Procedură : 2017/2009(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0239/2017

Texte depuse :

A8-0239/2017

Dezbateri :

PV 05/07/2017 - 14
CRE 05/07/2017 - 14

Voturi :

PV 06/07/2017 - 11.10
CRE 06/07/2017 - 11.10

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0315

RAPORT     
PDF 833kWORD 135k
27 iunie 2017
PE 601.046v01-00 A8-0239/2017

referitor la acțiunea UE pentru sustenabilitate

(2017/2009(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Seb Dance

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate

(2017/2009(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția Organizației Națiunilor Unite referitoare la „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă la 25 septembrie 2015, la New York(1),

–  având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) de la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

  având în vedere articolul 3 alineatele (3) și (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 7 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reafirmă faptul că UE „asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”, și articolul 11 din TFUE,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil - Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),

–  având în vedere Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”(2),

  având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM), Raportul nr. 30/2016: raportul privind indicatorii de mediu 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(3),

  având în vedere nota strategică a Centrului European de Strategie Politică al Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „Durabilitate, acum! O viziune europeană pentru durabilitate”(4),

–  având în vedere Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020(5), evaluarea intermediară aferentă(6) și rezoluția Parlamentului European referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei din 2 februarie 2016(7),

  având în vedere rapoartele Comitetului internațional pentru o gestionare durabilă a resurselor din cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) privind „Coerența politicilor în favoarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă (2015)”, „Fluxurile mondiale de materiale și productivitatea resurselor (2016)” și „Utilizarea eficientă a resurselor: potențial și implicații economice (2017)”,

  având în vedere comunicarea comună din 10 noiembrie 2016 privind „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre” (JOIN(2016)0049),

  având în vedere Acordul privind noua agendă urbană din cadrul conferinței Habitat III, adoptat la Quito la 20 octombrie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0239/2017),

A.  întrucât UE și statele sale membre au adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”), inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD);

B.  întrucât creșterea economică în viitor va fi posibilă doar respectând pe deplin limitele planetare în vederea asigurării unei vieți demne pentru toți;

C.  întrucât Agenda 2030 are un potențial de transformare și stabilește obiective universale, ambițioase, cuprinzătoare, indivizibile și interconectate care au ca scop eradicarea sărăciei, combaterea discriminării și promovarea prosperității, responsabilității față de mediu, incluziunii sociale și respectului pentru drepturile omului, precum și consolidarea păcii și a securității; întrucât aceste obiective necesită o intervenție imediată pentru punerea lor în aplicare deplină și eficace;

D.  întrucât cele 17 ODD-uri și cele 169 de ținte subiacente abordează toate aspectele politicilor Uniunii;

E.  întrucât Comisia nu a stabilit încă o strategie cuprinzătoare pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 care cuprinde domenii de politică internă și externă, cu un calendar detaliat până în 2030, astfel cum a solicitat Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(8), și nu și-a asumat pe deplin un rol de coordonare generală pentru acțiunile întreprinse la nivel național; întrucât pentru a îndeplini ODD sunt esențiale o strategie eficientă de punere în aplicare și un mecanism de monitorizare și de evaluare;

F.  întrucât multe dintre ODD-uri privesc în mod direct competențele UE, pe lângă autoritățile naționale, regionale și locale, astfel că punerea lor în aplicare necesită o veritabilă abordare de guvernanță pe mai multe niveluri, cu o implicare activă și amplă a societății civile;

G.  întrucât schimbările climatice nu reprezintă o problemă de mediu izolată, ci prezintă, conform ONU(9), una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre, precum și o amenințare gravă la adresa dezvoltării sustenabile, iar efectele pe scară largă fără precedent ale schimbărilor climatice impun o povară disproporționată asupra celor mai săraci și mai vulnerabili, crescând inegalitatea între țări și în interiorul acestora; întrucât măsurile urgente de combatere a schimbărilor climatice sunt fundamentale pentru punerea în aplicare cu succes a ODD;

H.  întrucât obiectivele Europa 2020 legate de schimbările climatice și sustenabilitatea energetică sunt: de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %, de a acoperi 20 % din cererea de energie a UE din surse regenerabile și de a crește eficiența energetică cu 20 %; întrucât UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pe plan intern cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005, sub rezerva unui mecanism de intensificare progresivă în temeiul Acordului de la Paris; întrucât Parlamentul a solicitat un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică pentru 2030 de 40 % și un obiectiv obligatoriu privind sursele de energie regenerabile (SER) de cel puțin 30 % și subliniază că aceste obiective ar trebui puse în aplicare prin intermediul unor obiective naționale individuale;

I.  întrucât UE și statele sale membre sunt toate semnatare ale Acordului de la Paris și, ca atare, s-au angajat să colaboreze cu alte țări pentru a limita creșterea încălzirii globale la mult sub 2°C și să își continue eforturile de a limita în plus această creștere la 1,5°C și, prin urmare, să încerce să limiteze cele mai grave riscuri ale schimbărilor climatice, care subminează abilitatea de a realiza dezvoltarea sustenabilă;

J.  întrucât mările și oceanele sănătoase sunt esențiale pentru a sprijini biodiversitatea abundentă, pentru a asigura securitatea alimentară și mijloace de trai sustenabile;

K.  întrucât, conform celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu (PAM), Comisia trebuie să evalueze impactul de mediu, într-un context global, al consumului de produse alimentare și nealimentare în Uniune;

L.  întrucât orice evaluare a eficacității actuale și viitoare a agendei ODD în Europa nu ar trebui să vorbească doar de succesele actuale, ci și să aibă în vedere eforturile și sistemele viitoare și, de asemenea, ar trebui să se bazeze pe o evaluare temeinică a lacunelor dintre politicile UE și ODD-uri, inclusiv a domeniilor în care UE nu îndeplinește țintele ODD, a punerii în aplicare deficitare a politicilor actuale și a posibilelor contradicții între domeniile de politici;

M.  întrucât, potrivit AEM, este foarte probabil ca 11 dintre cele 30 de obiective prioritare ale PAM să nu fie atinse până la termenul din 2020;

N.  întrucât finanțarea acordată ODD reprezintă o provocare enormă care impune un parteneriat mondial ferm și utilizarea tuturor formelor de finanțare (din surse interne, internaționale, publice, private și inovatoare), precum și a mijloacelor nefinanciare; întrucât finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui;

O.  întrucât mobilizarea eficientă a resurselor interne este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030; întrucât, în special țările în curs de dezvoltare sunt afectate de evaziunea fiscală și de evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi;

P.  întrucât promovarea dezvoltării sustenabile necesită reziliență, care ar trebui stimulată printr-o abordare multidimensională a acțiunii externe a UE și prin respectarea principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării; întrucât politicile statelor membre și ale UE au atât efecte intenționate, cât și neintenționate asupra țărilor în curs de dezvoltare, iar ODD constituie o oportunitate unică de a asigura o mai mare coerență și politici mai echitabile față de țările în curs de dezvoltare;

Q.  întrucât comerțul internațional poate fi un stimulent puternic pentru dezvoltare și creștere economică, și o mare parte din importurile UE au ca sursă țările în curs de dezvoltare; întrucât, Agenda 2030 recunoaște comerțul drept un mijloc de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

R.  întrucât pentru realizarea dezvoltării durabile este esențial să se abordeze provocarea reprezentată de migrație și cererile unei populații globale în creștere; întrucât Agenda 2030 subliniază rolul migrației ca o potențială forță motrice a dezvoltării; întrucât articolul 208 din TFUE stabilește că eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicilor de dezvoltare ale UE,

1.  ia act de comunicarea Comisiei privind o acțiune europeană pentru sustenabilitate, care pune în evidență instrumentele și inițiativele politice existente la nivel european și constituie o reacție la Agenda 2030; subliniază însă necesitatea unei evaluări cuprinzătoare, inclusiv a lacunelor și tendințelor politice, a incoerențelor și a deficiențelor de punere în aplicare, precum și a potențialelor beneficii conexe și a sinergiilor, în cazul tuturor politicilor și actelor legislative existente ale UE în toate sectoarele; subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate pentru această evaluare atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre; solicită, prin urmare, Comisiei, Consiliului, în toate configurațiile sale, și agențiilor și organismelor UE să ia aceste măsuri fără întârziere;

2.  subliniază faptul că scopul Agendei 2030 este de a obține o mai mare bunăstare pentru toți și că cei trei piloni egali ai dezvoltării sustenabile, și anume cel social, cel de mediu și cel economic, sunt esențiali pentru realizarea ODD; subliniază faptul că dezvoltarea sustenabilă este un obiectiv fundamental al Uniunii, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din TUE, și ar trebui să joace un rol central în dezbaterea privind viitorul Europei;

3.  salută angajamentul Comisiei de a integra ODD-urile în toate politicile și inițiativele UE, pe baza principiilor universalității și integrării; invită Comisia să dezvolte, fără întârziere, o strategie-cadru cuprinzătoare coerentă, coordonată și globală pe termen scurt, mediu și lung cu privire la punerea în aplicare a celor 17 ODD-uri și a celor 169 de ținte ale lor în UE, recunoscând interconexiunile și paritatea diferitelor ODD-uri prin adoptarea unei abordări transsectoriale și de guvernanță pe mai multe niveluri; subliniază, în plus, necesitatea de a integra toate aspectele Agendei 2030 în semestrul european și de a asigura implicarea totală a Parlamentului în acest proces; invită prim-vicepreședintele, care are o responsabilitate transversală pentru dezvoltarea sustenabilă, să își asume un rol principal în această privință; subliniază faptul că UE și statele sale membre s-au angajat să pună în aplicare pe deplin toate ODD-urile și țintele, atât în termeni practici, cât și în spirit;

4.  reamintește importanța principiului fundamental al Agendei 2030 de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”; solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni ferme în ceea ce privește abordarea inegalităților, atât din interiorul țărilor, cât și dintre țări, deoarece acestea amplifică impactul altor provocări globale și îngreunează progresul dezvoltării durabile; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze cercetarea și dezagregarea datelor prin politicile lor pentru a se asigura că persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate sunt incluse și considerate prioritare;

5.  salută angajamentul Comisiei de a integra ODD-urile în agenda sa privind o mai bună legiferare și subliniază potențialul utilizării instrumentelor pentru o mai bună legiferare într-un mod strategic pentru a evalua coerența politicii UE în ceea ce privește Agenda 2030; invită Comisia să stabilească o verificare ODD a tuturor noilor politici și acte legislative și să asigure o coerență deplină a politicilor în cadrul punerii în aplicare a ODD-urilor, promovând totodată sinergii, dobândind beneficii conexe și evitând contrabalansarea între diferitele ODD-uri, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre; subliniază necesitatea de a include dezvoltarea sustenabilă ca parte integrantă a cadrului global de evaluări ale impactului, nu ca o evaluare de impact separată, cum este cazul în prezent în conformitate cu setul de instrumente pentru o mai bună legiferare al Comisiei; solicită o îmbunătățire a instrumentelor concepute pentru a măsura și a cuantifica rezultatele ecologice pe termen mediu și lung în evaluările de impact; invită Comisia, în plus, să se asigure că evaluările și verificările adecvării efectuate în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) examinează dacă anumite politici sau legislații contribuie la punerea în aplicare ambițioasă a ODD-urilor sau dacă, de fapt, o împiedică; solicită identificarea și diferențierea clară a nivelului de guvernanță la care ar trebui puse în aplicare obiectivele, subliniind totodată că ar trebui să fie respectat principiul subsidiarității; solicită stabilirea unor parcursuri clare și coerente de dezvoltare sustenabilă la nivel național și, după caz, la nivelurile subnaționale sau locale pentru statele membre care încă nu au procedat astfel; subliniază faptul că Comisia ar trebui să ofere orientare în acest proces pentru a asigura un format armonizat;

6.  îndeamnă insistent Comisia să adere la agenda de guvernanță convenită în Declarația de la Rio și în Agenda 2030, precum și în Planul de implementare de la Johannesburg (JPOI) din 2002 și documentul rezultat al Rio+20 din cadrul Conferinței ONU din 2012 privind dezvoltarea sustenabilă;

7.  consideră că Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să promoveze stabilirea sau consolidarea consiliilor de dezvoltare sustenabilă la nivel național, inclusiv la nivel local, și să încurajeze participarea și implicarea efectivă a societății civile și a altor părți interesate relevante la forumurile internaționale relevante și, în acest sens, să promoveze transparența, participarea publică amplă și parteneriatele pentru a pune în aplicare dezvoltarea sustenabilă;

8.  reamintește că UE și statele sale membre sunt toate semnatare ale Acordului de la Paris și deci s-au angajat să îndeplinească obiectivele sale, care necesită acțiuni pe plan global; subliniază necesitatea integrării obiectivului de decarbonizare pe termen lung de a limita încălzirea globală la mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru a limita și mai mult această creștere, la 1,5°C;

9.  recunoaște că, pentru a realiza ODD-urile, va fi nevoie de implicarea multilaterală a părților interesate din partea UE, a autorităților locale și regionale ale statelor membre, a societății civile, a cetățenilor, a întreprinderilor și a partenerilor terți; invită Comisia să se asigure că platforma multipartită anunțată în comunicarea sa va deveni un model de cele mai bune practici care să faciliteze planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea Agendei 2030; subliniază că platforma ar trebui să mobilizeze expertiza diferitelor sectoare-cheie, să promoveze inovarea și să contribuie la asigurarea unor legături efective cu părțile interesate, încurajând promovarea ascendentă a dezvoltării sustenabile; subliniază, de asemenea, că platforma ar trebui să aibă o sferă de aplicare mult mai amplă decât o platformă de învățare inter pares și să permită o implicare reală a părților interesate în planificarea și monitorizarea punerii în aplicare a ODD-urilor; invită, în plus, Comisia să promoveze sinergiile cu alte platforme aferente precum platforma REFIT, platforma privind economia circulară, Grupul de lucru la nivel înalt pentru competitivitate și creștere și Grupul de experți la nivel înalt privind finanțele sustenabile și să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport privind modul în care se va da curs recomandărilor;

10.  invită Comisia să își intensifice eforturile de a facilita guvernanța ODD-urilor în scopul de a asigura următoarele: i)

  sectoare multiple: prin stabilirea unei structuri naționale de coordonare responsabilă de monitorizarea Agendei 21 care ar beneficia de expertiza ONG-urilorii)

  niveluri multiple: prin stabilirea unui cadru instituțional eficace pentru dezvoltarea sustenabilă la toate nivelurile;iii)

  actori multipli: prin facilitarea și încurajarea conștientizării publice și a participării, făcând informațiile publice la scară largă; iv)

  o concentrare asupra îmbunătățirii interfeței știință-politici;v)

  stabilirea unui calendar clar care să îmbine gândirea pe termen scurt cu cea pe termen lung;

solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că platforma multipartită nu are drept rezultat doar punerea în comun, ci și răspândirea cunoștințelor de lucru privind ODD-urile, precum și să asigure că platforma influențează agenda de politici; astfel, solicită Comisiei ca, cu contribuții din partea Parlamentului și a Consiliului, să creeze o platformă multipartită care să implice actori din mai multe sectoarele; întreprinderile și industria, grupurile de consumatori, sindicatele, ONG-urile sociale și ONG-urile din domeniul mediului și al climei, ONG-urile de cooperare pentru dezvoltare, administrația locală și reprezentanții orașelor ar trebui să fie reprezentați toți într-un forum de cel puțin 30 de părți interesate; reuniunile ar trebui să fie deschise cât mai multor actori posibil și ar trebui să fie structurate în așa fel încât să poată fi extinse dacă interesul crește în timp; în cadrul reuniunilor sale trimestriale, platforma ar trebui să identifice aspectele care reprezintă impedimente în calea îndeplinirii ODD-urilor; Parlamentul ar trebui să aibă în vedere înființarea unui grup de lucru pentru ODD-uri, astfel încât să asigure colaborarea orizontală în interiorul Parlamentului în cazul acestui subiect; acest forum ar trebui să fie alcătuit din deputați în PE care să reprezinte cât mai multe comisii posibil; Comisia și Parlamentul ar trebui să fie ambele active în cadrul reuniunilor platformei multipartite; Comisia ar trebui să prezinte în fiecare an o actualizare a platformei cu privire la planurile sale viitoare de a contribui la punerea în aplicare a ODD-urilor, precum și un document care să fie accesibil la toate nivelurile în toate statele membre cu privire la cele mai bune practici de punere în aplicare a ODD-urilor înaintea reuniunilor la nivel înalt ale ONU cu privire la ODD din iunie/iulie; Comitetul Regiunilor ar trebui să acționeze ca o punte între actorii locali și actorii naționali;

11.  salută creșterea volumului de capital instituțional și privat alocat finanțării ODD-urilor și invită Comisia și statele membre să elaboreze criterii de dezvoltare sustenabilă pentru cheltuielile instituționale ale UE, să identifice potențiale bariere de reglementare și stimulente pentru investițiile în ODD și să exploreze oportunitățile de convergență și cooperare între investițiile publice și cele private;

12.  salută contribuția pe care o poate avea Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu la realizarea ODD-urilor printr-o mai bună punere în aplicare a acquis-ului în statele membre; avertizează, însă, că această evaluare nu ar trebui considerată un înlocuitor al altor instrumente precum procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

13.  îndeamnă Comisia să elaboreze mecanisme eficace de monitorizare, urmărire și revizuire pentru punerea în aplicare și integrarea ODD-urilor și a Agendei 2030 și invită Comisia ca, în cooperare cu Eurostat, să stabilească un set de indicatori specifici ai progreselor pentru aplicarea internă a ODD-urilor în UE; solicită Comisiei să întocmească rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate de UE în punerea în aplicare a ODD-urilor; subliniază că statele membre ar trebui să fie sprijinite de Comisie în vederea unei raportări coerente; solicită Parlamentului să devină partener la acest proces, în special în a doua direcție de acțiune post-2020, și solicită un dialog și o raportare anuale între Parlament, Consiliu și Comisie, care să se finalizeze cu elaborarea unui raport; îndeamnă ca rezultatele să fie atât transparente, cât și ușor de înțeles și de comunicat în rândul unei game largi de public; subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în monitorizarea Agendei 2030 și, în consecință, subliniază rolul colegiuitorilor în acest proces; consideră că încheierea unui acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, în temeiul articolului 295 din TFUE, ar oferi un cadru corespunzător pentru cooperare în acest sens;

14.  subliniază faptul că agricultura industrială dominantă a UE va face imposibilă respectarea ODD 2 privind agricultura sustenabilă și a ODD-urilor privind prevenirea poluării și utilizarea excesivă a apei (6.3 și 6.4), îmbunătățirea calității solului (2.4 și 15.3) și stoparea pierderii biodiversității (15) la nivelul UE;

15.  consideră că UE ar trebui să fie liderul mondial al tranziției spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și spre un sistem durabil de producție și consum; invită Comisia să își orienteze politicile privind știința, tehnologia și inovarea (STI) către ODD-uri și invită Comisia să elaboreze o comunicare privind STI pentru dezvoltarea durabilă („STI4SD”), așa cum recomandă grupul de experți al Comisiei pentru „Acțiunile întreprinse ca urmare a Conferinței Rio+ 20, în special ODD-urile”, pentru a formula și susține coordonarea și coeziunea politicilor pe termen lung;

16.  insistă asupra faptului că știința, tehnologia și inovarea constituie instrumente deosebit de importante pentru punerea în aplicare a ODD-urilor; subliniază necesitatea ca Orizont 2020 și viitoarele programe-cadru pentru cercetare să integreze mai bine noțiunea de dezvoltare sustenabilă și provocările societale;

17.  reamintește că, așa cum a menționat în rezoluția sa din 12 mai 2016, Parlamentul ar trebui să aibă un rol clar în punerea în aplicare de către UE a Agendei 2030;

18.  salută inițiativele recente de promovare a eficienței utilizării resurselor, printre altele prin promovarea prevenirii, reutilizării și reciclării deșeurilor, limitarea recuperării energiei la materialele nereciclabile și eliminarea treptată a depozitării deșeurilor reciclabile sau recuperabile, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru economia circulară și propunerea unor obiective noi, ambițioase ale UE privind deșeurile, care, printre altele, vor contribui la ODD 12 și la reducerea deșeurilor marine; recunoaște că realizarea ODD-urilor și îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor va necesita o creștere a eficienței utilizării resurselor și va reduce, până în 2050, emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră cu 19 %, iar emisiile de gaze cu efect de seră doar ale națiunilor G7 cu până la 25 %; subliniază faptul că 12 din cele 17 ODD-uri depind de utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; subliniază importanța consumului și a producției sustenabile prin creșterea eficienței, respectiv reducerea poluării și a cererii și risipei de resurse; subliniază necesitatea decuplării creșterii, a utilizării resurselor și a impactului asupra mediului; invită Comisia să întocmească periodic rapoarte privind economia circulară în care să se prezinte în detaliu starea acesteia și tendințele și să se permită modificarea politicilor existente pe baza unor informații obiective, fiabile și comparabile; invită Comisia, de asemenea, să se asigure că economia circulară determină o scădere semnificativă a utilizării materialelor virgine, o reducere a risipei de materiale, produse mai durabile și utilizarea produselor secundare de fabricație și a exceselor de materiale considerate anterior ca fluxuri de deșeuri; invită Comisia să propună o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind materialele plastice, respectând în același timp obiectivul pentru 2020 de gestionare ecologică rațională a substanțelor chimice, ținând seama de obiectivul privind ciclurile de materiale netoxice, astfel cum se prevede în cel de-al 7-lea PAM; consideră că acțiunea coordonată la nivel european împotriva risipei de produse alimentare este esențială pentru ODD 2; subliniază ținta UE de a reduce risipa de produse alimentare cu 50 % până în 2030;

19.  subliniază că Decizia nr. 1386/2013/UE arată faptul că sistemele actuale de producție și de consum ale economiei globale generează o cantitate mare de deșeuri care, combinată cu o cerere tot mai mare de bunuri și servicii până la punctul epuizării resurselor, contribuie la creșterea prețului materiilor prime esențiale, al mineralelor și al energiei, generând în același timp și mai multă poluare și mai multe deșeuri, sporind emisiile globale de gaze cu efect de seră și accelerând degradarea solului și despăduririle; prin urmare, trebuie ca UE și statele sale membre să depună eforturi pentru a asigura evaluarea întregului ciclu de viață al produselor și serviciilor astfel încât să se estimeze adevăratul lor impact din punctul de vedere al sustenabilității;

20.  reamintește că decuplarea creșterii economice de consumul resurselor este esențială pentru limitarea impactului asupra mediului și pentru îmbunătățirea competitivității Europei și reducerea dependenței sale de resurse;

21.  invită Comisia și statele membre să abordeze întârzierile semnificative în obținerea unei stări bune a apei în conformitate cu Directiva-cadru privind apa și să asigure realizarea ODD 6; ia act de evaluarea AEM potrivit căreia mai mult de jumătate din corpurile de apă reprezentate de râuri și lacuri din Europa sunt clasificate ca având o stare ecologică mai puțin decât bună și că ecosistemele acvatice se confruntă încă cu cea mai semnificativă deteriorare și reducere a biodiversității; invită Comisia să încurajeze abordările inovatoare pentru gestionarea sustenabilă a apei, inclusiv prin deblocarea întregului potențial al apelor uzate, și să aplice principiile economiei circulare în gospodărirea apelor, prin punerea în aplicare a unor măsuri de promovare a reutilizării, în condiții de siguranță, a apelor uzate în sectorul agricol și în sectoarele industriale și municipale; scoate în evidență faptul că aproximativ 70 milioane de europeni se confruntă cu stres hidric în timpul lunilor de vară; reamintește, în plus, că aproximativ 2 % din populația totală a UE nu are acces deplin la apă potabilă, lucru care afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile, marginalizate; reamintește, de asemenea, că în Europa au loc 10 decese pe zi ca urmare a apei nesigure și a serviciilor de salubritate și de igienă precare;

22.  salută comunicarea comună a Comisiei privind viitorul oceanelor noastre, care propune 50 de acțiuni pentru oceane gestionate în condiții de siguranță, de securitate, ecologice și sustenabile în Europa și în întreaga lume în vederea îndeplinirii ODD 14 – un obiectiv urgent dată fiind necesitatea refacerii rapide a mărilor europene și a oceanelor planetare;

23.  subliniază importanța ecologică și beneficiile socio-economice ale biodiversității și remarcă faptul că potrivit celui mai recent raport privind „limitele planetare”, valorile actuale referitoare la pierderea biodiversității au depășit limita planetară, în timp ce integritatea biosferei este considerată o limită fundamentală care, atunci când se modifică semnificativ, aduce sistemul terestru într-o nouă stare; constată cu îngrijorare că obiectivele strategiei UE 2020 în domeniul biodiversității și ale Convenției privind diversitatea biologică nu vor fi îndeplinite fără eforturi suplimentare substanțiale; reamintește că aproximativ 60 % dintre speciile de animale și 77 % dintre habitatele protejate sunt într-o stare sub nivelul optim(10); invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în vederea atingerii acestor obiective, printre altele prin punerea în aplicare deplină a directivelor privind natura și recunoașterea valorii adăugate a ecosistemelor și a biodiversității mediului înconjurător european prin alocarea de resurse suficiente, inclusiv în bugetele viitoare pentru conservarea biodiversității, în special în ceea ce privește rețeaua Natura 2000 și programul LIFE; reafirmă necesitatea unei metodologii comune de urmărire care să ia în considerare toate cheltuielile directe și indirecte privind biodiversitatea și eficiența acestor cheltuieli, subliniind totodată că cheltuielile generale ale UE nu trebuie să aibă un impact negativ asupra biodiversității și ar trebui să sprijine îndeplinirea obiectivelor UE în materie de biodiversitate;

24.  subliniază că punerea în aplicare și aplicarea deplină a directivelor privind natura, precum și finanțarea adecvată reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea succesului strategiei în domeniul biodiversității în ansamblu și pentru realizarea obiectivelor sale principale; salută decizia Comisiei de a nu revizui directivele privind natura;

25.  îndeamnă Comisia și statele membre să finalizeze rapid și să consolideze rețeaua ecologică Natura 2000, intensificând eforturile pentru a asigura desemnarea unui număr suficient de arii speciale de conservare (ASC) în temeiul Directivei Habitate și pentru ca această desemnare să fie însoțită de măsuri eficace de protejare a biodiversității în Europa;

26.  observă că cercetările arată că agricultura intensivă este un factor-cheie pentru pierderea carbonului organic din sol și a biodiversității solului; invită UE să promoveze metode de consolidare a calității solului, cum ar fi rotațiile care să includă leguminoasele și efectivele de animale, permițând astfel UE să respecte ODD-urile 2.4 și 15.3;

27.  consideră că UE trebuie să facă mult mai mult pentru a atinge ODD 15; îndeamnă Comisia, în special, să abordeze cu prioritate problema privind decontaminarea mediului, propunând norme armonizate pentru combaterea consumului și a degradării solurilor și prezentând cât mai curând planul de acțiune privind despădurirea și degradarea pădurilor, anunțat în mai multe rânduri, precum și calendarul privind punerea în aplicare a acestuia;

28.  solicită Comisiei să-și intensifice eforturile în calitate de actor global în protejarea ecologiei și a mediului de importanță din regiunea arctică; îndeamnă insistent Comisia să nu permită nicio politică ce stimulează exploatarea regiunii arctice pentru combustibilii fosili;

29.  recunoaște că schimbările cu privire la biodiversitatea solului și carbonul organic din sol sunt determinate, în cea mai mare parte, de practicile de gestionare a terenurilor și de schimbarea utilizării acestora, precum și de schimbările climatice, care au un impact negativ grav asupra unor ecosisteme întregi și asupra societății; invită Comisia, prin urmare, să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de sol în cadrul celui de Al 8-lea PAM;

30.  subliniază faptul că importurile UE de făină de soia destinate alimentației animalelor contribuie la despăduririle din America de Sud, subminând astfel ODD-urile cu privire la despăduriri, schimbările climatice și biodiversitate;

31.  subliniază că Al 7-lea PAM în sine este un instrument-cheie pentru punerea în aplicare a ODD-urilor, cu toate că acțiunile întreprinse în unele sectoare tot nu sunt suficiente pentru a asigura că ODD-urile vor fi îndeplinite; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare pe deplin cel de Al 7-lea PAM, să includă în evaluarea celui de Al 7-lea PAM o evaluare a măsurii în care obiectivele sale corespund ODD-urilor și, luând în considerare aceste rezultate, să propună o recomandare pentru programul ulterior; invită Comisia să propună în timp util un program de acțiune al Uniunii pentru mediu pentru perioada de după 2020, astfel cum se prevede la articolul 192 alineatul (3) din TFUE, deoarece un astfel de program va contribui la realizarea ODD-urilor în Europa;

32.  salută faptul că se pune accentul pe biodiversitate, resurse naturale și ecosisteme și că se recunoaște legătura dintre aceste elemente și sănătatea umană, precum și bunăstare; subliniază necesitatea unei abordări de tip „One Health” (Sănătate pentru oameni, animale și mediu) care înglobează sănătatea umană, animală și a mediului și reamintește că investițiile în cercetare și inovare care vizează dezvoltarea unor noi tehnologii în domeniul sănătății reprezintă o condiție esențială pentru îndeplinirea ODD-urilor; îndeamnă Comisia să întreprindă foarte rapid o analiză pentru a răspunde publicației OCDE „Sănătatea UE pe scurt” care arată că speranța de viață nu a crescut în multe state membre ale UE; constată că accesul echitabil la asistență medicală de înaltă calitate este cheia pentru niște sisteme de sănătate sustenabile, deoarece are potențialul de a reduce inegalitățile; subliniază că este nevoie de eforturi sporite pentru a aborda barierele multidimensionale din calea accesului la nivel individual, la nivel de furnizor și la nivel de sistem de sănătate – și să se continue investițiile în inovare și cercetarea medicală și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru a dezvolta soluții de asistență medicală accesibile, sustenabile și orientate către eradicarea flagelului mondial al HIV/SIDA, al tuberculozei, al meningitei, al hepatitei C și al altor boli infecțioase neglijate, asociate deseori cu sărăcia; reamintește că investițiile în cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical, la nivel mondial, sunt esențiale pentru a combate noile amenințări la adresa sănătății, precum epidemiile și rezistența la antibiotice;

33.  subliniază faptul că economia oceanelor sau „economia albastră” oferă oportunități importante pentru utilizarea sustenabilă și conservarea resurselor marine și că un sprijin adecvat pentru consolidarea capacităților pentru dezvoltarea și implementarea instrumentelor de planificare și a sistemelor de gestionare poate permite țărilor în curs de dezvoltare să profite de aceste oportunități; subliniază rolul major pe care Uniunea Europeană trebuie să îl joace în acest sens;

34.  reamintește că în propunerea Comisiei pentru cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 se stabilesc trei ținte-cheie pentru 2030: o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 %, acoperirea a cel puțin 27 % din cererea de energie a UE din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice cu cel puțin 30 %; reamintește pozițiile Parlamentului privind aceste ținte; subliniază că este necesar să se mențină atenția asupra acestor ținte și să pregătească pentru UE o strategie privind emisiile zero la jumătatea secolului, oferind o cale eficientă din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de particularitățile regionale și naționale din cadrul UE, pentru atingerea obiectivului privind emisiile nete zero, adoptat în cadrul Acordului de la Paris;

35.  invită UE și statele membre să integreze efectiv atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în cadrul politicilor de dezvoltare; subliniază necesitatea de a încuraja transferurile de tehnologie pentru eficiență energetică și tehnologii curate și de a sprijini investițiile în proiecte pentru energie regenerabilă la scară mică, neconectate la rețea și descentralizate; invită UE să sporească asistența acordată agriculturii sustenabile, pentru a face față schimbărilor climatice, canalizându-și sprijinul către micii fermieri, diversificarea culturilor, sistemul agroforestier și practicile agro-ecologice;

36.  recunoaște, de asemenea, că o reducere a producției și a consumului de carne din UE ar contribui la îndeplinirea ODD-urilor privind reducerea bolilor netransmisibile (ODD 3.4), reducerea poluării și a utilizării excesive a apei (în special carnea roșie) (6.3 și 6.4), îmbunătățirea calității solului (2.4 și 15.3) și stoparea defrișărilor (15.2) și stoparea pierderii biodiversității (15);

37.  recunoaște că există o legătură între extracția resurselor piscicole și conservare și comerț; recunoaște, de asemenea, că costul de oportunitate care poate rezulta dacă nu se acționează pentru a aborda subvențiile dăunătoare în domeniul piscicol este extrem de ridicat, deoarece în lipsa acțiunilor resursele vor fi epuizate, va rezulta insecuritate alimentară și sursele de ocupare a forței de muncă a căror menținere s-a urmărit vor fi distruse;

38.  subliniază faptul că sărăcia energetică, deseori definită ca o situație în care persoanele sau gospodăriile nu sunt capabile să se încălzească în mod adecvat sau să își asigure alte servicii energetice necesare în locuințele lor la un cost accesibil, reprezintă o problemă în multe state membre; subliniază că sărăcia energetică este cauzată de creșterea prețurilor la energie, impactul recesiunii asupra economiilor naționale și regionale și locuințele deficitare din punctul de vedere al eficienței energetice; reamintește că, potrivit statisticilor UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC), se estimează că 54 de milioane de cetățeni europeni (10,8 % din populația UE) nu au putut să-și mențină locuința încălzită în mod adecvat în 2012, cifre similare fiind raportate în ceea ce privește plata cu întârziere a facturilor de utilități sau existența unor condiții de locuit necorespunzătoare; invită statele membre să recunoască și să abordeze această problemă, deoarece asigurarea serviciilor energetice de bază este esențială pentru a se asigura că comunitățile nu suferă efecte negative asupra sănătății, că nu se înrădăcinează și mai mult în sărăcie, că își pot menține o bună calitate a vieții, precum și pentru a asigura că eforturile financiare menite să ajute gospodăriile care necesită sprijin nu devin prea împovărătoare; subliniază că serviciile energetice moderne sunt esențiale pentru bunăstarea umană și pentru dezvoltarea economică a unei țări; totuși, la nivel global, 1,2 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică și mai mult de 2,7 miliarde de oameni nu dispun de facilități de gătit curate; reamintește, în plus, că mai mult de 95 % dintre acești oameni trăiesc fie în Africa Subsahariană, fie în Asia în curs de dezvoltare, iar în jur de 80 % trăiesc în zone rurale; subliniază că energia este esențială pentru aproape toate provocările și oportunitățile majore cu care se confruntă astăzi lumea; subliniază că, indiferent dacă este vorba de locuri de muncă, securitate, schimbări climatice, producția de alimente sau creșterea veniturilor, accesul tuturor la energie este esențial, iar energia sustenabilă reprezintă o oportunitate – ea transformă vieți, economii și planeta;

39.  recomandă o integrare deplină a acțiunilor climatice în bugetul UE (integrarea acțiunilor în domeniul climei), asigurându-se faptul că măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt integrate în toate deciziile de investiții din Europa;

40.  invită Comisia să întocmească un raport din cinci în cinci ani, începând în termen de șase luni de la dialogul de facilitare din 2018 din cadrul CCONUSC, privind legislația UE în domeniul climei, inclusiv Regulamentul privind partajarea eforturilor și Directiva ETS, pentru a verifica dacă această legislație este eficace pentru a genera contribuția preconizată la eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE și pentru a vedea dacă traiectoria actuală privind reducerile va fi suficientă pentru a atinge ODD și obiectivele Acordului de la Paris; solicită, de asemenea, Comisiei să revizuiască și să extindă, până cel târziu în 2020, cadrul privind clima și energia pentru 2030 și contribuțiile UE stabilite la nivel național, astfel încât acestea să fie aliniate corespunzător la obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și la ODD-uri; invită Comisia să stimuleze potențialul de absorbție a gazelor cu efect de seră încurajând dezvoltarea de politici care să sprijine împădurirea prin intermediul unor practici adecvate de gestionare a pădurilor, având în vedere faptul că UE și-a luat angajamentul, în temeiul Agendei 2030, de a promova punerea în practică a unei gestionări sustenabile a pădurilor, de a opri defrișarea acestora, de a reface pădurile degradate și de a crește împădurirea și reîmpădurirea la nivel mondial până în 2020;

41.  subliniază că eforturile de atenuare a încălzirii globale nu reprezintă un obstacol în calea creșterii economice și a ocupării forței de muncă și că, dimpotrivă, decarbonizarea economiei ar trebui să fie considerată o sursă-cheie pentru creșterea economică și locuri de muncă noi și durabile; recunoaște, cu toate acestea, că pe drumul către orice model economic și social nou este probabil ca comunitățile axate pe industrii tradiționale să se confrunte cu provocări; subliniază importanța sprijinului pe parcursul acestei tranziții și invită Comisia și statele membre să canalizeze fondurile din surse precum schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în vederea finanțării modernizării și a unei tranziții echitabile, cu scopul de a ajuta aceste comunități și de a promova adoptarea celor mai bune tehnologii și practici de producție care să asigure cele mai bune standarde de mediu și locuri de muncă sigure, stabile și durabile;

42.  subliniază că, pentru ca UE să îndeplinească obiectivele Agendei 2030, este esențial ca acestea să se reflecte în semestrul european într-un mod cuprinzător, inclusiv prin abordarea locurilor de muncă verzi, a eficienței utilizării resurselor și a inovării și investițiilor sustenabile; remarcă faptul că o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor deține un potențial ridicat de creare de locuri de muncă și de creștere economică, deoarece ar genera un plus de 2 000 de miliarde USD la economia mondială până în 2050 și un plus de 600 de miliarde USD la PIB-ul țărilor G7;

43.  ia act de faptul că pierderea continuă a biodiversității, efectele negative ale defrișărilor și schimbările climatice pot conduce la creșterea concurenței pentru resurse, precum alimentele și energia, la creșterea sărăciei și a instabilității politice la nivel mondial, precum și la strămutări ale populației și la noi tipare de migrație la nivel mondial; insistă asupra faptului că Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre ar trebui să ia în considerare aceste lucruri în toate aspectele relațiilor externe și ale diplomației internaționale, asigurând în același timp o creștere substanțială a finanțării destinate asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD); solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să urmărească, în cadrul tuturor acțiunilor și al interacțiunilor cu țările terțe, eforturi de reducere a emisiilor prin promovarea surselor de energie regenerabile, a eficienței utilizării resurselor și a protecției biodiversității și pădurilor și prin promovarea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

44.  invită Comisia să se asigure că politicile externe ale UE sunt compatibile cu ODD-urile și să identifice domenii în care este nevoie să se intensifice acțiunile sau punerea în aplicare cu scopul de a asigura că politicile externe ale UE sprijină punerea în aplicare efectivă a ODD-urilor și nu se află în contradicție cu ODD-uri și punerea lor în aplicare în alte regiuni, în special în țările în curs de dezvoltare; invită Comisia ca, în acest scop, să lanseze un proces fiabil care să înceapă cu o metodă de previziune/alertă rapidă pentru noile inițiative și propuneri, inclusiv revizuirea legislației existente, și să prezinte o propunere de strategie globală externă de dezvoltare sustenabilă; scoate în evidență instrumentele și forumurile disponibile, precum Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), Forumul Regional CEE-ONU pentru Dezvoltare Durabilă (RFSD), Forumul politic la nivel înalt și platforma centrală a ONU; solicită o revizuire voluntară la Forumului politic la nivel înalt în conformitate cu Agenda 2030, care încurajează statele membre să efectueze revizuiri periodice și cuprinzătoare ale progreselor; subliniază rolul evaluărilor de impact ex-ante regulate și adecvate în acest sens; reamintește obligația din tratat de a lua în considerare obiectivele de cooperare pentru dezvoltare în toate politicile care ar putea să afecteze țările în curs de dezvoltare;

45.  reamintește rolul specific al culturii în cadrul relațiilor externe și al politicilor pentru dezvoltare, îndeosebi cu privire la soluționarea și prevenirea conflictelor, restabilirea păcii și capacitarea populațiilor locale; consideră, așadar, că o strategie culturală ambițioasă și solidă, care să includă diplomația culturală, este necesară în vederea obținerii unui nou consens în ceea ce privește dezvoltarea;

46.  subliniază importanța AOD ca instrument esențial pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030, pentru eradicarea sărăciei în toate formele sale și combaterea inegalităților, reiterând, în același timp, faptul că ajutorul pentru dezvoltare nu este suficient pentru a elimina sărăcia din țările în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a promova instrumentele care încurajează o mai mare asumare a responsabilității, cum ar fi sprijinul bugetar; invită UE și statele sale membre să își reconfirme, fără întârziere, angajamentul de a atinge obiectivul de 0,7 % din venitul național brut și să prezinte propuneri pentru un calendar detaliat pentru creșterea treptată a AOD, pentru a atinge acest obiectiv; reamintește angajamentul UE de a aloca cel puțin 20 % din AOD dezvoltării umane și incluziunii sociale și solicită un angajament reînnoit în acest scop; invită Comisia să respecte recomandarea Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE (CAD), de a realiza un element de grant mediu anual de 86 % din totalul angajamentelor AOD; solicită ca AOD să fie protejată împotriva deturnării și ca principiile eficacității dezvoltării convenite la nivel internațional să fie respectate, păstrând obiectivul de bază al AOD de eradicare a sărăciei, punând accentul în special asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate și asupra contextelor fragile; reamintește necesitatea depășirii relației donator/beneficiar în cadrul unei agende pentru dezvoltare mai extinse;

47.  subliniază rolul Forumului politic la nivel înalt în ceea ce privește monitorizarea și revizuirea ODD și invită Comisia și Consiliul să onoreze rolul de lider al UE în elaborarea și punerea în aplicare a Agendei 2030, convenind asupra pozițiilor comune ale UE și asupra rapoartelor comune ale UE, pe baza unei raportări coordonate din partea statelor membre și a instituțiilor UE, înaintea Forumului politic la nivel înalt, sub auspiciile Adunării generale; invită Comisia să facă un bilanț al acțiunilor existente în timpul viitorului Forum politic la nivel înalt, precum și al ODD specifice care vor fi supuse revizuirii;

48.  subliniază faptul că asigurarea justiției fiscale și a transparenței, lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale, eradicarea fluxurilor financiare ilicite și a paradisurilor fiscale, precum și o mai bună gestionare a finanțelor publice, o creștere economică sustenabilă și o mai mare mobilizare a resurselor interne sunt esențiale pentru finanțarea Agendei 2030; solicită UE să creeze un program de finanțare (DEVETAX2030) pentru a furniza asistență în mod special pentru înființarea de structuri fiscale în economiile de piață emergente și pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să creeze noi birouri ale autorităților fiscale regionale; își reiterează apelul pentru instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel mondial, pentru a aborda provocările globale legate de sărăcie, pentru investigarea efectului de propagare al tuturor politicilor fiscale naționale și ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare și pentru respectarea principiului CPD atunci când se legiferează în acest domeniu;

49.  ia act de problemele care decurg din creșterea explozivă a metropolelor și de provocările pe care le prezintă acest fenomen pentru sustenabilitatea socială și de mediu; solicită o dezvoltare regională echilibrată și reamintește că activitatea economică revigorată în zonele rurale și în orașele mai mici scade presiunea migrării spre megacentrele urbane, atenuând astfel problemele legate de urbanizarea și migrația necontrolate; subliniază faptul că structurile regionale descentralizate promovează circulația unor cantități insuficiente de substanțe nutritive, precum fosforul, din orașe și municipii înapoi în producția agricolă;

50.  invită Comisia și statele membre să își reajusteze abordarea referitoare la migrație cu scopul de a elabora o politică în materie de migrație, în conformitate cu ODD 10, precum și un discurs bazat pe date concrete, cu privire la migranți și solicitanții de azil, care să combată xenofobia și discriminarea față de migranți, precum și în vederea investirii în factorii-cheie pentru dezvoltarea umană; își reiterează preocuparea că noile politici și instrumente financiare care abordează cauzele profunde ale migrației neregulamentare și forțate pot fi puse în aplicare în detrimentul obiectivelor de dezvoltare și solicită ca Parlamentului European să i se acorde un rol mai ferm în acest caz, pentru a se asigura că noile instrumente de finanțare sunt compatibile cu temeiul juridic, cu principiile și angajamentele UE, în special cu Agenda 2030; respinge ideea că condiționarea ajutorului de controlul la frontieră, gestionarea fluxurilor de migrație sau acordurile de readmisie ar trebui să reprezinte baza parteneriatului și a cooperării pentru dezvoltare cu țări terțe;

51.  salută accentul pus pe investițiile în tineri, aceștia fiind principalele persoane care pun în aplicare ODD-urile; subliniază necesitatea de a valorifica dividendul demografic al țărilor în curs de dezvoltare prin intermediul unor politici publice adecvate și prin investiții corespunzătoare în educația și sănătatea tinerilor, inclusiv educația și sănătatea sexuală și reproductivă; subliniază oportunitatea de a face în sfârșit progrese în domeniul egalității de gen și capacitării femeilor, ca element esențial al CPD, și îndeamnă UE să integreze aceste aspecte în toate domeniile de acțiune externă; recunoaște că acești factori-cheie pentru dezvoltarea umană și pentru capitalul uman trebuie să fie prioritari pentru a garanta dezvoltarea sustenabilă;

52.  observă că atât raportorul special actual al ONU privind dreptul la alimentație, cât și cel anterior au condamnat agricultura industrială ca fiind dăunătoare pentru sănătatea solului și pentru micii fermieri și au subliniat, în schimb, beneficiile agroecologiei; invită Comisia și statele membre să nu promoveze sau finanțeze culturile industriale și producția animalieră industrială în țările în curs de dezvoltare și în UE și să susțină dezvoltarea și promovarea diferitelor măsuri de succes în defavoarea a ceea ce reprezintă agricultura industrializată;

53.  îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că bugetele publice nu intră în conflict cu ODD; consideră că accelerarea semnificativă a investițiilor, a inovării și a creșterii ecologice în UE este necesară pentru punerea în aplicare în timp util și cu succes a Agendei 2030 și recunoaște că sunt necesare noi instrumente de finanțare și abordări diferite legate de actuala politică de investiții, cum ar fi eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și a proiectelor cu nivel ridicat de emisii; solicită o strategie pentru integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (MSG) de către multinaționale și întreprinderi în modelele lor de afaceri corporative și de către investitorii instituționali în strategiile de investiții, în scopul de a direcționa fonduri către finanțe sustenabile și de a retrage investițiile în combustibilii fosili;

54.  solicită ca CFM post-2020 să redirecționeze bugetul UE către punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltarea sustenabilă, asigurând o finanțare adecvată pentru a realiza în mod efectiv ODD-urile; solicită o mai bună integrare a dezvoltării sustenabile în toate mecanismele de finanțare și liniile bugetare, reiterând faptul că coerența politicilor pe termen lung joacă un rol important în reducerea la minimum a costurilor; subliniază importanța politicii de coeziune ca principală politică de investiții a UE și reamintește că este necesară o aplicare orizontală a criteriilor de sustenabilitate și a obiectivelor bazate pe performanță pentru toate fondurile structurale și de investiții ale UE, inclusiv Fondul european pentru investiții strategice, pentru a realiza o tranziție cuprinzătoare către o creștere economică sustenabilă și favorabilă incluziunii;

55.  invită Banca Europeană de Investiții (BEI) să se asigure că se ridică la înălțimea valorilor Europei, punând în aplicare criterii stricte de sustenabilitate în cadrul operațiunilor sale de creditare, și, în special, că împrumuturile către sectoarele energiei și transporturilor sunt destinate proiectelor sustenabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

56.  invită BEI să angajeze 40 % din portofoliul său de creditare pentru o dezvoltare rezistentă la schimbările climatice cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2030;

57.  solicită BEI să aloce mai multe fonduri inițiativei ELENA cu scopul de a oferi granturi pentru asistență tehnică, axate pe punerea în aplicare a eficienței energetice, a distribuției de energie din surse regenerabile și a proiectelor și programelor de transport urban;

58.  recunoaște că infrastructura rezilientă și sustenabilă este un principiu-cheie pentru realizarea unui viitor durabil cu emisii reduse de carbon și aduce cu sine mai multe beneficii auxiliare, cum ar fi sustenabilitatea și o protecție sporită împotriva incendiilor și a inundațiilor; consideră că o tranziție la o societate sustenabilă poate fi realizată numai prin aderarea la principiul „eficienței energetice pe primul loc” și continuarea îmbunătățirii eficienței aparaturii, a rețelelor de energie electrică și a imobilelor, dezvoltând totodată sisteme de stocare; recunoaște că imobilele dețin cel mai mare potențial de eficiență energetică și solicită UE să își asume angajamentul față de un obiectiv pentru anul 2050 privind un parc imobiliar în întregime sustenabil, decarbonizat și eficient din punct de vedere energetic, cu o cerere de energie de aproape de zero și ]n care orice cerere reziduală este alimentată din surse regenerabile; solicită o creștere accelerată a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE; avertizează împotriva perenizării infrastructurii nesustenabile și invită Comisia să propună măsuri pentru o tranziție ordonată la o economie sustenabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și o reorientare fundamentală a dezvoltării infrastructurii, în scopul de a atenua riscurile economice sistemice asociate cu activele financiare cu emisii mari de dioxid de carbon;

59.  invită Comisia și statele membre să acorde prioritate mobilității sustenabile, îmbunătățind sistemele de transport public local pe baza caracteristicilor specifice ale fiecărei țări și a nevoilor reale ale cetățenilor; consideră că sprijinul financiar al UE pentru dezvoltarea sectorului transporturilor și a infrastructurilor ar trebui să urmărească obiective care aduc statelor membre o valoare adăugată reală;

60.  remarcă faptul că degradarea mediului și schimbările climatice reprezintă un risc semnificativ pentru instaurarea și menținerea păcii și justiției; recunoaște necesitatea unei mai bune vizibilități a rolului jucat de schimbările climatice și de degradarea mediului în provocarea migrației la nivel mondial, precum și a sărăciei și foametei; invită UE și statele membre să mențină schimbările climatice ca o prioritate strategică în dialogurile diplomatice la nivel mondial, inclusiv în dialogurile bilaterale și biregionale la nivel înalt cu G7, G20, în cadrul ONU și cu țările partenere, cum ar fi China, cu scopul de a continua un dialog pozitiv și activ, care să accelereze tranziția la nivel mondial către o energie curată și să evite schimbările climatice periculoase;

61.  subliniază că corupția are un impact grav asupra mediului; evidențiază că traficul cu specii de animale sălbatice pe cale de dispariție, minerale și pietre prețioase, precum și produse forestiere, cum ar fi lemnul, sunt indisolubil legate de corupție; subliniază, de asemenea, că traficul cu faună sălbatică poate amenința și mai mult speciile pe cale de dispariție, în timp ce exploatarea forestieră ilegală poate conduce la o pierdere a biodiversității și la creșterea emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce contribuie la schimbările climatice; remarcă faptul că pentru grupările criminale organizate profiturile sunt importante, iar riscurile sunt scăzute întrucât infracțiunile silvice sunt rareori urmărite penal și, de multe ori, pedepsele nu sunt proporționale cu gravitatea infracțiunii; reamintește că Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, cu accentul său cuprinzător pe prevenirea corupției, aplicarea eficientă a legii, cooperarea internațională și recuperarea activelor, poate fi un instrument eficient de combatere a corupției în sectorul mediului; invită statele membre să integreze strategiile anticorupție, cum ar fi transparența și responsabilitatea, în legislația și politicile de mediu și să consolideze democrația și buna guvernanță; subliniază că combaterea corupției din sectorul mediului va contribui la crearea unui acces echitabil la resurse esențiale, cum ar fi apa și un mediu curat, și este esențială pentru protejarea mediului și asigurarea dezvoltării sustenabile;

62.  recunoaște activitatea Centrului pentru climă și securitate din SUA de identificare a interconexiunilor dintre schimbările climatice și securitatea internațională; acesta consideră că schimbările climatice sunt un „multiplicator al amenințărilor” care ar putea impune o intervenție umanitară sau militară sporită și ar putea conduce la tulburări mai grave care amenință orașele și bazele militare;

63.  solicită Comisiei să evidențieze, pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru investitori, sindicate și cetățeni, beneficiile obținute din transformarea producției nesustenabile în activități care permit punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și avantajele reconversiei profesionale permanente a forței de muncă în vederea creării de locuri de muncă ecologice și de calitate;

64.  subliniază că educația și formarea sunt fundamentale pentru progresul societății către sustenabilitate; evidențiază că educația în domeniul sustenabilității dezvoltă competențe, cunoștințe și valori care promovează comportamente favorabile unui viitor sustenabil; încurajează, așadar, statele membre să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare educația în domeniul sustenabilității la toate nivelurile și prin intermediul tuturor formelor de educație și formare;

65.  este profund îngrijorat de faptul că între sistemele de educație din statele membre există diferențe de performanță, astfel cum indică cele mai recente rapoarte PISA, precum și de faptul că, în perioada 2010-2014, investițiile în educație și formare au scăzut cu 2,5 % în întreaga UE; subliniază că sistemele publice de educație și formare dotate cu resurse corespunzătoare, accesibile tuturor sunt esențiale pentru egalitate și incluziunea socială și pentru realizarea ODD 4; subliniază, cu toate acestea, că educația rămâne în sfera de competență a statelor membre;

66.  subliniază că educația este esențială pentru dezvoltarea unor societăți autonome; solicită UE să stabilească o legătură între educația și formarea tehnică și profesională de calitate, pe de o parte, și industrie, pe de altă parte, ca o condiție prealabilă esențială pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru accesul la locuri de muncă calificate; consideră că soluționarea problemei accesului la educație în situații de urgență și de criză în special este esențială atât pentru dezvoltarea, cât și pentru protecția copiilor;

67.  regretă problema persistentă a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor; reamintește importanța programelor „Garanția pentru tineret” și „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” pentru abordarea acestei probleme; solicită ca acestea să fie îmbunătățite în permanență și să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru a promova crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate și protecția socială decentă pentru tineri, a depăși dificultățile existente de colaborare cu grupurile vulnerabile și a ajuta într-un mod mai eficient tinerii neînregistrați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și tinerii cu un nivel scăzut de calificare;

68.  evidențiază rolul educației, atât formale, cât și informale, al învățării pe tot parcursul vieții, al sportului, al artei și al voluntariatului în dobândirea cunoștințelor cu privire la sustenabilitate și în promovarea cetățeniei ecologiste ca parte a unui efort mai amplu de a oferi tinerilor abilitățile, competențele și atitudinile relevante de care au nevoie pentru a deveni cetățeni deschiși și responsabili;

69.  solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii Strategiei UE pentru tineret 2018, să acorde un sprijin mai mare în favoarea sănătății și bunăstării tinerilor, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare promptă a Planului de acțiune privind obezitatea infantilă și a Planului de acțiune privind consumul de alcool în rândul tinerilor și consumul ocazional excesiv de alcool;

70.  solicită UE și statelor sale membre să protejeze limbile regionale și minoritare și pe cele mai puțin răspândite, precum și diversitatea lingvistică și să se asigure că procesul de integrare a ODD în cadrul politicii europene și în rândul priorităților actuale și viitoare ale Comisiei nu tolerează discriminarea lingvistică;

71.  salută cu entuziasm oportunitățile oferite de diversitatea mediilor de învățare, precum școlile ecologice, centrele de educație pentru dezvoltare și învățarea în aer liber;

72.  reamintește nevoia de a sprijini instruirea educatorilor și a formatorilor și de a încuraja învățarea reciprocă și schimburile de bune practici la nivel european și mondial;

73.  consideră că diversitatea culturală și protejarea patrimoniului natural ar trebui promovate prin cadrul european de politică, inclusiv prin educație;

74.  reamintește capacitatea educației de calitate de a emancipa persoanele vulnerabile, minoritățile, persoanele cu nevoi speciale, femeile și fetele, în raport cu ODD 4 privind educația, cu ODD 5 privind egalitatea de gen și cu ODD 16 privind promovarea societăților favorabile incluziunii;

75.  solicită, dată fiind nevoia de a promova în continuare sinergii între inovarea și creativitatea în știință, ca educația legată de arte să fie introdusă printre disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) pentru a promova educația STIAM (științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică), îndeosebi în rândul fetelor, în vederea rezolvării provocărilor societale care stau în calea îndeplinirii obiectivelor privind sustenabilitatea;

76.  îndeamnă statele membre să abordeze cu prioritate reconversia economică și de mediu a siturilor industriale care în diferite regiuni ale Europei provoacă niveluri ridicate de poluare a componentelor mediului și expun populațiile locale la riscuri semnificative pentru sănătate;

77.  consideră că orice viziune de viitor a Europei trebuie să integreze ODD-urile ca un principiu fundamental și, în acest sens, statele membre ar trebui să se îndrepte către modele economice sustenabile; consideră că rolul UE în realizarea unei dezvoltări sustenabile ar trebui să fie în centrul reflecțiilor lansate de Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei (COM(2017)2025), în care este nevoie de o dimensiune mai solidă a sustenabilității în contextul creșterii economice; consideră că îndeplinirea ODD-urilor și a Agendei 2030 este esențială pentru UE, iar atingerea ODD-urilor ar trebui să fie moștenirea pe care Europa o lasă generațiilor viitoare; recunoaște că Agenda 2030 se aliniază principiilor și valorilor Uniunii și, prin urmare, realizarea ODD-urilor urmează în mod natural planurile Uniunii Europene de a crea un viitor mai bun, mai sănătos și mai sustenabil pentru Europa;

78.  recunoaște că majoritatea țărilor europene, atât din UE, cât și din afara UE, sunt semnatare ale acordului ODD; consideră că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, ar trebui luată în considerare elaborarea unui cadru paneuropean pentru realizarea ODD-urilor la nivelul statelor membre ale UE și SEE, al semnatarilor acordurilor de asociere ale UE, al țărilor candidate la UE și, în urma retragerii sale, la nivelul Regatului Unit;

79.  invită Comisia și statele membre să construiască capacități de evaluare integrată, de inovare tehnologică și instituțională și de mobilizare financiară pentru realizarea ODD-urilor;

80.  subliniază rolul pe care îl va juca agenda urbană a UE în punerea în aplicare a „noii agende urbane” globale și salută evoluțiile politice care abilitează orașele și regiunile să facă investiții ecologice sinergice; salută inițiativele precum premiul Green Leaf și Convenția globală a primarilor pentru climă și energie și subliniază în continuare importanța crucială a orașelor și regiunilor pentru înfăptuirea ODD-urilor, sustenabilitatea necesitând abordări bazate pe colaborare și pe termen lung la toate nivelurile de guvernanță și în toate sectoarele;

81.  reamintește că Agenda 2030 recunoaște că nu mai putem privi în mod separat alimentele, mijloacele de trai și gestionarea resurselor naturale; subliniază că un accent pe dezvoltarea rurală și investiții în agricultură - culturi, efective de animale, silvicultură, pescuit și acvacultură - sunt instrumente eficiente pentru a pune capăt sărăciei și foametei și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă; evidențiază că agricultura joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice; remarcă faptul că marea ambiție a ODD-urilor poate fi realizată numai prin cooperare - nord-sud, sud-sud și cooperarea triunghiulară - și parteneriate globale între mai mulți actori și într-o gamă largă de domenii;

82.  reamintește că statele membre trebuie să raporteze ONU cu privire performanțele lor în privința ODD-urilor; subliniază faptul că aceste rapoarte ale statelor membre ar trebui să fie elaborate în cooperare cu autoritățile locale și regionale competente; subliniază faptul că în statele membre cu un nivel federal sau descentralizat de guvernanță, este necesar să se detalieze provocările și obligațiile specifice ale acestor niveluri delegate de guvernanță în realizarea ODD-urilor;

83.  salută intenția de a integra politica comercială și de investiții care include dezvoltarea sustenabilă și solicită ca impactul aprovizionării cu materii prime și resurse naturale în interiorul și în afara UE să fie mai bine abordat în elaborarea politicilor UE, atât în interiorul UE, cât și în afara granițelor sale; solicită o regândire a politicii de investiții și utilizarea la scară largă a instrumentelor de finanțare inovatoare pentru realizarea ODD-urilor; invită Comisia să se asigure că verificările privind dezvoltarea sustenabilă în viitoarele acorduri comerciale sunt transparente;

84.  invită Comisia să conceapă, cu implicarea părților interesate relevante, și să furnizeze sprijin specific și adaptat gospodăriilor și grupurilor marginalizate și cu venituri mici, de exemplu persoanelor de etnie romă, pentru a le asigura o viață sănătoasă și accesul la servicii de bază și la resurse naturale curate și sigure, precum aerul, apa, energia modernă la prețuri accesibile și o alimentație sănătoasă, ceea ce ar contribui, de asemenea, la realizarea ODD-urilor 1, 10 și 15 privind eradicarea sărăciei, reducerea inegalității și promovarea unei societăți pașnice și favorabile incluziunii;

85.  consideră că inițiativele UE menite să proiecteze un viitor sustenabil nu pot fi ignora dezbaterile mai ample privind rolul animalelor ca ființe sensibile și bunăstarea lor, adesea neglijate în cadrul sistemelor predominante de producție și de consum; subliniază că este necesar ca UE să depășească neajunsurile politice și legislative existente în domeniul bunăstării animalelor, astfel cum solicită un număr tot mai mare de cetățeni europeni;

86.  invită Comisia să intensifice eforturile și finanțarea pentru campaniile specifice de sensibilizare și de educare și pentru consolidarea angajamentelor și a acțiunilor cetățenilor pentru dezvoltarea sustenabilă;

87.  invită Comisia și statele membre ca, până în 2020, să pună capăt stimulentelor pentru producerea de biocombustibili obținuți din semințe de rapiță, ulei de palmier și soia care provoacă defrișări și deteriorarea turbăriilor; solicită, de asemenea, introducerea unui sistem de certificare unic pentru uleiul de palmier care intră pe piața UE pentru a certifica originea responsabilă din punct de vedere social produsului;

88.  solicită Comisiei să promoveze lanțurile valorice globale sustenabile prin introducerea unor sisteme „due diligence” pentru companii, punând accentul pe întregul lanț de aprovizionare al acestora, ceea ce ar încuraja societățile să investească mai responsabil și ar stimula o punere în aplicare mai eficientă a capitolelor referitoare la sustenabilitate în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției, transparența, măsurile împotriva evitării obligațiilor fiscale și conduita profesională responsabilă;

89.  solicită insistent Comisiei să continue să își intensifice măsurile vizând combaterea calității precare a aerului, care provoacă peste 430 000 de decese premature în UE în fiecare an; îndeamnă Comisia să se asigure că legislația existentă și cea nouă este pusă în aplicare pentru a accelera acțiunile în justiție împotriva statelor membre care nu respectă legislația privind poluarea aerului și pentru a propune acte legislative noi și eficiente, inclusiv legislație sectorială pentru a combate calitatea precară a aerului înconjurător și diferitele surse de poluare, abordând totodată emisiile de metan; subliniază faptul că UE este încă departe de a atinge nivelurile de calitate a aerului stabilite pentru UE, care sunt mult mai puțin stricte decât cele recomandate de OMS; solicită, în plus, măsuri care să abordeze poluarea sonoră;

90.  constată că Comisia a abordat problema calității slabe a aerului și a inițiat o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special în ceea ce privește depășirile repetate ale valorilor-limită de NO2 stabilite prin Directiva 2008/50/CE;

91.  reamintește că o reducere a poluării fonice este unul dintre parametrii de calitate care nu vor fi realizați până în 2020; subliniază că în UE, expunerea la poluarea fonică influențează cel puțin 10 000 de decese premature legate de boala coronariană și de infarct; în 2012, că aproximativ un sfert din populația UE a fost expusă la niveluri de zgomot care depășesc limitele; invită statele membre să abordeze cu prioritate monitorizarea nivelurilor de zgomot pentru a asigura respectarea valorilor limită pentru mediul intern și extern;

92.  subliniază faptul că datele Comisiei arată că peste 50 % din cerealele din UE sunt utilizate pentru hrana animalelor; observă că Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a avertizat că utilizarea în continuare a cerealelor ca hrană pentru animale ar putea amenința securitatea alimentară prin reducerea cerealelor disponibile pentru consumul uman; subliniază că cercetările arată că pentru fiecare 100 de calorii din cereale cu care sunt hrănite animalele doar 17-30 de calorii intră în lanțul alimentar uman sub formă de carne și lapte; evidențiază că studiile FAO susțin că animalele trebuie hrănite cu produse care nu pot fi consumate de către oameni, cum ar fi nutrețurile, reziduurile de culturi și deșeurile alimentare inevitabile;

93.  subliniază contribuția sectorului creșterii animalelor la economia UE și la agricultura sustenabilă, în special dacă această activitate este integrată în sisteme de cultură agricolă; atrage atenția asupra potențialului gestionării active a circuitului nutrienților în sectorul creșterii animalelor de a reduce impactul emisiilor de CO2, de amoniac și de nitrați asupra mediului; atrage atenția, de asemenea, asupra potențialului agriculturii integrate de a contribui la un ecosistem agricol care să funcționeze mai bine și la un sector agricol favorabil climei;

94.  remarcă faptul că femeile care lucrează în agricultură în țările în curs de dezvoltare ar putea crește producția exploatațiilor cu 20-30 % dacă ar avea același acces la resurse precum bărbații; subliniază faptul că acest nivel de producție ar putea reduce numărul de persoane care suferă de foamete în toată lumea cu 12-17 %;

95.  subliniază, în special, rolul fundamental al femeilor ca membri ai exploatațiilor familiale, care constituie principala celulă socioeconomică în zonele rurale, ele fiind cele care se ocupă de producția de alimente, păstrarea cunoștințelor și a competențelor tradiționale, identitatea culturală și protecția mediului, ținând seama de faptul că femeile din mediul rural sunt și ele afectate de diferențele de la nivelul salariilor și al pensiilor;

96.  subliniază faptul că studiile arată că diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul de creștere a animalelor trebuie să fie însoțită de un consum redus de carne și de produse lactate, dacă vrem să respectăm țintele Acordului de la Paris;

97.  constată că, deși măsurile tehnice de atenuare în sectorul agricol pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, acestea trebuie să fie însoțite de o reducere a consumului de produse de origine animală, pentru ca sectoarele agricole și alimentare din UE să își asume rolul lor în îndeplinirea ODD 13 și a țintelor Acordului de la Paris; în acest sens, solicită ca sistemele industriale de creștere a animalelor să fie înlocuite de creșterea extensivă a animalelor, de exemplu sistemele agroforestiere silvopastorale care pun o presiune mai redusă asupra resurselor naturale și sunt adesea asociate cu existența zonelor de mare valoare naturală;

98.  constată că ODD 12.8 cere guvernelor să se asigure că publicul deține informațiile relevante și are cunoștință de dezvoltarea sustenabilă și de stilul de viață în armonie cu natura; în consecință, îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze programe de sensibilizare a opiniei publice cu privire la implicațiile diferitelor metode de creștere a animalelor și ale nivelurilor de consum asupra sănătății umane, mediului, securității alimentare și schimbărilor climatice;

99.  solicită integrarea interdisciplinară a educației în domeniul sustenabilității și al cetățeniei ecologiste, îndeosebi în cadrul educației antreprenoriale, inclusiv al antreprenoriatului social, al alfabetizării și al competențelor digitale;

100.  reamintește că este probabil să nu fie îndeplinit obiectivul reducerii impactului producției alimentare până în 2020; subliniază faptul că consumul de carne roșie și de acizi grași saturați în UE continuă să depășească limitele unei alimentații sănătoase și că un consum mai mic de produse de origine animală duce la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și de azot;

101.  remarcă provocările actuale în asigurarea unei nutriții adecvate pentru o populație în creștere, dar recunoaște că emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, silvicultură și pescuit aproape s-au dublat în ultimii 50 de ani și ar putea crește cu încă 30 % până în 2050 dacă nu se iau măsuri imediate; prin urmare, solicită un răspuns coordonat din partea tuturor actorilor din Europa pentru a face aprovizionarea cu alimente rezistentă la șocurile climatice și pentru a reduce impactul sectorului agricol asupra terenurilor, apei și climei; invită Comisia să crească sensibilizarea și stimulentele pentru tehnicile agricole care au demonstrat că atenuează unele dintre problemele legate de sustenabilitate asociate cu practicile agricole moderne; invită UE să dubleze până în 2030 productivitatea agricolă și veniturile micilor producători de alimente, în special ale femeilor, populațiilor indigene, fermelor de familie, păstorilor și pescarilor, inclusiv prin accesul sigur și egal la terenuri, la alte resurse productive și factori de producție, cunoștințe, servicii financiare, piețe, oportunități de plus valoare și de ocupare a forței de muncă în domeniul neagricol;

102.  reamintește că participarea culturală îmbunătățește sănătatea și bunăstarea fizică și mentală, are un impact pozitiv asupra performanței școlare și profesionale și îi ajută pe cei expuși excluziunii sociale să se integreze pe piața muncii, contribuind, astfel, în mare măsură la realizarea multor ODD-uri;

103.  invită Comisia și statele membre să elaboreze un cadru de politici al UE cuprinzător care să abordeze problemele de sănătate globale, cum ar fi HIV/SIDA, tuberculoza, hepatita C și rezistența la antimicrobiene, ținând cont de situația diferită și de provocările specifice din statele membre ale UE și din țările învecinate unde povara HIV și a tuberculozei multirezistente este cea mai mare; invită Comisia și Consiliul să joace un rol politic puternic în dialogul cu țările cu povară mare legată de boli, inclusiv cu țările vecine din Africa, Europa de Est și Asia Centrală, asigurându-se că există planuri pentru o tranziție sustenabilă către finanțarea națională, astfel încât programele privind HIV și TBC să fie eficiente, să continue și să se extindă după retragerea asistenței oferite de donatorii internaționali, precum și să continue să colaboreze strâns cu țările respective pentru a se asigura că acestea își asumă responsabilitatea măsurilor privind HIV și TBC;

104.  recunoaște eficacitatea în punerea la dispoziție a medicamentelor de tip „PREP” pentru prevenirea HIV/SIDA; de asemenea, invită Comisia și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) să recunoască faptul că pentru HIV/SIDA tratamentul este și preventiv;

105.  recunoaște că sănătatea și drepturile sexuale reproductive sunt un factor-cheie cu potențial de transformare pentru eradicarea multidimensională a sărăciei și că acestea ar trebui să fie întotdeauna recunoscute ca o precondiție pentru o viață sănătoasă și egalitatea de gen, deopotrivă; subliniază, în acest context, că trebuie acordată o mai mare atenție sănătății și drepturilor sexuale reproductive, care, din păcate, sunt tratate în continuare ca o chestiune de nișă, deși au o importanță foarte mare pentru egalitatea de gen, emanciparea tinerilor, dezvoltarea umană și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei; evidențiază faptul că acesta este un progres nesemnificativ față de abordările anterioare ale UE, iar recunoașterea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive ca factori-cheie pentru dezvoltarea sustenabilă lipsește în continuare; subliniază faptul că poziția UE a fost incoerentă în acest domeniu, așa cum se arată în acest pachet: Comisia recunoaște acțiunea UE în acest domeniu numai la capitolul „Sănătate” din Comunicarea privind Agenda 2030, dar numai la capitolul „Egalitatea de gen” în Comunicarea privind consensul; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să continue să solicite Statelor Unite să își regândească poziția privind așa-numita „global gag rule” (regula călușului mondial);

106.  subliniază necesitatea de a continua promovarea cercetării în domeniul sănătății pentru a concepe soluții medicale noi și îmbunătățite, accesibile, la prețuri convenabile și adecvate pentru HIV/SIDA, TBC și alte boli legate de sărăcie și neglijate, pentru noile epidemii și pentru rezistența la antimicrobiene;

107.  invită UE și statele sale membre să aloce resursele și atenția politică necesară pentru a se asigura că principiul egalității de gen și al emancipării femeilor și fetelor se află în centrul punerii în aplicare a Agendei 2030;

108.  subliniază faptul că sectorul agricol al UE are deja o contribuție la sustenabilitate; constată totuși că politica agricolă comună, în forma sa actuală, nu este în măsură să răspundă provocărilor actuale; invită Comisia să prezinte propuneri pentru a trece de la plățile actuale bazate pe suprafață către un sistem bazat pe rezultate care să sprijine fermierii în trecerea la un sistem agricol sustenabil care să asigure realizarea ODD-urilor; solicită ca UE să dezvolte o politică alimentară și agricolă sustenabilă menită să asigure realizarea ODD-urilor privind securitatea alimentară, nutriția, sănătatea, resursele naturale și schimbările climatice; solicită Comisiei să prezinte propuneri, în cadrul viitoarei revizuiri a PAC, pentru a consolida și mai mult măsurile de ecologizare și o propunere pentru o politică alimentară și agricolă sustenabilă după 2020 pentru a asigura realizarea ODD nr. 2, 3, 6, 12, 13, 14 și 15; de asemenea, invită Comisia să elaboreze o politică alimentară sustenabilă și să încurajeze în mod activ o trecere la alimente produse la nivel local și în mod ecologic, cu o amprentă redusă de carbon și un impact redus asupra terenurilor și apei; sugerează că importanța existenței arborilor în ecosistemele agricole, în special în sistemele agroforestiere, ar trebui să fie în centrul discuției privind politica viitoare, ca și stimulentele pentru refacerea sustenabilă a zonelor agricole dezafectate; subliniază necesitatea de a se asigura că cheltuielile PAC ating în mod eficient obiectivele stabilite, prin conformitatea strictă și printr-o mai mare coerență între domeniile de politici, ceea ce prezintă o importanță deosebită în ceea ce privește gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și instrumentele dedicate acesteia în cadrul PAC;

109.  invită Comisia și statele membre să faciliteze această tranziție agro-ecologică, reducând la minimum utilizarea pesticidelor dăunătoare pentru sănătate și mediu, prin elaborarea unor măsuri de protejare și sprijinire a agriculturii ecologice și biodinamice în domeniul de aplicare al PAC;

110.  subliniază că cultura este o preocupare transversală și constituie o resursă esențială de dezvoltare; utilizarea resurselor culturale este un mijloc fundamental de a îndeplini alte obiective de dezvoltare viitoare; integrarea factorilor culturali în politicile și strategiile de dezvoltare sustenabilă ar trebui să se realizeze în deplină conformitate cu alte angajamente internaționale, recunoscând în același timp universalitatea și interdependența drepturilor omului;

111.  invită Comisia și statele membre să reformeze, cât mai curând posibil, normele UE privind aprobarea pesticidelor, stabilind în același timp obiective obligatorii de reducere a utilizării acestora;

112.  subliniază că sectorul agricol din UE oferă locuri de muncă pentru milioane de oameni din zonele rurale în agricultură și în alte sectoare, garantând aprovizionarea cu alimente și siguranța alimentară și atrăgând oamenii în zonele rurale ca spații de locuit, de muncă și de relaxare; subliniază, de asemenea, că peisajele cu biodiversitate mare și cu valoare naturală ridicată atrag oamenii în mediul rural, conferind valoare adăugată zonelor rurale; remarcă valoarea considerabilă a politicii de dezvoltare rurală pentru construirea unor comunități și economii rurale viabile, robuste și energice; subliniază că un acces mai bun al agricultorilor la resurse este esențial pentru a realiza acest lucru;

113.  solicită ca sectorul agricol să fie dezvoltat punând accentul pe întreprinderile agricole familiale, prin intermediul unei mai bune utilizări a fondurilor europene cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și acordând o atenție specială întreprinderilor agricole mici și mijlocii, prin partajarea și transferarea expertizei și prin valorificarea avantajelor oferite de lanțurile valorice locale și regionale, lanțurile de producție și ocuparea forței de muncă pe plan regional, punând un accent mai mare pe legăturile cu zone periurbane și pe vânzarea directă, care s-au dovedit a fi un model de succes în multe părți ale UE; consideră capacitatea agriculturilor de a obține o remunerație echitabilă din activitatea lor ca fiind o condiție necesară pentru sustenabilitatea agriculturii europene, precum și o garanție a bunăstării agricultorilor;

114.  reamintește că este important să se asigure servicii publice adecvate, în special îngrijiri pentru copii și bătrâni, dat fiind că aceste servicii sunt deosebit de importante pentru femei întrucât acestea au jucat, în mod tradițional, un rol major în îngrijirea membrilor tineri și bătrâni ai familiei;

115.  subliniază rolul important al cunoștințelor și alimentelor tradiționale, în special în zonele ultraperiferice, cele montane și cele defavorizate din UE, precum și contribuția economică pe care o au în zonele locale sistemele de calitate europene, ca de exemplu indicația geografică protejată (IGP); reamintește susținerea unanimă din partea Parlamentului față de extinderea acestei protecții la o gamă mai largă de produse regionale; subliniază, de asemenea, în acest context, rolul sistemelor de calitate ale UE (DOP/IGP/STG) în oferirea și conservarea mijloacelor de trai în respectivele zone; recunoaște că aceste sisteme sunt cunoscute pe scară mai largă doar în unele state membre și solicită desfășurarea unor campanii de sensibilizare în întreaga UE cu privire la avantajele lor;

116.  subliniază contribuția pădurii mediteraneene și a sistemului agrosilvopastoral Dehesa – care combină fără probleme creșterea extensivă și susținută a animalelor cu exploatarea forestieră și agrară – la obiectivele de conservare și asigurare a sustenabilității biodiversității, în scopul recunoașterii și sprijinului în cadrul PAC;

117.  recunoaște necesitatea îmbunătățirii transportului și logisticii pentru gestionarea forestieră și extracția de cherestea; prin urmare, invită statele membre să dezvolte sisteme logistice și de valorificare sustenabile, cu un impact redus asupra climei;

118.  subliniază importanța bioenergiei pentru exploatațiile agricole și bioeconomie și a instalațiilor pentru generarea, stocarea, distribuirea și utilizarea în exploatație a energiei din surse regenerabile, deoarece acestea contribuie la securitatea veniturilor agricultorilor, oferindu-le un produs suplimentar pe care să îl vândă și creează și mențin locuri de muncă de înaltă calitate în zonele rurale; subliniază că dezvoltarea bioenergiei trebuie să se facă sustenabil și nu trebuie să împiedice producția de alimente și de hrană pentru animale; subliniază că necesarul de energie ar trebui, în schimb, să fie acoperit prin încurajarea utilizării deșeurilor și produselor secundare care nu sunt utile în alte procese;

119.  subliniază importanța produselor secundare ale producției de biocarburanți ca sursă regională de furaje bogate în proteine, având în vedere că 70 % din necesarul acestora pentru perioada 2012-2013 a trebuit să fie importat din afara UE(11);

120.  remarcă faptul că cultivarea leguminoaselor prin rotația culturilor poate crea o situație reciproc avantajoasă atât pentru fermieri, cât și pentru animale, biodiversitate și necesitățile în materie de climă; invită Comisia să prezinte un plan proteic care să includă culturile de leguminoase în rotație;

121.  consideră necesare progresele continue în sectoarele agriculturii de precizie, digitalizării, utilizării raționale a energiei, ameliorării plantelor și animalelor, precum și în abordarea integratoare în sectorul combaterii integrate a dăunătorilor, întrucât îmbunătățirea eficienței pe baza ODD-urilor și a biodiversității va contribui la reducerea necesarului de terenuri, precum și a impactului agriculturii asupra mediului; consideră că dacă se pune biodiversitatea în folosul agricultorilor s-ar putea îmbunătăți veniturile, sănătatea și performanța solului și acest lucru ar ajuta în controlarea dăunătorilor și îmbunătățirea polenizării; subliniază, așadar, importanța unui cadru de reglementare îmbunătățit pentru a asigura proceduri decizionale eficiente, eficace și în timp util; subliniază că aceste soluții „inteligente” ar trebui să stimuleze și să sprijine inițiativele adaptate la nevoile exploatațiilor mici fără economii de scară, pentru ca acestea să beneficieze de noile tehnologii;

122.  consideră esențială păstrarea și dezvoltarea performanțelor raselor tradiționale și locale, având în vedere capacitatea lor de adaptare la caracteristicile mediului din care provin, și respectarea drepturilor fermierilor de a ameliora plante în mod independent, de a depozita semințe de specii și soiuri diferite și de a face schimburi cu acestea, pentru a se asigura diversitatea genetică a agriculturii; respinge încercările de orice fel de a breveta viața, plantele și animalele, materialele genetice sau procesele biologice esențiale, în special în cazul varietăților, soiurilor și caracteristicilor native;

123.  solicită Comisiei să propună un plan de acțiune și să înființeze un grup de experți, în vederea realizării unui sistem mai sustenabil de gestionare integrată a protecției plantelor; evidențiază necesitatea unui sistem de gestionare a dăunătorilor care să îmbunătățească interacțiunea între eforturile de ameliorare a plantelor, sistemele naturale de combatere și utilizarea pesticidelor;

124.  consideră că este necesară promovarea disponibilității benzii largi și a îmbunătățirii serviciilor de transport în zonele rurale pentru a contribui nu numai la realizarea obiectivelor de sustenabilitate ecologică, ci și la stimularea creșterii în zonele rurale, care să fie complet sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social;

125.  subliniază că cultura trebuie să devină o parte integrantă a acțiunii Comisiei în domeniul sustenabilității, subliniind în mod clar rolul pe care îl joacă în dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, promovarea democrației, a justiției sociale și a solidarității, în încurajarea coeziunii, combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a disparităților între generații și a disparităților demografice; invită Comisia să integreze cultura în obiectivele, definițiile, instrumentele și criteriile de evaluare a strategiei sale pentru ODD-uri;

126.  consideră că instituțiile și organizațiile culturale ar trebui să fie inovatoare și să reprezinte modele în domeniul sustenabilității și în ceea ce privește procesele ecologice, îndeosebi în materie de patrimoniu cultural, digitalizare, turism și turnee ale artiștilor; solicită ca, în acest scop, să se introducă stimulente ecologice în programele de finanțare ale UE;

127.  solicită insistent Comisiei să recunoască și să sublinieze în mod clar că cultura reprezintă unul dintre principalii factori de schimbare comportamentală și de creare de atitudini responsabile față de mediu, de modele de consum și valori bazate pe sustenabilitate;

128.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

A/RES/70/1.

(2)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013. JO L354, 28.12.2013, p. 171.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0224.

(4)

https://ec.europa.eu/epsc/sites/epsc/files/strategic_note_issue_18.pdf

(5)

Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” (COM(2011)0244).

(6)

Raportul Comisiei din 2 octombrie 2015 privind evaluarea intermediară a strategiei UE în domeniul biodiversității (COM(2015)0478).

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0034.

(8)

Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2016. Texte adoptate, P8_TA(2016)0224.

(9)

https://unstats.un.org/sdgs/report/2016/goal-13/

(10)

Raportul nr. 30/2016 al AEM, Raport privind indicatorii de mediu 2016 – În sprijinul monitorizării celui de Al 7-lea program de acțiune pentru mediu, https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-indicator-report-2016

(11)

https://polcms.secure.europarl.europa.eu/cmsdata/103924/Schaefer_BCEPHearing.pdf


EXPUNERE DE MOTIVE

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU influențează practic toate aspectele activității UE. ODD-urile nu sunt doar un model pentru o societate și o lume mai bună, ci și elemente esențiale - care pot fi înfăptuite prin acțiuni practice și cuantificabile - în vederea obținerii unor rezultate mai bune și mai egale în domeniul sănătății, a unei stări de bine a cetățenilor, a unei prosperități mai ridicate în general, a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și a conservării mediului înconjurător pentru generațiile viitoare.

Parlamentul salută călduros munca întreprinsă de Comisie pentru a analiza în ce mod programele sale de lucru afectează realizarea ODD-urilor. Este esențial ca Uniunea să dispună de un set clar de obiective cuantificabile pentru a asigura înfăptuirea ODD-urilor fixate de ONU.

Chiar dacă este important că acest raport recunoaște inițiativele deja întreprinse de instituțiile Uniunii pentru a realiza țintele ODD, raportul încearcă să ofere și un context suplimentar pentru o viitoare foaie de parcurs privind viitorul UE, asigurând faptul că respectarea ODD-urilor devine un aspect-cheie al inițiativelor propuse care se derulează în toate domeniile programelor de lucru ale Uniunii.

La formularea abordării Uniunii, propunerea de a crea o platformă multilaterală a părților interesate este extrem de importantă, deoarece realizarea ODD-urilor nu este posibilă fără consultarea și implicarea multiplelor niveluri ale guvernării și societății civile. Chiar dacă legislația europeană poate ajuta societățile să atingă multe dintre ținte, o mare parte a acestora vor fi obținute pe plan local. În consecință, platforma multilaterală a părților interesate va trebui să includă o varietate de actori de la nivel național, regional și local: de la consilii locale și regionale la primari și deputați. Aceasta va trebui să fie și un forum pentru implicarea diverșilor actori ai societății civile, cum ar fi întreprinderile private (mici și mari), sectorul voluntariatului și cetățenii individuali.

De asemenea, platforma ar trebui să devină un forum pentru partajarea celor mai bune practici, a exemplelor de reușită, precum și a ideilor care nu au funcționat. Scopul forumului trebuie să fie acela de a asigura că propunerile nu urmează o singură direcție - dinspre instituțiile Uniunii în jos - ci că propunerile și inițiativele de la nivelul Uniunii se bazează pe informații desprinse din experiențele de la nivel local și sunt îmbunătățite pornind de la acestea.

În vederea sprijinirii punerii în aplicare a ODD-urilor în toate programele de lucru europene, raportorul consideră că este momentul potrivit pentru ca Comisia să efectueze o serie de studii importante pentru a vedea dacă țintele actuale sunt suficiente pentru înfăptuirea ODD-urilor. De asemenea, este esențial ca raportarea progreselor legate de ODD-uri să fie inclusă în practicile de lucru ale administrației - la nivel național, regional și local - și ca întreprinderile private și societatea civilă să fie sprijinite de Comisie prin intermediul platformei multilaterale a părților interesate să încorporeze ODD-urile în practicile de lucru.

Raportorul dorește să sublinieze munca realizată de Comitetul Regiunilor pentru a scoate în evidență importanța orașelor și regiunilor în înfăptuirea ODD-urilor. În special, ar trebui remarcat faptul că orașele depun eforturi concrete pentru a îmbunătăți conectivitatea, utilizarea energiei, transporturile și gestionarea deșeurilor. Cele mai bune dintre aceste inițiative, dintre care multe au fost incluse în activitatea Convenției primarilor, contribuie la realizarea ODD-urilor 3, 6, 8, 9, 10 și 11.

Europa are oportunitatea, într-un moment crucial, să evalueze dacă politicile sale actuale în domeniul climei vor putea furniza rezultatele dorite în ceea ce privește ODD-urile. Acest raport va urmări să evalueze dacă instrumentele emblematice ale UE de reducere a emisiilor de carbon - ETS și ESD - conduc la economiile de carbon necesare pentru a limita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Aceste scheme fac parte dintr-o serie de diferite instrumente care vor fi evaluate pentru a vedea dacă sunt viabile în scopul realizării ODD-urilor 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 15 și 17.

Raportul va urmări totodată să determine dacă alte politici europene în domeniul energiei, deșeurilor și al mediului vor fi suficiente pentru a ne încadra în limitele planetare și pentru a îndeplini ODD-urile 2, 3, 6, 11, 12, 14 și 15.

Parlamentul salută angajamentul Comisiei față de creșterea economică sustenabilă și recunoașterea nevoii de a avansa către o ocupare a forței de muncă sustenabilă, verde și de înaltă calitate. Aplicarea riguroasă la nivel european a legislației existente privind prevenirea producerii de deșeuri și gestionarea deșeurilor va crea peste 400 000 de locuri de muncă verzi, iar alte potențiale 180 000 de locuri de muncă verzi pot fi create prin revizuirea directivelor privind deșeurile. În plus, punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare de eficiență energetică și de economisire a energiei ar putea crea până la 2 milioane de locuri de muncă verzi, iar alte 3 milioane de astfel de locuri de muncă ar putea fi create în sectorul energiilor regenerabile, ceea de în final ar contribui la atingerea ODD-urilor 1, 2, 3, 4, 7, 9, 10 și, în special, 8 privind crearea de locuri de muncă decente.

Mai mult, nu trebuie să pierdem din vedere cel mai recent raport privind „limitele planetare”, care arată că pierderea biodiversității este cea mai mare provocare cu care se confruntă planeta. Prin urmare, Uniunea și statele membre trebuie să intensifice eforturile pentru a realiza eforturile UE vizând stoparea pierderii biodiversității până în 2020 și refacerea a cel puțin 15% din ecosistemele degradate, dacă sperăm să realizăm ODD-urile 14 și 15.

Consumul și producția trebuie într-un final să devină mai sustenabile pentru a realiza ODD 12. O mare parte a elementului legat de consum poate fi abordată în cadrul directivelor privind deșeurile, în special ceea ce ține de designul ambalajelor, precum și de deșeurile de alimente și proiectarea electronică. Producția însă este un aspect integrat în mai multe niveluri ale economiei, industriei și infrastructurii Uniunii Europene. Acest element subliniază importanța unei abordări care să includă toate domeniile de activitate ale Uniunii în vederea integrării ODD-urilor și acesta nu poate fi realizat fără participarea întregii societăți.

Raportorul recunoaște că ODD 3, privind sănătatea publică, este comun și se aplică tuturor celorlalte ODD-uri; chiar dacă accesul la medicamente și cercetarea privind bolile și medicamentele noi sunt de importanță crucială, raportorul consideră că fără realizarea angajamentelor privind un climat și un mediu sănătoase este imposibil să se ajungă la creșterea duratei de viață și scăderea mortalității legate de mediu care se solicită la 12, 13, 14 și 15.

Statele membre sunt semnatare ale programului ODD al ONU atât ca țări individuale, cât și în bloc, ca membre al Uniunii Europene. În plus, statele membre și UE sunt și semnatare ale programului CCONUSC al ONU, așa-numitul „Acord de la Paris” privind clima. Realizarea Acordului de la Paris echivalează cu întreprinderea unor acțiuni semnificative pentru reducerea gazelor cu efect de seră, limitarea drastică a despăduririlor și sporirea eficienței utilizării resurselor în vederea limitării încălzirii globale la doar 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Există puncte comune între numeroase domenii ale Acordului de la Paris și ODD-uri. Din acest motiv, Comisia, Parlamentul și statele membre ar trebui să aprecieze posibilitatea de a îndeplini concomitent două angajamente internaționale în mai multe domenii.

Integrarea ODD-urilor în strategia privind o mai bună legiferare va face mai dificilă activitatea legislativă europeană. Legislația ar trebui să indice clar unde îndeplinește țintele ODD-urilor. Acest raport recunoaște acele domenii unde elaborarea politicilor a îndepărtat Europa de îndeplinirea țintelor ODD-urilor, cum ar fi stimularea biocarburanților pe bază de culturi alimentare. Cu toate acestea, salutăm acțiunile vizând includerea criteriilor de sustenabilitate și a diligenței necesare în lanțul de aprovizionare în cadrul politicilor care afectează clima și mediul, precum și acțiunile vizând integrarea temelor din Convenția 169 a OIM privind drepturile popoarelor indigene în procesul politic, în cazul în care acesta afectează alte țări.

Un alt pilon important care trebuie abordat este cel al sustenabilității financiare. Piețele financiare din UE continuă să canalizeze investițiile în industrii bazate pe combustibili fosili și alte domenii nesustenabile. În cele din urmă, acest lucru reprezintă o amenințare pentru potențialele dividende ale investitorilor, pe măsură ce câștigurile pe termen lung devin mai puțin probabile odată ce tranziția către surse regenerabile se accelerează (așa-numita „bulă a carbonului”). Fără încurajarea trecerii portofoliilor la alternative sustenabile, piețele financiare riscă să submineze eforturile din alte domenii vizând realizarea ODD-urilor.

Schemele pentru crearea de locuri de muncă decente, verzi și pe termen lung sunt deosebit de importante. În acest raport am vrea, însă, să subliniem și faptul că renunțarea în cadrul economiei europene la industriile grele tradiționale pe care s-a bazat va rezulta inevitabil în pierderea de oportunități de angajare în unele industrii. De aceea principiul „tranziției echitabile” este atât de important. Prin integrarea ideii de „tranziție echitabilă” în politicile europene și crearea unui „Fond pentru o tranziție echitabilă” ar trebui să asigurăm faptul că comunitățile aflate în prima linie a schimbărilor nu sunt afectate negativ, unde comunitățile sunt sprijinite pe mai multe niveluri și unde cei afectați reprezintă prima prioritate atunci când vine vorba de asistență (financiară sau de alt tip) ca parte a procesului de tranziție către un model industrial mai cuprinzător și mai sustenabil.

Acest raport urmărește să sublinieze faptul că realizarea ODD-urilor va necesita adaptarea la abordări inovatoare care vor evolua în timp, astfel că va fi nevoie să se revizuiască anual acest proces. Parlamentul ar trebui să fie considerat partener deplin în procesul de revizuire. Raportorul propune o masă rotundă anuală, supervizată de Comisie, între Parlament și Comisie, pentru a prezenta o sinteză a progreselor și un calendar convenit pentru acțiunile următoare.

Comisia, împreună cu statele membre, este pe cale de a demara un proces major de reînnoire care are în vedere viitorul pe termen lung al Europei și al Uniunii Europene. În cadrul acestor lucrări este esențial să profităm de această ocazie nu doar pentru a evalua și reflecta asupra muncii deja efectuate în vederea realizării ODD-urilor, ci și pentru a le integra și mai mult în domeniile de activitate care nu includ deja o abordare ce vizează realizarea ODD-urilor. O abordare europeană comună pentru realizarea ODD-urilor în toate aspectele activității Uniunii va asigura faptul că ne străduim să ne adaptăm nu doar modul de viață actual și modelele de angajare pentru a ne salva mediul, ci și că vom pregăti generațiile viitoare să depășească dificultățile și să profite de oportunitățile oferite de o economie mondială din ce în ce mai conștientă de necesitatea sustenabilității.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (19.6.2017)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la acțiunea UE pentru sustenabilitate

(2017/2009(INI))

Raportoare pentru aviz: Elly Schlein

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă are un potențial de transformare și stabilește obiective universale, ambițioase, cuprinzătoare, indivizibile și interconectate care au ca scop eradicarea sărăciei, combaterea discriminării și promovarea prosperității, responsabilității față de mediu, incluziunii sociale și respectului pentru drepturile omului, precum și consolidarea păcii și a securității; întrucât aceste obiective necesită o intervenție imediată pentru punerea lor în aplicare deplină și eficace;

B.  întrucât Comisia nu a stabilit încă o strategie cuprinzătoare pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 care cuprinde domenii de politică internă și externă, având un calendar detaliat până în 2030, astfel cum a solicitat Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(1), și nu și-a asumat pe deplin un rol de coordonare generală pentru acțiunile întreprinse la nivel național; întrucât pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), sunt esențiale o strategie eficientă de punere în aplicare și un mecanism de monitorizare și de evaluare;

C.  întrucât schimbările climatice nu reprezintă o problemă de mediu izolată, ci prezintă, conform ONU(2), una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre, precum și o amenințare gravă la adresa dezvoltării durabile, iar efectele pe scară largă fără precedent ale schimbărilor climatice impun o povară disproporționată asupra celor mai săraci și mai vulnerabili, crescând inegalitatea între țări și în interiorul acestora; întrucât măsurile urgente de combatere a schimbărilor climatice sunt fundamentale pentru punerea în aplicare cu succes a ODD;

D.  întrucât finanțarea acordată ODD reprezintă o provocare enormă care impune un parteneriat mondial ferm și utilizarea tuturor formelor de finanțare (din surse interne, internaționale, publice, private și inovatoare), precum și a mijloacelor nefinanciare; întrucât finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui;

E.  întrucât mobilizarea eficientă a resurselor interne este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030; întrucât, în special țările în curs de dezvoltare sunt afectate de evaziunea fiscală și de evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi;

F.  întrucât promovarea dezvoltării sustenabile necesită reziliență, care ar trebuit stimulată printr-o abordare multidimensională a acțiunii externe a UE și prin respectarea principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării; întrucât statele membre și politicile UE au atât efecte intenționate, cât și neintenționate asupra țărilor în curs de dezvoltare, iar ODD constituie o oportunitate unică de a asigura o mai mare coerență și politici mai echitabile față de țările în curs de dezvoltare;

G.  întrucât comerțul internațional poate fi un stimulent puternic pentru dezvoltare și creștere economică, și o mare parte din importurile UE au ca sursă țările în curs de dezvoltare; întrucât, Agenda 2030 recunoaște comerțul drept un mijloc de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

H.  întrucât pentru realizarea dezvoltării durabile, este esențial să se abordeze provocarea reprezentată de migrație și cererile unei populații globale în creștere; întrucât Agenda 2030 subliniază rolul migrației ca factor potențial de dezvoltare; întrucât articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește că eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicilor de dezvoltare ale UE;

1.  invită Comisia să elaboreze o strategie generală ambițioasă care să reunească inițiativele existente, să stabilească noi priorități, pe baza informațiilor obținute în urma unei analize ample a lacunelor în ceea ce privește politicile existente și punerea în aplicare a acestora, precum și în urma sinergiilor și inconsecvențelor dintre aceste politici, și care să ofere orientări, atât pentru instituțiile UE, cât și pentru statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare, monitorizarea și reexaminarea Agendei 2030; întrucât acest lucru trebuie făcut garantând conformitatea politicilor interne și externe ale UE cu această Agendă, fără a aștepta expirarea Strategiei Europa 2020 înainte de a începe acest proces;

2.  invită Comisia și statele membre să definească un plan clar, concret, ambițios și detaliat de punere în aplicare a Agendei 2030 la nivelul UE cu obiective specifice, calendare fixe și o metodologie pentru coordonarea dintre UE și statele sale membre; subliniază faptul că acest plan de punere în aplicare ar trebui să fie susținut de un cadru solid și transparent de monitorizare, de asigurare a răspunderii și de revizuire, cu strânsa implicare a Parlamentului European și a societății civile; subliniază că acesta ar trebui să se bazeze, de asemenea, pe un set cuprinzător de indicatori cantitativi și calitativi care pot fi evaluați, care să vizeze drepturile omului și factori sociali, economici și de mediu, și nu ar trebui să se bazeze numai pe indicatori tradiționali precum PIB-ul, deoarece acesta nu reflectă inegalitățile sau degradarea mediului;

3.  reamintește importanța principiului fundamental al Agendei 2030 de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”; solicită Comisiei și statelor membre să întreprindă acțiuni ferme în ceea ce privește abordarea inegalităților, atât din interiorul țărilor, cât și dintre țări, deoarece acestea amplifică impactul altor provocări globale și îngreunează progresul dezvoltării durabile; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze cercetarea și dezagregarea datelor prin politicile lor pentru a se asigura că persoanele cele mai vulnerabile și marginalizate sunt incluse și considerate prioritare;

4.  subliniază faptul că următorul cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să fie conceput într-un mod care să permită implementarea strategiei UE și a planului de punere în aplicare a Agendei 2030 și să asigure o contribuție substanțială a UE la atingerea obiectivelor și țintelor Agendei 2030 la nivel mondial; solicită Comisiei să se asigure că următorul CFM integrează prioritățile de dezvoltare durabilă în întregul buget al UE, toate instrumentele financiare alocând fonduri suficiente pentru ca UE să își poată îndeplini angajamentele pentru 2030;

5.  cu scopul de a sprijini obiectivul realizării ODD 3 — pentru a asigura sănătatea și bunăstarea tuturor — salută raportul Grupului la nivel înalt al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind accesul la medicamente și solicită Comisiei să propună punerea în aplicare a recomandărilor sale în domeniile de politică relevante;

6.  subliniază importanța asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) ca instrument esențial pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030, pentru eradicarea sărăciei în toate formele sale și combaterea inegalităților, reiterând, în același timp, faptul că ajutorul pentru dezvoltare nu este suficient pentru a elimina sărăcia din țările în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a promova instrumentele care încurajează o mai mare asumare a responsabilității, cum ar fi sprijinul bugetar; invită UE și statele sale membre să își reconfirme, fără întârziere, angajamentul de a atinge obiectivul de 0,7 % din venitul național brut și să prezinte propuneri pentru un calendar detaliat pentru creșterea treptată a AOD, pentru a atinge acest obiectiv; reamintește angajamentul UE de a aloca cel puțin 20 % din AOD dezvoltării umane și a incluziunii sociale și solicită un angajament reînnoit în acest scop; invită Comisia să respecte recomandarea Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE (CAD), de a realiza un element de grant mediu anual de 86 % din totalul angajamentelor AOD; solicită ca AOD să fie protejată împotriva deturnării și ca principiile eficacității dezvoltării convenite la nivel internațional să fie respectate, păstrând obiectivul de bază al AOD de eradicare a sărăciei, punând accentul în special asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate și asupra contextelor fragile; reamintește necesitatea depășirii relației donator/beneficiar în cadrul unei agende pentru dezvoltare mai extinse;

7.  subliniază că știința, tehnologia și inovația (STI) sunt mijloace esențiale pentru implementarea ODD, deoarece acestea determină dezvoltarea socială și economică și pot oferi soluții salvatoare pentru povara globală a bolilor neglijate și legate de sărăcie; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească atât mediul financiar, cât și pe cel al politicilor, pentru a promova STI prin cooperarea pentru dezvoltare a acestora;

8.   invită Comisia și statele membre să își reafirme angajamentul față de coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), ca o contribuție importantă în direcția asigurării unei mai mari coerențe a politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD), deoarece acestea sunt de o importanță vitală pentru punerea în aplicare cu succes a ODD; subliniază, în special, necesitatea ca toate politicile UE, în special cele referitoare la comerț, fiscalitate, migrație, agricultură și politicile în materie de energie, să fie în concordanță cu articolul 208 din TFUE și să nu submineze drepturile omului sau capacitatea țărilor terțe de a realiza o dezvoltare durabilă; subliniază necesitatea de a consolida mecanismele CPD și CPDD în toate instituțiile și procesele de elaborare a politicilor din cadrul UE și de a asigura faptul că principiul coerenței politicilor este respectat în mod adecvat în studiile de impact publice periodice și prin introducerea de mecanisme adecvate în materie de răspundere, atenuare și reparații;

9.  invită UE și statele membre să integreze în mod eficient atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în cadrul politicilor de dezvoltare; subliniază necesitatea de a încuraja transferurile de tehnologie pentru eficiență energetică și tehnologii curate și de a sprijini investițiile în proiecte pentru energie regenerabilă la scară mică, neconectate la rețea și descentralizate; invită UE să sporească asistența acordată agriculturii sustenabile, pentru a contracara schimbărilor climatice, canalizându-și sprijinul către micii fermieri, diversificarea culturilor, sistemul agroforestier și practicile agro-ecologice;

10.  subliniază rolul Forumului politic la nivel înalt în ceea ce privește monitorizarea și revizuirea ODD și invită Comisia și Consiliul să onoreze rolul de lider al UE în elaborarea și punerea în aplicare a Agendei 2030, convenind asupra pozițiilor comune ale UE și asupra rapoartelor comune ale UE, pe baza unei raportări coordonate din partea statelor membre și a instituțiilor UE, înaintea Forumului politic la nivel înalt, sub auspiciile Adunării generale; invită Comisia să facă un bilanț al acțiunilor existente în timpul viitorului Forum politic la nivel înalt, precum și al ODD specifice care vor fi supuse revizuirii;

11.  solicită instituirea unui mecanism de coordonare la nivelul comisiilor în Parlamentul European, al cărui mandat să fie acela de a supraveghea și monitoriza punerea în aplicare de către UE a angajamentelor sale din Agenda 2030; subliniază că Parlamentul trebuie să își ia angajamentul de a institui astfel de structuri de coordonare (de exemplu, bilanțul anual în plenul PE în baza rapoartelor intermediare, un grup alcătuit din puncte focale din toate comisiile sau un intergrup dedicat) și să desemneze la cel mai înalt nivel posibil una sau mai multe persoane responsabile cu orientarea acestor eforturi de coordonare;

12.  subliniază faptul că cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - de mediu, economică și socială - sunt conectate în mod inseparabil, și subliniază că durabilitatea economică este esențială pentru mediu; subliniază că promovarea unei bune guvernanțe, a statului de drept și a drepturilor omului este esențială nu doar pentru durabilitatea socială, ci și pentru utilizarea responsabilă a resurselor naturale și pentru protecția mediului; invită Comisa să deschidă drumul unei cooperări internaționale ample în vederea colaborării cu partenerii terți pentru dezvoltarea rezilienței și capacității de adaptare la efectele adverse ale schimbărilor climatice, pentru crearea de căi de dezvoltare sustenabile cu emisii reduse de carbon către viitor, accelerând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global, în conformitate cu ODD 13 și cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

13.  consideră că sprijinirea păcii, securității și justiției în țările în curs de dezvoltare are un rol esențial; subliniază că finanțarea cheltuielilor legate de securitate, care nu reprezintă asistență oficială pentru dezvoltare, trebuie să provină din alte instrumente decât Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Fondul european de dezvoltare (FED) sau orice alte mecanisme care beneficiază de aceste instrumente;

14.  ia act de rolul sectorului privat, mai ales al microîntreprinderilor și IMM-urilor locale, în punerea în aplicare a Agendei 2030, în special în ceea ce privește responsabilitatea sa în procesul de tranziție către modele de consum și producție durabile, în Europa și la nivel mondial; reamintește că finanțarea privată poate veni în completarea finanțării publice, dar nu o poate înlocui; solicită Comisiei să promoveze obligații juridice pentru responsabilizarea și transparența întreprinderilor, pentru a se asigura că contribuția sectorului privat respectă pe deplin Agenda 2030, aderând la standarde clare de mediu, sociale și în materie de drepturile omului și respectând principiile responsabilității financiare și Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului; reamintește, în această privință, necesitatea evaluărilor ex ante și ex post a rezultatelor în materie de dezvoltare obținute din implicarea sectorului privat;

15. subliniază faptul că asigurarea justiției fiscale și a transparenței, lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale, eradicarea fluxurilor financiare ilicite și a paradisurilor fiscale, precum și o mai bună gestionare a finanțelor publice, o creștere economică durabilă și o mai mare mobilizare a resurselor interne sunt esențiale pentru finanțarea Agendei 2030; solicită UE să creeze un program de finanțare (DEVETAX2030) pentru a furniza asistență în mod special pentru înființarea de structuri fiscale în economiile de piață emergente și pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să creeze birouri noi ale autorităților fiscale regionale; își reiterează apelul pentru instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel mondial, pentru a aborda provocările globale legate de sărăcie, pentru investigarea efectului de propagare al tuturor politicilor fiscale naționale și ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare și pentru respectarea principiului CPD atunci când se legiferează în acest domeniu;

16. subliniază importanța pe care o au acordurile comerciale echitabile și etice și îndeamnă UE să își elaboreze strategia de politică comercială în conformitate cu Agenda 2030, respectând totodată marja de manevră politică a țărilor terțe în ceea ce privește reglementarea, pentru a promova dezvoltarea durabilă, drepturile omului, standarde sociale și de mediu ridicate, consumul sustenabil și integrarea regională și pentru a combate sărăcia, corupția și inegalitățile;

17.  ia act de problemele care decurg din creșterea explozivă a metropolelor și de provocările pe care le prezintă acest fenomen pentru durabilitatea socială și de mediu; solicită o dezvoltare regională echilibrată și reamintește că activitatea economică revigorată în zonele rurale și în orașele mai mici scade presiunea migrării spre megacentrele urbane, atenuând astfel problemele legate de urbanizarea și migrația necontrolate; subliniază faptul că structurile descentralizate regionale promovează circulația unor cantități insuficiente de substanțe nutritive, precum fosforul, din orașe și municipii înapoi în producția agricolă;

18.  solicită Comisiei să promoveze lanțurile valorice globale sustenabile prin introducerea unor sisteme „due diligence” pentru companii, punând accentul pe întregul lanț de aprovizionare al acestora, ceea ce ar încuraja societățile să investească mai responsabil și ar stimula o punere în aplicare mai eficientă a capitolelor referitoare la sustenabilitate în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției, transparența, măsurile împotriva evitării obligațiilor fiscale și conduita profesională responsabilă;

19. invită Comisia și statele membre să își reajusteze abordarea referitoare la migrație cu scopul de a elabora o politică în materie de migrație, în conformitate cu ODD 10, precum și un discurs bazat pe date concrete, cu privire la migranți și solicitanții de azil, care să combată xenofobia și discriminarea față de migranți, precum și în vederea investirii în factorii cheie pentru dezvoltarea umană; își reiterează preocuparea că noile politici și instrumente financiare care abordează cauzele profunde ale migrației neregulate și forțate pot fi puse în aplicare în detrimentul obiectivelor de dezvoltare și solicită ca Parlamentului European să i se acorde un rol mai ferm în acest caz, pentru a se asigura că noile instrumente de finanțare sunt compatibile cu temeiul juridic, cu principiile și angajamentele Uniunii Europene, în special cu Agenda 2030; respinge ideea că condiționarea ajutorului în funcție de controlul la frontieră, gestionarea fluxurilor de migrație sau acordurile de readmisie trebuie să reprezinte baza parteneriatului și a cooperării pentru dezvoltare cu țări terțe;

20.  salută accentul pus pe investițiile în tineri, aceștia fiind principalele persoane care pun în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă; subliniază necesitatea de a valorifica dividendul demografic al țărilor în curs de dezvoltare prin intermediul unor politici publice adecvate și prin investiții corespunzătoare în educația și sănătatea tinerilor, inclusiv educația și sănătatea sexuală și reproductivă; subliniază oportunitatea de a face în sfârșit progrese în domeniul egalității de gen și capacitării femeilor, ca element esențial al CPD și îndeamnă UE să integreze aceste aspecte în toate domeniile de acțiune externă; recunoaște că acești factori-cheie pentru dezvoltarea umană și pentru capitalul uman trebuie să fie prioritari pentru a garanta dezvoltarea durabilă;

21. salută propunerea Comisiei de a institui un forum UE multipartit, care să îndeplinească un rol în monitorizarea și schimbul de bune practici cu privire la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate sectoarele; subliniază nevoia unui proces favorabil incluziunii în ceea ce privește consultarea tuturor părților interesate și a societății civile, ca partener activ în întregul proces de planificare, punere în aplicare, monitorizare și revizuire a Agendei 2030; invită Comisia și statele membre să investească în programe și campanii educaționale specifice, pentru sensibilizarea cetățenilor în ceea ce privește Agenda 2030.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Ádám Kósa, Cécile Kashetu Kyenge, Paul Rübig, Judith Sargentini

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Paavo Väyrynen

ECR

Eleni Theocharous

EFDD

Ignazio Corrao

PPE

Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ádám Kósa, Paul Rübig, Bogdan Brunon Wenta

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Cécile Kashetu Kyenge, Arne Lietz, Linda McAvan, Vincent Peillon, Elly Schlein

VERTS/ALE

Maria Heubuch, Judith Sargentini

0

-

 

 

3

0

GUE/NGL

Stelios Kouloglou, Lola Sánchez Caldentey

PPE

Anna Záborská

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2016. Texte adoptate, P8_TA(2016)0224.

(2)

https://unstats.un.org/sdgs/report/2016/goal-13/


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (31.5.2017)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la acțiunea UE pentru sustenabilitate

(2017/2009(INI))

Raportoare pentru aviz: Ulrike Müller

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât UE și statele sale membre sunt toate semnatare ale Acordului de la Paris și deci s-au angajat să limiteze încălzirea globală la mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să își continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale,

1.  salută Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă și obiectivele sale de sustenabilitate; solicită să se acorde egală importanță celor trei piloni ai sustenabilității (social, ecologic și economic); subliniază că, deși agricultura UE are deja o contribuție importantă la sustenabilitate prin intermediul politicii agricole comune (PAC), al cerințelor în materie de mediu și al ecocondiționalității, aceasta încă mai trebuie să se adapteze mai bine, la nivel global, european și național, la tendințele și provocările mai complexe si interconectate cu care se confruntă lumea în prezent, acordând totodată o atenție deosebită obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

2.  subliniază contribuția esențială a sectorului agricol european la realizarea ODD-urilor stabilite de ONU, în special ODD 2 de eradicare a foametei, de garantare a siguranței alimentare și a unei nutriții mai bune și de promovare a agriculturii sustenabile; recunoaște, în plus, relevanța sa în ceea ce privește contribuția la alte ODD-uri, cum ar fi gestionarea sustenabilă a apei (ODD 6), energie la prețuri rezonabile, fiabilă, sustenabilă și modernă pentru toți (ODD 7), creștere economică susținută, favorabilă incluziunii și sustenabilă (ODD 8), modele sustenabile de producție (ODD 12), combaterea schimbărilor climatice (ODD 13) și gestionarea sustenabilă a pădurilor, oprirea și inversarea procesului de degradare a terenurilor, combaterea deșertificării și oprirea pierderii biodiversității (ODD 15);

3.  atrage atenția asupra relației unice și de complementaritate dintre agricultură, mediu și siguranța alimentară; subliniază, în acest sens, rolul jucat de schemele de agromediu coordonate la nivel local în cadrul statelor membre în ceea ce privește încurajarea și consolidarea acestei relații;

4.  invită Comisia să încurajeze practici agronomice mai eficiente – cum ar fi abordările agroecologice și de diversificare – și gestionarea îmbunătățită și sustenabilă a resurselor agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe, pentru a reduce costurile de producție din agricultură și pierderile de substanțe nutritive, pentru a îmbunătăți transferul de cunoștințe și de inovare, pentru a stimula utilizarea eficientă a resurselor și pentru a spori diversitatea culturilor și sustenabilitatea sistemelor agricole;

5.  remarcă faptul că femeile care lucrează în agricultură în țările în curs de dezvoltare ar putea crește producția exploatațiilor cu 20-30 % dacă ar avea același acces la resurse precum bărbații; subliniază faptul că acest nivel de producție ar putea reduce numărul de persoane care suferă de foamete în toată lumea cu 12-17 %;

6.  subliniază că sectorul agricol din UE oferă locuri de muncă pentru milioane de oameni din zonele rurale în agricultură și în alte sectoare, garantând aprovizionarea cu alimente și siguranța alimentară și atrăgând oamenii în zonele rurale ca spații de locuit, de muncă și de relaxare; subliniază, de asemenea, că un nivel înalt al biodiversității și peisajele cu valoare naturală ridicată atrag oamenii în mediul rural, conferind valoare adăugată zonelor rurale; remarcă valoarea considerabilă a politicii de dezvoltare rurală pentru construirea unor comunități și economii rurale viabile, robuste și energice; subliniază că un acces mai bun al agricultorilor la resurse este esențial pentru a realiza acest lucru;

7.  solicită ca sectorul agricol să fie dezvoltat punând accentul pe întreprinderile agricole familiale, prin intermediul unei mai bune utilizări a fondurilor europene cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și acordând o atenție specială întreprinderilor agricole mici și mijlocii, prin partajarea și transferarea expertizei și prin valorificarea avantajelor oferite de lanțurile valorice locale și regionale, lanțurile de producție și ocuparea forței de muncă pe plan regional, punând un accent mai mare pe legăturile cu zone periurbane și pe vânzarea directă, care s-au dovedit a fi un model de succes în multe părți ale UE; consideră capacitatea agriculturilor de a obține o remunerație echitabilă din activitatea lor ca fiind o condiție necesară pentru sustenabilitatea agriculturii europene, precum și o garanție a bunăstării agricultorilor;

8.  consideră că trebuie asigurate niveluri adecvate de investiții publice pentru a garanta soluții de durată, sustenabile și favorabile incluziunii;

9.  subliniază, în special, rolul fundamental al femeilor ca membri ai exploatațiilor familiale, care constituie principala celulă socioeconomică în zonele rurale, ele fiind cele care se ocupă de producția de alimente, păstrarea cunoștințelor și a competențelor tradiționale, identitatea culturală și protecția mediului, ținând seama de faptul că femeile din mediul rural sunt și ele afectate de diferențele de la nivelul salariilor și al pensiilor;

10.  reamintește că este important să se asigure servicii publice adecvate, în special îngrijiri pentru copii și bătrâni, dat fiind că aceste servicii sunt deosebit de importante pentru femei întrucât acestea au jucat, în mod tradițional, un rol major în îngrijirea membrilor tineri și bătrâni ai familiei;

11.  salută angajamentul Comisiei de a continua munca de simplificare a PAC și solicită Comisiei să țină seama în mod corespunzător de toate propunerile viabile de simplificare suplimentară și să adopte o abordare axată pe obiective;

12.  subliniază rolul important al cunoștințelor tradiționale și al alimentelor, în special în zonele ultraperiferice, cele montane și cele defavorizate din UE, precum și contribuția economică pe care sistemele de calitate europene, ca de exemplu indicația geografică protejată (IGP) o au în zonele locale; reamintește susținerea unanimă din partea Parlamentului față de extinderea acestei protecții la o gamă mai largă de produse regionale; subliniază, de asemenea, în acest context, rolul sistemelor de calitate ale UE (DOP/IGP/STG) în oferirea și conservarea mijloacelor de trai în respectivele zone; recunoaște că aceste sisteme sunt cunoscute pe scară mai largă doar în unele state membre și solicită desfășurarea unor campanii de sensibilizare în întreaga UE cu privire la avantajele lor;

13.  subliniază importanța și potențialul gestionării sustenabile a pădurilor în Europa (inclusiv în ceea ce privește resursele nelemnoase), care asigură crearea de valoare adăugată și locuri de muncă și contribuie în mod esențial la realizarea obiectivelor în materie de biodiversitate, climă și protecție a mediului; subliniază necesitatea integrării multiplelor utilizări ale lemnului, pentru ca această resursă să fie dezvoltată sustenabil per ansamblu; subliniază, remarcând totodată că UE nu are o politică comună privind pădurile, că gestionarea pădurilor ar trebui să respecte cerințele elaborate în cadrul „Forest Europe” (Conferința ministerială privind protecția pădurilor din Europa);

14.  subliniază rolul important al producției și utilizării sustenabile de cherestea și de alte materiale de origine forestieră, precum pluta și produsele derivate din lemn, inclusiv fibrele textile, pentru dezvoltarea unor modele economice sustenabile și crearea de locuri de muncă verzi;

15.  subliniază contribuția pădurii mediteraneene și a sistemului agrosilvopastoral Dehesa – care combină fără probleme creșterea extensivă și susținută a animalelor cu exploatarea forestieră și agrară – la obiectivele de conservare și asigurare a sustenabilității biodiversității, în scopul recunoașterii și sprijinului în cadrul PAC;

16.  recunoaște necesitatea îmbunătățirii transportului și logisticii pentru gestionarea forestieră și extracția de cherestea; prin urmare, invită statele membre să dezvolte sisteme logistice și de valorificare sustenabile, cu un impact redus asupra climei;

17.  subliniază importanța existenței unei viziuni comune și a unui cadru de acțiune pentru toate statele membre, cu un accent special pe principalele forțe motrice ale dezvoltării agriculturii sustenabile, cum ar fi resursele sustenabile si politicile climatice;

18.  subliniază importanța bioenergiei pentru exploatațiile agricole și bioeconomie, și a instalațiilor, pentru generarea, stocarea, distribuirea și utilizarea în exploatație a energiei din surse regenerabile, deoarece acestea contribuie la securitatea veniturilor agricultorilor, oferindu-le un produs suplimentar pe care să îl vândă, și creează și mențin locuri de muncă de înaltă calitate în zonele rurale; subliniază că dezvoltarea bioenergiei trebuie să se facă sustenabil și nu trebuie să împiedice producția de alimente și de hrană pentru animale; subliniază că necesarul de energie ar trebui, în schimb, să fie acoperit prin încurajarea utilizării deșeurilor și produselor secundare care nu sunt utile în alte procese;

19.  consideră că combaterea risipei de alimente și a pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare este un aspect important al dezvoltării sustenabile la care agricultura trebuie să contribuie; subliniază că, prin utilizarea deșeurilor agricole și alimentare (atunci când nu pot fi folosite în alte scopuri) și a dejecțiilor animaliere, de exemplu în instalațiile de biogaz, în biorafinării și în producția de îngrășăminte, bioeconomia este un alt instrument care, în cadrul economiei circulare, poate fi folosit pentru a contribui la reducerea impactului agriculturii asupra mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de substanțe poluante în aer, sol și corpuri de apă, și poate contribui, de asemenea, la o utilizare mai eficientă și mai sustenabilă a resurselor; subliniază importanța sprijinului în cadrul celui de al doilea pilon pentru introducerea de tehnologii, astfel încât să fie posibilă valorificarea deșeurilor agricole în vederea eficientizării sectorului agricol; invită Comisia și statele membre să investească în aceste tehnologii atunci când este cazul;

20.  subliniază importanța produselor secundare ale producției de biocarburanți ca sursă regională de furaje bogate în proteine, având în vedere că 70 % din necesarul acestora pentru perioada 2012-2013 a trebuit să fie importat din afara UE(1);

21.  subliniază contribuția sectorului creșterii animalelor la economia UE și la agricultura sustenabilă, în special dacă această activitate este integrată în sisteme de cultură agricolă; atrage atenția asupra potențialului gestionării active a circuitului nutrienților în sectorul creșterii animalelor de a reduce impactul emisiilor de CO2, de amoniac și de nitrați asupra mediului; atrage atenția, de asemenea, asupra potențialului agriculturii integrate de a contribui la un ecosistem agricol care să funcționeze mai bine și la un sector agricol favorabil climei;

22.  remarcă faptul că cultivarea leguminoaselor prin rotația culturilor poate crea o situație reciproc avantajoasă atât pentru fermieri, cât și pentru animale, biodiversitate și necesitățile în materie de climă; invită Comisia să prezinte un plan proteic care să includă culturile de leguminoase în rotație;

23.  consideră necesare progresele continue în sectoarele agriculturii de precizie, digitalizării, utilizării raționale a energiei, ameliorării plantelor și animalelor, precum și în abordarea integratoare în sectorul combaterii integrate a dăunătorilor, întrucât îmbunătățirea eficienței pe baza ODD și a biodiversității funcționale va contribui la reducerea necesarului de terenuri, precum și a impactului agriculturii asupra mediului; consideră că dacă se pune biodiversitatea în folosul agricultorilor s-ar putea îmbunătăți veniturile, sănătatea și performanța solului și acest lucru ar ajuta în controlarea dăunătorilor și îmbunătățirea polenizării; subliniază, așadar, importanța unui cadru de reglementare îmbunătățit pentru a asigura proceduri decizionale eficiente, eficace și în timp util; subliniază că aceste soluții „inteligente” ar trebui să stimuleze și să sprijine inițiativele adaptate la nevoile exploatațiilor mici fără economii de scară, pentru ca acestea să beneficieze de noile tehnologii;

24.  consideră esențială păstrarea și dezvoltarea performanțelor raselor tradiționale și locale, având în vedere capacitatea lor de adaptare la caracteristicile mediului din care provin, și respectarea drepturilor fermierilor de a ameliora plante în mod independent, de a depozita semințe de specii și soiuri diferite și de a face schimburi cu acestea, pentru a se asigura diversitatea genetică a agriculturii; respinge încercările de orice fel de a breveta viața, plantele și animalele, materialele genetice sau procesele biologice esențiale, în special în cazul varietăților, soiurilor și caracteristicilor native;

25.  consideră că, pentru a încuraja în continuare excelența și calitatea în agricultură în Europa și pentru a alinia agricultura europeană la Agenda 2030, este necesar să se pună și de acum încolo accentul pe cercetare, inovare și formare și să se investească în serviciile de consultanță agricolă; subliniază importanța formării profesionale continue în domeniul noilor tehnologii, astfel încât să se promoveze eficiența și sustenabilitatea ecologică; solicită, prin urmare, continuarea cercetării și dezvoltării în domeniul aplicațiilor de înaltă și de joasă tehnologie și al protecției plantelor, inclusiv al pesticidelor cu risc scăzut și al opțiunilor de control biologic, al posibilității de reducere a consumului de apă și de îmbunătățire a calității solului;

26.  solicită Comisiei să propună un plan de acțiune și să înființeze un grup de experți, în vederea realizării unui sistem mai sustenabil de gestionare integrată a protecției plantelor; evidențiază necesitatea unui sistem de gestionare a dăunătorilor care să îmbunătățească interacțiunea între eforturile de ameliorare a plantelor, sistemele naturale de combatere și utilizarea pesticidelor;

27.  recunoaște provocările pe termen lung asociate agriculturii sustenabile și solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte un plan de investiții pe termen lung, cu continuitatea finanțării, pentru cercetări de bază și aplicate; de asemenea, solicită Comisiei și statelor membre să investească în formarea specialiștilor în agricultura sustenabilă și să ofere oportunitatea de a consulta experți în domeniu;

28.  consideră că este necesară promovarea disponibilității benzii largi și a îmbunătățirii serviciilor de transport în zonele rurale, pentru a contribui nu numai la realizarea obiectivelor de sustenabilitate ecologică, ci și la stimularea creșterii în zonele rurale, care să fie complet sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Daniel Buda, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Belder, Franc Bogovič, Hannu Takkula

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Christofer Fjellner

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29

+

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Christofer Fjellner, Esther Herranz García, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Marijana Petir

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paolo De Castro, Viorica Dăncilă, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

ECR

Bas Belder, Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk

ALDE

Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Hannu Takkula

ENF

Edouard Ferrand, Philippe Loiseau

4

-

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez

EFDD

John Stuart Agnew

3

0

Verts/ALE

Martin Häusling, Bronis Ropė

EFDD

Marco Zullo

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

https://polcms.secure.europarl.europa.eu/cmsdata/103924/Schaefer_BCEPHearing.pdf


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (15.5.2017)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la acțiunea UE pentru durabilitate

(2017/2009(INI))

Raportoare pentru aviz: Liadh Ní Riada

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că, pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru toți, cultura ar trebui introdusă ca al patrulea pilon al durabilității, în interiorul și în afara UE, întrucât cultura este un motor al inovării și al schimbărilor comportamentale, prin crearea de noi moduri de viață și de paradigme ale dezvoltării durabile și, de asemenea, permite dezvoltarea de abordări bazate pe comunitate și înrădăcinate la nivel local, necesare pentru o înțelegere a dezvoltării durabile la acest nivel;

2.  recunoaște că inovarea și creativitatea sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare mai durabilă a orașelor, a regiunilor și a societăților în totalitatea lor și pentru a oferi răspunsuri la actualele provocări societale;

3.  observă că participarea culturală activă încurajează comportamentul responsabil față de mediu, îmbunătățește sănătatea și bunăstarea fizică și mentală, facilitează dialogul intercultural, încurajează respectul pentru minorități și facilitează integrarea socială a acestora, crește gradul de frecventare a școlii și performanțele școlare ale tinerilor, contribuind astfel la îndeplinirea multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) existente;

4.  solicită includerea unui ODD de sine stătător privind accesul la cultură și participarea culturală activă, dată fiind contribuția transversală și extrem de valoroasă a culturii la bunăstarea individuală și colectivă și la dezvoltarea durabilă la nivel urban, rural și regional;

5.  reamintește rolul specific al culturii în cadrul relațiilor externe și al politicilor pentru dezvoltare, îndeosebi cu privire la soluționarea și prevenirea conflictelor, restabilirea păcii și capacitarea populațiilor locale; consideră, așadar, că o strategie culturală ambițioasă și solidă, care să includă diplomația culturală, este necesară în vederea obținerii unui nou consens în ceea ce privește dezvoltarea;

6.  subliniază rolul pe care îl au cultura și creativitatea în domeniul inovării, în crearea de locuri de muncă de calitate, în realizarea coeziunii sociale și în dezvoltarea economiei durabile, inclusiv, de exemplu, în ceea ce privește regenerarea urbană a orașelor și revitalizarea zonelor rurale; solicită, așadar, sinergii mai bune între fondurile ESI, FEIS și alte programe ale UE în vederea finanțării de proiecte și inițiative culturale;

7.  consideră că instituțiile și organizațiile culturale ar trebui să fie inovatoare și să reprezinte modele în domeniul durabilității și în ceea ce privește procesele ecologice, îndeosebi în materie de patrimoniu cultural, digitalizare, turism și turnee ale artiștilor; solicită ca, în acest scop, să se introducă stimulente ecologice în programele de finanțare ale UE;

8.  subliniază că o agendă durabilă coerentă necesită reorientarea strategiilor și a politicilor economice către crearea de locuri de muncă de calitate, promovarea economiei circulare, reducerea inegalităților sociale și instituirea unui pilon european al drepturilor sociale; solicită, așadar, Comisiei și statelor membre să combată sărăcia, îndeosebi sărăcia în rândul copiilor, să investească în educație și formare formală, informală și non-formală de calitate, să introducă o garanție de competențe și să adopte o strategie culturală coerentă și îndrăzneață la toate nivelurile administrației;

9.  consideră că, pentru îndeplinirea ODD 16, este nevoie ca cetățenii să participe activ la procesele decizionale la toate nivelurile; subliniază, în acest sens, nevoia de a promova participarea activă și civică a copiilor și a tinerilor;

10.  subliniază cât de importante sunt educația, formarea și cercetarea de înaltă calitate, echitabile și favorabile incluziunii, precum și oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții pentru soluționarea provocărilor economice, sociale și de mediu și pregătirea unui viitor durabil; salută, în acest sens, intenția UE de a integra ODD, în special ODD 4 al Agendei 2030 pentru dezvoltare, în cadrul politic european;

11.  subliniază că educația și formarea sunt fundamentale pentru progresul societății către durabilitate; evidențiază că educația în domeniul durabilității dezvoltă competențe, cunoștințe și valori care promovează comportamente favorabile unui viitor durabil; încurajează, așadar, statele membre să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare educația în domeniul durabilității la toate nivelurile și prin intermediul tuturor formelor de educație și formare;

12.  recunoaște rolul societății civile în sensibilizarea opiniei publice cu privire la ODD și în abordarea acestora la nivel național și internațional prin intermediul educației cetățenești globale și al campaniilor de sensibilizare;

13.  este profund îngrijorat de faptul că între sistemele de educație din statele membre există diferențe de performanță, astfel cum indică cele mai recente rapoarte PISA, precum și de faptul că, în perioada 2010-2014, investițiile în educație și formare au scăzut cu 2,5 % în întreaga UE; subliniază că sistemele publice de educație și formare dotate cu resurse corespunzătoare, accesibile tuturor, sunt esențiale pentru egalitate și incluziune socială și pentru realizarea ODD 4; subliniază, cu toate acestea, că educația rămâne în sfera de competență a statelor membre;

14.  subliniază necesitatea unei abordări mai favorabile incluziunii în materie de finanțare a politicilor de educație și formare; solicită, așadar, Comisiei și statelor membre să mobilizeze și să utilizeze toate instrumentele disponibile în vederea asigurării unor investiții inteligente în tehnici inovatoare de predare, instruire și învățare, menite să îmbunătățească nivelul calității și relevanța competențelor și să consolideze performanța sistemelor de educație și formare;

15.   recomandă ca, în contextul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții pentru incluziune și durabilitate, statele membre să aibă în vedere îmbunătățirea, în colaborare cu UE, a politicilor în materie de educație și ocupare a forței de muncă, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la dezvoltarea durabilă și a garanta că educația le permite oamenilor să ia decizii responsabile și consolidează capacitățile pentru o gândire orientată spre viitor; subliniază că politicile în materie de educație, formare și competențe ar trebui nu doar să fie adaptate la cerințele pieței muncii ci, de asemenea, să promoveze dezvoltarea personală și societală într-o manieră integratoare;

16.  subliniază că este nevoie de o mai bună coordonare și de facilitarea și optimizarea sinergiilor dintre fondurile ESI, FEIS și alte programe ale UE pentru a îmbunătăți și moderniza calitatea educației și a sistemelor de formare din statele membre; subliniază că populațiile care trăiesc în zonele rurale și în regiunile îndepărtate trebuie să aibă acces egal la o educație și o formare de calitate și echitabile și la oportunități culturale și de învățare pe tot parcursul vieții;

17.  subliniază că educația este esențială pentru dezvoltarea unor societăți autonome; solicită UE să stabilească o legătură între educația și formarea tehnică și profesională de calitate, pe de o parte, și industrie, pe de altă parte, ca o condiție prealabilă esențială pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru accesul la locuri de muncă calificate; consideră că soluționarea problemei accesului la educație în situații de urgență și de criză în special este esențială atât pentru dezvoltarea, cât și pentru protecția copiilor;

18.  regretă problema persistentă a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor; reamintește importanța programelor „Garanția pentru tineret” și „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” pentru abordarea acestei probleme; solicită ca acestea să fie îmbunătățite în permanență și să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru a promova crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate și protecția socială decentă pentru tineri, a depăși dificultățile existente de colaborare cu grupurile vulnerabile și a ajuta într-un mod mai eficient tinerii NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) neînregistrați și tinerii cu un nivel scăzut de calificare;

19.  evidențiază rolul educației, atât formale, cât și informale, al învățării pe tot parcursul vieții, al sportului, al artei și al voluntariatului în dobândirea cunoștințelor cu privire la durabilitate și în promovarea cetățeniei ecologiste ca parte a unui efort mai amplu de a dota tinerii cu abilitățile, competențele și atitudinile relevante de care au nevoie pentru a deveni cetățeni deschiși și responsabili;

20.  solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii Strategiei UE pentru tineret 2018, să acorde un sprijin mai mare în favoarea sănătății și bunăstării tinerilor, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare promptă a Planului de acțiune privind obezitatea infantilă și a Planului de acțiune privind consumul de alcool în rândul tinerilor și consumul ocazional excesiv de alcool;

21.  solicită UE și statelor sale membre să protejeze limbile regionale și minoritare și pe cele mai puțin răspândite, precum și diversitatea lingvistică și să se asigure că procesul de integrare a ODD în cadrul politic european și în rândul priorităților actuale și viitoare ale Comisiei nu tolerează discriminarea lingvistică;

22.  salută cu entuziasm oportunitățile oferite de diversitatea mediilor de învățare, precum școlile ecologice, centrele de educație pentru dezvoltare și învățarea în aer liber;

23.  solicită integrarea educației în domeniul durabilității și al cetățeniei ecologice la nivel interdisciplinar, îndeosebi în cadrul educației antreprenoriale, inclusiv al antreprenoriatului social, al alfabetizării și al competențelor digitale;

24.  consideră că diversitatea culturală și protejarea patrimoniului natural ar trebui promovate prin cadrul european de politică, inclusiv prin educație;

25.  consideră că, într-o economie în rapidă schimbare, caracterizată de creșterea digitalizării societăților și de robotizarea și automatizarea locurilor de muncă, o agendă durabilă pentru viitor ar trebui inclusă într-o reflecție mai amplă privind alfabetizarea ocupațională;

26.  reamintește capacitatea educației de calitate de a emancipa persoanele vulnerabile, minoritățile, persoanele cu nevoi speciale, femeile și fetele, în raport cu ODD 4 și cu ODD 5 privind egalitatea de gen și cu ODD 16 privind promovarea societăților favorabile incluziunii;

27.  solicită, în ceea ce privește ODD 3, promovarea în continuare a educației pentru coeziune socială, dialog intercultural, bunăstare individuală și colectivă, inclusiv ca mijloc de încurajare a educației pentru sănătate; subliniază oportunitățile speciale oferite de învățarea informală și non-formală în acest domeniu;

28.  solicită, dată fiind nevoia de a promova în continuare sinergii între inovarea și creativitatea în știință, ca educația artistică să fie introdusă printre disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) pentru a promova educația STIAM, îndeosebi pentru fete, în vederea rezolvării problemelor societale care stau în calea îndeplinirii obiectivelor privind durabilitatea;

29.  reamintește nevoia de a sprijini, de asemenea, instruirea educatorilor și a formatorilor și de a încuraja învățarea reciprocă și schimburile de bune practici la nivel european și mondial;

30.  solicită sprijin financiar în domeniul cercetării, inclusiv prin programele UE existente, cum ar fi Orizont 2020, pentru a explora mai în profunzime legătura dintre arte, inovare și știință, precum și contribuția educației și culturii la durabilitate;

31.  solicită elaborarea de indicatori care să măsoare contribuția culturii la ODD existente și să monitorizeze noul ODD privind accesul la cultură și participarea culturală activă, în cazul introducerii acestuia;

32.  salută propunerea de înființare a unui grup alcătuit din mai multe părți interesate; afirmă necesitatea de a asigura diversitatea părților implicate activ în cadrul grupului, printre care societatea civilă, ONG-urile, organizațiile locale, lucrătorii tineri, cadrele didactice și instituțiile culturale;

33.  subliniază nevoia de a furniza sprijin adecvat inițiativelor locale și interpersonale, întrucât dezvoltarea durabilă trebuie pusă în aplicare și pe plan local.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Andrea Bocskor, Silvia Costa, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Eider Gardiazabal Rubial, Sylvie Guillaume, Emma McClarkin, Marlene Mizzi, Liadh Ní Riada, Algirdas Saudargas, Remo Sernagiotto

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Florent Marcellesi

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

GUE/NGL

Curzio Maltese, Liadh Ní Riada

PPE

Andrea Bocskor, Norbert Erdős, Svetoslav Hristov Malinov, Algirdas Saudargas, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Michaela Šojdrová

S&D

Silvia Costa, Eider Gardiazabal Rubial, Giorgos Grammatikakis, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Marlene Mizzi, Luigi Morgano, Julie Ward

Verts/ALE

Florent Marcellesi, Helga Trüpel

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

EFDD

Isabella Adinolfi

0

-

-

-

3

0

ECR

Emma McClarkin, John Procter, Remo Sernagiotto

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

22.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

3

25

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Peter Liese, Norbert Lins, Gilles Pargneaux, Bolesław G. Piecha, Julia Reid, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Albert Deß, Eleonora Evi, Elena Gentile, Anja Hazekamp, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Sirpa Pietikäinen, Stanislav Polčák, Bart Staes, Tibor Szanyi, Keith Taylor, Tiemo Wölken

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Richard Corbett, Jan Keller, Constanze Krehl, Lieve Wierinck


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

34

+

ALDE

Anneli Jäätteenmäki, Ulrike Müller, Frédérique Ries, Lieve Wierinck

EFDD

Eleonora Evi

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Anja Hazekamp, Kateřina Konečná

NI

Zoltán Balczó

PPE

Sirpa Pietikäinen

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nicola Caputo, Nessa Childers, Richard Corbett, Miriam Dalli, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jan Keller, Constanze Krehl, Gilles Pargneaux, Tibor Szanyi, Tiemo Wölken, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Marco Affronte, Margrete Auken, Benedek Jávor, Davor Škrlec, Bart Staes, Keith Taylor

3

-

EFDD

Julia Reid

PPE

Pilar Ayuso, Elisabetta Gardini

25

0

ECR

Mark Demesmaeker, Julie Girling, Urszula Krupa, James Nicholson, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

ENF

Mireille D’Ornano, Jean-François Jalkh

PPE

Ivo Belet, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Albert Deß, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Peter Liese, Norbert Lins, Mairead McGuinness, Stanislav Polčák, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 30 iunie 2017Notă juridică