tehnologice și de analizare a beneficiilor și riscurilor prezentate de acestea, mai ales în ceea ce privește protecția consumatorilor și a investitorilor și incluziunea financiară;

47.  invită Comisia să investigheze în ce măsură FinTech poate contribui la oferirea unei consilieri financiare de mai bună calitate consumatorilor și dacă cadrul de reglementare fragmentat al UE care abordează această consiliere este suficient pentru a cuprinde acest aspect;

48.  consideră că există încă o incertitudine importantă în materie de reglementare în privința InsurTech și subliniază că acest lucru trebuie să fie abordat pentru a asigura securitatea, confidențialitatea, concurența loială și stabilitatea financiară; subliniază faptul că o mai mare securitate juridică va contribui la a garanta că consumatorii întreprinderilor InsurTech slab reglementate nu ajung victime ale pierderilor sau ale vânzării înșelătoare și va ajuta atât întreprinderile, cât și consumatorii să utilizeze mai bine soluțiile InsurTech;

49.  subliniază necesitatea de a garanta că stabilitatea financiară este îmbunătățită, în același timp cu elaborarea unor soluții FinTech; încurajează examinarea tehnologiei cu sursă deschisă, evaluate inter-pares, ca mijloc de atingere a acestui obiectiv; solicită autorităților europene de supraveghere să se asocieze cu actorii din sectorul privat în dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor inovatoare, care au potențialul de a proteja stabilitatea financiară și de a crește protecția consumatorilor, de exemplu, prin reducerea erorilor sistematice în ceea ce privește algoritmii sau prin creșterea gradului de informare a consumatorilor cu privire la amenințările cibernetice;

50.  remarcă faptul că diversitatea și concurența în rândul participanților pe piață sunt factori esențiali care contribuie la stabilitatea financiară; invită autoritățile de reglementare și de supraveghere să monitorizeze impactul digitalizării asupra concurenței din cadrul tuturor segmentelor relevante ale sectorului financiar și să elaboreze și să instituie instrumente pentru prevenirea sau remedierea comportamentului anticoncurențial sau a denaturărilor concurenței;

Educația financiară și competențele în domeniul IT

51.  subliniază faptul că atât alfabetizarea financiară, cât și cea digitală sunt factori cruciali pentru utilizarea eficientă a FinTech și pentru reducerea nivelurilor de risc din mediul FinTech;

52.  subliniază că este necesar un nivel adecvat de educație financiară a consumatorilor de retail și a investitorilor pentru ca FinTech să devină un instrument real de incluziune financiară și pentru a le permite consumatorilor și investitorilor care sunt din ce în ce mai expuși în mod direct la produse și servicii personalizate și accesibile imediat să ia, în mod autonom, decizii financiare adecvate cu privire la aceste oferte și să înțeleagă toate riscurile care decurg din utilizarea acestor tehnologii inovatoare; invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să își intensifice sprijinul pentru inițiativele menite să îmbunătățească nivelul de educație financiară; subliniază faptul că formarea profesională și informarea privind drepturile consumatorilor și ale investitorilor ar trebui să fie ușor accesibile;

53.  reamintește previziunile Comisiei potrivit cărora, până în 2020, Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de până la 825 000 de profesioniști în domeniul TIC; consideră că este nevoie de mai mulți informaticieni și încurajează statele membre să se pregătească pentru schimbări pe piața muncii care au loc mult mai repede decât ne-am putea aștepta astăzi;

54.  subliniază necesitatea unei mai bune educații și a unor mai bune competențe digitale în cadrul sectorului financiar, în cadrul organismelor de reglementare și în cadrul societății în ansamblu; invită Comisia să prezinte cele mai bune practici în cadrul Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital;

°

°  °

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0228.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0358.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0434.


EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

Noile tehnologii modifică rapid natura infrastructurii financiare la nivel mondial. Acest lucru prezintă oportunități deosebite pentru Europa. Revine acum legiuitorului să ia deciziile corecte și să asigure un mediu catalizator, astfel încât Europa să profite la maxim de acestea.

Termenul FinTech este adesea utilizat în legătură cu întreprinderi nou-lansate care „zguduie” piața financiară prin introducerea de servicii inovative. Această conotație nu este utilizată în prezentul raport, dat fiind că ar însemna excluderea unui număr important de actori importanți. FinTech trebuie înțeles ca servicii financiare care devin posibile datorită noilor tehnologii, acoperind întreaga gamă de servicii financiare, de produse și infrastructuri financiare. FinTech include și InsurTech (utilizarea noilor tehnologii în sectorul asigurărilor) și RegTech (utilizarea de noi tehnologii pentru asigurarea conformității).

Actualul val FinTech survine în urma apariției mai multor inovații tehnologice într-un interval scurt, respectiv apariția inteligenței artificiale, a serviciilor de cloud computing și a tehnologiei registrelor distribuite. Acestea au introdus noi oportunități inovative, precum plățile mobile, serviciile bancare deschise, finanțarea participativă, monedele virtuale și consilierea automatizată.

FinTech poate aduce importante beneficii, precum reducerea costurilor, creșterea eficienței și un plus de transparență. FinTech poate constitui un instrument eficient pentru incluziune financiară, care poate asigura servicii financiare de calitate pentru clienți care nu ar fi avut acces la acestea, în trecut. Totodată, poate permite fluxurile financiare transfrontaliere și infrastructura asociată, prin canale de investiții și creditare alternativă.

Revoluția FinTech pe care o trăim în prezent are impact global. În ultimii ani, investițiile în FinTech la nivel mondial au crescut enorm. Cea mai mare parte au fost făcute în Statele Unite, Silicon Valley fiind unul din contribuitorii importanți. Asia și Israel își accelerează eforturile în această direcție. SUA, China și Israel găzduiesc mai mult de jumătate din cele zece cele mai mari companii FinTech. Dacă Europa dorește să rămână competitivă, inovarea rapidă trebuie să devină norma. Acest lucru nu este important doar pentru infrastructura financiară europeană, ci și pentru economia reală, consumatorii și întreprinderile putând beneficia de pe urma unor servicii financiare îmbunătățite.

În ciuda tuturor acestor beneficii, FinTech ne confruntă cu importante probleme de natură juridică și societală. Protecția consumatorilor și stabilitatea sistemului financiar ar trebui să constituie aspecte cheie în acest sens. Împreună cu competitivitatea economiei europene, ele reprezintă cele trei priorități de bază ale prezentului raport.

Scopul prezentului raport nu este oferirea de soluții tehnice, ci, mai degrabă, formularea întrebărilor potrivite. Acesta ar trebui să fie primul pas al procesului de creare a unei politici europene de perspectivă în domeniul tehnologiilor financiare.

Definirea unui cadru al UE pentru FinTech

FinTech constituie un element-cheie al societății digitale moderne, de care avem nevoie pentru a face față concurenței la nivel mondial. Ca atare, Comisia Europeană ar trebui să prezinte un plan de acțiune cuprinzător care să stimuleze dezvoltarea FinTech în Europa.

În ceea ce privește implicarea actuală a UE, FinTech întră în domeniul de aplicare al strategiilor privind uniunea piețelor de capital și piața unică digitală. Legislația în vigoare, precum GDPR, PSD2 sau MiFID, afectează deja evoluțiile din domeniul FinTech. Supravegherea serviciilor financiare, desfășurată la nivel european, este, de asemenea, un domeniu vizat.

Prezentul raport nu intenționează să propună Comisiei acțiuni legislative specifice. Trebuie să fim atenți la introducerea de noi reglementări, subzistând multe necunoscute cu privire la evoluțiile viitoare în acest domeniu. Un mai bun punct de plecare este analizarea modului în care legislația în vigoare cauzează incertitudini sau obstacole și identificarea domeniilor în care este nevoie de acțiuni suplimentare. Pentru a întreprinde în mod eficient acest demers, este nevoie de o abordare cuprinzătoare, dat fiind că dezvoltarea tehnologiei în societatea noastră digitală impune eliminarea barierelor. Comisia Europeană ar trebui să dea un exemplu în acest sens, încurajând colaborarea orizontală între mai multe DG și domenii de politici pentru formularea unei strategii privind FinTech.

Actorii FinTech recurg ei înșiși la eliminarea obstacolelor, oferind adeseori produse în diferite formate pluripartite. O evoluție demnă de subliniat în acest sens sunt serviciile bancare deschise, care permit terților să ofere servicii financiare prin simpla conectare la infrastructura unei bănci prin intermediul unor interfețe de programare a aplicației. În contextul acestui lanț valoric diversificat este important să se asigure o concurență loială și un mediu lipsit de discriminări. În acest caz, principiul „servicii identice - reguli identice” are un rol esențial. Pe lângă serviciile oferite, un alt criteriu ar trebui să fie riscul prezentat de furnizorii de servicii FinTech la adresa sistemului financiar.

Reducerea poverii administrative ar trebui să fie o preocupare primordială pentru Comisia Europeană, în conformitate cu agenda sa pentru o mai bună legiferare. FinTech prezintă potențialul de a contribui în acest sens prin modificarea tranzacțiilor și a proceselor financiare, de exemplu prin eliminarea intermedierii sau prin inteligență artificială.

Orice nouă legislație europeană ar trebui să se ghideze după principiul inovării. Acest lucru înseamnă că efectul potențial al legislației asupra inovării ar trebui analizat într-o fază de evaluare a impactului respectivului proces legislativ. Un element de bază ar trebui să fie în acest sens neutralitatea tehnologică la fiecare nivel de legiferare.

Totodată, cadrul nostru de supraveghere ar trebui să încurajeze inovarea. O infrastructură financiară aflată într-un proces de schimbare fundamentală presupune nevoia unei metodologii de supraveghere modificate, care să nu împiedice ideile inovative să creeze noi oportunități de piață pentru Europa. Este important ca autoritățile de supraveghere să dispună de expertiză tehnică suficientă pentru a putea monitoriza în mod satisfăcător serviciile FinTech. În contextul dezvoltării inteligenței artificiale și a învățării automatizate, algoritmii ce stau la baza lor au devenit factori importanți de influențare a viitoarelor produse financiare.

Tehnologia poate îmbunătăți chiar și procesele de asigurare a conformității, printr-un plus de transparență, prin sisteme automatizate mai inteligente, prin scăderea birocrației și a costurilor. RegTech, de exemplu, poate introduce procese de raportare automatizate, ușurând activitatea instituțiilor financiare. Posibilitatea conectării autorităților de supraveghere cu instituțiile financiare prin tehnologia registrelor distribuite este deja în faza de testare de către mai multe consorții în cadrul unor aplicații de tip blockchain autorizate.

Un subiect de interes ar fi testarea inovărilor financiare înainte de introducerea lor pe piață. În acest sens, ar putea servi drept exemplu diferitele regimuri speciale de testare, utilizate deja la nivel mondial.

Doar cu o gândire de perspectivă, dispusă spre inovare și experimentare, vor putea Europa și economia sa să profite de progresele FinTech.

Date

Numeroase evoluții FinTech depind direct de utilizarea inovativă a datelor. Actualul cadru juridic din UE privind datele este complicat, mai multe acte legislative suprapunându-se. Pentru a evita dezavantajele în materie de concurență pentru actorii europeni din domeniul FinTech, este necesar să se asigure aplicarea coerentă a dispozițiilor relevante din respectivele acte legislative în vigoare, precum GDPR, PSD2, AMLD4 și Directiva NIS.

Deja în prezent, datele cu caracter personal ale clienților trec în economie prin mai multe „mâini”. Sectorul financiar nu face excepție. Un exemplu sunt serviciile cloud, de care numeroase bănci uzează pentru managementul datelor. Din acest motiv, este nevoie de orientări clare cu privire la externalizarea către servicii cloud, orientări inexistente în prezent. De asemenea, companiile FinTech folosesc adesea date ale clienților pentru a oferi produse personalizate sau consiliere pentru clienți. În astfel de cazuri, ar trebui stabilit cu claritate cine este deținătorul datelor în diferitele faze ale procesului.

Unele noi tehnologii pun probleme specifice în ceea ce privește utilizarea datelor. Tehnologia registrelor distribuite este un exemplu care pune probleme fundamentale cu privire la stocarea descentralizată a datelor, aspect ce-i este inerent.

Aspectele legate de responsabilitate necesită și ele clarificări. Evoluțiile precum consilierea automatizată au fost făcute posibile de aplicarea de algoritmi la volumele mari de date. Erorile sau scurt-circuitele din acești algoritmi pot provoca riscuri sistemice și pot prejudicia interesele consumatorilor. Ar trebui clarificat cine ar fi răspunzător în astfel de cazuri.

Securitatea cibernetică

Zilnic, instituții financiare din Europa și din întreaga lume se confruntă cu numeroase atacuri cibernetice. Dacă FinTech ne aduce noi oportunități fără precedent, atacurile cibernetice reprezintă noile amenințări fără precedent, pe măsură. Avem nevoie de un plan de acțiune ferm și bazat pe abordarea riscurilor în materie de securitate cibernetică, pentru că infractorii cibernetici nu cunosc granițe și reprezintă o amenințare din ce în ce mai importantă la adresa infrastructurii piețelor noastre financiare, a monedelor și a datelor. Ar fi o greșeală să presupunem că doar marile organizații sunt luate în vizor. Din ce în ce mai mult, persoanele private și IMM-urile se confruntă cu atacuri cibernetice. Iată pentru ce, în primul rând, este nevoie de sensibilizarea cetățenilor cu privire la aceste amenințări cibernetice și la evitarea lor.

O provocare specifică la adresa infrastructurii noastre financiare este numărul în creștere de noi actori, cu cerințe mai scăzute de securitate cibernetică decât instituțiile financiare consacrate. Aceștia riscă să devină puncte slabe în lanțul financiar. Mai ales în contextul economiei în dezvoltare a interfețelor de programare și al actualului cadru juridic care obligă instituțiile financiare să procedeze la schimburi de date importante cu terți, acest domeniu ar trebui să se bucure de mai multă atenție din partea Comisiei.

Practicile din statele membre cu privire la TIC sunt foarte diferite. Se impune un cadru de supraveghere și reglementare coerent și cuprinzător, care să stabilească standarde pentru schimbul de bune practici și pentru raportarea incidentelor semnificative.

Întrucât numeroase instituții financiare au prezență pe piața internațională, standardele ce urmează a fi definite ar trebui să respecte standardele internaționale.

Interoperabilitatea

Interoperabilitatea digitală este esențială pentru depășirea unei situații de fragmentare a pieței. Acesta este un aspect caracteristic Europei, ce trebuie soluționat pentru a se putea realiza o uniune a piețelor de capital și o piață unică digitală cu caracter competitiv.

În vederea creării de și mai multe servicii inovative, ar trebui facilitată interacțiunea dintre furnizorii de servicii în această economie a interfețelor de programare a aplicației. Acestea au potențialul de a crea ecosisteme inovative. O modalitate de a stimula acest lucru ar fi crearea unui set de astfel de interfețe standardizate, cu acces liber pentru furnizorii de servicii, de exemplu în domeniul serviciilor bancare deschise.

O atenție specială ar trebui acordată identificării online. Procesele de identificare online sunt puternic fragmentate, iar nivelurile de securitate impuse diferă considerabil între statele membre. Pentru a facilita dezvoltarea serviciilor FinTech în UE, trebuie lucrat la interoperabilitatea sistemelor naționale de identificare electronică.

Interoperabilitatea cloud este și ea foarte importantă pentru a permite trecerea de la un furnizor cloud la altul și pentru a depăși efectele de dependență de un singur furnizor asupra serviciilor FinTech.

Competențe

Competențele digitale devin o necesitate universală. Este și cazul sectorului financiar: evoluțiile FinTech impun ameliorarea nivelului de competențe TIC pentru cei activi în infrastructura financiară și pentru consumatori, autorități de supraveghere și autorități decidente. Consumatorii ar trebui să fie conștienți de beneficiile și riscurile prezentate de consilierea automatizată, iar autoritățile de supraveghere ar trebui să fie în măsură să înțeleagă algoritmii ce stau la baza produselor automatizate pe care le supraveghează.

Digitalizarea indică deja efecte de amploare asupra pieței muncii la nivel transsectorial, iar sectorul financiar nu face excepție. În cazurile în care consilierea se pretează la automatizare, angajatul care oferea anterior consiliere va trebui să desfășoare altă activitate. Procesul de automatizare va permite crearea acestei activități, însă ea va avea o natură diferită față de trecut. Din acest motiv, este important să se investească în mod adecvat în noi competențe, precum codificarea. Comisia Europeană ar trebui să abordeze această disparitate crescândă de pe piața muncii în aplicarea Noii agendei pentru competențe și a Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (22.3.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar

(2016/2243(INI))

Raportoare pentru aviz: Dita Charanzová

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că tehnologiile financiare (finteh) sunt în plină expansiune și recunoaște puterea transformatoare pe care ar putea să o exercite în sectorul financiar mondial, precum și în sectorul economic în general; subliniază că evoluțiile înregistrate în domeniul finteh pot aduce beneficii atât consumatorilor, cât și întreprinderilor, în special IMM-urilor, prin creșterea eficienței și a accesibilității, prin reducerea costurilor și printr-o mai mare transparență; subliniază, prin urmare, că trebuie promovată atractivitatea UE și a pieței unice pentru serviciile financiare ca un centru al activităților din domeniul finteh;

2.  consideră că inovările din sectorul financiar pot duce la crearea de oportunități profesionale și a unui potențial pentru o creștere economică mai intensă în UE și pot contribui la lărgirea gamei de servicii, adaptate la nevoile consumatorilor; salută impulsul către dezvoltarea de noi produse și servicii, precum și către dezvoltarea în continuare a serviciilor financiare existente, care pot aduce beneficii consumatorilor și întreprinderilor, și în special IMM-urilor; invită Comisia să examineze modalități prin care UE ar putea să valorifice pe deplin beneficiile oferite de finteh;

3.  consideră că inovația tehnologică în sectorul financiar prezintă oportunități nu numai pentru noile întreprinderi finteh, ci și pentru actorii consacrați, datorită posibilităților de cooperare cu intensitate variabilă, sinergiilor și posibilelor reduceri ale costurilor; observă că concurența bazată pe inovare activă și dinamism oferă numeroase oportunități pentru operatorii consacrați de pe piață;

4.  consideră că serviciile și produsele legate de finteh trebuie să fie complementare instituțiilor financiare tradiționale, în special în zonele mai puțin dezvoltate și îndepărtate ale Europei;

5.  salută instituirea de către Comisie a grupului de lucru privind tehnologiile financiare (FTTF), care urmărește să evalueze inovarea în acest domeniu, elaborând, în același timp, strategii de răspuns la potențialele provocări prezentate de finteh; consideră că grupul de lucru reprezintă un pas fundamental spre dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare și reducerea insecurității normative pentru finteh;

6.  invită FTTF să prezinte, înainte de expirarea mandatului său, un plan de acțiune transversal și cuprinzător de măsuri legislative și fără caracter legislativ pentru domeniul finteh; subliniază că acest plan de acțiune trebuie să se bazeze pe competitivitate, stabilitate financiară, interoperabilitate, transparență și protecția consumatorilor, vizând totodată crearea unui climat de securitate și claritate normativă pentru domeniul finteh; consideră că planul de acțiune ar trebui să se sprijine pe o analiză sectorială detaliată a diferitelor segmente ale pieței, pentru a se putea formula acte legislative mai bune și mai bine adaptate, care să reflecte diferitele modele comerciale ale întreprinderilor finteh;

7.  subliniază potențialele beneficii ale finteh pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi, dar și pentru familiile și clienții slab deserviți, în ceea ce privește lărgirea posibilităților de acces la împrumuturi și accelerarea procesului de acordare a împrumuturilor prin canale alternative de creditare și investiții, precum finanțarea participativă și acordarea de împrumuturi de la persoană la persoană; consideră că astfel de mecanisme ar trebui supuse unor măsuri prin care să se evite practicile comerciale abuzive sau neloiale;

8.  îndeamnă, totuși, Comisia să elaboreze măsurile legislative într-un mod care să ofere un grad suficient de flexibilitate întreprinderilor pentru activitățile lor și pentru modul în care își asigură finanțarea și care să stimuleze crearea de parteneriate între bănci și întreprinderile finteh în ceea ce privește creditarea;

9.  invită Comisia să identifice și să elimine obstacolele de pe piața unică, care împiedică în prezent răspândirea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul finteh, asigurând totodată stabilitatea financiară și menținând un nivel ridicat al protecției consumatorilor și investitorilor; observă că este imperativ ca operatorii economici de pe piața unică să poată avea acces la investiții provenind de la operatori din țări terțe și să poată răspunde evoluțiilor tehnologice;

10.  consideră că finteh îi poate reveni un rol pozitiv în ceea ce privește diversificarea serviciilor și a modalităților de prestare a acestora; consideră că este necesară o abordare proporțională și echilibrată, care promovează inovarea, pentru a crea un climat favorabil concurenței și pentru a menține condiții concurențiale egale pentru toți operatorii de pe piață; invită Comisia să analizeze impactul produs de finteh, în special în ceea ce privește inovarea, ținând totodată seama de necesitatea asigurării stabilității financiare și a unui nivel adecvat al protecției consumatorilor;

11.  subliniază că serviciile legate de finteh pot juca un rol important în dezvoltarea unei piețe unice digitale a UE care să fie adaptată condițiilor viitoare, de exemplu prin reducerea costurilor asociate canalelor existente, prin asigurarea unor soluții de plată inovatoare, mai transparente și mai rapide și prin creșterea încrederii consumatorilor în tehnologiile digitale; consideră că, în inițiativele sale de politică, Comisia ar trebui să adopte o abordare neutră din punct de vedere tehnologic; invită Comisia să se asigure că inițiativele sunt adaptate scopului urmărit, sunt deschise noilor idei și sunt bazate pe principiul inovării;

12.  consideră că finalizarea uniunii piețelor de capital va contribui la dezvoltarea tehnologiilor financiare și a unei piețe unice veritabile pentru produsele și serviciile financiare;

13.  subliniază că mijloacele disponibile pentru plățile transfrontaliere pot fi îmbunătățite în continuare; susține dezvoltarea de astfel de mijloace de plată la nivelul Europei și regretă gradul ridicat de fragmentare a pieței serviciilor bancare online din UE, precum și lipsa, la nivelul UE, a unui sistem european de carduri de debit și de credit; consideră că acest element este esențial pentru buna funcționare a uniunii piețelor de capital și reprezintă o parte indispensabilă a pieței unice digitale, care promovează comerțul electronic la nivel european și concurența transfrontalieră în domeniul serviciilor financiare; invită Comisia să identifice măsuri viitoare pentru crearea unui mediu care să sprijine dezvoltarea unui astfel de sistem; recunoaște că este necesar, în interesul concurenței, ca un astfel de sistem să coexiste și, dacă este oportun, să fie interoperabil cu alte soluții de plată inovatoare;

14.  subliniază că standardele tehnice de reglementare ale ABE privind „metodele fiabile de autentificare a clienților” ar trebui să țină seama de practicile finteh și ale comerțului electronic; salută adaptările aduse recent de ABE propunerii sale privind standardele tehnice de reglementare, evitând astfel un posibil efect negativ asupra serviciilor online și asigurând condiții de concurență echitabile care încurajează inovarea financiară și îmbunătățesc concurența între toții participanții pe piață, analizând totodată posibilitatea introducerii unor soluții de securitate bazate pe riscuri;

15.  subliniază faptul că consumatorii sunt forța motrice a ascensiunii finteh; subliniază că orice modificări legislative viitoare ar trebui să vizeze susținerea consumatorilor în această transformare;

16.  ia act de eforturile depuse de Comisie pentru armonizarea standardelor serviciilor financiare, dar subliniază că trebuie luat în considerare, în orice proces viitor de normalizare, potențialul de inovare și al noilor intrări pe piață; îndeamnă Comisia să susțină eforturile care vizează stabilirea unor standarde comune, deschise și interoperabile pentru finteh;

17.  recunoaște faptul că finteh are legătură cu inovarea care are loc la intersecția dintre sectorul financiar și sectorul tehnologic;

18.  reamintește faptul că finteh include și aplicarea tehnologiilor în domeniul reglementării (regteh) și în domeniul asigurărilor; subliniază că tehnologiile ar trebui utilizate pentru a permite o supraveghere mai eficace și mai eficientă de către autoritățile publice; recunoaște că regteh oferă avantaje în ceea ce privește îmbunătățirea proceselor de reglementare și protecția consumatorilor de servicii financiare; încurajează autoritățile de reglementare de la nivel național să țină seama de evoluțiile viitoare ale tehnologiilor utilizate în asigurarea conformității, acolo unde se consideră necesar;

19.  constată nevoia de a promova cultura digitală și financiară în rândul consumatorilor și al operatorilor din întreaga UE; subliniază importanța competențelor adecvate și a noilor deprinderi digitale și încurajează Comisia, statele membre și sectoarele finteh să favorizeze învățarea și formarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea de competențe, elemente ce reprezintă cerințe esențiale pentru a permite cât mai multor persoane să aibă acces complet la serviciile financiare și la instrumentele finteh;

20.  ia act de creșterea numărului consilierilor financiari-roboți și salută acest lucru, deoarece ar putea reduce obstacolele din calea investițiilor efectuate pe piață de consumatori;

21.  invită Comisia să monitorizeze utilizarea tot mai frecventă a algoritmilor în sectorul finteh; solicită Comisiei și autorităților europene de supraveghere să analizeze probabilitatea ca algoritmii să comită erori și denaturări; subliniază că, în cazul apariției unui motiv de îngrijorare privind o eroare sau o discriminare, deciziile luate prin intermediul serviciilor finteh automate ar trebui să facă obiectul unei reclamații și al unui proces de analiză, precum și al unei rectificări corespunzătoare;

22.  recunoaște potențialele beneficii ale „protecției normative” (sandboxing), care permite întreprinderilor în curs de extindere și întreprinderilor financiare să testeze produsele finteh într-un mediu real; încurajează schimbul de bune practici care pot fi extrase din inițiativele normative privind astfel de cadre protejate; este de părere că ar putea fi încurajată o abordare similară la nivel european, asigurându-se în același timp informarea consumatorilor cu privire la riscurile aferente, în cazul în care fac parte dintr-un astfel de proiect-pilot, și evitarea practicilor ce contravin principiului concurenței;

23.  subliniază că în etapa de planificare a tuturor inițiativelor finteh trebuie abordate aspectele legate de securitatea informatică și luate măsuri eficace de protecție pentru a proteja infrastructura informatică împotriva atacurilor; solicită Comisiei și statelor membre să cerceteze gradul de adecvare al măsurilor de protecție adoptate în acest domeniu împotriva riscurilor informatice și invită Comisia, statele membre și sectoarele finteh să coopereze efectiv prin schimburi de informații;

24.  invită statele membre să asigure transpunerea la timp a Directivei privind securitatea cibernetică; salută noul parteneriat public-privat în materie de securitate cibernetică lansat recent de Comisia Europeană cu participarea sectorului; solicită Comisiei să dezvolte o serie de inițiative noi și concrete pentru a consolida rezistența întreprinderilor finteh din acest sector, în special a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, împotriva atacurilor informatice;

25.  invită Comisia ca, pe baza lucrărilor legate de Regulamentul privind identificarea electronică și serviciile de încredere (Regulamentul eIDAS), să continue evaluarea cadrului pentru sistemele europene de identificare electronică (e-ID) pentru a se asigura că acestea facilitează furnizarea de servicii financiare online la nivel transfrontalier; solicită, de asemenea, Comisiei să analizeze de urgență actualele bariere normative care împiedică utilizarea mai largă a tehnicilor de identificare electronică;

26.  salută Raportul Parlamentului referitor la monedele virtuale și reamintește posibilele beneficii ale tehnologiei registrelor distribuite (DLT), dincolo de monedele virtuale; atrage atenția, de asemenea, asupra riscurilor inerente difuzării rapide a monedelor virtuale și a DLT; solicită Comisiei să analizeze posibilele utilizări ale DLT în cadrul sectorului finteh și al altor mecanisme ale pieței unice digitale, precum și să monitorizeze și să preîntâmpine riscurile menționate anterior;

27.  observă că colectarea și analiza datelor reprezintă activități centrale pentru întreprinderile finteh care doresc să le ofere consumatorilor servicii personalizate și constată că întreprinderile finteh recurg tot mai mult la încărcarea de date în mediul digital (data onboarding); sprijină utilizarea de către întreprinderile finteh a volumelor mai de date pentru gestionarea riscurilor; ia act, totodată, de potențialele riscuri ale noilor soluții de plată, precum riscul de fraudă, utilizarea abuzivă a datelor clienților, procedurile vulnerabile de autentificare și lipsa unor termene și condiții clare și transparente; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să asigure un nivel adecvat de protecție și măsuri de corecție eficiente;

28.  invită Comisia să ia în considerare atât tendința colectării și utilizării de date, cât și cea a verificării la distanță, precum și riscurile aferente, în special în raport cu Regulamentul general privind protecția datelor, cea de-a doua Directivă privind serviciile de plată și normele privind cunoașterea clientelei, astfel încât consumatorii să aibă un acces mai bun la serviciile finteh transfrontaliere; subliniază că trebuie adoptate măsuri de protecție a datelor, iar consumatorii ar trebui să poată alege modul de utilizare și de colectare a datelor, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor;

29.  subliniază importanța portabilității datelor utilizatorilor, care trebuie să fie inclusă în serviciile finteh pentru a asigura libertatea consumatorilor față de un anumit prestator de servicii sau produs; solicită Comisiei să analizeze beneficiile unui acces mai larg la interfața de programare a aplicației (IPA) pentru întreprinderile finteh, ceea ce va permite asigurarea consumatorilor cu servicii suplimentare;

30.  constată că, în cazul în care în acest sector se introduce un nivel minim de armonizare, procedura „pașaportului” financiar ar putea permite oferirea de servicii finteh în întreaga Europă, în condițiile unui control normativ din partea unui singur stat membru.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Nicola Danti, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Morten Løkkegaard, Marlene Mizzi, Jiří Pospíšil, Marcus Pretzell, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Pascal Arimont, Edward Czesak, Arndt Kohn, Julia Reda, Ulrike Trebesius, Sabine Verheyen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

David Coburn

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

ALDE

Dita Charanzová, Morten Løkkegaard, Jasenko Selimovic

ECR

Edward Czesak, Vicky Ford, Ulrike Trebesius, Anneleen Van Bossuyt

PPE

Pascal Arimont, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Ildikó Gáll-Pelcz, Antonio López-Istúriz White, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Țurcanu, Sabine Verheyen

S&D

Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Arndt Kohn, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler

Verts/ALE

Jan Philipp Albrecht, Julia Reda

3

-

EFDD

David Coburn

ENF

Marcus Pretzell, Mylène Troszczynski

2

0

EFDD

Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Marco Zullo

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

6

1

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Pervenche Berès, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Gabriel Mato, Costas Mavrides, Luigi Morgano, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Beatrix von Storch, Jakob von Weizsäcker

Membri supleanți prezenți la votul final

Matt Carthy, Mady Delvaux, Ashley Fox, Ramón Jáuregui Atondo, Eva Kaili, Thomas Mann, Michel Reimon, Andreas Schwab, Lieve Wierinck


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

45

+

ALDE

Petr Ježek, Lieve Wierinck, Cora van Nieuwenhuizen

ECR

Ashley Fox, Sander Loones, Bernd Lucke, Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Kay Swinburne

PPE

Burkhard Balz, Markus Ferber, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Ivana Maletić, Thomas Mann, Gabriel Mato, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Andreas Schwab, Theodor Dumitru Stolojan, Tom Vandenkendelaere, Esther de Lange

S&D

Pervenche Berès, Mady Delvaux, Jonás Fernández, Roberto Gualtieri, Cătălin Sorin Ivan, Ramón Jáuregui Atondo, Eva Kaili, Olle Ludvigsson, Costas Mavrides, Luigi Morgano, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker

Verts/ALE

Sven Giegold, Michel Reimon, Molly Scott Cato, Ernest Urtasun

6

-

EFDD

Marco Valli, Beatrix von Storch

ENF

Gerolf Annemans

GUE/ NGL

Matt Carthy, Dimitrios Papadimoulis, Miguel Viegas

1

0

ENF

Bernard Monot

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 12 mai 2017Notă juridică