RAPORT referitor la Recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului privind cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
9.6.2017 - (2017/2041(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Andrey Kovatchev
RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
adresată Consiliului privind cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Parlamentul European,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale la acestea,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21, 34 și 36,
– având în vedere cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Rezoluțiile 1325 (2000), 1820 (2009), 1888 (2009), 1889 (2010), 1960 (2011), 2106 (2013), 2122 (2013) și 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea;
– având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunea din 2017 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului[1],
– având în vedere Raportul anual 2015 al UE privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință,
– având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la atacurile asupra spitalelor și școlilor, încălcări ale dreptului internațional umanitar[2],
– având în vedere Recomandarea sa din 7 iulie 2016 adresată Consiliului privind cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite[3],
– având în vedere concluziile Consiliului din 18 iulie 2016 privind prioritățile UE pentru cea de a 71-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Orientările revizuite ale UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU referitoare la participarea Uniunii Europene la lucrările ONU, prin care se conferă Uniunii Europene dreptul de a interveni în cadrul Adunării Generale, de a prezenta propuneri și amendamente orale, care vor fi supuse la vot la cererea unui stat membru, precum și posibilitatea de a-și exercita dreptul la replică,
– având în vedere Declarația de la New York pentru refugiați și migranți din 19 septembrie 2016,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU A/71/L.48 din 21 decembrie 2016, instituirea unui „mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la investigarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011”,
– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare „ISIS/Daesh”[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul[5],
– având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0216/2017),
A. întrucât angajamentul UE pentru un multilateralism autentic și o bună guvernanță globală, cu ONU ca pilon central, este parte integrantă a politicii externe a UE și se întemeiază pe convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și norme universale este cel mai potrivit pentru soluționarea crizelor, problemelor și amenințărilor globale;
B. întrucât ordinea internațională bazată pe cooperare, dialog, comerț liber și echitabil și pe drepturile omului este pusă în discuție de mai multe mișcări naționaliste și protecționiste din întreaga lume;
C. întrucât UE ar trebui să joace un rol proactiv în construirea unei Organizații a Națiunilor Unite care să poată contribui în mod eficace la soluțiile globale, la pace și securitate, la drepturile omului, la dezvoltare, la democrație și la o ordine internațională bazată pe statul de drept; întrucât este necesar ca statele membre ale UE să depună toate eforturile pentru a-și coordona și îmbina acțiunile în cadrul organelor și organismelor din sistemul Organizației Națiunilor Unite conform mandatului prevăzut la articolul 34 alineatul (1) din TUE;
D. întrucât faptul că, în viitor, Franța va fi singurul membru al UE care va deține un loc permanent în Consiliul de Securitate, poate deschide o cale pentru ca această țară să se poziționeze ca lider al unei abordări europene colective;
E. întrucât UE și statele sale membre sunt împreună cel mai important contribuitor financiar la sistemul ONU, asigurând aproximativ 50 % din toate contribuțiile destinate ONU, statele membre ale UE contribuind cu aproximativ 40 % din bugetul obișnuit al ONU; întrucât contribuțiile UE la ONU ar trebui să fie mai vizibile;
F. întrucât UE acționează pentru durabilitatea mediului, îndeosebi în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice, prin promovarea de acțiuni și măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și a gestionării durabile a resurselor naturale;
G. întrucât UE este una dintre structurile care apără și promovează cu cel mai mare devotament drepturile omului, libertățile fundamentale, valorile culturale și diversitatea, democrația și statul de drept;
H. întrucât mediul de securitate al UE este tot mai instabil și mai volatil din cauza unui număr mare de provocări noi sau de lungă durată, printre care se numără conflictele violente, terorismul, criminalitatea organizată, propaganda și războiul cibernetic, valurile migratorii fără precedent și presiunea migrației și impactul acestora asupra schimbărilor climatice, care sunt imposibil de soluționat la nivel național și necesită răspunsuri la nivel regional și mondial și o cooperare activă și constructivă;
I. întrucât UE și ONU ar trebui să joace un rol major în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în scopul de a eradica sărăcia și de a genera prosperitate colectivă, de a aborda inegalitățile, de a crea o lume mai sigură și mai justă, de a combate schimbările climatice și de a proteja mediul natural; întrucât Adunarea Generală a ONU a decis să intensifice eforturile organizației de a pune în aplicare noua agendă pentru dezvoltare;
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
Pacea și securitatea
(a) să facă în continuare apel la respectarea deplină a suveranității, a frontierelor recunoscute pe plan internațional și a integrității teritoriale a țărilor din Europa de Est și din Caucazul de Sud, inclusiv a Georgiei, Moldovei și Ucrainei, în contextul încălcărilor dreptului internațional în aceste zone; să sprijine și să dea un nou impuls eforturilor diplomatice în vederea soluționării pașnice și sustenabile a acestor conflicte în desfășurare și prelungite, inclusiv a conflictului din regiunea Nagorno-Karabah, precum și a respectării drepturilor omului pe teren; să facă apel la comunitatea internațională să pună în aplicare pe deplin politica de a refuza recunoașterea anexării ilegale a Crimeii; să crească în mod activ presiunea exercitată asupra Rusiei, în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în vederea rezolvării conflictului din Ucraina în concordanță cu acordurile de la Minsk, precum și să pună capăt ocupației regiunilor Abhazia și Osetia de Sud din Georgia; să găsească un echilibru geopolitic care respinge toate aspirațiile la sfere de influență exclusive;
(b) să îndemne toate statele membre ale ONU să pună la dispoziție toate resursele financiare și umane necesare pentru a ajuta populațiile locale în conflictele armate și refugiații și să îndemne toate statele membre ale ONU să își îndeplinească angajamentele financiare față de ONU;
(c) să respecte acordul nuclear dintre Iran, membrii Consiliului de Securitate și Germania ca succes important al diplomației internaționale și în special al diplomației UE și să continue presiunile asupra Statelor Unite de a contribui la punerea în practică;
(d) să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a spori respectarea de către acțiunile actorilor statali și nestatali a dreptului internațional umanitar (DIU); să sprijine eforturile depuse de Comitetul Internațional al Crucii Roșii de a crea un mecanism eficient de consolidare a respectării dreptului internațional umanitar;
(e) să încurajeze angajamente multilaterale mai ferme de a găsi soluții politice de durată, sustenabile și pașnice la conflictele în curs de desfășurare în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, în special în Siria, în Irak, în Yemen și în Libia; să intensifice eforturile diplomatice pentru soluționarea conflictelor înghețate din întreaga lume; să continue să sprijine activitatea, acțiunile și inițiativele trimișilor speciali ai ONU având ca obiectiv soluționarea acestor conflicte; să solicite asistență umanitară, financiară și politică continuă din partea comunității internaționale, în vederea soluționării situației umanitare, și să depună eforturi pentru încetarea imediată a violențelor; să împiedice orice încălcare a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului, inclusiv vizarea directă a infrastructurii civile și a populației civile și să condamne în mod ferm aceste încălcări în Siria; să îndemne toate statele membre ale ONU să pună la dispoziție toate resursele financiare și umane disponibile în vederea ajutării populației locale și a refugiaților din zonele de conflict; să sprijine eforturile depuse de ONU pentru a găsi o soluție sustenabilă la conflictul din Siria și din Irak și să continue să sprijine rolul UE în domeniul ajutorului umanitar, precum și inițiativa regională a UE; să îndemne comunitatea internațională să facă tot ce este posibil pentru a condamna în mod ferm pe cei responsabili pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise în timpul conflictului sirian, în cadrul sistemelor judiciare naționale ale acestora, al unor instanțe internaționale sau al unor tribunale ad-hoc; să sprijine inițiativa legată de planul de pace al ONU în Yemen și să abordeze de urgență actuala criză umanitară; să facă apel la toate părțile să respecte drepturile omului și libertățile tuturor cetățenilor Yemenului și să sublinieze importanța îmbunătățirii securității tuturor celor care lucrează în misiuni de pace și umanitare în această țară; să încurajeze politica de apropiere dintre Iran și Arabia Saudită ca fiind esențială în vederea disipării tensiunilor regionale și ca o cale către soluționarea conflictului din Yemen și nu numai; să continue să încurajeze astfel de acțiuni, în scopul de a aborda cauzele profunde ale terorismului și extremismului, care reprezintă o amenințare la adresa securității internaționale și a stabilității regionale; să solicite acordarea unui sprijin mai puternic guvernului Libiei sprijinit de ONU și să joace un rol central în stabilizarea Libiei și în menținerea unității și integrității teritoriale ale acesteia în conformitate cu Acordul politic libian; să sublinieze urgența necesității ca toate forțele armate aflate sub controlul autorităților civile legitime să se unească, conform prevederilor Acordului politic libian; să își reînnoiască sprijinul pentru eforturile depuse de coordonatorul special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu și de reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală cu scopul de a rezolva aceste conflicte de lungă durată; să solicite punerea în aplicare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU privind Orientul Mijlociu;
(f) să sprijine negocierile intrasiriene care se desfășoară în temeiul Rezoluției nr. 2254 (2015) a Consiliului de Securitate; să sublinieze faptul că părțile ar trebui să vizeze un acord-cadru care să conțină un pachet politic, astfel încât un proces politic negociat de tranziție să poată fi pus în aplicare în conformitate cu secvențierea clară și cu termenele-țintă stabilite în Rezoluția nr. 2254 (2015); să sublinieze faptul că, pentru a atinge acest obiectiv, a apărut o agendă clară alcătuită din patru rubrici; să își exprime îngrijorarea față de faptul că lupta continuă din Siria subminează regimul de încetare a focului care a intrat în vigoare la 30 decembrie 2016, cu consecințe negative semnificative asupra siguranței civililor sirieni, a accesului umanitar și a impulsului procesului politic; să sprijine apelul lansat de trimisul special al Secretarului General al ONU pentru Siria către statele garant ale încetării focului în Siria să depună eforturi urgente pentru a susține regimul de încetare a focului;
(g) să acționeze în conformitate cu hotărârea Curții Europene de Justiție privind Sahara de Vest și să sprijine eforturile ONU de a asigura o soluționare echitabilă și durabilă a conflictului din Sahara Occidentală, pe baza dreptului la autodeterminare a poporului Sahrawi și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale ONU; să solicite ca Misiunea Națiunilor Unite pentru referendum în Sahara de Vest (MINURSO) să fie prevăzută cu un mandat pentru drepturile omului, în conformitate cu toate celelalte misiuni de menținere a păcii ale ONU, și ca tot personalul MINURSO să își poată relua funcțiile;
(h) să se asigure că Adunarea Generală a ONU oferă, în colaborare cu UE și cu SUA, toate instrumentele pentru a garanta sustenabilitatea și viabilitatea unei soluții care să presupună existența a două state, bazate pe frontierele din 1967, și cu orașul Ierusalim servind drept capitală pentru ambele state, respectiv un stat Israel sigur, cu frontiere sigure și recunoscute, și un stat Palestina independent, democratic, contiguu și viabil, care să coexiste în pace și securitate;
(i) să solicite un sprijin mai ferm și o mai mare capacitare a instituțiilor irakiene și să insiste asupra necesității de a se depune eforturi pentru o societate mai favorabilă includerii și pentru reintegrarea tuturor minorităților etnice și religioase care au fost strămutate, inclusiv în nordul Irakului, unde, după încheierea operațiunii militare în interiorul și în jurul orașului Mosul, trebuie să fie găsită o soluție postconflict pașnică și favorabilă includerii; să reitereze importanța critică a protecției susținute a civililor și a respectării dreptului internațional umanitar (DIU) în desfășurarea strategiilor militare în Irak;
(j) să confrunte în continuare principalele amenințări la adresa securității în Sahel, în Sahara, precum și în regiunile lacului Ciad, a Marilor Lacuri și a Cornului Africii, cu scopul de a eradica amenințarea teroristă pe care o reprezintă ISIS/Daesh și grupările afiliate la Al-Qaida, Boko Haram sau oricare alte grupări teroriste afiliate;
(k) să colaboreze cu comunitatea internațională în ansamblu pentru a soluționa crizele umanitare și de securitate care amenință continentul african, în special în Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Centrafricană, Mali, Nigeria, Burundi și zona Marilor Lacuri, în general; să încurajeze statele membre ale ONU să își intensifice sprijinul pentru creșterea rolului și a capacităților proprii ale Uniunii Africane în medierea și de gestionarea crizelor, acționând în același timp în direcția completării eforturilor Biroului ONU de asistență pentru consolidarea păcii; să asigure adaptarea rapidă a MONUSCO, în conformitate cu noul său mandat, și, în special, punerea în aplicare a acordului din 31 decembrie 2016;
(l) să invite comunitatea internațională să își unească eforturile pentru a gestiona criza politică actuală din Republica Democratică Congo și pentru a preveni prăbușirea statului în această țară;
(m) să sublinieze că este important să se investească mai mult în prevenirea conflictelor, luând în considerare factori precum radicalizarea politică sau religioasă, violența electorală, deplasările populației și schimbările climatice;
(n) să atragă atenția membrilor ONU și, în special, membrilor Consiliului de Securitate, asupra creșterii tensiunilor dintre anumite țări din Balcanii de Vest; să facă apel la liderii acestora să dea dovadă de reținere în politicile regionale și la UE și ONU să rămână pe deplin implicate în căutarea unor soluții de durată la diferendele bilaterale, inclusiv acționând ca mediatori atunci când este necesar; să condamne acțiunile Rusiei în Balcanii de Vest, care amenință să destabilizeze procesul fragil de reformă din țările din regiune și să submineze ambițiile lor în cadrul UE și al NATO;
(o) să încurajeze în continuare eforturile ONU vizând instaurarea păcii în Afganistan și îmbunătățirea mediului de securitate fragil din țară;
(p) să condamne ferm acțiunile conducerii din Coreea de Nord care amenință pacea și securitatea în Peninsula Coreeană și în afara acesteia; să încurajeze China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să exercite presiuni asupra regimului nord-coreean pentru a-și reduce acțiunile agresive care pun în pericol securitatea regională și internațională; să elaboreze și să pună în aplicare o reacție puternică, susținută de un larg consens internațional, suficient de robust, pentru a descuraja regimul nord-coreean să continue dezvoltarea capacităților nucleare ostile și desfășurarea de asasinate, atacuri și răpiri extrateritoriale;
(q) să îndemne Adunarea Generală și Consiliul de Securitate al ONU să discute despre tensiunile din Marea Chinei de Sud, cu intenția de a reuni toate părțile implicate pentru a finaliza negocierea unui cod de conduită;
(r) să salute adoptarea Rezoluției 2307 (2016) de către Consiliul de securitate al ONU și să felicite guvernul și poporul columbian pentru eforturile lor depuse în vederea realizării păcii;
(s) să sporească în mod semnificativ sprijinul acordat de statele membre operațiunilor ONU de menținere și de consolidare a păcii care includ o componentă a drepturilor omului și strategii clare de ieșire, în special prin contribuții cu personal și echipamente și să consolideze rolul de facilitator al UE în acest sens; să asigure o mai bună vizibilitate acestui sprijin și acestor contribuții; să elaboreze în continuare proceduri pentru utilizarea politicii de securitate și apărare comune a UE în sprijinul operațiunilor ONU, acordând, în același timp, suficientă atenție diferitelor dimensiuni ale gestionării crizelor complexe, precum drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă și cauzele profunde ale migrației în masă; să sprijine reformarea de către CSONU a utilizării puterii sale de veto în cazurile în care există dovezi de crime de război și de crime împotriva umanității;
(t) să ofere sprijin secretarului general al Organizației Națiunilor Unite pentru a crește implicarea ONU în negocierile pentru pace;
(u) să sprijine implementarea deplină a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; să solicite promovarea participării egale și integrale a femeilor ca agenți activi; să promoveze implicarea activă a femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor și în combaterea extremismului violent; să reamintească faptul că violența sexuală, cum ar fi violul, este utilizată ca tactică de război și constituie o crimă de război; să asigure asistență medicală sigură în cazurile de viol de război; să solicite întărirea protecției femeilor și fetelor în situații de conflict, în special în ceea ce privește violența sexuală, să sprijine și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul Națiunilor Unite pentru a se pune capăt utilizării copiilor în conflictele armate și să asigure analiza de gen, precum și integrarea genului și a drepturilor omului în toate activitățile ONU; să solicite elaborarea unor indicatori de măsurare a progreselor privind participarea femeilor la consolidarea păcii și a securității;
(v) să abordeze în regim de urgență toate aspectele Raportului de evaluare din 15 mai 2015 al ONU privind asigurarea respectării legii și eforturile de asistență reparatorii pentru exploatarea și abuzurile sexuale comise de personalul Organizației Națiunilor Unite și cel asociat în cadrul operațiunilor de menținere a păcii și să creeze mecanisme funcționale și transparente de control și de responsabilizare legate de presupusele abuzuri; să solicite investigarea, trimiterea în judecată și condamnarea fără întârziere a oricărui membru al personalului militar și civil care a comis acte de violență sexuală;
(w) să consolideze în continuare rolul principiului responsabilității de a proteja ca principiu important în activitatea statelor membre ale ONU în ceea ce privește soluționarea conflictelor, drepturile omului și dezvoltarea; să sprijine în continuare eforturile pentru transpunerea în practică a principiului responsabilității de a proteja (R2P) și să sprijine ONU pentru a continua să joace un rol crucial în sprijinirea statelor care implementează acest principiu, cu scopul de a susține drepturile omului, statul de drept și dreptul umanitar internațional; să promoveze o definiție mai amplă a conceptului de securitate umană și a principiului responsabilității de a proteja (R2P),
(x) să încurajeze toate statele membre ale ONU să semneze și să ratifice Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora;
(y) să se implice într-o dezbatere publică și cuprinzătoare cu toți membrii Adunării Generale a ONU privind importanța respectării limitelor constituționale ale mandatelor prezidențiale în toată lumea;
Combaterea terorismului
(z) să își reafirme condamnarea fără echivoc a terorismului și sprijinul deplin pentru acțiunile menite să învingă și să elimine organizațiile teroriste, în special ISIS/Daesh, care prezintă o amenințare clară la adresa securității regionale și internaționale; insistă asupra faptului că toate măsurile adoptate în lupta împotriva terorismului ar trebui să fie întru totul în conformitate cu dreptul umanitar internațional și cu dreptul internațional privind drepturile omului;
(aa) să sprijine ONU în eforturile acesteia de a face din combaterea terorismului un element-cheie al agendei sale de prevenire în conformitate cu angajamentul UE în favoarea măsurilor preventive de combatere a terorismului și a extremismului violent; să consolideze eforturile comune desfășurate de UE și ONU în combaterea cauzelor profunde ale violenței extreme și ale terorismului, în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride, dezvoltarea cercetării și consolidarea capacităților în domeniul apărării informatice; să promoveze educația ca un instrument de prevenire a extremismului violent și să se bazeze pe inițiativele de consolidare a păcii existente lansate de parteneri locali pentru a elabora, a pune în aplicare și a dezvolta abordări vizând să combată radicalizarea și recrutarea în scopuri teroriste, promovând totodată luarea de măsuri la nivel internațional pentru a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de actele de violență; să sprijine o contribuție consolidată a UE la inițiativele ONU de consolidare a capacităților în materie de acțiune împotriva luptătorilor străini și a extremismului violent;
(ab) să își intensifice eforturile de a pune capăt recrutării și a combate propaganda teroristă desfășurată nu numai prin intermediul platformelor de comunicare socială, ci și prin intermediul rețelelor de persoane radicalizate care instigă la ură; să sprijine acțiunile de consolidare a rezistenței comunităților vizate de propaganda extremistă și vulnerabile la radicalizare, inclusiv prin abordarea cauzelor economice, sociale, culturale și politice care conduc la aceasta; să sprijine politicile de antiradicalizare și de deradicalizare, în conformitate cu Planul de acțiune al ONU pentru prevenirea extremismului violent; să reamintească faptul că promovarea și protecția drepturilor omului și respectarea statului de drept sunt elemente esențiale în cadrul politicilor de combatere a terorismului;
(ac) să colaboreze cu Adunarea Generală a ONU pentru combaterea finanțării terorismului, să construiască mecanisme pentru a identifica persoanele și organizațiile teroriste și să consolideze mecanismele de înghețare a activelor din întreaga lume, respectând, în același timp, normele internaționale privind garanțiile procedurale și statul de drept;
(ad) să consolideze eficacitatea poliției internaționale, cooperarea juridică și judiciară în lupta împotriva terorismului și a criminalității transnaționale; salută, în acest sens, Rezoluția nr. 2322 (2016) a Consiliului de Securitate al ONU și subliniază necesitatea de a accelera procesele de cooperare judiciară la nivel internațional, pentru a consolida mecanismele existente de cooperare polițienească internațională și a actualiza rețeaua de contacte între autoritățile centrale și judiciare;
Neproliferarea și dezarmarea
(ae) să sprijine eforturile ONU de a împiedica actorii nestatali și grupurile teroriste să dezvolte, să producă, să achiziționeze sau să transfere arme de distrugere în masă și vectori pentru acestea; să insiste asupra respectării depline a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), a Convenției privind armele chimice și a Convenției privind armele biologice și să adopte măsuri active în direcția dezarmării pe plan mondial;
(af) să promoveze punerea deplină în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) și să încurajeze toate statele membre ale ONU să semneze și să ratifice TCA;
(ag) să întreprindă acțiuni mai eficiente împotriva deturnării și traficului ilicit de arme și muniție, inclusiv armament ușor și arme de calibru mic, în special prin dezvoltarea unui sistem de urmărire a armelor; să îndemne statele membre ale ONU să adopte măsuri active în direcția dezarmării pe plan mondial;
(ah) să acorde o atenție deosebită progreselor tehnologice în domeniul înarmării roboticii și, în special, cu privire la roboți și drone armate și conformitatea acestora cu dreptul internațional; să creeze un cadru juridic privind dronele și roboții înarmați, în conformitate cu dreptul internațional umanitar în vigoare, pentru a împiedica utilizarea acestei tehnologii în mod abuziv în activități ilegale, de către actori statali și nestatali;
Migrația
(ai) să solicite consolidarea răspunsului global în materie de migrație, pe baza succesului înregistrat de reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU din 19 septembrie 2016 consacrată gestionării deplasărilor masive de refugiați și migranți, prin soluționarea provocărilor și a problemelor de securitate care survin ca urmare a unor aspecte legate de migrația ilegală, precum traficul cu imigranți ilegali și traficul de ființe umane, și prin eforturi de asigurare a unor posibilități legale de migrație; subliniază necesitatea unui angajament urgent și eficace privind abordarea cauzelor profunde ale crizelor umanitare și ale fluxurilor migratorii fără precedent;
(aj) să promoveze sprijinul sporit pentru activitățile UNHCR în punerea în aplicare a mandatului său internațional de protecție a refugiaților, inclusiv a grupurilor vulnerabile, precum femeile, copiii și persoanele cu handicap; să sublinieze importantul decalaj de finanțare dintre nevoile bugetare ale UNHCR și fondurile primite și să solicite mai multă solidaritate la nivel mondial; să solicite majorarea finanțării alocate din bugetul curent al ONU pentru funcțiile esențiale ale UNHCR, pentru a garanta buna desfășurare a acestora; să solicite un angajament politic, finanțare și acțiuni concrete de solidaritate în sprijinul Declarației de la New York pentru refugiați și migranți;
(ak) să susțină și să protejeze drepturilor persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI); să solicite abrogarea, în statele membre ONU, a legislației care incriminează persoane pe criterii de sexualitate sau identitate de gen, precum și să promoveze acțiuni internaționale pentru a combate infracțiunile motivate de ură, homofobe și transfobe;
(al) să promoveze și să respecte libertatea de opinie și de exprimare, astfel cum se menționează la articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și să sublinieze importanța unei prese libere într-o societate funcțională și rolul fiecărui cetățean în cadrul societății;
(am) să solicite o consolidare a sistemelor de protecție a copilului și să sprijine măsuri concrete în interesul superior al copiilor refugiați și migranți, pe baza Convenției privind drepturile copilului;
(an) să solicite să se depună eforturi sporite pentru a împiedica migrația neregulamentară și a combate introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane, în special prin combaterea rețelelor infracționale prin schimbul rapid și eficace de informații relevante; să îmbunătățească metodele de identificare și de protejare a victimelor și să consolideze cooperarea cu țările terțe, pentru a urmări, a confisca și a recupera profitul obținut din activitățile criminale din acest sector; să insiste la nivelul ONU asupra importanței ratificării și transpunerii integrale în practică a Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și a Protocoalelor la aceasta împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare și privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii;
Drepturile omului, democrație și statul de drept
(ao) să reafirme clar și ferm că toate drepturile omului convenite în cadrul convențiilor ONU sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate și că respectarea lor trebuie asigurată; să solicite un nivel mai ridicat de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în toate formele lor de expresie, inclusiv în contextul noilor tehnologii; să încurajeze în continuare toate statele membre ale ONU să semneze, să ratifice și să pună în aplicare diferite convenții privind drepturile omului și să își respecte obligațiile de raportare în conformitate cu aceste instrumente; să solicite apărarea libertății de opinie și de exprimare; să sublinieze importanța libertății presei;
(ap) să invite toate statele membre ale ONU să pună în aplicare recomandările raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora; să promoveze, să consolideze și să integreze activitățile care sprijină egalitatea între femei și bărbați; să solicite capacitarea în continuare a femeilor și fetelor, întărirea rolului de lider și a participării femeilor la toate nivelurile procesului decizional, inclusiv acordării unei atenții speciale includerii femeilor minoritare; să solicite eliminarea tuturor formelor de violență și discriminare împotriva femeilor și fetelor, luând în considerare, de asemenea, discriminarea pe criterii de identitate de gen și de exprimare a genului; să promoveze drepturile copiilor, asigurând în special accesul lor la educație, asigurând reabilitarea și reintegrarea copiilor înrolați în grupări armate și eliminând munca infantilă, tortura, problema vrăjitoriei legate de copii, traficul, căsătoriile infantile și exploatarea sexuală; să sprijine în mod activ acțiuni suplimentare împotriva încălcării drepturilor comunității LGBTI; să sprijine monitorizarea atentă a situației persoanelor LGBTI și a apărătorilor drepturilor persoanelor LGBTI în țările cu legislație împotriva LGBTI;
(aq) să promoveze în continuare libertatea de religie sau de credință; să solicite eforturi mai mari pentru protejarea drepturilor minorităților religioase și ale altor minorități; să solicite o mai bună protejare a minorităților religioase și etnice împotriva persecuțiilor și a violenței; să solicite abrogarea legilor care incriminează blasfemia sau apostazia și care pot servi drept pretext pentru persecutarea minorităților religioase și a ateilor; să sprijine activitatea Raportorului special pentru libertatea de religie sau de credință; să militeze activ pentru recunoașterea de către ONU a genocidului împotriva minorităților religioase, etnice și a altor minorități comis de ISIS/Daesh și pentru sesizarea Curții Penale Internaționale (CPI) cu privire la cazurile de crime împotriva umanității, crime de război și genocid care este posibil să fi fost comise; să sprijine activitatea ONU de combatere a torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, a execuțiilor în masă și a execuțiilor pentru infracțiuni legate de droguri;
(ar) să își reafirme condamnarea fără echivoc a oricărui act de violență, a hărțuirii, a intimidării sau a persecutării apărătorii drepturilor omului, a avertizorilor de integritate, a jurnaliștilor sau a autorilor de bloguri;
(as) să reamintească obligația care îi revine Adunării Generale, când alege membrii Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (UNHRC), de a ține cont de respectul candidaților pentru promovarea și protejarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației; să solicite adoptarea unor criterii clare bazate pe rezultate în domeniul drepturilor omului pentru a obține statutul de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;
(at) să consolideze rolul Curții Penale Internaționale (CPI) și al sistemului de justiție penală internațională în scopul de a promova responsabilitatea și a pune capăt impunității; să invite toate statele membre ale ONU să adere la CPI prin ratificarea Statutului de la Roma și să încurajeze ratificarea amendamentelor adoptate la Kampala; să ofere CPI un puternic sprijin diplomatic, politic și financiar;
(au) să reamintească poziția UE de toleranță zero față de pedeapsa cu moartea; să continue implicarea susținută legată de promovarea abolirii pedepsei capitale în întreaga lume; să solicite un moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea și să depună în continuare eforturi în vederea abolirii universale a acesteia; să lanseze o inițiativă pentru a promova un cadru internațional privind combaterea instrumentelor de tortură și pedeapsa capitală, pe baza experienței Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind această chestiune;
(av) să îndemne la o implicare mai puternică în promovarea statului de drept, o chestiune transversală care leagă cei trei piloni ai ONU: pacea și securitatea, drepturile omului și dezvoltarea; să coopereze cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului pentru a îndemna autoritățile Venezuelei să elibereze toți prizonierii politici și să respecte separarea puterilor;
(aw) să sprijine eforturile ONU de instituire a unui cadru internațional privind sporturile și drepturile omului, care facilitează prevenirea, monitorizarea și oferirea unor măsuri reparatorii pentru abuzurile în ceea ce privește drepturile omului legate de evenimente sportive majore;
(ax) să sprijine în continuare eforturile Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în ceea ce privește îmbunătățirea responsabilității și accesul la măsuri reparatorii pentru victimele abuzurilor cu caracter profesional în ceea ce privește drepturile omului, pentru a contribui la un sistem echitabil și mai eficient de măsuri reparatorii ale dreptului intern, în special în cazul unor abuzuri grave asupra drepturile omului în sectorul afacerilor; să invite toate guvernele să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor omului și a accesului la justiție pentru victime, acestea confruntându-se cu dificultăți atât practice, cât și juridice în accesul la căile de atac de la nivel național și internațional în legătură cu încălcări ale drepturilor omului asociate activităților de afaceri;
Dezvoltare
(ay) să sublinieze rolul de lider al UE în cadrul procesului care a condus la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă („Agenda 2030”) și a celor 17 obiective ale sale privind dezvoltarea durabilă (ODD) de către Adunarea Generală în septembrie 2015; să ia măsuri concrete pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a Agendei 2030 și a celor 17 ODD ca instrumente importante de prevenire și de dezvoltare sustenabilă; să depună eforturi pentru îmbunătățirea vieții viitoarelor generații și să încurajeze și să sprijine țările să preia controlul și să stabilească cadre naționale pentru atingerea celor 17 ODD; să încurajeze statele membre ale ONU să își respecte angajamentele privind cheltuielile cu ajutorul pentru dezvoltare și să solicite adoptarea unui cadru de indicatori solid și utilizarea datelor statistice pentru a monitoriza progresele înregistrate, a asigura responsabilitatea pentru evaluarea situației din țările în curs de dezvoltare, a supraveghea progresele și a garanta responsabilitatea; susține că, în afară de PIB, este necesar să fie luați în considerare și alți indicatori în scopul evaluării cu o mai mare precizie a realității din țările în curs de dezvoltare și pentru a acționa în mod eficace în vederea combaterii sărăciei și în direcția unei dezvoltări sustenabile în special în cazurile țărilor cu venit mediu; să solicite inițiative în întreaga UE vizând promovarea și protejarea drepturilor femeilor; să solicite punerea deplină în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing, a programului de acțiune al CIPD și a coerenței politicilor în favoarea dezvoltării sustenabile;
(az) să își continue eforturile de obținere a coerenței politicii în favoarea dezvoltării la nivelul tuturor politicilor UE, care este esențială pentru realizarea ODD, și, de asemenea, să susțină la nivelul UE o mai mare coerență a politicilor în conformitate cu obiectivul 17.14; să sprijine îndemnul ONU de sporire a eforturilor pentru a oferi un sprijin integrat și coordonat al politicii pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 și, prin urmare, să promoveze un sistem de dezvoltare al ONU care funcționează într-un mod mai integrat, cu o cooperare consolidată între agenții și o punere comună în aplicare a proiectelor, în special întărind legătura securitate-dezvoltare; să invite ONU să integreze în mod sistematic consolidarea capacităților și buna guvernare în strategiile de dezvoltare pe termen lung pentru a eradica sărăcia și foametea, a preveniri conflictele și a consolida reziliența în mod eficace pentru a promova dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social, a lupta împotriva inegalităților sociale și a furniza asistență umanitară populațiilor; să sublinieze că accesul la o aprovizionare cu apă sigură, fiabilă și accesibilă și la servicii de salubritate adecvate îmbunătățesc nivelul de trai, dezvoltă economiile locale și promovează crearea de locuri de muncă mai demne;
(ba) să insiste ca Forumul politic la nivel înalt (FPNI) pentru dezvoltare sustenabilă să devină principalul organ decizional competent pentru a asigura o monitorizare și o evaluare a transpunerii în practică a ODD coerente, eficace și care promovează includerea; să recunoască rolul important pe care îl joacă organizațiile societății civile și actorii locali în punerea în aplicare cu succes a Agendei 2030 și în realizarea ODD; să recunoască rolul și impactul cheie ale ODD pentru pacea și securitatea internațională;
Schimbările climatice
(bb) să se asigure că UE rămâne în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice și cooperează în continuare cu ONU în acest domeniu; să invite toate statele membre ale ONU să respecte acordul de la Paris și să asigure aplicarea rapidă a deciziilor adoptate la Conferința ONU din 2015 privind schimbările climatice;
(bc) să lucreze îndeaproape cu statele insulare mici și cu alte țări care se confruntă cu consecințe mai grave ale schimbărilor climatice pentru a se asigura că opinia și nevoile lor sunt luate în considerare în diferitele forumuri ale ONU;
UE și reforma sistemului ONU
(bd) să invite statele membre ale UE să își coordoneze mai îndeaproape acțiunilor lor în cadrul organelor și organismelor din sistemul Organizației Națiunilor Unite și să se implice în continuare pentru a consolida statutul de observator al UE în anumite suborganizații ale ONU; să consolideze comunicarea și să se asigure că pozițiile statelor membre la nivelul UE sunt din ce în ce mai coordonate; să vizeze alinierea pozițiilor cu țările candidate, cu țările partenere și cu alte state care împărtășesc aceeași viziune;
(be) să depună eforturi pentru consolidarea cooperării fiscale internaționale, sprijinind înființarea unui organism fiscal internațional în cadrul sistemului ONU; să combată evaziunea fiscală și spălarea de bani prin schimbul automat de informații fiscale la nivel mondial și prin întocmirea unei liste mondiale comune a paradisurilor fiscale;
(bf) să sprijine în mod activ o reformă cuprinzătoare a Consiliului de Securitate al ONU, pe baza unui consens generalizat, cu scopul de a ilustra mai bine noua realitate mondială și de a răspunde mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare; să sprijine obiectivul pe termen lung al UE de a obține un loc în cadrul unui Consiliu de Securitate reformat al ONU; să îndemne membrii Consiliului de Securitate al ONU să nu își exercite dreptul de veto în cazurile referitoare la comiterea de crime împotriva umanității; să promoveze revitalizarea activității Adunării Generale a ONU și coordonarea îmbunătățită și coerența acțiunilor tuturor instituțiilor ONU, care ar trebui să consolideze eficiența, eficacitatea, legitimitatea, transparența, răspunderea, capacitatea și reprezentativitatea sistemului, cu scopul de a oferi un răspuns mai prompt provocărilor globale;
(bg) să sprijine cu fermitate agenda de reformare a Secretarului General al ONU nou ales; să încurajeze impulsionarea unei reforme a arhitecturii ONU de pace și securitate, funcționarea și arhitectura Secretariatului prin simplificare, descentralizare, flexibilitate și prin raționalizarea organizării financiare; să instituie un sistem eficace de protecție pentru denunțătorii ONU;
(bh) să sprijine în mod activ eforturile Secretarului General de a numi mai multe femei în posturile superioare de conducere de la sediul ONU;
(bi) să stimuleze o dezbatere pe tema rolului parlamentelor și al adunărilor regionale în sistemul ONU și pe tema instituirii unei Adunări parlamentare a ONU pentru a crește profilul democratic și procesul democratic intern al organizației, precum și pentru a permite societății civile mondiale să fie asociată direct în procesul decizional;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei și, spre informare, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2016)0201.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2016)0317.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2016)0051.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2016)0422.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
30.5.2017 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
45 4 9 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Petras Auštrevičius, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Alojz Peterle, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Miguel Urbán Crespo, Elena Valenciano, Boris Zala |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Laima Liucija Andrikienė, Ana Gomes, Marek Jurek, Antonio López-Istúriz White, David Martin, Norica Nicolai, Urmas Paet, Soraya Post, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Igor Šoltes, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Željana Zovko |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
45 |
+ |
|
|
ALDE |
Petras Auštrevičius, Iveta Grigule, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Norica Nicolai, Urmas Paet, Jozo Radoš, Marietje Schaake |
|
|
PPE |
Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Željana Zovko, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica |
|
|
S&D |
Nikos Androulakis, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Ana Gomes, Andrejs Mamikins, David Martin, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Soraya Post, Elena Valenciano, Boris Zala |
|
|
Verts/ALE |
Klaus Buchner, Tamás Meszerics, Jordi Solé, Bodil Valero, Igor Šoltes |
|
|
4 |
- |
|
|
EFDD |
James Carver |
|
|
ENF |
Mario Borghezio |
|
|
NI |
Georgios Epitideios, Janusz Korwin-Mikke |
|
|
9 |
0 |
|
|
ECR |
Anna Elżbieta Fotyga, Marek Jurek, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock |
|
|
GUE/NGL |
Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Helmut Scholz, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri