Procedură : 2016/0376(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0391/2017

Texte depuse :

A8-0391/2017

Dezbateri :

PV 15/01/2018 - 12
CRE 15/01/2018 - 12

Voturi :

PV 17/01/2018 - 10.5
CRE 17/01/2018 - 10.5

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0010

RAPORT     ***I
PDF 1415kWORD 208k
20 decembrie 2017
PE 604.805v03-00 A8-0391/2017

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică

(COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Miroslav Poche

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică

(COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0761),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0498/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 13 iulie 2017(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0391/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, va fi benefică pentru mediu, va îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va conduce la creșterea competitivității, generarea unui număr mai mare de locuri de muncă și intensificarea activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei, îmbunătățind astfel calitatea vieții cetățenilor. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite de Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21), care a avut loc la Paris în decembrie 2015 („Acordul de la Paris”), în care se afirmă că creșterea temperaturii medii globale ar trebui să se mențină cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și că ar trebui să se continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului2 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor.

(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului9 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să acorde prioritate eficienței energetice și răspunsului din partea cererii în locul creșterii capacității de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare și de planificare pentru sistemul energetic. Investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice finale trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii ale creșterii gradului de eficiență energetică în toate etapele lanțului energetic și să îmbunătățească astfel nivelul de bunăstare a societății europene. Pentru a debloca întregul potențial al acestor beneficii și pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică vizate, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze atât cu autoritățile locale și regionale, cât și cu orașele, întreprinderile și cetățenii din toată Uniunea pentru a se asigura că creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și economice merge mână în mână cu intensificarea creșterii economice.

__________________

__________________

9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)  Toate formele de energie primară (din surse neregenerabile și regenerabile) ar trebui să țină seama de energia de intrare suplimentară necesară pentru a obține energia respectivă, a înființa și a exploata centralele electrice și a le dezafecta, precum și pentru a elimina riscurile asociate la adresa mediului.

Justificare

Acest amendament înlocuiește amendamentul 3 din proiectul de raport. Scopul său este de a clarifica faptul că se referă la energia de intrare, nu la munca umană.

Amendamentul  4

Propunere de directivă

Considerentul 2 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b)  Măsurile adoptate de statele membre ar trebui să fie sprijinite de instrumente financiare ale Uniunii bine concepute și eficace, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și Banca Europeană de Investiții, care ar trebui să sprijine investițiile în eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic și să utilizeze o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare, care să se bazează pe un model de rate de actualizare diferențiate. Sprijinul financiar ar trebui să se concentreze pe metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să ducă la reducerea consumului de energie. Realizarea unui obiectiv de eficiență energetică ambițios necesită eliminarea anumitor bariere, cum ar fi recenta precizare din partea Eurostat privind modul de înregistrare a contractelor de performanță energetică în cadrul conturilor naționale pentru a facilita investițiile în măsurile de eficiență energetică.

Amendamentul  5

Propunere de directivă

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a susținut un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

(4)  Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivul de eficiență energetică la nivelul UE, exprimat în consum de energie primară și finală, ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 40 % pentru 2030. Acest obiectiv la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile obiective naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale obligatorii în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 34 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 31 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a)  La stabilirea obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică ar trebui să fie aplicat principiul echității între statele membre. Energia reprezintă un produs esențial, iar nivelurile minime de consum de energie sunt, prin urmare, inevitabile, fapt care ar trebui luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea obiectivelor naționale. În general, țările al căror consum de energie pe cap de locuitor este sub media UE ar trebui să beneficieze de o mai mare flexibilitate în stabilirea obiectivelor lor.

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 4 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4b)  Eficiența operațională a sistemelor energetice în orice moment este influențată de posibilitatea de a alimenta rețeaua, în mod flexibil și fără obstacole, cu energie generată din surse diferite, cu diferite grade de inerție și de punere în funcțiune; îmbunătățirea acestei eficiențe va permite o mai bună utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană combinată cu turbine cu gaz, pentru a evita supraîncărcarea rețelelor alimentate de unitățile convenționale de energie de mari dimensiuni, care dețin un nivel semnificativ de inerție termică.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 4 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4c)  Comisia și statele membre trebuie să se asigure că reducerea consumului de energie rezultă dintr-o mai mare eficiență energetică și nu ca urmare a circumstanțelor macroeconomice.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 4 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4d)  Statele membre ar trebui să identifice posibilitățile rentabile de eficiență energetică pe baza unui calcul ascendent pentru fiecare sector în parte, întrucât acestea depind de mixul energetic, de structura economiei și de ritmul dezvoltării economice.

Justificare

Sistemul de simulări ascendente le permite statelor membre să efectueze calcule mai precise ale posibilităților rentabile de economisire și să stabilească recomandări de politică în consecință.

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.

(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru facilitarea renovării parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.

__________________

__________________

10Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

10Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor.

(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea majoră a clădirilor cu obiectivul pe termen lung de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero. Obligația de economisire a energiei a fost esențială pentru generarea de creștere economică și de locuri de muncă la nivel local și ar trebui să se aplice în continuare pentru a garanta că UE își poate atinge obiectivele privind energia și clima prin crearea de noi oportunități și poate reduce dependența consumului de energie de creștere. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua condițiile în care pot fi deblocate investițiile private pentru proiectele de eficiență energetică și pentru a dezvolta noi modele de venituri pentru inovare în domeniul eficienței energetice.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special cererea de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului1a. Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui să fie considerată un element al politicii în domeniul calității aerului, în general, și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea acestor obiective.

 

__________________

 

1a Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, pp. 1-31)

Justificare

Sectorul rezidențial este responsabil de generarea unor cote importante de emisii poluante în Europa, care rezultă din fumul cauzat de arderea combustibililor solizi utilizați pentru încălzire. Acești poluanți cresc mortalitatea, morbiditatea și spitalizarea, mai ales că valorile măsurate ale emisiilor depășesc adesea cu mult limitele prevăzute de legislația UE în domeniul calității aerului.

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 1,5 % din vânzările anuale de energie. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă.

(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de cel puțin 1,5 %. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin economiile de energie care rezultă din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale care generează economii de energie verificabile după 2020. Economiile realizate în fiecare perioadă ar trebui să se bazeze în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare).

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  Noile economii ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.

(9)  Noile economii de energie ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Considerentul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a)  Este important să se includă toate etapele lanțului energetic la calcularea economiilor pentru a crește potențialul de economisire a energiei în transportul și distribuția de energie electrică.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Recunoscând faptul că renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Clădirile prezintă un potențial semnificativ pentru creșterea în continuare a eficienței energetice, iar renovarea clădirilor contribuie în mod esențial și pe termen lung la creșterea economiilor de energie datorită economiilor de scară. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a)  Gestionarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economiile de energie. Sectorul apei și al apelor uzate reprezintă 3,5% din consumul de energie electrică în Uniune1a. În plus, se așteaptă ca cererea de apă să crească cu 25 % până în 2040, în principal în zonele urbane. În același timp, scurgerile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Uniune, conducând la pierderi de energie și apă. Toate măsurile care au vizat o gestionare mai eficientă a apei și o reducere a consumului de apă au, prin urmare, potențialul de a contribui în mod semnificativ la obiectivul de eficiență energetică al Uniunii1b.

 

__________________

 

1aWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.

 

1bWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10b)  Această revizuire include dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizate de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică europeană1a.

 

__________________

 

1aFormulare din Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) (2015/2232(INI)).

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10c)  Sectorul energiei este cel mai mare consumator de apă din Uniune, fiind răspunzător de 44 % din consumul de apă1a. Utilizarea tehnologiilor și a proceselor inteligente pentru gestionarea eficientă a apei are potențialul de a genera economii semnificative de energie, sporind în același timp competitivitatea întreprinderilor.

 

__________________

 

1aDocument de lucru al serviciilor Comisiei, Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE, 28 aprilie 2017.

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10d)  Sectorul apei și al apelor uzate poate contribui, de asemenea, la producerea de energie din surse regenerabile și la reducerea aprovizionării cu energie din combustibili fosili. De exemplu, recuperarea energiei din nămolurile produse prin tratarea apelor reziduale permite producerea de energie la fața locului.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în special în avantajul consumatorilor afectați de sărăcia energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică, iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică.

(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, în special al gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică. Fiecare stat membru poate defini sărăcia energetică și ce anume constituie o gospodărie cu venituri reduse, în conformitate cu situația națională specifică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică. Această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică. În acest scop, statele membre ar trebui să își cuantifice obiectivele, să își însoțească sistemele de instrumente financiare adecvate și să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor.

Amendamentul    23

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  Răspunsul la cererea de energie electrică pe timp de zi și pe timp de noapte este un instrument important pentru îmbunătățirea eficienței energetice, deoarece sporește în mod semnificativ posibilitățile de economisire a energiei pentru consumatori, prin faptul că le permite să ia decizii pe baza informațiilor care indică posibilitatea de a optimiza consumul de energie în perioadele de cerere de energie, inclusiv în perioadele de vârf, pentru a permite o mai bună utilizare a rețelelor de transport și a resurselor de producție.

Justificare

Prezentul amendament privește considerentul 19 din proiectul de raport, având scopul de a-l face mai clar și referindu-se la platforma SmartGrid.

Amendamentul    24

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  Pentru a ajunge la facturi scăzute la energie este nevoie să se sprijine consumatorii să își reducă consumul de energie prin reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, prin îmbunătățirea eficienței aparatelor electrocasnice, prin disponibilitatea unor moduri de transport cu energie redusă, integrate în transportul public și rețelele de piste ciclabile. Îmbunătățirea anvelopelor clădirii și reducerea necesității și a consumului de energie sunt aspecte fundamentale pentru ameliorarea condițiilor de sănătate ale segmentelor de populație cu venituri reduse.

Amendamentul    25

Propunere de directivă

Considerentul 12 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12c)  Este esențial să se sensibilizeze opinia publică și să se furnizeze informații corecte cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și la posibilitatea punerii sale în aplicare pentru toți cetățenii Uniunii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, esențială pentru poziția geopolitică și securitatea Uniunii, prin reducerea dependenței sale față de importul de combustibili din țări terțe.

Amendamentul  26

Propunere de directivă

Considerentul 12 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12d)  În condițiile în care aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică, măsurile de eficiență energetică trebuie să se afle în centrul oricărei strategii rentabile de soluționare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor, acestea fiind complementare politicilor de securitate socială de la nivelul statelor membre. Pentru a se asigura că măsurile de eficiență energetică reduc sărăcia energetică pentru locatari în mod durabil, ar trebui să se ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor a acestor măsuri, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar pentru proprietari și locatari și ar trebui garantat un sprijin financiar adecvat pentru astfel de măsuri la nivelul statelor membre. Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit, pe termen lung, din clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cel mai greu se ajunge la clădirile ai căror locatari sunt cetățeni cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică. Măsurile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile de economisire a energiei, schemele de obligații în materie de eficiență energetică și măsurile alternative de politică sunt, prin urmare, de o importanță deosebită.

Amendamentul    27

Propunere de directivă

Considerentul 12 e (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12e)  Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori.

Amendamentul    28

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015. Prin urmare, în vederea îndeplinirii cerințelor lor de eficiență energetică, statele membre ar trebui să poată lua în calcul o anumită cantitate de energie din surse regenerabile generată pe sau în clădiri pentru uz propriu. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre să utilizeze metodologii de calcul stabilite în temeiul Directivei 2010/31/UE.

(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat în cadrul Acordului de la Paris.

Amendamentul    29

Propunere de directivă

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)  Bilanțul energetic în întreprinderile și industriile statelor membre poate fi îmbunătățit, pornind de la principiile economiei circulare, prin utilizarea corespunzătoare a deșeurilor industriale ca materii prime secundare, cu condiția ca acestea să dețină un potențial energetic mai ridicat decât potențialul energetic al materiilor prime alternative.

Justificare

Prezentul amendament privește considerentul 22 din proiectul de raport.

Amendamentul    30

Propunere de directivă

Considerentul 13 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13b)  Profitând de noile modele și tehnologii de afaceri, statele membre ar trebui să se străduiască să promoveze și să faciliteze adoptarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv prin intermediul unor servicii energetice inovatoare pentru clienții mari și mici.

Amendamentul    31

Propunere de directivă

Considerentul 13 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13c)  Statele membre ar trebui să dovedească un nivel ridicat de flexibilitate în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor alternative pentru a-și stabili prioritățile naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv a produselor eficiente din punct de vedere energetic și a proceselor tehnologice de producție eficiente din punct de vedere energetic; este nevoie de sprijin pentru acțiunile axate pe obiective legate de utilizarea eficientă a resurselor naturale sau de necesitatea introducerii economiei circulare.

Justificare

Acest amendament modifică amendamentul 23 din proiectul de raport.

Amendamentul    32

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și de informațiile privind facturarea se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” ar trebui să se refere la clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu, precum și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.

(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații corecte, fiabile, clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Deși contoarele individuale ar trebui să fie în continuare necesare în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie, articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie, ținând seama de disponibilitatea și de dispozitivele de măsurare cu scopul de a optimiza utilizarea energiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să țină cont de faptul că punerea în aplicare cu succes a noilor tehnologii pentru măsurarea consumului de energie necesită creșterea investițiilor în educație și competențe atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizorii de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și informațiile privind facturarea sau consumul se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final”, pe lângă clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, ar trebui să se refere și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau clădiri polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală, iar acești ocupanți nu au un contract direct sau individual cu furnizorul energie. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.

Amendamentul    33

Propunere de directivă

Considerentul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14a)  Informațiile privind facturarea și regularizările anuale sunt mijloace importante de informare a clienților. Datele privind consumul și costurile pot, de asemenea, să transmită alte informații care îi ajută pe consumatori să își compare situația actuală cu alte oferte și să recurgă la sistemele de gestionare a plângerilor și de soluționare a litigiilor. Cu toate acestea, având în vedere că litigiile legate de facturare reprezintă o sursă foarte obișnuită de plângeri ale consumatorilor, factor care contribuie la niveluri scăzute persistente de satisfacție și implicare a consumatorilor în sectorul energetic, este necesar ca facturile să fie mai simple, mai clare și mai ușor de înțeles, asigurând totodată că instrumentele separate, cum ar fi informațiile privind facturarea, instrumentele de informare și declarațiile anuale, furnizează toate informațiile necesare pentru a le permite consumatorilor să își regleze consumul de energie, să compare ofertele și să schimbe furnizorii.

Amendamentul    34

Propunere de directivă

Considerentul 14 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14b)  Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) care intră sub incidența prezentei directive sunt întreprinderile care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 de milioane de euro, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei1a.

 

_______________

 

1a. Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii,

Justificare

Conceptul de IMM-uri trebuie clarificat, deoarece există diverse interpretări ale definiției IMM-urilor de la articolul 8 din Directiva 2012/27/UE, care duc la o sarcină administrativă masivă.

Amendamentul    35

Propunere de directivă

Considerentul 15 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(15a)  Construcția unor centrale de generare distribuită de energie reduce pierderile ocazionate de transport și permite adaptarea flexibilă la evoluția cererii de energie a consumatorilor de la nivel local. Eficiența centralelor de cogenerare a energiei termice și electrice (CHP) este de 80-90 %. Instalațiile de cogenerare (centrale de generare distribuită) care sunt situate aproape de zonele dens populate și dotate cu acumulatoare de căldură permit generarea de energie electrică, căldură și frig în conformitate cu următorul model

 

 

unde: ɳ — eficiența conversiei în energie finală,

 

Ep — energie primară din surse neregenerabile,

 

Eel – energie electrică,

 

Qkog – energie termică din cogenerare,

 

Qchłodz – energie pentru răcire din cogenerare.

Justificare

Acest amendament înlocuiește amendamentul 24 din proiectul de raport.

Amendamentul    36

Propunere de directivă

Considerentul 15 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(15b)  Creșterea eficienței energetice constituie rezultatul direct al următorilor pași în procesele de producție și conversie a energiei: conversia eficientă a energiei primare în energie finală, transportul eficient al acestei energii către consumatori sub formă de energie electrică, energie termică sau combustibili și utilizarea sa cu economie de către consumatorii finali; această eficiență nu ar trebui să aibă drept unic obiectiv efectul de economisire în cadrul pieței de consum, deoarece acesta poate fi rezultatul unor prețuri nefavorabile la energie.

Amendamentul    37

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)  Reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică. Calculul FEP pentru energia electrică se bazează pe valorile medii anuale. Pentru generarea de căldură și de energie electrică nucleară se folosește metoda de contabilizare a conținutului de energie fizică, iar pentru generarea de căldură și de energie electrică din combustibili fosili și din biomasă se folosește metoda de eficiență a conversiei tehnice. Pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, metoda reprezintă echivalentul direct bazat pe metoda energiei primare totale. Pentru a calcula cota energiei primare pentru energia electrică în cadrul cogenerării (CHP), se aplică metoda stabilită în anexa II la Directiva 2012/27/UE. Se folosește mai degrabă o poziție medie pe piață, decât una marginală. Eficiența conversiilor se presupune a fi de 100 % pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, de 10 % pentru centralele geotermice și de 33 % pentru centralele nucleare. Eficiența totală pentru cogenerare se calculează pe baza celor mai recente date de la Eurostat. În ceea ce privește limitele sistemului, valoarea FEP este 1 pentru toate sursele de energie. Calculele se bazează pe cea mai recentă versiune a Scenariului de referință PRIMES. Valoarea FEP se bazează pe proiecțiile pentru 2020. Analiza cuprinde statele membre ale UE și Norvegia. Setul de date pentru Norvegia se bazează pe datele ENTSO-E.

(16)  Fiind limitat strict la scopurile prezentei directive și reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui să fie analizat cu atenție și eventual revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică, reflectând mixul de energie al statului membru respectiv, printr-o metodologie comparabilă și transparentă.

Amendamentul    38

Propunere de directivă

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a)  Ținând seama de faptul că Consiliul European, în concluziile sale din 10 iunie 2011 privind planul de acțiune pentru eficiență energetică (10709/11), a subliniat faptul că clădirile reprezintă 40 % din consumul de energie primară al Uniunii, ceea ce reprezintă 50 % din energia finală și, pentru a permite creșterea economică și a încuraja ocuparea forței de muncă în sectoare care necesită calificări speciale, de exemplu în sectorul construcțiilor și în sectorul fabricării de produse pentru construcții, precum și în activități profesionale cum ar fi arhitectura și planificarea urbană și serviciile de consultanță privind tehnologiile de încălzire și răcire, statele membre ar trebui să stabilească o strategie pe termen lung în aceste domenii pentru perioada de după 2020, prin mobilizarea de fonduri pentru investiții în modernizarea termică masivă a clădirilor rezidențiale și publice, precum și fonduri pentru construirea de noi locuințe al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Justificare

Din punct de vedere tehnic, potențialul de creștere a eficienței energetice poate fi utilizat în modul cel mai ușor în sectorul locuințelor.

Amendamentul    39

Propunere de directivă

Considerentul 16 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16b)  Factorul de energie primară (PEF) ar trebui utilizat ca instrument de reducere a consumului și a dependenței de combustibili fosili și de creștere a eficienței energetice, precum și de extindere a resurselor regenerabile de energie. În acest sens, coeficientul implicit pentru economiile în kWh de energie electrică ar trebui adaptat atunci când evoluțiile tehnologice, economice sau sociale demonstrează necesitatea unui coeficient implicit mai scăzut. Comisia ar trebui să analizeze și, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă de modificare a coeficientului implicit al factorului de energie primară (PEF) până în 2024.

Justificare

Evoluțiile tehnologice, sociale sau economice pot necesita o ajustare a coeficientului implicit. Întrucât aceste evoluții se succed în ritm rapid, este importantă revizuirea de către Comisie a coeficientului implicit într-o perioadă de timp semnificativă.

Amendamentul    40

Propunere de directivă

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)  Pentru a se asigura faptul că anexele la directivă și valorile de referință armonizate ale eficienței, menționate la articolul 14 alineatul (10), pot fi actualizate, este necesar să se prelungească delegarea de competențe acordată Comisiei.

eliminat

Justificare

Actualizările trebuie să fie întotdeauna convenite cu statele membre și cu Parlamentul European.

Amendamentul    41

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024.

(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024. Această dată va fi după bilanțul general al CCONUSC din 2023 și va permite o eventuală aliniere la acest proces, ținând seama, de asemenea, de evoluțiile economice și în materie de inovare.

Amendamentul    42

Propunere de directivă

Considerentul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19a)  Statele membre al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic decât media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a crește consumul de energie primară, cu condiția ca transformarea acesteia în energie finală, transportul și distribuția sa ulterioară, precum și economiile utile de pe piața de consum să ia în considerare o creștere semnificativă a eficienței energetice în fiecare etapă a procesului tehnologic al fluxului de energie primară eliberată.

Justificare

Ar trebui ca standardele privind consumul de energie utilizabilă să fie uniformizate în toate statele membre ale UE.

Amendamentul    43

Propunere de directivă

Considerentul 19 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19b)  Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat, propriei culturi și societăți.

Justificare

Rezoluția Parlamentului din februarie 2016 a subliniat rolul autorităților locale și regionale în dezvoltarea politicilor UE în domenii precum schimbările climatice, securitatea energetică și creșterea urbană, în care economiile de energie și măsurile privind eficiența energetică, precum și sursele regenerabile de energie sunt esențiale. Regiunile trebuie să fie implicate la toate nivelurile, astfel încât să existe o mai bună coordonare și interacțiune, în special în țările cu un grad ridicat de descentralizare și competențe transferate.

Amendamentul    44

Propunere de directivă

Considerentul 19 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(19c)  Având în vedere distribuirea inegală a capacității de producție în Uniune, eficiența energetică globală poate fi mărită prin importul de energie finală din țări terțe; prin urmare, apare necesitatea adoptării unor politici la nivelul UE care să conducă nu numai la reglementarea comerțului cu energie primară, care presupune, printre altele, construirea de conducte de gaz și de petrol, ci și a importurilor de energie finală în zonele de frontieră.

Justificare

De exemplu, importul de energie din țările terțe vecine poate duce la o eficiență energetică mai ridicată decât importul de energie din zone mai îndepărtate ale UE.

Amendamentul    45

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective și contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și pentru 2030.”.

1.  Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, prin punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 40 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după 2030, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050 și cu Acordul de la Paris. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și de obiective naționale obligatorii în materie de eficiență energetică pentru 2030.”;

Amendamentul    46

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  Prezenta directivă contribuie la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” și garantează că eficiența energetică și reacția din partea cererii pot concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic.

Amendamentul    47

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1b.  Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile de eficiență energetică și reabilitările energetice, Comisia lansează un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a cartografia potențialele mecanisme politice. Dat fiind marele potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor, se iau în considerare în mod special investițiile în acest sector, punând accentul în principal pe clădirile rezidențiale cu gospodării cu venituri reduse, expuse riscului de sărăcie energetică. În plus, pentru a face investițiile în proiecte de eficiență energetică mai interesante din punct de vedere financiar și mai fezabile pentru investitori, Comisia analizează modalitățile de a integra proiectele mici în cele mai mari. Comisia furnizează orientări statelor membre cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private până cel târziu la 1 ianuarie 2019.

Amendamentul    48

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)  La articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„(1a)  «lanțul de conversie a energiei» înseamnă un proces tehnologic care începe odată cu eliberarea energiei primare și transportul acesteia pe piață sub formă de energie finală, unde aceasta este transformată, de către un consumator, în energie utilizabilă (muncă):”

Justificare

Prezentul amendament înlocuiește amendamentul 39 din proiectul de raport și are ca scop asigurarea unei mai mari clarități.

Amendamentul    49

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 3

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(1b)   La articolul 2, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

(3) „consumul final de energie” înseamnă toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii. Acesta exclude livrările către sectorul de transformare a energiei și către industriile din sectorul energetic;

„(3) «consumul final de energie» înseamnă consumul de energie electrică furnizată pe piața de consum, care este solicitată de industrie și de transporturi, precum și energia furnizată gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii; acest consum depinde de energia totală disponibilă pentru expediere, inclusiv energia activă și reactivă, în timp ce se furnizează această energie;

Justificare

Având în vedere consumul inegal de pe piață, energia disponibilă pentru expediere ar trebui să depășească întotdeauna cererea, pentru a se evita căderea sistemului. În general, aceasta depășește cererea cu 20 de procente.

Amendamentul    50

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1c)   La articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„(9a)   «clădire a autorității publice» înseamnă, în sensul articolului 5, o clădire deținută și ocupată de administrația centrală sau de orice altă autoritate publică, la nivel național, regional sau local, inclusiv clădirile care sunt spitale, structuri de îngrijire, instituții de învățământ și locuințe sociale;”

Amendamentul    51

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 3 – paragrafele 1, 2 și 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 3

„Articolul 3

Obiective privind eficiența energetică

Obiective privind eficiența energetică

1.  Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

1.  Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de

(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de

(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;

(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;

(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de

(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de

(e)  reacția rapidă.

(e)  reacția rapidă.

2.  Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

2.  Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

3.  Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

3.  Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:

(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:

(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

(d)   compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

(d)   compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

Amendamentul    52

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 3 – alineatul 4

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.  Fiecare stat membru stabilește contribuții orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1), în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].”.

4.  Fiecare stat membru stabilește obiective obligatorii privind eficiența energetică pe plan național care respectă în mod cumulativ obiectivul Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1) și în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].

 

Atunci când stabilesc nivelul obiectivelor lor, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală.

 

Pentru a oferi suficientă flexibilitate statelor membre să-și îndeplinească obiectivele naționale obligatorii în materie de eficiență energetică, permițând în același timp dezvoltarea economiei lor și creșterea producției și activității industriale, acestea sunt autorizate să își stabilească obiectivele pe baza intensității energetice, care este raportul dintre consumul de energie și produsul intern brut (PIB).

 

Obiectivele naționale în materie de eficiență energetică țin seama de toate etapele lanțului energetic, inclusiv de generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei.

 

Statele membre notifică aceste obiective Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].

Amendamentul    53

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

„Articolul 5

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(2a)  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

„Articolul 5

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

1.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

1.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. De la 1 ianuarie 2021, prezentul alineat se aplică tuturor clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de către autoritățile publice, ținând cont în mod corespunzător de competențele și structura lor administrativă.

Ponderea de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Începând cu 9 iulie 2015, pragul respectiv este coborât la 250 m2.

Ponderea de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 deținute și ocupate de administrația centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Pragul respectiv este coborât la 250 m2, începând cu 9 iulie 2015, și se aplică clădirilor deținute și ocupate de către autoritățile publice începând cu 1 ianuarie 2021, ținând cont în mod corespunzător de competențele și structura lor administrativă.

În cazul în care un stat membru solicită ca obligația de a renova anual 3 % din suprafața totală să se extindă la suprafața deținută și ocupată de departamente administrative situate la un nivel inferior administrației centrale, rata de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, începând cu 9 iulie 2015, de peste 250 m2 deținute și ocupate de administrația centrală și de aceste departamente administrative ale statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

 

În momentul punerii în aplicare a măsurilor pentru renovarea completă a clădirilor administrației centrale în conformitate cu primul paragraf, statele membre pot alege să ia în considerare clădirea în ansamblu, inclusiv anvelopa clădirii, echipamentele, funcționarea și întreținerea.

În momentul punerii în aplicare a măsurilor pentru renovarea completă a clădirilor autorităților publice în conformitate cu primul paragraf, statele membre pot alege să ia în considerare clădirea în ansamblu, inclusiv anvelopa clădirii, echipamentele, funcționarea și întreținerea.

Statele membre solicită includerea clădirilor administrației centrale cu cea mai scăzută performanță energetică printre prioritățile măsurilor de eficiență energetică, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor.

Statele membre solicită includerea clădirilor autorităților publice cu cea mai scăzută performanță energetică printre prioritățile măsurilor de eficiență energetică, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor.

2.  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

2.  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)   clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

(a)   clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

(b)   clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală și care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forțelor armate și ale altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională;

(b)   clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală și care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forțelor armate și ale altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională;

(c)   clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios.

(c)   clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios.

3.  În cazul în care un stat membru renovează mai mult de 3 % din suprafața totală a clădirilor administrației centrale într-un anumit an, acesta poate contabiliza excedentul în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei trei ani anteriori sau următori.

3.  În cazul în care un stat membru renovează mai mult de 3 % din suprafața totală a clădirilor autorităților publice într-un anumit an, acesta poate contabiliza excedentul în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei trei ani anteriori sau următori.

4.  Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor administrației centrale, clădirile noi ocupate și deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale administrației centrale demolate în oricare din cei doi ani precedenți sau clădiri vândute, demolate ori scoase din uz în oricare din cei doi ani precedenți ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.

4.  Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor autorităților publice, clădirile noi ocupate și deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale autorităților publice demolate în oricare din cei doi ani precedenți sau clădiri vândute, demolate ori scoase din uz în oricare din cei doi ani precedenți ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.

5.  În sensul alineatului (1), până la 31 decembrie 2013, statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor administrației centrale încălzite și/sau răcite cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, până la 9 iulie 2015, de peste 250 m2, excluzând clădirile exceptate în temeiul alineatului (2). Inventarul cuprinde următoarele informații:

5.  În sensul alineatului (1), până la 31 decembrie 2013, statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor administrației centrale încălzite și/sau răcite cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, până la 9 iulie 2015, de peste 250 m2, excluzând clădirile exceptate în temeiul alineatului (2). Inventarul cuprinde următoarele informații:

(a)   suprafața totală în m2; și

(a)   suprafața totală în m2;

(b)   performanța energetică a fiecărei clădiri sau datele energetice relevante.

(b)   performanța energetică a fiecărei clădiri;

 

(ba)   consumul de energie efectiv măsurat.

 

De la 1 ianuarie 2021, prezentul alineat se aplică tuturor clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de către autoritățile publice.

6.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, situație în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate și măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanților, pentru a obține, până în 2020, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de către administrația lor centrală cel puțin echivalentă cu cea necesară în temeiul alineatului (1), raportată în fiecare an.

6.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, situație în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate și măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanților, pentru a obține, până în 2030, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de către autoritățile lor publice cel puțin echivalentă cu cea necesară în temeiul alineatului (1), raportată în fiecare an.

În sensul abordării alternative, statele membre pot estima economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referință ale administrației centrale, înainte și după renovare și în conformitate cu estimările suprafeței parcului imobiliar al acestora. Categoriile de clădiri de referință ale administrației centrale sunt reprezentative pentru parcul imobiliar al acesteia.

În sensul abordării alternative, statele membre pot estima economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referință ale autorităților publice, înainte și după renovare și în conformitate cu estimările suprafeței parcului imobiliar al acestora. Categoriile de clădiri de referință ale autorităților publice sunt reprezentative pentru parcul imobiliar al acesteia.

Statele membre care optează pentru abordarea alternativă notifică Comisiei, până cel târziu la 31 decembrie 2013, măsurile alternative pe care intenționează să le adopte, precum și modul în care vor realiza o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor deținute de administrația lor centrală.

Statele membre care optează pentru abordarea alternativă notifică Comisiei, [în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive], măsurile alternative pe care intenționează să le adopte, precum și modul în care vor realiza o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor deținute de autoritățile publice.

7.  Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local, precum și organismele care se ocupă de locuințele sociale reglementate de dreptul public, acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora:

7.  Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local, precum și organismele care se ocupă de locuințele sociale reglementate de dreptul public, acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora:

(a)   să adopte un plan în materie de eficiență energetică, de sine stătător sau ca parte a unui plan mai cuprinzător privind clima sau mediul, care să conțină obiective și acțiuni specifice privind economia de energie și eficiența energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administrației centrale prevăzut la alineatele (1), (5) și (6);

(a)   să adopte un plan în materie de eficiență energetică și o strategie de renovare pe termen lung pentru fiecare clădire, de sine stătătoare sau ca parte a unui plan mai cuprinzător privind clima sau mediul, care să conțină obiective specifice, precum și evaluări ale costurilor pe durata ciclului de viață și acțiuni privind economia de energie și eficiența energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor autorității publice prevăzut la alineatele (1), (5) și (6);

(b)   să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului lor;

(b)   să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului lor;

(c)   să utilizeze, după caz, societăți de servicii energetice și contractarea în materie de performanță energetică pentru a finanța renovările și a implementa planurile de menținere sau de îmbunătățire a eficienței energetice pe termen lung.

(c)   să utilizeze, după caz, societăți de servicii energetice și contractarea în materie de performanță energetică pentru a finanța renovările și a implementa planurile de menținere sau de îmbunătățire a eficienței energetice pe termen lung.

 

7a.  Statele membre prezintă un raport cu privire la economiile de energie anuale rezultate din renovări, inclusiv cu privire la ponderea renovărilor majore și suprafața totală renovată, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].”

Amendamentul    54

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

„Articolul 7

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 7

„Articolul 7

Obligația privind economiile de energie

Obligația privind economiile de energie

1.  Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

1.  Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de cel puțin 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

 

Economiile realizate în fiecare perioadă se bazează în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare). În cazul în care măsurile de politică, programele și/sau acțiunile individuale anterioare nu mai generează economii, pierderea acestor economii este luată în considerare la calcularea valorii globale a economiilor care trebuie realizate la sfârșitul fiecărei perioade și este înlocuită cu noi economii.

În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.

Economiile necesare pentru perioada menționată la litera (b) sunt cumulative și suplimentare față de economiile necesare pentru perioada menționată la litera (a). În acest sens și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a unor măsuri de politică anterioare, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii. Statele membre pot, de asemenea, să ia în calcul economiile în urma acțiunilor care sunt întreprinse în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca acestea să continue să genereze economii de energie verificabile după 2020.

Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.

Numai în scopul perioadei menționate la litera (a), volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule. Vânzările de energie utilizată în transport sunt incluse integral în calculele pentru perioada menționată la litera (b) și perioada ulterioară.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

2.  Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):

2.  Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):

(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;

(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a), utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015; 1,25 % în 2016 și 2017; și 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;

(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1) literele (a) și (b);

(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și

(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1) litera (a), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și

(e)  să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.

 

3.  Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

3.  Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

(a)   pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(a)   pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.

(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza doar alineatul (2) litera (c).

4.  Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

4.  Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

5.  Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.

5.  Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.

6.  Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.

6.  Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.

7.  Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.

7.  Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.

Amendamentul    55

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1) sau permit părților obligate să contribuie anual la Fondul național pentru eficiență energetică, în conformitate cu articolul 20 alineatul (6).

Amendamentul    56

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și pot include distribuitorii de combustibil pentru transport sau comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

2.  Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie, al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei, al distribuitorilor de combustibil pentru transport și al comercianților care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

Amendamentul    57

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a.  Atunci când societățile de vânzare cu amănuntul a energiei sunt desemnate ca părți obligate în conformitate cu alineatul (2), statele membre se asigură că, la îndeplinirea obligației care le revine, aceste societăți nu creează bariere pentru consumatorii care doresc să schimbe furnizorul.

Justificare

Dreptul consumatorilor de a schimba cu ușurință furnizorul este esențial pentru menținerea unei piețe de furnizare foarte competitive și cu prețuri scăzute pentru consumatori. Acesta ar putea fi amenințat de vânzarea unor „pachete” care leagă consumatorul de un furnizor pentru o perioadă îndelungată. Obligarea societăților de vânzare a energiei să cumpere certificate de economisire a energiei de la părți terțe ar putea fi o alternativă pentru a păstra posibilitățile de schimbare a furnizorului.

Amendamentul    58

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  includ cerințe cu scop social în cadrul obligațiilor de economisire pe care le impun, inclusiv impunând ca o parte a măsurilor de eficiență energetică să fie implementate prioritar în gospodării afectate de sărăcia energetică și în locuințe sociale;

(a)  includ cerințe cu scop social în cadrul obligațiilor de economisire pe care le impun, inclusiv impunând ca măsurile de eficiență energetică să fie implementate prioritar în gospodării cu venituri mici, inclusiv în cele afectate de sărăcia energetică, și în locuințe sociale. Statele membre calculează cantitatea de economii realizate în aceste gospodării comparativ cu valoarea totală a economiilor realizate în toate gospodăriile în temeiul prezentului articol. Aceste economii sunt publicate în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol și se includ în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].

Amendamentul    59

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare clar, transparent și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare acreditat clar, transparent, participativ și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

Amendamentul    60

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera ca (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)  permit ca economiile suplimentare obținute prin utilizarea unor tehnologii mai durabile în sistemele de termoficare sau răcire centralizate din mediile urbane (care duc, de asemenea, la reduceri ale poluanților și ale particulelor) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

Amendamentul    61

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cb (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cb)  promovează adoptarea unor măsuri care abordează potențialul de încălzire și răcire pentru economiile de energie, oferind în final recompense suplimentare pentru intervențiile care au drept rezultat diminuarea poluării;

Amendamentul    62

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cc (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cc)  instituie instrumente care certifică economiile de energie rezultate din auditurile energetice sau din sistemele de gestionare a energiei echivalente menționate la articolul 8, cu scopul de a lua în calcul aceste economii pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

Amendamentul    63

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cd (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cd)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru obligația lor, economiile de energie la nivelul utilizării finale, obținute datorită unei infrastructuri eficiente de încălzire și de răcire;

Amendamentul    64

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera ce (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ce)  prevăd că părțile obligate care nu furnizează energie gospodăriilor private nu trebuie să pună în aplicare măsuri de eficiență energetică în gospodăriile private;

Justificare

Multe societăți obligate nu furnizează energie gospodăriilor private. Prin urmare, este imposibil ca aceste părți să aplice măsurile la nivelul gospodăriilor.

Amendamentul    65

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 5 – litera cf (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(cf)  evaluează și iau măsuri pentru a reduce la minimum impactul costurilor directe și indirecte ale acestor scheme asupra competitivității industriilor energointensive expuse concurenței internaționale;

Justificare

Industriile energointensive fac obiectul multor obligații diferite (de exemplu: ETS...). Aceste societăți sunt expuse deseori concurenței internaționale și, prin urmare, trebuie să fie protejate împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon.

Amendamentul    66

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 6 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

6a.  Ca parte a planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, statele membre informează Comisia în ceea ce privește măsurile lor de politică în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c). Impactul acestor măsuri este calculat și inclus în aceste planuri. Calculul utilizat de statele membre se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii, care sunt elaborate în consultare cu Comisia cel târziu la 1 ianuarie 2019.

Amendamentul    67

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate pe deplin în rândul clienților finali.

Amendamentul    68

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7b – alineatul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  În plus, toate posibilitățile de creștere a eficienței energetice, inclusiv prin utilizarea în transport a unui combustibil de performanță mai înaltă, sunt eligibile pentru cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale, stabilită la articolul 7 alineatul (1).

Justificare

Valoarea adăugată a componentelor eficiente și curate de amestec ale combustibililor în decarbonizarea transportului; componentele de amestec ale combustibililor pentru transport pot fi contabilizate pentru obiectivul de eficiență energetică.

Amendamentul    69

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.

2.  La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv asupra celor afectate de sărăcia energetică, și se asigură că aceste măsuri sunt implementate în mod prioritar în aceste gospodării și în locuințele sociale.

 

Statele membre calculează cantitatea de economii realizate în aceste gospodării comparativ cu valoarea totală a economiilor realizate în toate gospodăriile în temeiul prezentului articol.

 

Aceste economii sunt publicate și incluse în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].

Amendamentul    70

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a) Se introduce următorul articol:

 

„Articolul 7c

 

Furnizarea de servicii de eficiență energetică

 

Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, se asigură că serviciile de pe piața eficienței energetice sunt furnizate într-un context competitiv și transparent, pentru a permite consumatorului final să beneficieze de avantajele asociate măsurilor de eficiență energetică în ceea ce privește reducerea costurilor și o calitate mai bună a serviciilor. În acest scop, statele membre se asigură că întreprinderile, în special IMM-urile, beneficiază de acces nediscriminatoriu la piața serviciilor de eficiență energetică, permițându-le astfel să participe în condiții egale cu operatorii integrați pe verticală și să depășească pozițiile de avantaj competitiv stabilite pentru distribuitorii sau vânzătorii de energie. Statele membre adoptă, în consecință, toate actele necesare pentru a se asigura că operatorii integrați oferă terților aceleași condiții și mijloace pe care le utilizează pentru a furniza servicii de eficiență energetică”.

Amendamentul    71

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.”;

Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați, în ceea ce privește tehnologia și funcționalitatea selectate, cu contoare individuale și dispozitive de control ale sistemelor de încălzire la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării și alte caracteristici, după caz, în conformitate cu dispozițiile referitoare la contorizarea energiei electrice prevăzute la articolele 19-22 din Directiva (UE) .../... [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare)]

Justificare

Contorizarea atât a electricității, cât și a gazului crește gradul de conștientizare a consumatorilor referitor la nivelurile efective de consum și, astfel, poate declanșa modificări de comportament pentru sporirea eficienței energetice și a economiilor.

Amendamentul    72

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c – subpunctul ii a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Sistemul de contorizare inteligentă oferă consumatorilor finali acces la datele lor privind consumul de energie și la seriile de timp aferente perioadelor de regularizare a pieței.

Amendamentul    73

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera d

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)  alineatul (3) se elimină.

(d)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

 

„3.  În ceea ce privește formatul datelor și funcționalitățile, dispozițiile sunt aliniate, în măsura în care este necesar, la articolele 18-21 din Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare). Datele consumatorilor sunt tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Clienților finali nu li se impun costuri suplimentare pentru accesul la datele proprii într-un format care le este util.”

Justificare

În conformitate cu dispozițiile privind contorizarea energiei electrice, consumatorii trebuie să rămână proprietarii datelor lor cu caracter personal. Datele ar trebui să fie armonizate și să fie disponibile tuturor participanților pe piață, atunci când consumatorul dorește să le împărtășească, pentru a asigura competitivitatea piețelor cu amănuntul.

Amendamentul    74

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Directiva 2012/27/UE

„Articolul 9a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 9a

„Articolul 9a

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

1.  Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

1.  Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau din rețeaua centralizată de încălzire și de răcire, se instalează întotdeauna un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă pentru o clădire este furnizată de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau dintr-o rețea centralizată de încălzire sau de răcire, se instalează un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

2.  În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.

2.  În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele de termoficare sau răcire centralizate, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Criteriile generale, metodologiile și/sau procedurile care determină nefezabilitatea tehnică și nerentabilitatea sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru după consultarea Comisiei.

În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează întotdeauna contoare individuale.

În clădirile noi cu mai multe apartamente și în partea rezidențială a clădirilor polivalente noi, în cazul în care acestea au o sursă centrală de încălzire pentru apa caldă ori sunt aprovizionate de la sistemele de termoficare centralizate, se furnizează contoare individuale pentru apa caldă, fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf.

3.  În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

3.  În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

(a)   apă caldă menajeră;

(a)   apă caldă menajeră;

(b)   energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);

(b)   energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);

(c)   în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

(c)   în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

4.  În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.

4.  În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de rentabilitate prevăzute la alineatul (2) primul și al doilea paragraf se aplică în continuare.

Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.”.

Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.

Amendamentul    75

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.”;

1.  În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.

Amendamentul    76

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10 – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.”

„Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE oferă informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.”

Justificare

Ar trebui garantate facturi exacte atunci când funcționalitățile contoarelor inteligente sunt activate.

Amendamentul    77

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

„Articolul 10a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Articolul 10a

„Articolul 10a

Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

1.  Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri.

1.  Statele membre se asigură că, atunci când sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, informațiile privind facturarea și consumul sunt fiabile, corecte și au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali, cu alte cuvinte, pentru persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie termică, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unei clădiri cu mai multe apartamente sau a unei clădiri polivalente aprovizionate cu energie termică, răcire sau apă caldă de la o sursă centrală, și care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.

Această obligație, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat conform articolului 9a alineatul (2), poate fi îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali, în cadrul căruia aceștia comunică furnizorului de energie citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.

În cazul în care un stat membru prevede acest lucru, această obligație poate, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform articolului 9a alineatul (2), să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali sau utilizatorii finali, în cadrul căruia aceștia comunică citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final sau utilizatorul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.

2.  Statele membre:

2.  Statele membre:

(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior al utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final;

(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau citiri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;

(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea, precum și că aceștia primesc, la cerere, o explicație clară și ușor de înțeles a modului de întocmire a facturii lor, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real;

(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea;

(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real, în conformitate cu punctul 3 din anexa VII;

(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura, informații clare și ușor de înțeles, în conformitate cu punctul 3 din anexa VIIa;

(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.”.

(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.”.

 

(da)  promovează securitatea cibernetică și asigură protecția vieții private și a datelor clienților finali, în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă.

 

2a.  Statele membre decid cine ar trebui să fie responsabil pentru furnizarea informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (2) către utilizatorii finali care nu au un contract direct sau individual cu un furnizor de energie.

Amendamentul    78

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera -a (nouă)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 15 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-a) la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:

 

„Comisia definește o metodologie comună, în urma consultării părților interesate relevante, pentru a încuraja operatorii de rețea să reducă pierderile, să pună în aplicare un program de investiții în infrastructură eficient din punctul de vedere al costurilor și al energiei și să țină cont în mod corespunzător de eficiența energetică și de flexibilitatea rețelei. Până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23, care completează prezenta directivă prin stabilirea metodologiei respective.”

Amendamentul    79

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii

Directiva 2012/27/UE

Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa XII.”;

Operatorii de sistem și de transport și operatorii de sisteme de distribuție iau în considerare necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică la conectare, garantând accesul la rețea și distribuind energia produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, și respectă cerințele prevăzute în anexa XII.

Justificare

O furnizare competitivă și sigură a energiei termice este esențială pentru a garanta operațiuni comerciale industriale eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru a răspunde nevoilor tuturor consumatorilor și pentru a-i proteja împotriva întreruperii neașteptate a furnizării de energie termică.

Amendamentul    80

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 19 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a)  Se introduce următorul articol:

 

„ Articolul 19a

 

Finanțarea eficienței energetice de către băncile europene

 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își adaptează obiectivele de politică în vederea recunoașterii eficienței energetice ca sursă de energie de sine stătătoare și a investițiilor în eficiența energetică ca parte a portofoliului lor de investiții în infrastructură.

 

BEI și BERD, împreună cu băncile naționale de promovare, concep, generează și finanțează programe și proiecte adaptate sectorului eficienței, inclusiv pentru gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică.

 

Statele membre utilizează pe deplin posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente.”

Justificare

Este necesară o modificare radicală, astfel încât instituțiile financiare să furnizeze instrumente financiare adecvate pentru investițiile în eficiența energetică la scară largă.

Amendamentul    81

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 20 – alineatul 6 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11b)  La articolul 20 se introduce următorul alineat:

 

„6a.   Statele membre facilitează schemele de rambursare în cadrul facturii și/sau prin deducere fiscală, în cazul în care investițiile în eficiența energetică sunt prefinanțate de mecanismele financiare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, de Fondul național pentru eficiență energetică menționat la alineatul (4) de la prezentul articol sau de părțile obligate menționate la articolul 7 alineatul (4) și sunt restituite printr-o primă fixă privind costurile de distribuție aferente unui contor individual (rambursare în cadrul facturii) sau printr-o primă privind impozitul pe proprietate aferent unei clădiri (rambursare prin deducere fiscală). Rambursarea rămâne legată de contor sau de proprietate, și nu de proprietar sau de locatar. Perioadele de rambursare sunt determinate într-un asemenea mod încât rambursările periodice să nu depășească economiile de cost al energiei.”

Justificare

Schemele de rambursare în cadrul facturii creează o sursă de rambursare mai fiabilă decât alte produse tradiționale de finanțare și reduc costurile de tranzacție și de administrare prin stabilirea unei legături între rambursare și contor, în loc de proprietar sau de locatar. Dacă este bine concepută, rambursarea efectuată în cadrul facturii va fi egală sau mai mică decât economiile de costuri la utilități realizate datorită unui consum de energie mai redus. În plus, schemele de rambursare în cadrul facturii rezolvă problema stimulentelor divergente pentru locatari și proprietari.

Amendamentul    82

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12

Directiva 2012/27/UE

Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

Amendamentul    83

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 4 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.  În contextul raportului privind starea uniunii energetice, Comisia prezintă un raport privind funcționarea pieței carbonului în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice], ținând seama de efectele punerii în aplicare a prezentei directive.

Amendamentul    84

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

12.  Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.

12.  Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului, în care evaluează eficacitatea generală a prezentei directive și necesitatea de a adapta în continuare politica de eficiență energetică a Uniunii în funcție de obiectivele Acordului de la Paris și de evoluțiile economice și din domeniul inovării. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.

Amendamentul    85

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 12 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

12a.  Până la 31 decembrie 2019, Comisia efectuează o analiză aprofundată separată a potențialului de eficiență energetică în ceea ce privește:

 

(a) conversia și transformarea energiei;

 

(b) transportul și distribuția energiei;

 

(c) producerea și transportarea ulterioară a aprovizionării cu energie, și anume energia utilizată în extracția combustibililor fosili și transportarea acesteia la locul utilizării;

 

(d) stocarea energiei.

 

Pe baza constatărilor sale, Comisia prezintă, dacă este cazul, Parlamentului European și Consiliului o propunere de act legislativ în acest sens cel târziu la 31 ianuarie 2021.

Amendamentul    86

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera a

Directiva 2012/27/UE

Anexa IV – nota de subsol 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția de a putea justifica valoarea acestuia.

(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil doar în sensul prezentei directive și în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre aplică un coeficient stabilit printr-o metodă transparentă, comparabilă la nivelul statelor membre, pe baza circumstanțelor naționale care afectează consumul de energie primară. Aceste circumstanțe sunt justificate în mod corespunzător, sunt măsurabile și verificabile și se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii. Statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0 sau un alt coeficient, cu condiția de a putea justifica valoarea acestuia. Atunci când procedează astfel, statele membre iau în considerare mixul lor energetic inclus în planurile lor energetice și climatice naționale integrate, care trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul (3) din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice]. Coeficientul implicit se revizuiește o dată la 5 cinci pe baza datelor reale observate.

Amendamentul    87

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;

(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză și a noii acțiuni individuale rezultate. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;

Amendamentul    88

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – paragraful 2 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);

(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de măsurile care promovează renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);

Amendamentul    89

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera h

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor. Acest lucru se poate face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata de scădere a economiilor în timp. Acest calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

Amendamentul  90

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 3 – litera d

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;

(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară și finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;

Amendamentul    91

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 3 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (e), statele membre pot utiliza metodologia de calcul stabilită conform Directivei 2010/31/UE, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor articolului 7 din prezenta directivă și ale prezentei anexe.

eliminat

Amendamentul    92

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa VII a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Anexa VII a

Anexa VII a

Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pe baza consumului real de energie termică, răcire și apă caldă

Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pentru energia termică, răcire și apa caldă

1.   Facturarea pe baza consumului real

1.   Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real cel puțin o dată pe an.

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.

2.   Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

2.   Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

Începând de la [a se introduce aici ... data intrării în vigoare], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Începând de la [a se introduce aici ... data transpunerii], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția tuturor utilizatorilor finali cel puțin lunar. Aceste informații sunt, de asemenea, puse la dispoziție în permanență prin intermediul internetului și sunt actualizate cât se poate de frecvent în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

3.  Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real

3.  Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt corecte și sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea, atunci când facturile se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:

(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie;

(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate, și o explicație a diferitelor impozite, taxe și tarife;

(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;

(d) informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

(d) informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

 

(da)  informații privind procedurile relevante de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative de soluționare a litigiilor;

În plus, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori, într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor, împreună cu acestea sau semnalate în cadrul acestora.”.

(db)  comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință, din aceeași categorie de utilizatori.

 

Facturile care nu sunt bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (da).

Amendamentul    93

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Anexa IX – partea 1 – litera g

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2a.  În anexa IX partea 1, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

(g) Analiza economică: inventarul efectelor

„ (g) Analiza economică: inventarul efectelor

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

În scenariile analizate, statele membre pot evalua și lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

(i) Beneficiile

(i) Beneficiile

— Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

— Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

— Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

— Beneficii externe, cum ar fi beneficiile privind mediul, emisiile de gaze cu efect de seră, sănătatea și siguranța

 

— Efecte asupra pieței forței de muncă, securității energetice, competitivității

(ii) Costuri

(ii) Costuri

— Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

— Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

— Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

— Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

— Costuri de operare variabile și fixe

— Costuri de operare variabile și fixe

— Costuri de energie

— Costuri de energie

— Costuri de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

— Costuri de mediu, de sănătate și de siguranță

 

— Costuri legate de piața forței de muncă, securitatea energetică, competitivitate”

Justificare

Efectele economice ale măsurilor de eficiență energetică sunt luate în considerare în mod corespunzător într-o analiză cost-beneficiu în conformitate cu lista neexhaustivă de efecte stabilită mai sus.

Amendamentul    94

Propunere de directivă

Anexa – punctul 2 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Anexa XII – punctul 1 – litera a

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2b.   În anexa XII, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea și consolidările rețelei, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

„a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate și din alte surse difuze;

Justificare

Trebuie luate, de asemenea, în considerare rețelele de înaltă eficiență și sursele difuze de energie.

(1)

JO C 246, 28.7.2017, p. 42.

(2)

JO C 342, 12.10.2017, p. 119.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (20.9.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică

COM(2016)0761– C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))

Raportoare pentru aviz: Jytte Guteland

AMENDAMENTE

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va ameliora calitatea aerului printr-o cerere mai redusă de combustibil solid pentru încălzire în clădirile eficiente din punct de vedere energetic, va îmbunătăți starea de sănătate a cetățenilor Uniunii prin reducerea poluării atmosferice și prin crearea unui climat interior sănătos, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului9 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor.

(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului9 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”, care ar trebui să fie recunoscut de instituțiile financiare prin punerea la dispoziție de fonduri și instrumente specifice. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor.

__________________

__________________

9 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

9 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În iunie 2016, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să stabilească un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică de 40 % pentru 2030, care va reflecta, de asemenea, nivelul potențialului eficienței energetice rentabile. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.

Amendamentul    4

Propunere de directivă

Considerentul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)  Surplusul mare de certificate din schema Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ca urmare a încetinirii creșterii economice, a afluxului și a supraalocării de credite internaționale de carbon, a dus la un preț scăzut al certificatelor ETS. Nu se preconizează, în viitorul apropiat, o creștere a prețului carbonului la un nivel care să stimuleze în mod suficient îmbunătățirile în materie de economii de energie și de energie din surse regenerabile, fiind necesar, prin urmare, să se mențină măsuri specifice și un cadru stabil pe termen lung la nivelul Uniunii pentru investițiile în economisirea energiei.

Amendamentul    5

Propunere de directivă

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 ar trebui să existe obiective obligatorii atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 40 % în materie de eficiență energetică. În plus, statele membre elaborează planuri naționale privind energia, inclusiv obiective naționale cu caracter obligatoriu, întocmite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XX (20XX) [Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice]. Clarificarea la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile obiective naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice; statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale obligatorii în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 34 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 31 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor.

(6)  Având în vedere obiectivele în materie de decarbonizare stabilite de Acordul de la Paris și cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, precum și obiectivele Uniunii privind clima și energia până în 2050, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020, cu o viziune pe termen lung și cu măsuri de politică aferente, ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor și trecerea la clădiri cu un „consum de energie aproape egal cu zero”. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua pe ce baze pot fi deblocate investițiile private în proiectele de eficiență energetică.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod rentabil, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 („Directiva privind calitatea aerului”)1a. Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui considerată drept un element al politicii privind calitatea aerului în general și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea obiectivelor respective.

 

__________________

 

1aDirectiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, pp. 1-31).

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)  Măsurile de eficiență energetică pe termen lung vor continua să asigure realizarea unor economii de energie după 2020, însă pentru a contribui la următorul obiectiv de eficiență energetică al Uniunii pentru 2030 aceste măsuri ar trebui să asigure realizarea de noi economii după 2020. Pe de altă parte, economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul la cantitatea de economii cumulative necesare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(8)  Măsurile de eficiență energetică pe termen lung vor continua să asigure realizarea unor economii de energie după 2020, însă pentru a contribui la următorul obiectiv de eficiență energetică al Uniunii pentru 2030 și la obiectivele Uniunii în domeniul climei și energiei până în 2050 în conformitate cu Acordul de la Paris, aceste măsuri ar trebui să asigure realizarea de noi economii după 2020. Pe de altă parte, economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul la cantitatea de economii cumulative necesare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Recunoscând faptul că renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii pot fi revendicate doar în cazul în care acestea decurg din măsuri noi de politică, dacă sunt introduse după 31 decembrie 2020 sau înainte, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de noi economii, precum și că măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Clădirile constituie un potențial semnificativ pentru creșterea în continuare a eficienței energetice, iar renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie, accelerarea acesteia fiind necesară având în vedere perioada relativ scurtă rămasă pentru reînnoirea parcului imobiliar existent. Este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a)  Gestionarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economisirea energiei. Sectorul apei utilizează aproape 3,5 % din energia electrică a Uniunii1a. Tratarea și distribuția apei prin sisteme și pompe de presiune alimentate de motoare electrice sunt mari consumatoare de energie. Se preconizează că necesarul de apă va crește cu 25 % până în 2040, mai ales în orașe. În același timp, pierderile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Europa, ceea ce generează, de asemenea, pierderi de energie pe lângă pierderile de apă. Prin urmare, toate măsurile care vizează o gestionare mai eficientă și o reducere a consumului de apă ar contribui la îndeplinirea obiectivului de eficiență energetică al Uniunii.

 

_______________

 

1aWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10b)  Sectorul industrial este principalul consumator de apă în Europa, cu o cotă de 44%1a. Utilizarea tehnologiilor și a proceselor inteligente de gestionare eficientă a apei poate spori semnificativ economisirea apei, consolidând totodată competitivitatea întreprinderilor. Același lucru este valabil și pentru orașele în care apa reprezintă între 30 % și 50 % din factura de energie electrică a localităților.

 

________________

 

1aDocument de lucru al serviciilor Comisiei, Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE, 28 aprilie 2017.

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în special în avantajul consumatorilor afectați de sărăcia energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică, iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică.

(12)  Ar trebui să se asigure că îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor sunt în special în avantajul consumatorilor cu venituri reduse expuși riscului de sărăcie energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică, iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative, consolidată pentru a impune ca o parte semnificativă să fie implementată în mod prioritar și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică. În acest scop, sărăcia energetică ar trebui definită în mod corespunzător, implementarea măsurilor de către statele membre ar trebui să fie monitorizată, iar sistemele ar trebui să fie însoțite de instrumente financiare adecvate.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  În condițiile în care aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică, măsurile de eficiență energetică trebuie să se afle în centrul oricărei strategii rentabile de soluționare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor, acestea fiind complementare politicilor de securitate socială de la nivelul statelor membre.

Justificare

Măsurile de eficiență energetică trebuie să țină seama de cei care sunt expuși riscului de sărăcie energetică, întrucât aceștia nu vor dispune de mijloace pentru a realiza investițiile necesare. Investițiile în gospodăriile expuse riscului de sărăcie energetică vor aduce, însă, beneficii semnificative respectivelor gospodării și societății în ansamblu.

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  Toți consumatorii ar trebui să poată obține cele mai mari beneficii pentru măsurile de eficiență energetică pe care le aplică, având în vedere că toate costurile, perioadele de recuperare a investiției și beneficiile sunt pe deplin transparente.

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Considerentul 12 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12 c)  Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit din „clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero ” până în 2050, în conformitate cu obiectivele COP21 (Acordul de la Paris). Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cel mai greu se ajunge la clădirile ale căror proprietari sau locatari sunt cetățeni cu venituri scăzute, expuși riscului de sărăcie energetică. Prin urmare, măsurile stabilite la articolele 7, 7a și 7b sunt deosebit de importante.

Justificare

Măsurile de eficiență energetică trebuie să țină seama de cei care sunt expuși riscului de sărăcie energetică, întrucât aceștia nu vor dispune de mijloace pentru a realiza investițiile necesare. Investițiile în gospodăriile expuse riscului de sărăcie energetică vor aduce, însă, beneficii semnificative respectivelor gospodării și societății în ansamblu.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015. Prin urmare, în vederea îndeplinirii cerințelor lor de eficiență energetică, statele membre ar trebui să poată lua în calcul o anumită cantitate de energie din surse regenerabile generată pe sau în clădiri pentru uz propriu. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membreutilizeze metodologii de calcul stabilite în temeiul Directivei 2010/31/UE.

(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015, care stipulează faptul că creșterea temperaturii medii globale ar trebui menținută mult sub 2 °C și că trebuie continuate eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 °C. Prin urmare, statele membre ar trebui să adopte strategii ambițioase de renovare pe termen lung, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE în vigoare, cu scopul de a obține un parc imobiliar al cărui consum de energie este aproape egal cu zero și cu un nivel ridicat al eficienței energetice până în 2050, urmând ca nevoile rămase în materie de energiefie acoperite prin energia din surse regenerabile.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și de informațiile privind facturarea se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” ar trebui să se refere la clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu, precum și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.

(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate, cu scopul de a optimiza consumul de energie al consumatorilor, pentru a prevedea un feedback și informații frecvente și îmbunătățite referitoare la consumul de energie, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil, având în vedere dispozitivele de măsurare existente. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și informațiile privind facturarea sau consumul se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Definiția termenului „client final” poate fi înțeleasă în sensul că include numai persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie pe baza unui contract individual direct cu un furnizor de energie. Termenul de „utilizator final”, ar trebui să se refere la un grup mai larg de consumatori. Termenul „utilizator final” ar trebui să se refere, pe lângă clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu, și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală, iar ocupanții nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală. Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a decide cum ar fi cel mai bine să fie concepute măsurile detaliate care să ofere un feedback frecvent și îmbunătățit cu privire la consumul de energie al ocupanților care locuiesc în unități individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau clădiri polivalente aprovizionate cu încălzire, răcire sau apă caldă dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Eficiența costurilor subcontorizării depinde de măsura în care costurile aferente sunt proporționale cu economiile potențiale de energie.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Considerentul 14 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(14 a)  Având în vedere aceste noi cerințe, statele membre ar trebui să țină seama de faptul că inovarea și noile tehnologii necesită investiții sporite în educație și competențe, care sunt necesare pentru implementarea cu succes a acestor tehnologii și pentru a le permite atât cetățenilor, cât și întreprinderilor să contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind eficiența energetică stabilite de Comisie sau de statele membre.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)  Anumite dispoziții ale articolului 15 din Directiva 2012/27/UE, privind transformarea, transportul și distribuția energiei, ar trebui abrogate. Reexaminarea acquis-ului din domeniul energetic poate avea drept rezultat structurarea diferită a obligațiilor statelor membre în temeiul diferitelor acte referitoare la sectorul energetic. Această restructurare nu ar trebui să afecteze obligația statelor membre de a respecta cerințele de fond ale Directivei 2012/27/UE, care ar putea fi reintroduse, integral sau parțial, în alte acte.

(15)  Anumite dispoziții ale articolului 15 din Directiva 2012/27/UE, privind transformarea, transportul și distribuția energiei, ar trebui aliniate cu dispozițiile pertinente privind piața energiei electrice. Reexaminarea acquis-ului din domeniul energetic poate avea drept rezultat structurarea diferită a obligațiilor statelor membre în temeiul diferitelor acte referitoare la sectorul energetic. Această restructurare nu ar trebui să afecteze obligația statelor membre de a respecta cerințele de fond ale Directivei 2012/27/UE.

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024.

(18)  Legislația privind energia și legislația privind clima sunt complementare și ar trebui să se consolideze reciproc. Astfel, în cadrul obligațiilor care decurg din Acordul de la Paris, în termen de șase luni de la bilanțul general din 2023 al CCONUSC, și aliniindu-se la procesul de revizuire a Regulamentului privind guvernanța [ ], Comisia ar trebui să efectueze o revizuire generală a Directivei 2012/27/UE și să transmită un raport Parlamentului European și Consiliului în care să se evalueze eficacitatea generală a Directivei 2012/27/UE și necesitatea de a adapta politica de eficiență energetică a Uniunii în funcție de obiectivele Acordului de la Paris. O astfel de revizuire și un asemenea raport ar trebui să fie reluate ulterior în cadrul bilanțurilor globale următoare.

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2012/27/UE

Articolul 1 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective și contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și pentru 2030;

1.  Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a unui obiectiv principal obligatoriu de 40 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date în conformitate cu obiectivele și angajamentele în domeniul energetic asumate în cadrul uniunii energetice, precum și cu obiectivul global privind schimbările climatice stabilit prin Acordul de la Paris. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și este corelată cu principiul Uniunii de a pune eficiența energetică pe primul loc și de a aduce mai multe beneficii pentru climă, precum și pentru cetățenii și întreprinderile Uniunii. De asemenea, directiva prevede stabilirea de obiective naționale de eficiență energetică pentru 2020 și obiective și contribuții naționale obligatorii în materie de eficiență energetică pentru 2030;

 

Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile de eficiență energetică și reabilitările energetice, Comisia lansează un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a identifica eventuale mecanisme politice. Dat fiind marele potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor, se iau în considerare în mod special investițiile în acest sector, punând accentul în principal pe clădirile rezidențiale cu gospodării cu venituri reduse expuse riscului de sărăcie energetică. În plus, pentru a face ca investițiile în proiectele de eficiență energetică să fie mai interesante din punct de vedere financiar și mai fezabile pentru investitori, Comisia analizează opțiunile privind modul de grupare a proiectelor mici într-unele mai mari. Comisia ar trebui să furnizeze orientări statelor membre cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private până cel târziu la 1 ianuarie 2019.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1 a)  La articolul 2 se adaugă un nou punct 8a:

 

(8a)   „autoritate publică” înseamnă orice guvern sau altă administrație publică, la nivel național, regional sau local, inclusiv spitale și structuri de îngrijire, precum și instituții de învățământ și locuințe sociale

Amendamentul  23

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2

Directiva 2012/27/UE

Articolul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 3

Articolul 3

Obiective privind eficiența energetică

Obiective privind eficiența energetică

1.   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

1.   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020 și un obiectiv cu caracter obligatoriu pentru 2030, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:

(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;

(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;

(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și

(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și

(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:

(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;

(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;

(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;

 

(c a)  evoluțiile tehnologice care pot facilita fezabilitatea obiectivelor;

(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și

(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și

 

(da)  Acordul de la Paris din decembrie 2015, în care li se solicită Uniunii și statelor membre să limiteze creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2°C și, de preferință, la nu mai mult de 1,5°C și

 

(db)  obiectivele Uniunii pentru 2050 în domeniul climei și al energiei.

(e)  reacția rapidă.

(e)  reacția rapidă.

2. Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

2. Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

3. Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

3. Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:

(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(a)  însumează obiectivele naționale în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;

(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă și realistă bazată pe criterii obiective și nediscriminatorii pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);

(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:

(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:

(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;

(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;

(d)   compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

(d)   compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.

4. Fiecare stat membru stabilește contribuții orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1), în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]..

4. Fiecare stat membru identifică potențialele tehnice și economice ascendente pentru îmbunătățirea eficienței energetice în fiecare sector, inclusiv modul în care măsurile de politică specifice în toate etapele sistemului energetic, de la faza de aprovizionare, transport și distribuție până la consumul final de energie, va permite atingerea obiectivelor naționale obligatorii în materie de eficiență energetică în conformitate cu obiectivele pentru 2030 ale Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (1), conform articolelor [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc obiectivele respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală. Statele membre notifică obiectivele lor naționale Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Statele membre prezintă, de asemenea, Comisiei un raport anual cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor lor.

Amendamentul    24

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 5

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(2 a)  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

„Articolul 5

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice

1.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

1.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. De la 1 ianuarie 2021, prezentul alineat se aplică tuturor clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de către autoritățile publice, ținând cont în mod corespunzător de competențele și structura lor administrativă.

Ponderea de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 deținute de administrația centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Începând cu 9 iulie 2015, pragul respectiv este coborât la 250 m2.

Ponderea de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 deținute de administrația centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Pragul respectiv este coborât la 250 m 2, începând cu 9 iulie 2015, și se aplică clădirilor deținute și ocupate de către autoritățile publice începând cu 1 ianuarie 2021, ținând cont în mod corespunzător de competențele și structura lor administrativă.

În cazul în care un stat membru solicită ca obligația de a renova anual 3 % din suprafața totală să se extindă la suprafața deținută de departamente administrative situate la un nivel inferior administrației centrale, rata de 3 % se calculează la suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, începând cu 9 iulie 2015, de peste 250 m2 deținute de administrația centrală și de aceste departamente administrative ale statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerințele naționale minime privind performanța energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

 

În momentul punerii în aplicare a măsurilor pentru renovarea completă a clădirilor administrației centrale în conformitate cu primul paragraf, statele membre pot alege să ia în considerare clădirea în ansamblu, inclusiv anvelopa clădirii, echipamentele, funcționarea și întreținerea.

În momentul punerii în aplicare a măsurilor pentru renovarea completă a clădirilor autorităților publice în conformitate cu primul paragraf, statele membre pot alege să ia în considerare clădirea în ansamblu, inclusiv anvelopa clădirii, echipamentele, funcționarea și întreținerea.

Statele membre solicită includerea clădirilor administrației centrale cu cea mai scăzută performanță energetică printre prioritățile măsurilor de eficiență energetică, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor.

Statele membre solicită includerea clădirilor autorităților publice cu cea mai scăzută performanță energetică printre prioritățile măsurilor de eficiență energetică, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și eficient din punct de vedere al costurilor.

2.  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

2.  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)   clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

(a)   clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

(b)   clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală și care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forțelor armate și ale altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională;

(b)   clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală și care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forțelor armate și ale altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională;

(c)   clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios.

(c)   clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios.

3.  În cazul în care un stat membru renovează mai mult de 3 % din suprafața totală a clădirilor administrației centrale într-un anumit an, acesta poate contabiliza excedentul în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei trei ani anteriori sau următori.

3.  În cazul în care un stat membru renovează mai mult de 3 % din suprafața totală a clădirilor autorităților publice într-un anumit an, acesta poate contabiliza excedentul în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei trei ani anteriori sau următori.

4.  Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor publice, clădirile noi ocupate și deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale administrației centrale demolate în oricare din cei doi ani precedenți sau clădiri vândute, demolate ori scoase din uz în oricare din cei doi ani precedenți ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.

4.  Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor autorităților publice, clădirile noi ocupate și deținute pentru a înlocui clădiri specifice ale autorităților publice demolate în oricare din cei doi ani precedenți sau clădiri vândute, demolate ori scoase din uz în oricare din cei doi ani precedenți ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.

5.  În sensul alineatului (1), până la 31 decembrie 2013, statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor administrației centrale încălzite și/sau răcite cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, până la 9 iulie 2015, de peste 250 m2, excluzând clădirile exceptate în temeiul alineatului (2). Inventarul cuprinde următoarele informații:

5.  În sensul alineatului (1), până la 31 decembrie 2013, statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului un inventar al clădirilor autorităților publice încălzite și/sau răcite cu o suprafață totală utilă de peste 500 m2 și, până la 9 iulie 2015, de peste 250 m2, excluzând clădirile exceptate în temeiul alineatului (2). Inventarul cuprinde următoarele informații:

(a)   suprafața totală în m2; și

(a)   suprafața totală în m2; și

(b)   performanța energetică a fiecărei clădiri sau datele energetice relevante.

(b)   performanța energetică a fiecărei clădiri;

 

(c)   consumul de energie efectiv măsurat;

6.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, situație în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate și măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanților, pentru a obține, până în 2020, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deținute de către administrația lor centrală cel puțin echivalentă cu cea necesară în temeiul alineatului (1), raportată în fiecare an.

6.  Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, situație în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate și măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanților, pentru a obține, până în 2030, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de către autoritățile lor publice cel puțin echivalentă cu cea necesară în temeiul alineatului (1), raportată în fiecare an.

În sensul abordării alternative, statele membre pot estima economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referință ale administrației centrale, înainte și după renovare și în conformitate cu estimările suprafeței parcului imobiliar al acestora. Categoriile de clădiri de referință ale administrației centrale sunt reprezentative pentru parcul imobiliar al acesteia.

În sensul abordării alternative, statele membre pot estima economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referință ale autorităților publice, înainte și după renovare și în conformitate cu estimările suprafeței parcului imobiliar al acestora. Categoriile de clădiri de referință ale autorităților publice sunt reprezentative pentru parcul imobiliar al acesteia.

Statele membre care optează pentru abordarea alternativă notifică Comisiei, până cel târziu la 31 decembrie 2013, măsurile alternative pe care intenționează să le adopte, precum și modul în care vor realiza o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor deținute de administrația lor centrală.

Statele membre care optează pentru abordarea alternativă notifică Comisiei, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive, măsurile alternative pe care intenționează să le adopte, precum și modul în care vor realiza o îmbunătățire echivalentă a performanței energetice a clădirilor deținute de autoritățile publice.

7.  Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local, precum și organismele care se ocupă de locuințele sociale reglementate de dreptul public, acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora:

7.  Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional și local, precum și organismele care se ocupă de locuințele sociale reglementate de dreptul public, acordând atenția cuvenită competențelor și structurii administrative ale acestora:

(a)   să adopte un plan în materie de eficiență energetică, de sine stătător sau ca parte a unui plan mai cuprinzător privind clima sau mediul, care să conțină obiective și acțiuni specifice privind economia de energie și eficiența energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administrației centrale prevăzut la alineatele (1), (5) și (6);

(a)   să adopte un plan în materie de eficiență energetică și o strategie de renovare pe termen lung pentru fiecare clădire, de sine stătătoare sau ca parte a unui plan mai cuprinzător privind clima sau mediul, care să conțină obiective specifice, precum și evaluări ale costurilor pe durata ciclului de viață și acțiuni privind economia de energie și eficiența energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administrației publice prevăzut la alineatele (1), (5) și (6);

(b)   să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului lor;

(b)   să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului lor;

(c)   să utilizeze, după caz, societăți de servicii energetice și contractarea în materie de performanță energetică pentru a finanța renovările și a implementa planurile de menținere sau de îmbunătățire a eficienței energetice pe termen lung.

(c)   să utilizeze, după caz, societăți de servicii energetice și contractarea în materie de performanță energetică pentru a finanța renovările și a implementa planurile de menținere sau de îmbunătățire a eficienței energetice pe termen lung.

 

7a.  Statele membre raportează cu privire la economiile de energie anuale rezultate din renovări, inclusiv cu privire la ponderea renovărilor aprofundate și suprafața totală renovată, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind guvernanța [ ].

Amendamentul    25

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – Titlu și articolul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obligația privind economiile de energie

Sisteme de sprijin pentru economiile de energie

1. Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

1. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind energia și clima pentru 2050, precum și a obiectivelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.

 

(b a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2031 până la 31 decembrie 2040, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2029.

 

(b b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2041 până la 31 decembrie 2050, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2039.

 

În cazul în care revizuirile efectuate de către Comisie arată că acest lucru este necesar, statele membre își ajustează obligația legată de economiile anuale în conformitate cu următoarele perioade: 2014-2020, 2021-2030, 2031-2040 și 2041-2050.

Amendamentul    26

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – paragraful 1 – subparagraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5% pentru perioadele 2031-2040 și 2041-2050, cu excepția cazului în care revizuirile bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii stabilite de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că, pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia, clima și decarbonizarea pentru 2050, ar trebui ajustată obligația anuală privind economiile de energie.

Amendamentul    27

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – paragraful 1 – subparagraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.

În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse fie după 31 decembrie 2020, fie înainte, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de noi economii.

Amendamentul    28

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – paragraful 1 – subparagraful 4

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.

În perioada 2014-2020, volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule. Începând din 2021, volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi nu poate fi exclus din aceste calcule.

Amendamentul    29

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – paragraful 1 – subparagraful 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a), (b), (ba) și (bb) atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

Justificare

Aceste dispoziții ar trebui să se aplice și pentru perioada 2030-2050 pentru a garanta un cadru stabil necesar investițiilor.

Amendamentul    30

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Sub rezerva alineatului (3), fiecare stat membru poate:

2.  Sub rezerva alineatului (3), fiecare stat membru poate:

(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;

(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;

(b)  să excludă din calcul, integral sau parțial, volumul vânzărilor de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

 

(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și .

 

(e)  să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.

 

Amendamentul    31

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – paragraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

3.  Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:

(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a) și (c);

(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.

(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) literele (b), (ba) și (bb) statele membre pot utiliza alineatul (2) litera (c);

Amendamentul    32

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7 – alineatul 7

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

7.  Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”;

7.  Recunoscând faptul că câștigurile în materie de eficiență generate de energia primară și finală sunt complementare, statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.

Amendamentul    33

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 7a

Articolul 7a

Scheme de obligații în materie de eficiență energetică

Scheme de sprijin pentru eficiența energetică

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de sprijin în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).

2.  Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și pot include distribuitorii de combustibil pentru transport sau comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

2.  Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și includ distribuitorii de combustibil pentru transport și comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).

3.  Statele membre exprimă cantitatea de economii de energie necesară de la fiecare parte obligată drept consum de energie finală sau primară. Metoda selectată pentru exprimarea cantității de economii de energie necesare este utilizată, de asemenea, la calcularea economiilor revendicate de părțile obligate. Se aplică factorii de conversie stabiliți în anexa IV.

3.  Statele membre exprimă cantitatea de economii de energie necesară de la fiecare parte obligată drept consum de energie finală sau primară. Metoda selectată pentru exprimarea cantității de economii de energie necesare este utilizată, de asemenea, la calcularea economiilor revendicate de părțile obligate. Se aplică factorii de conversie stabiliți în anexa IV.

4.  Statele membre implementează sisteme de măsurare, de control și de verificare pe baza cărora se realizează audituri documentate privind o parte semnificativă și un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice puse în aplicare de părțile obligate. Măsurarea, controlul și verificarea în cauză se realizează în mod independent față de părțile obligate.

4.  Statele membre implementează sisteme de măsurare, de control și de verificare pe baza cărora se realizează audituri documentate privind o parte semnificativă și un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice puse în aplicare de părțile obligate. Măsurarea, controlul și verificarea în cauză se realizează în mod independent față de părțile obligate.

5.  În cadrul schemei de obligații în materie de eficiență energetică, statele membre:

5.  În cadrul schemei de sprijin în materie de eficiență energetică, statele membre:

(a)  includ cerințe cu scop social în cadrul obligațiilor de economisire pe care le impun, inclusiv impunând ca o parte a măsurilor de eficiență energetică să fie implementate prioritar în gospodării afectate de sărăcia energetică și în locuințe sociale;

(a)  includ și fac publice cerințe cu scop social în cadrul obligațiilor de economisire pe care le impun, inclusiv impunând ca o parte semnificativă a măsurilor de eficiență energetică să fie implementate prioritar în gospodării cu venituri reduse expuse riscului de sărăcie energetică sau în locuințe sociale, și facilitează accesul la sprijinul financiar necesar prin instrumente financiare adecvate;

(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este instituit un proces de aprobare clar, transparent și deschis tuturor actorilor de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

(b)  permit părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat, cum ar fi furnizorii de locuințe sociale, sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este instituit un proces de aprobare clar, transparent și deschis tuturor actorilor de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;

(c)  pot permite părților obligate să ia în calcul economiile obținute într-un anumit an ca și când acestea ar fi fost obținute în oricare dintre ultimii patru ani sau următorii trei ani, atât timp cât nu se depășește sfârșitul perioadelor de obligații stabilite la articolul 7 alineatul (1).

(c)  pot permite părților obligate să ia în calcul economiile obținute într-un anumit an ca și când acestea ar fi fost obținute în oricare dintre ultimii patru ani sau următorii trei ani, atât timp cât nu se depășește sfârșitul perioadelor de obligații stabilite la articolul 7 alineatul (1).

6.  Statele membre publică anual economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei.

6.  Statele membre publică anual economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei.

Amendamentul    34

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2012/27/UE

Articolul 7b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 7b

Articolul 7b

Măsuri de politică alternative

Măsuri de politică alternative

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.

1.  În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.

2.  La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.

2.  La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie și pentru a se asigura că va fi întreprinsă o reabilitare energetică ambițioasă a clădirilor existente, statele membre adoptă măsuri în favoarea gospodăriilor cu venituri reduse, expuse riscului de sărăcie energetică. Respectivele măsuri sunt făcute publice.

3.  Pentru toate măsurile în afara celor referitoare la măsurile de impozitare, statele membre implementează sisteme de măsurare, de control și de verificare pe baza cărora se realizează audituri documentate privind o parte semnificativă și un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice puse în aplicare de părțile participante sau mandatate. Măsurarea, controlul și verificarea în cauză se realizează în mod independent față de părțile participante și mandatate.”.

3.  Pentru toate măsurile în afara celor referitoare la măsurile de impozitare, statele membre implementează sisteme de măsurare, de control și de verificare pe baza cărora se realizează audituri documentate privind o parte semnificativă și un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic al măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice puse în aplicare de părțile participante sau mandatate. Măsurarea, controlul și verificarea în cauză se realizează în mod independent față de părțile participante și mandatate.

Amendamentul    35

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 8 – alineatul 4

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(4 a)  La articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.  Statele membre se asigură că întreprinderile care nu sunt IMM-uri sunt stimulate să facă obiectul unui audit energetic efectuat într-o manieră independentă și eficientă din punct de vedere al costurilor de către experți calificați și/sau acreditați sau efectuat și supravegheat de autorități independente în temeiul legislației naționale până la 5 decembrie 2015 și cel puțin la fiecare patru ani de la data ultimului audit energetic.”

„4.  Statele membre se asigură că întreprinderile care nu sunt IMM-uri sunt stimulate să facă obiectul unui audit energetic efectuat într-o manieră independentă și eficientă din punct de vedere al costurilor de către experți calificați și/sau acreditați sau efectuat și supravegheat de autorități independente în temeiul legislației naționale până la 5 decembrie 2015 și cel puțin la fiecare patru ani de la data ultimului audit energetic.

 

Statele membre încurajează IMM-urile care au un consum mai ridicat de energie pe cifra de afaceri decât media UE să îndeplinească cerințele prevăzute la prezentul alineat”

Amendamentul    36

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 b (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 8 – alineatul 6

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(4 b)  La articolul 8, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

6.  Întreprinderile care nu sunt IMM-uri și care pun în aplicare un sistem de gestionare a energiei sau a mediului, certificat de către un organism independent în conformitate cu standardele europene sau internaționale relevante, sunt scutite de la cerințele prevăzute la alineatul (4), cu condiția ca statele membre să asigure faptul că sistemul de gestionare în cauză include un audit energetic pe baza criteriilor minime bazate pe anexa VI.

„6.  Întreprinderile care nu sunt IMM-uri și întreprinderile care sunt IMM-uri cu un consum mare de energie pe angajat sau pe cifra de afaceri și care pun în aplicare un sistem de gestionare a energiei sau a mediului, certificat de către un organism independent în conformitate cu standardele europene sau internaționale relevante, sunt scutite de la cerințele prevăzute la alineatul (4), cu condiția ca statele membre să asigure faptul că sistemul de gestionare în cauză include un audit energetic pe baza criteriilor minime bazate pe anexa VI.

Amendamentul    37

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9 – paragraful 1 – subparagraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.

Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, eficient din punct de vedere al costurilor și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.

Justificare

Clienții au dreptul la informații clare, inteligibile și la timp despre consumul lor de energie. Cu toate acestea, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică în clădirile polivalente sau cu mai multe apartamente sunt justificate doar dacă sunt fezabile din punct de vedere tehnic, eficiente din punct de vedere al costurilor și proporționale în raport cu economiile de energie potențiale; în caz contrar, acestea pot avea consecințe nedorite, cum ar fi crearea de noi riscuri de sărăcie energetică, în loc să o combată, și pot împiedica alte măsuri care ar genera rezultate mai bune de eficiență energetică pentru clienți.

Amendamentul    38

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6

Directiva 2012/27/UE

Articolul 9a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9a

Articolul 9a

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră

1. Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

1. Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.

În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau din rețeaua centralizată de încălzire și de răcire, se instalează întotdeauna un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau dintr-o rețea centralizată de încălzire sau de răcire, se instalează întotdeauna un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.

2.  În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.

2.  În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, eficient din punct de vedere al costurilor și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă ori proporțională în raport cu economiile de energie potențiale pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.

În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează întotdeauna contoare individuale.

În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează contoare de apă caldă, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, eficient din punctul de vedere al costurilor și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale și dacă concomitent se asigură că prin aceasta nu se crește riscul de sărăcie energetică.

3.  În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

3.  În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc și fac publice norme naționale transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:

4. În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.

4. În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de eficiență din punctul de vedere al costurilor prevăzute la alineatul (2) primul și al doilea paragraf se aplică în continuare.

Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.;

Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.;

Amendamentul    39

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10 – paragraful 2 – subparagraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură consumatorilor finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior care permit o autoverificare detaliată.;

Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură consumatorilor finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior care permit o autoverificare detaliată. Pentru a le asigura confidențialitatea consumatorilor finali, statele membre se asigură că contoarele respectă confidențialitatea și sunt utilizate în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor). Statele membre iau, de asemenea, în considerare importanța rezistenței la criminalitatea informatică în sistemele de contorizare. În acest sens, Comisia examinează înainte de 1 ianuarie 2019 oportunitatea actualizării Directivei 2013/40/UE (privind atacurile împotriva sistemelor informatice) pentru a include sistemele de contorizare.

Amendamentul    40

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10a – paragraful 1 – subparagraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri.

Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți consumatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică.

Amendamentul    41

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10a – paragraful 1 – subparagraful 2 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre pot decide cine trebuie să furnizeze utilizatorilor finali informațiile referitoare la facturare și la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, și anume în cazul persoanelor fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală ori o unitate într-o clădire cu mai multe apartamente sau o clădire polivalentă aprovizionată cu căldură, răcire sau apă caldă dintr-o sursă centrală care nu are niciun contract direct sau individual cu furnizorul de energie.

Justificare

The obligation of delivering billing and consumption information to final users is not always possible to fulfil with heat cost allocators because they do not measure actual heat consumption and it will be very expensive and technically complicated replace them with energy meters. Billing information on heat consumption based on heat meter readings should be provided as a rule only to the final customer. The scope of information delivered to final users (in case they are not final customers), should be decided individually by Member States, taking into account the specificity of the building infrastructure in each area and the current legal status.

Amendamentul    42

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10a – paragraful 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior al utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final;

(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau citiri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale consumatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de consumatorul final, la cererea utilizatorului final;

Amendamentul    43

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8

Directiva 2012/27/UE

Articolul 10a – paragraful 2 – litera c

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real, în conformitate cu punctul 3 din anexa VII;

(c)  se asigură că tuturor consumatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică, în conformitate cu punctul 3 din anexa VII;

Amendamentul    44

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 19 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

11a.  Se introduce următorul articol 19a:

 

Articolul 19a

 

Finanțarea eficienței energetice de către băncile europene

 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își adaptează obiectivele de politică cu scopul de a recunoaște eficiența energetică drept sursă de energie în sine și investițiile în eficiența energetică ca parte a portofoliului lor de investiții în infrastructură.

 

BEI și BERD, împreună cu băncile naționale de promovare, concep, generează și finanțează programe și proiecte adaptate sectorului eficienței, inclusiv pentru gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică.

 

Statele membre utilizează pe deplin posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente.

Justificare

Este necesară o modificare treptată pentru ca instituțiile financiare să furnizeze instrumente financiare adecvate pentru investițiile în eficiența energetică la scară largă.

Amendamentul    45

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 4

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(12 a)  La articolul 24, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

4.   Comisia monitorizează impactul punerii în aplicare a prezentei directive asupra Directivelor 2003/87/CE, 2009/28/CE și 2010/31/UE precum și asupra Deciziei nr. 406/2009/CE și asupra sectoarelor industriale, în special a celor expuse la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum s-a stabilit în Decizia 2010/2/UE a Comisiei.

„Comisia monitorizează impactul punerii în aplicare a prezentei directive asupra Directivelor 2003/87/CE, 2009/28/CE și 2010/31/UE și asupra Regulamentului nr. ... (Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice) și, în fiecare an, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Dacă, pe baza rapoartelor regulate, Comisia are dovezi că interacțiunea politicilor duce la o funcționare necorespunzătoare a pieței carbonului, aceasta prezintă o propunere legislativă cu măsuri de îmbunătățire a funcționării pieței respective.”

 

[Punctele originale/actuale 13 și 14 din propunere vor fi renumerotate și vor deveni punctul 14 și, respectiv, punctul 15.]

Justificare

Având în vedere echilibrul fragil dintre cerere și ofertă așteptat după 2020, scăderea suplimentară a cererii cauzată de suprapunerea EU ETS cu alte politici din domeniul climei poate crea o situație în care furnizarea de certificate va fi în mod constant egală sau mai mare decât cererea respectivă. Prin urmare, efectul negativ al politicilor care se suprapun în domeniul climei ar trebui să fie neutralizat prin plasarea în rezerva pentru stabilitatea pieței (MSR) a volumului de certificate de emisii echivalente cu economiile de emisii realizate în afara pieței EU ETS.

Amendamentul    46

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13

Directiva 2012/27/UE

Articolul 24 – alineatul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

12.  Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv este însoțit, dacă este cazul, de propuneri de măsuri suplimentare.

12.  Comisia efectuează o revizuire generală a prezentei directive în termen de cel mult șase luni de la bilanțul general din 2023 al CCONUSC, iar ulterior după bilanțurile generale următoare, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului, în care evaluează eficacitatea generală a prezentei directive și necesitatea de a adapta politica de eficiență energetică a Uniunii în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Raportul respectiv este însoțit, dacă este cazul, de propuneri de măsuri suplimentare.

Justificare

Revizuirea acestei directive trebuie privită în noul context global în urma adoptării Acordului de la Paris. Măsurile ambițioase în materie de eficiență energetică vor fi instrumente esențiale pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin Europei și trebuie revizuite o dată la cinci ani.

Amendamentul    47

Propunere de directivă

Anexa 1 – punctul 1 – litera a

Directiva 2012/27/UE

Anexa IV – nota de subsol 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția de a putea justifica valoarea acestuia.

(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția de a putea justifica valoarea acestuia pe baza circumstanțelor naționale care afectează consumul de energie primară. Aceste circumstanțe ar trebui să fie justificate în mod corespunzător, măsurabile, verificabile și bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii.

Amendamentul    48

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;

(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică și a acțiunilor noi și individuale în cauză care rezultă din aceasta. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;

Amendamentul    49

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 2 – litera h

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor. Acest lucru se poate face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.

Amendamentul    50

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/12/UE

Anexa V – alineatul 3 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (e), statele membre pot utiliza metodologia de calcul stabilită conform Directivei 2010/31/UE, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor articolului 7 din prezenta directivă și ale prezentei anexe.

eliminat

Amendamentul    51

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 5 – litera a a (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)  sursele utilizate la calcularea datelor privind vânzările de energie, inclusiv justificarea utilizării unor surse statistice alternative și a eventualelor diferențe dintre cantitățile rezultate (dacă se folosesc alte surse decât Eurostat);

Amendamentul    52

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa V – alineatul 5 – litera h

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(h)  durata de viață a măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

(h)  durata de viață a măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta, precum și orice altă metodă adoptată pentru care se estimează că va realiza cel puțin aceeași cantitate totală de economii;

Amendamentul    53

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – Titlu

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pe baza consumului real de energie termică, răcire și apă caldă

Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pentru încălzire, răcire și apă caldă

Amendamentul    54

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – punctul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Facturarea pe baza consumului real

Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real cel puțin o dată pe an.

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.

Amendamentul    55

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – punctul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Începând de la [a se introduce aici ... data intrării în vigoare], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Începând de la [a se introduce aici ... data transpunerii], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.

Amendamentul    56

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – punctul 2 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.

Amendamentul    57

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – punctul 3 – titlu

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real

Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Amendamentul    58

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2012/27/UE

Anexa VIIa – punctul 3 – paragraful 1 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:

Statele membre se asigură că următoarele informații sunt corecte și sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:

Amendamentul    59

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa VIIa – punctul 3 – paragraful 1 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie;

(a)  prețurile reale actuale și consumul real sau costul total al energiei termice și citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

Justificare

Anexa VIIa trebuie să fie modificată pentru a fi în conformitate cu articolul 10a.

Amendamentul    60

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 2 a (nou)

Directiva 2012/27/UE

Anexa IX – Partea I – litera g

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2a.   La anexa IX partea I, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

(g) Analiza economică: Inventarul efectelor

(g) Analiza economică: Inventarul efectelor

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

(i) Avantaje

(i) Avantaje

— Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

— Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

— Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului.

— Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu, în materie de emisii de gaze cu efect de seră și de sănătate.

 

— Efecte asupra pieței forței de muncă, securității energetice, competitivității

(ii) Costuri

(ii) Costuri

— Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

— Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

— Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

— Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

— Costuri de operare variabile și fixe

— Costuri de operare variabile și fixe

— Costuri de energie

— Costuri de energie

— Costuri de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

— Costuri de mediu și de sănătate

 

— Costuri legate de piața forței de muncă, securitatea energetică, competitivitate

EXPUNERE DE MOTIVE

Atingerea obiectivelor noastre în temeiul Acordului de la Paris

Uniunea Europeană trebuie să fie un deschizător de drumuri în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul istoric de la Paris ne-a oferit un cadru clar pentru atenuarea încălzirii globale și a consecințelor dezastruoase ale acesteia pentru generația actuală, dar și pentru multe generații viitoare. Eficiența energetică este principalul nostru instrument pentru decarbonizarea aprovizionării cu energie a Europei, precum și a clădirilor, transporturilor și industriei europene. Propunerile din acest raport ar duce la o reducere preconizată de 47% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 în UE față de nivelurile din 1990, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne îndeplinim cu ușurință obiectivul nostru de reducere de 40% în temeiul Acordului de la Paris. Prin aceasta se asigură că obiectivele europene de protecție a climei și de eficiență energetică se consolidează reciproc. Cu toate acestea, trebuie să ne continuăm eforturile vizând atingerea neutralității emisiilor nete de carbon până în 2050 și, prin urmare, trebuie să ne menținem angajamentul față de eficiența energetică și după 2030.

Securitatea energetică

Dependența energetică ridică probleme economice și geopolitice serioase pentru Europa. UE importă 53% din totalul energiei consumate, costul aferent fiind de peste 1 miliard de euro pe zi. Prin reducerea cantității totale de energie necesare în Europa, măsurile de eficiență energetică ne permit să ne reducem dependența de țări terțe și deci să ne consolidăm securitatea energetică. Propunerile din prezentul raport ar reduce semnificativ importurile de energie până în 2050: în perioada 2021-2030, reducerea importurilor de combustibili fosili ar genera economii de 288 de miliarde de euro, iar economiile ar continua să crească în perioada următoare, până în 2050.

Sărăcia energetică

Între 50 de milioane și 125 de milioane de persoane din UE sunt expuse riscului de sărăcie energetică, neputând să își încălzească locuința sau să își plătească facturile. Efectele politicii energetice europene asupra sărăciei energetice nu trebuie ignorate sau lăsate în seama politicilor sociale naționale. Europa are un potențial imens de a spori eficiența energetică a clădirilor, dar soluțiile trebuie adaptate pentru a evita efectele neintenționate care ar putea crește și mai mult riscul de sărăcie energetică. Dispozițiile referitoare la contorizarea individuală, de exemplu, reprezintă un element unde trebuie să se țină seama cu atenție de acest aspect.

Pe măsură ce ne îndreptăm către decarbonizarea parcului imobiliar în viitor, clădirile deținute sau ocupate de gospodării cu venituri scăzute vor întâmpina dificultăți în realizarea investițiilor necesare pentru a profita de beneficii. În consecință, este esențial să începem deja să întreprindem acțiuni specifice pentru a veni în sprijinul acestor grupuri. Măsurile luate de statele membre ar trebui să acorde prioritate gospodăriilor afectate de sărăcia energetică și locuințelor sociale și, din acest motiv, raportoarea propune ca statele membre să fie obligate să solicite ca o parte semnificativă a măsurilor să fie puse în aplicare în gospodăriile afectate de sărăcia energetică sau în locuințe sociale.

Creșterea economică

Există concepția greșită că odată cu creșterea economică crește și consumul de energie. Succesul măsurilor de eficiență energetică a demonstrat nu doar că în timpul creșterii economice consumul de energie poate să scadă, ci și că măsurile de eficiență energetică pot contribui, de fapt, în mod semnificativ la creștere. Consumul de energie finală este în scădere din 2010, în timp ce PIB-ul UE este în creștere. Reducerea consumului de energie este cea mai ieftină modalitate de a realiza o eficiență energetică eficientă din punctul de vedere al costurilor. În timp ce modelele economice variază, efectele propunerilor din prezentul raport s-ar situa undeva între efect net zero și o creștere de 4,1% a PIB-ului, cu condiția să fie disponibilă o finanțare adecvată pentru investiții, fără a ține seama de alte beneficii economice ale măsurilor de eficiență energetică, precum îmbunătățirea calității aerului și beneficii semnificative pentru sănătate.

Măsurile din acest raport sunt, de asemenea, concepute astfel încât să stimuleze cu adevărat ocuparea forței de muncă. Dacă există o finanțare adecvată pentru investiții, modelele arată o creștere semnificativă a ocupării forței de muncă – între 405 000 și 4,8 milioane de locuri de muncă.

Eliminarea lacunelor

Actualizarea prezentei directive ne oferă ocazia de a remedia problemele identificate în legislația actuală. O măsură importantă a directivei este obiectivul de 1,5% economii de energie anuale. Însă au fost introduse unele flexibilități în privința acestei cerințe, permițându-li-se statelor membre să reducă nivelul de ambiție prin luarea în considerare a acțiunilor din trecut sau prin excluderea anumitor sectoare din calcule. De aici a rezultat o situație în care obiectivele în materie de economii de energie anuale au fost atinse doar pe jumătate. Subminarea acestor obiective nu ar trebui să continue, de aceea raportoarea propune eliminarea multora dintre aceste lacune. De asemenea, propune extinderea în continuare a măsurilor care s-au dovedit eficace, ca de exemplu renovarea clădirilor publice și auditurile energetice pentru întreprinderi.

Apărarea intereselor cetățenilor

Parlamentul European a votat în mod constant pentru măsuri de eficiență energetică mai progresive. În calitate de reprezentanți ai cetățenilor, deputații în Parlamentul European au recunoscut beneficiile pe care astfel de măsuri le pot avea nu doar pentru mediu, ci și pentru sănătate, consumatori și întreprinderi. Exemplul cel mai frapant este că propunerile din acest raport ar crește anii de viață cu 17 milioane, datorită îmbunătățirilor enorme ale calității aerului. Parlamentul trebuie să continue să apere interesele cetățenilor, inclusiv ale consumatorilor care doresc facturi la energie mai reduse și case mai calde, ale întreprinderilor care doresc energie mai ieftină și mai curată și securitate juridică, precum și ale antreprenorilor care doresc să fie recompensați corespunzător pentru progresele tehnologice care îmbunătățesc constant eficiența energetică.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Eficiența energetică

Referințe

COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD)

Comisie competentă

       Data anunțului în plen

ITRE

12.12.2016

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

ENVI

12.12.2016

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Jytte Guteland

14.2.2017

Examinare în comisie

8.6.2017

 

 

 

Data adoptării

7.9.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

12

12

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Stefan Eck, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Arne Gericke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Jørn Dohrmann, Elena Gentile, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Stefano Maullu, Mairead McGuinness, Keith Taylor, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Norbert Erdős, Jill Evans, Barbara Lochbihler, Olle Ludvigsson

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

ALDE

Anneli Jäätteenmäki, Frédérique Ries, Nils Torvalds

EFDD

Piernicola Pedicini

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Merja Kyllönen

PPE

Stefano Maullu

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nicola Caputo, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Olle Ludvigsson, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Pavel Poc, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

Verts/ALE

Marco Affronte, Jill Evans, Benedek Jávor, Barbara Lochbihler, Davor Škrlec, Keith Taylor

12

-

ALDE

Valentinas Mazuronis

ECR

Jørn Dohrmann, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

ENF

Mireille D'Ornano, Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh

PPE

Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer

12

0

ALDE

Jan Huitema

PPE

Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Birgit Collin-Langen, Norbert Erdős, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Peter Liese, Norbert Lins, Mairead McGuinness, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Eficiența energetică

Referințe

COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD)

Data prezentării la PE

30.11.2016

 

 

 

Comisie competentă

       Data anunțului în plen

ITRE

12.12.2016

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

       Data anunțului în plen

ENVI

12.12.2016

 

 

 

Raportori

       Data numirii

Miroslav Poche

2.2.2017

 

 

 

Raportori substituiți

Adam Gierek

 

 

 

Examinare în comisie

23.3.2017

22.6.2017

4.9.2017

 

Data adoptării

28.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

30

2

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jonathan Bullock, Cristian-Silviu Buşoi, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Adam Gierek, Theresa Griffin, András Gyürk, Rebecca Harms, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Michel Reimon, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Pilar Ayuso, Gerben-Jan Gerbrandy, Benedek Jávor, Jude Kirton-Darling, Rupert Matthews, Clare Moody, Markus Pieper, Dennis Radtke, Dominique Riquet, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Albert Deß, Arndt Kohn, Sabine Verheyen

Data depunerii

6.12.2017


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

ALDE

Angelika Mlinar, Dominique Riquet, Fredrick Federley, Gerben-Jan Gerbrandy, Lieve Wierinck, Morten Helveg Petersen

EFDD

Dario Tamburrano, David Borrelli, Marco Zullo

GUE/NGL

Neoklis Sylikiotis, Paloma López Bermejo, Xabier Benito Ziluaga

S&D

Arndt Kohn, Carlos Zorrinho, Clare Moody, Dan Nica, Edouard Martin, Eva Kaili, José Blanco López, Jude Kirton-Darling, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Miapetra Kumpula-Natri, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Peter Kouroumbashev, Theresa Griffin, Zigmantas Balčytis

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Claude Turmes, Jakop Dalunde, Michel Reimon, Rebecca Harms

30

-

ECR

Anneleen Van Bossuyt, Edward Czesak, Evžen Tošenovský, Hans-Olaf Henkel, Rupert Matthews, Zdzisław Krasnodębski

EFDD

Jonathan Bullock

ENF

Angelo Ciocca, Barbara Kappel, Christelle Lechevalier

PPE

Albert Deß, Algirdas Saudargas, András Gyürk, Angelika Niebler, Christian Ehler, Cristian-Silviu Buşoi, Dennis Radtke, Henna Virkkunen, Hermann Winkler, Jerzy Buzek, Krišjānis Kariņš, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Michèle Alliot-Marie, Paul Rübig, Pilar Ayuso, Pilar del Castillo Vera, Sabine Verheyen, Seán Kelly, Vladimir Urutchev

2

0

GUE/NGL

Jaromír Kohlíček

S&D

Adam Gierek

Legenda simbolurilor utilizate

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 21 decembrie 2017Notă juridică