RAPORT referitor la componența Parlamentului European

26.1.2018 - (2017/2054(INL) – 2017/0900(NLE))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportori: Danuta Maria Hübner și Pedro Silva Pereira

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la componența Parlamentului European

(2017/2054(INL) – 2017/0900(NLE))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 10 din TUE[1],

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2013 referitoare la componența Parlamentului European în perspectiva alegerilor din 2014[2],

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene și Propunerea anexată de Decizie a Consiliului de adoptare a dispozițiilor de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct[3],

–  având în vedere Decizia 2013/312/UE a Consiliului European din 28 iunie 2013 de stabilire a componenței Parlamentului European,

–  având în vedere Acordul din Vinerea Mare din 10 aprilie 1998,

–  având în vedere articolele 45, 52 și 84 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0007/2018),

A.  întrucât componența Parlamentului European trebuie să respecte criteriile stabilite la articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din TUE, ceea ce înseamnă că numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii nu trebuie să depășească 750, plus Președintele, repartizarea fiind proporțional degresivă, cu un prag minim de șase deputați și unul maxim de 96 pentru fiecare stat membru;

B.  întrucât articolul 14 alineatul (2) din TUE prevede că Parlamentul European este compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii;

C.  întrucât TUE și TFUE accentuează importanța asigurării egalității și a tratamentului egal al cetățenilor de către instituțiile Uniunii; întrucât este esențial să se consolideze egalitatea de reprezentare, în vederea creșterii legitimității Parlamentului European ca organism legislativ care reprezintă cetățenii Uniunii;

D.  întrucât Parlamentul European a examinat o serie de propuneri pentru un sistem permanent de distribuire a locurilor, bazate pe formule matematice, propuneri pe care le-a solicitat și care i-au fost prezentate;

E.  întrucât la 29 martie 2017, în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din TUE, guvernul Regatului Unit a notificat Consiliului European intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și întrucât termenul de doi ani pentru desfășurarea negocierilor și încheierea unui acord de retragere va expira la 29 martie 2019, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu Regatul Unit, va decide în unanimitate să extindă această perioadă;

F.  întrucât, în afară de cazul în care situația juridică actuală se va schimba, Regatul Unit nu va mai fi membru al Uniunii Europene în perioada următoarelor alegeri europene din 2019;

G.  întrucât, în propunerea sa din 11 noiembrie 2015 pentru o Decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, Parlamentul European și-a exprimat poziția privind crearea unei circumscripții comune, în care prima poziție de pe liste să fie ocupată de candidatul nominalizat de fiecare familie politică pentru funcția de Președinte al Comisiei;

H.  întrucât mai multe state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru crearea unei circumscripții comune începând cu alegerile europene din 2019; întrucât o condiție necesară pentru înființarea unei circumscripții comune este modificarea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, care ar trebuie adoptată cu cel puțin un an înainte de alegerile europene, conform dispozițiilor Codului de bună conduită electorală al Comisiei de la Veneția;

I.  întrucât introducerea unei circumscripții comune ar consolida noțiunea de cetățenie europeană și ar accentua caracterul european al alegerilor pentru Parlamentul European;

J.  întrucât nu numai listele prezentate de partidele politice europene ar trebui să fie admisibile ca liste transnaționale pentru alegerile în Parlamentul European în circumscripția comună, ci și listele prezentate de partidele politice sau mișcările naționale care nu sunt afiliate la un partid politic european, dar care îndeplinesc o serie de criterii europene prestabilite;

K.  întrucât, în propunerea sa din 11 noiembrie 2015 pentru o Decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, Parlamentul European o solicitat un prag obligatoriu pentru circumscripții și desemnarea statelor membre care formează o circumscripție comună, în care să fie utilizat sistemul de liste și care să includă un număr de locuri superior unui prag prestabilit; întrucât acest prag ar trebui fixat ținând seama de noua repartizare a locurilor;

1.  ia act de faptul că actuala distribuție a locurilor în Parlament, stabilită prin Decizia 2013/312/EU a Consiliului European, se aplică numai legislaturii parlamentare 2014-2019; subliniază, prin urmare, că este necesară o nouă decizie privind componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024;

2.  recunoaște că actuala distribuție a locurilor nu respectă în unele cazuri principiul proporționalității degresive și că trebuie, prin urmare, corectată pentru stabilirea componenței Parlamentului European după următoarele alegeri europene din 2019;

3.  recunoaște faptul că o serie de state membre consideră că trebuie luat în considerare sistemul de vot în Consiliu atunci când se decide cu privire la alocarea locurilor în Parlamentul European;

4.  subliniază că, deși formulele matematice prezentate au mari șanse de a oferi un sistem permanent de repartizare a locurilor pe viitor, din punct de vedere politic este neviabil ca Parlamentul să propună un sistem permanent în acest moment;

5.  recunoaște că, dacă situația juridică actuală rămâne neschimbată, Regatul Unit nu va mai fi membru al Uniunii Europene în perioada următoarelor alegeri europene din 2019;

6.  propune ca noua repartizare a locurilor în Parlament, care respectă criteriile prevăzute la articolul 14 din TUE, să se aplice începând cu următoarele alegeri europene din 2019; în cazul în care situația juridică legată de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană se schimbă, repartizarea locurilor aplicată în timpul legislaturii 2014-2019 ar trebui să se aplice până în momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană produce efecte juridice;

7.  subliniază faptul că locurile care vor fi eliberate de Regatul Unit după retragerea din Uniunea Europeană va facilita adoptarea unei noi repartizări a locurilor în Parlament, care să aplice principiul proporționalității degresive; subliniază, se asemenea, că noua repartizare propusă va permite o reducere a dimensiunii Parlamentului; ia act de faptul că utilizarea doar a unei fracțiuni a locurilor eliberate de Regatul Unit este suficientă pentru a niciun stat membru să nu piardă locuri și permite alocarea unui număr semnificativ de locuri circumscripției comune;

8.  subliniază că reducerea dimensiunii Parlamentului va lăsa o marjă de locuri care va permite adaptarea la eventualele viitoare extinderi ale Uniunii Europene și la deputații aleși pe liste transnaționale într-o circumscripție comună;

9.  întrucât, în conformitate cu Acordul din Vinerea Mare, cetățenii Irlandei de Nord au dreptul inerent de a deține cetățenia britanică, cetățenia irlandeză sau ambele și, în virtutea dreptului la cetățenia irlandeză, de a deține și cetățenia Uniunii;

10.  reamintește că proporționalitatea degresivă, astfel cum este definită în tratate, se bazează pe numărul de locuri pentru fiecare stat membru, și nu pe cetățenia candidaților;

11.  solicită Consiliului să finalizeze rapid modificarea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct;

12.  subliniază că reforma Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct propusă de Parlamentul European va consolida caracterul european al alegerilor și va transmite un mesaj pozitiv pentru viitorul proiectului european;

13.  subliniază că revizuirea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct va crea temeiul juridic pentru instituirea circumscripției comune;

14.  consideră că propunerea de distribuție bazată pe principiile din tratate nu oferă o bază solidă pentru o metodă de stabilire a repartizării locurilor în viitor, care să respecte criteriile de la articolul 14 din TUE, în special principiul proporționalității degresive, precum și criteriile de echitate, transparență, obiectivitate, concordanță cu cele mai recente evoluții demografice și inteligibilitate pentru cetățenii europeni;

15.  transmite Consiliului European propunerea anexată, de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European, în temeiul dreptului său de inițiativă prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din TUE; subliniază necesitatea stringentă de a adopta această decizie, care are nevoie aprobarea Parlamentului, pentru ca statele membre să poată adopta în timp util dispozițiile interne necesare pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European în legislatura 2019-2024;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și propunerea anexată de decizie a Consiliului European, împreună cu raportul susmenționat al Comisiei sale pentru afaceri constituționale, Consiliului European, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  Acest articol prevede că „cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European”.
• [2]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0082.
• [3]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0395

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Propunere de

Decizie a Consiliului European

de stabilire a componenței Parlamentului European

CONSILIUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 14 alineatul (2),

având în vedere inițiativa Parlamentului European,

având în vedere acordul Parlamentului European,

întrucât:

(1) Articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede criteriile referitoare la componența Parlamentului, și anume: numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci, plus Președintele, reprezentarea să fie asigurată în proporție degresivă, cu un prag minim de șase deputați pentru fiecare stat membru, fără ca vreunui stat membru să i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase de locuri.

(2)  Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European și statele membre fiind reprezentate în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor. Prin urmare, articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la componența Parlamentului European se aplică în contextul aranjamentelor instituționale extinse prevăzute de tratate, care include și dispozițiile referitoare la adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului,

(3)  Temeiul juridic adecvat pentru o circumscripție comună, care să cuprindă întreg teritoriul Uniunii, trebuie prevăzut în decizia Consiliului de adoptare a dispozițiilor de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, stipulând, în conformitate cu articolul 223 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, condițiile pentru crearea unei astfel de circumscripții comune;

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În aplicarea dispozițiilor articolului 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, se respectă următoarele principii:

— la repartizarea locurilor în Parlamentul European se utilizează integral pragul minim și cel maxim per stat membru stabilite în Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru a fi reflectate cât mai fidel dimensiunile populației statelor membre;

–  proporționalitatea degresivă se definește după cum urmează: raportul dintre populație și numărul de locuri pentru fiecare stat membru, înainte de a fi rotunjit la un număr întreg, variază în funcție de populația statului respectiv, astfel încât fiecare deputat în Parlamentul European dintr-un stat membru mai populat să reprezinte mai mulți cetățeni decât fiecare deputat dintr-un stat membru mai puțin populat, precum și invers, cu cât populația unui stat membru este mai mare, cu atât statul membru respectiv are dreptul la un număr mai mare de locuri;

–  alocarea locurilor reflectă evoluțiile demografice din statele membre.

Articolul 2

  Populația totală a statelor membre este calculată de către Comisie (Eurostat) pe baza celor mai recente date furnizate de către statele membre, în conformitate cu metoda instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[1].

Articolul 3

1. Numărul reprezentanților în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru se stabilește pentru legislatura 2019-2024 după cum urmează:

Belgia	21
Bulgaria	17
Republica Cehă	21
Danemarca	14
Germania	96
Estonia	7
Irlanda	13
Grecia	21
Spania	59
Franța	79
Croația	12
Italia	76
Cipru	6
Letonia	8
Lituania	11
Luxemburg	6
Ungaria	21
Malta	6
Țările de Jos	29
Austria	19
Polonia	52
Portugalia	21
România	33
Slovenia	8
Slovacia	14
Finlanda	14
Suedia	21

2. Cu toate acestea, în cazul în care Regatul Unit este încă stat membru al Uniunii la începutul legislaturii 2019-2024, numărul de reprezentanți în Parlamentul European pentru fiecare stat membru la preluarea mandatului va fi cel prevăzut la articolul 3 din Decizia 2013/312/UE a Consiliului European[2], până în momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană va produce efecte juridice.

În momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniune produce efecte juridice, numărul de reprezentanți în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru va fi cel stabilit la alineatul (1) din prezentul articol.

Reprezentanții în Parlamentul European care ocupă locurile suplimentare rezultate din diferența dintre numărul de locuri alocate statului membru respectiv în primul și în al doilea paragraf de la prezentul alineat trebuie își iau în primire mandatele în Parlament în același timp.

Articolul 4

După intrarea în vigoare a temeiului juridic adecvat pentru listele transnaționale, se stabilește o circumscripție comună, care cuprinde întregul teritoriu al Uniunii. Condițiile circumscripției comune sunt prevăzute în Decizia Consiliului de adoptare a dispozițiilor de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct.

Cu toate acestea, în cazul în care Regatul Unit este încă stat membru al Uniunii la începutul legislaturii 2019-2024, dacă există reprezentanți în Parlamentul European aleși pe listele transnaționale, aceștia își vor prelua funcțiile în momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană va produce efecte juridice.

Numărul reprezentanților aleși în circumscripția comună este stabilit pe baza numărului de state membre.

Articolul 5

Cu suficient timp înainte de începutul legislaturii 2024-2029, Parlamentul European prezintă Consiliului European, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, o propunere actualizată de repartizare a locurilor.

Articolul 6

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la ….

Pentru Consiliul European

Președintele

.

• [1]  Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).
• [2]  Decizia 2013/312/UE a Consiliului European din 28 iunie 2013 de stabilire a componenței Parlamentului European (JO L 181, 29.6.2013, p. 57).

EXPUNERE DE MOTIVE

Repartizarea locurilor în Parlamentul European este un subiect sensibil din punct de vedere politic, întrucât are un impact direct asupra reprezentării cetățenilor în singura instituție europeană aleasă în mod direct. În acest sens, este deosebit de important ca la baza componenței Parlamentului European să se afle principii corecte, transparente, obiective, viabile și echitabile.

Distribuția locurilor în Parlamentul European trebuie să respecte dispozițiile generale ale articolului 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Aceste dispoziții se referă la dimensiunea Parlamentului, la numărul maxim și minim de locuri alocate fiecărui stat membru și la faptul că locurile trebuie alocate în conformitate cu principiul proporționalității degresive. Acest principiu este în prezent definit în Decizia 2013/312/UE a Consiliului European.

Actuala distribuție a locurilor în Parlamentul European respectă doar parțial dispozițiile privind principiul proporționalității degresive definit în legislația secundară. Repartizarea actuală a fost adoptată ca o „soluție pragmatică”, care a fost concepută și pentru a compensa parțial dezechilibrele ce rezultă din actualul sistem de vot în Consiliu. În 2013, această soluție pragmatică s-a bazat pe principiul „nimeni nu câștigă și nimeni nu pierde mai mult de un loc” ca urmare a compromisului politic realizat. Compromisul politic a însemnat că, în unele cazuri, deputații din Parlamentul European din statele membre cu o populație mai mică reprezentau un număr mai mare de cetățeni per deputat decât colegii lor din statele membre cu o populație relativ mai mare[1]. Acest lucru contravenea principiului proporționalității degresive, conform definiției sale actuale.

Parlamentul European a acordat întotdeauna o importanță deosebită necesității de a analiza posibilitatea instituirii unui sistem de repartizare a locurilor în paralel cu o revizuire a sistemului de votare în Consiliu, pentru a asigura echilibrul interinstituțional[2]. Această chestiune este amintită în Decizia 2013/312/UE a Consiliului European din 28 iunie 2013 privind componența Parlamentului (2013/312/EU). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că o modificare a regulilor de vot în Consiliu ar necesita o modificare a tratatelor.

De-a lungul anilor, Parlamentul a recunoscut importanța unui sistem permanent pentru o distribuire a locurilor echitabilă, obiectivă și transparentă[3], înainte de fiecare nouă rundă electorală europeană, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în tratate. În această privință, Parlamentul a încercat să găsească o metodă adecvată, comandând mai multe studii pentru a analiza o serie de modele matematice pentru alocarea locurilor. Cu toate acestea, nu a fost încă adoptat un sistem permanent.

În Rezoluția sa din 13 martie 2013 referitoare la componența Parlamentului European în perspectiva alegerilor din 2014[4], Parlamentul s-a angajat să propună un sistem permanent de repartizare a locurilor. Această idee a fost reluată de Consiliul European la articolul 4 din Decizia sa din iunie 2013 de stabilire a componenței Parlamentului European[5] (la care Parlamentul European și-a dat acordul). Prin această decizie se încredința Parlamentului misiunea de a prezenta, până la sfârșitul anului 2016, o propunere de definire a „unui sistem care să permită pe viitor, de fiecare dată înainte de alegerile pentru Parlamentul European, o distribuire echitabilă, durabilă și transparentă a locurilor între statele membre”. Din rațiuni politice presante legate de referendumul din UK din 23 iunie 2016, Parlamentul nu a putut pregăti propunerea înainte de sfârșitul anului 2016, așa cum se prevedea în decizia Consiliului European.

Raportorii au examinat o serie de propuneri pentru un sistem permanent de distribuire a locurilor în Parlament pe bază de formule matematice[6]. Printre propunerile care s-au apropiat cel mai mult de criteriile a fost metoda FPS (fix, proporțional cu populația și rădăcina pătrată din populație). Această metodă dă rezultate interesante, care merită o analiză mai aprofundată și care ar trebui luată în considerare la alocarea locurilor înainte de alegerile din 2024 și la următoarele.

Deși această formulă, dar și altele, respectă condițiile formale pentru a realiza o componență a Parlamentului care să respecte întru totul cerințele articolului 14 alineatul (2) din TUE, ele nu oferă o soluție acceptabilă politic nici pe termen lung, nici în contextul actual. În contextul politic actual, este foarte dificil de stabilit un sistem permanent de distribuire a locurilor în Parlament. Incertitudinea politică este agravată de insecuritatea juridică cauzată de declanșarea articolului 50 de către Regatul Unit. Situația este de această natură în special pentru că procedura pentru finalizarea deciziei Consiliului European din anexa la prezenta rezoluție trebuie încheiată până în vara anului 2018, ca urmare a constrângerilor juridice din unele state membre. Retragerea Regatului Unit din UE nu se va încheia până atunci. Prin urmare, din punct de vedere juridic și politic nu este fezabilă propunerea unui sistem permanent de distribuire a locurilor din Parlamentul European în acest moment.

În plus, Parlamentul a subliniat deja importanța legăturii dintre un sistem permanent de repartizare a locurilor și revizuirea sistemului de vot în Consiliu, care nu se poate realiza fără o revizuire a tratatelor, prin urmare raportorii consideră că instituirea unui astfel de sistem ar trebui amânată până în momentul în care contextul politic este oportun pentru o dezbatere cuprinzătoare asupra echilibrului interinstituțional.

Propunerea raportorilor: o soluție bazată pe principii

Raportorii prezintă un proiect de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului European care oferă o redistribuire a locurilor între statele membre echitabilă, obiectivă și bazată pe principii clare. Ținând seama de faptul că trebuie oferită statelor membre securitate juridică cu privire la numărul lor de reprezentanți aleși pentru legislatura 2019-2024, cu suficient timp înainte de alegeri, raportorii propun menținerea actualei distribuții a locurilor în perioada în care Regatul Unit este încă membru al Uniunii. În momentul în care Regatul Unit se va retrage formal și legal din Uniune, va intra în vigoare noua repartizare.

Această nouă distribuție se bazează pe trei principii:

1.  respectarea principiului proporționalității degresive, conform cerințelor de la articolul 14 din TUE;

2.  nicio pierdere de locuri pentru niciun stat membru;

3.  o redistribuire minimă a locurilor devenite vacante prin ieșirea din UE a Regatului Unit.

Soluția propusă este o opțiune viabilă în contextul politic actual și respectă în totalitate principiile sus-menționate, precum și toate cele trei criterii enumerate la articolul 14 din TUE. Propunerea raportorilor utilizează un număr minim dintre locurile Regatului Unit care ar rămâne vacante după finalizarea formală și legală a retragerii sale din UE, dimensiunea Parlamentului scăzând astfel la 705 deputați. Acest lucru ar însemna că 46 de locuri rămân disponibile pentru eventuale extinderi viitoare sau pentru a fi utilizate parțial în circumscripția comună.

În plus, noua repartizare pe bază de principii corectează toate încălcările principiului proporționalității degresive, fără a antrena pierderi de locuri pentru statele membre și reducând totodată dimensiunea Parlamentului.

Anexa I ilustrează impactul propunerii raportorilor asupra distribuirii locurilor între statele membre. Aceasta arată în primul rând că soluția propusă respectă principiul proporționalității degresive, îndeplinind următoarele două criterii:

(1)  niciun stat mai puțin populat nu primește mai multe locuri decât un stat mai populat,

(2)  raportul populație/locuri crește în funcție de creșterea populației, înainte de rotunjirea la un număr întreg.

În ceea ce privește circumscripția comună, raportorii subliniază că acest aspect ar trebui soluționat în cadrul reformei legislației electorale europene. Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma dreptului electoral al Uniunii Europene a evidențiat posibilitatea creării unei circumscripții comune, în care prima poziție de pe liste să fie ocupată de candidatul nominalizat de fiecare familie politică pentru funcția de Președinte al Comisiei. Prin urmare, după adoptarea temeiului juridic, ar trebui luată în considerare, pentru viitoarele alegeri, crearea unei circumscripții comune și anularea unei părți a locurilor în Parlament în acest scop.

• [1]  Deputații francezi, britanici și spanioli reprezentau un număr mai mare de cetățeni decât deputații germani, deputații neerlandezi reprezentau un număr mai mare de cetățeni decât cei români, la fel și deputații suedezi și austrieci în raport cu cei maghiari, cei danezi în raport cu cei bulgari și cei irlandezi în raport cu cei slovaci.
• [2]  Această chestiune a fost ridicată în rezoluțiile Parlamentului European P6_TA(2007)0429 și P7_TA-PROV(2014)0082.
• [3]  Notă privind repartizarea între statele membre a locurilor în Parlamentul European
  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/note/join/2011/432760/IPOL-AFCO_NT(2011)432760_EN.pdf și analiza aprofundată privind „Reforma Parlamentului European: componență, proceduri și legitimitate”: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2015/510002/IPOL_IDA(2015)510002_EN.pdf
• [4]  P6_TA (2013) 0082
• [5]  Decizia Consiliului European din 28 iunie 2013 de stabilire a componenței Parlamentului European
• [6]  Analiză aprofundată a componenței Parlamentului European, Departamentul Tematic C, PE583.117, și propunerile pentru metoda FPS ale prof. Victoriano Ramirez Gonzalez, precum și soluția „O componență de 700 fără pierderi”, propusă de prof. Grimmett, prof. Pukelsheim, prof. Ramirez Gonzalez, prof. Slomczynski și prof. Zyczkowski

ANEXĂ

Soluția bazată pe principii de repartizare a locurilor în Parlamentul European pentru legislatura 2019-2024:

	Populația (2017)[1]	Actuala distribuție a locurilor	Populație/deputat în PE	Noua distribuție	Populație/deputat în PE
Germania	82064489	96	854838	96	854838
Franța	66661621	74	900833	79	854636
Regatul Unit	65341183	73	895085
Italia	61302519	73	839761	76	806612
Spania	46438422	54	859971	59	800662
Polonia	37967209	51	744455	52	744455
România	19759968	32	617499	33	617499
Țările de Jos	17235349	26	662898	29	615548
Belgia	11289853	21	537612	21	537612
Grecia	10793526	21	513977	21	513977
Republica Cehă	10445783	21	497418	21	497418
Portugalia	10341330	21	492444	21	492444
Ungaria	9830485	21	468118	21	468118
Suedia	9998000	20	499900	21	476095
Austria	8711500	18	483972	19	458500
Bulgaria	7153784	17	420811	17	420811
Danemarca	5700917	13	438532	14	407208
Finlanda	5465408	13	420416	14	390386
Slovacia	5407910	13	415993	14	386279
Irlanda	4664156	11	424014	13	358781
Croația	4190669	11	380970	12	349222
Lituania	2888558	11	262596	11	262596
Slovenia	2064188	8	258024	8	258024
Letonia	1968957	8	246120	8	246120
Estonia	1315944	6	219324	7	187992
Cipru	848319	6	141387	6	141387
Luxemburg	576249	6	96042	6	96042
Malta	434403	6	72401	6	72401
TOTAL	510860699	751		705

• [1]  stabilită prin Decizia 2016/2353/CE a Consiliului.

OPINIE MINORITARĂ (23.1.2018)

depusă în conformitate cu articolul 52a alineatul (4) din Regulamentul de procedură

de Kazimierz Ujazdowski, în numele Grupului ECR

Nu suntem de acord cu decizia de a redistribui locurile după Brexit. PE ratează o ocazie uriașă de a reduce numărul deputaților la 678. Un Parlament European de dimensiuni mai reduse ar fi mai eficient, iar reducerea bugetului ar fi foarte apreciată de către cetățenii noștri. În plus, autorii raportului, în pofida rezoluțiilor anterioare ale PE, nu au prezentat criterii obiective pentru noua repartizare și, prin urmare, repartizarea numărului de locuri este arbitrară.

ECR se opune, de asemenea, solicitării de a crea o viitoare listă transnațională. Deputații transnaționali în PE, care ar depăși hotarele electorale tradiționale, nu vor face decât să-i facă pe cetățeni să se simtă și mai îndepărtați de UE. Este naiv să se presupună aceasta va crește responsabilitatea și participarea la alegerile europene: ceea ce se va întâmpla va fi exact contrariul.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	23.1.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	20 4 1
Membri titulari prezenți la votul final	Michał Boni, Mercedes Bresso, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Jo Leinen, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski, Guy Verhofstadt
Membri supleanți prezenți la votul final	Max Andersson, Pervenche Berès, Roberto Gualtieri, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jérôme Lavrilleux, Georg Mayer, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND I

Propunere de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European

21	+
ALDE	Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Guy Verhofstadt
EFDD	Fabio Massimo Castaldo
GUE/NGL	Helmut Scholz, Barbara Spinelli
PPE	Michał Boni, Elmar Brok, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Markus Pieper, Paulo Rangel, György Schöpflin
S&D	Pervenche Berès, Mercedes Bresso, Ramón Jáuregui Atondo, Jo Leinen, Claudia Țapardel, Pedro Silva Pereira
VERTS/ALE	Pascal Durand, Josep-Maria Terricabras

4	-
ECR	Morten Messerschmidt, Kazimierz Michał Ujazdowski
ENF	Georg Mayer
NI	Diane James

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND II

Proiect de propunere de rezoluție a Parlamentului European

20	+
ALDE	Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Guy Verhofstadt
EFDD	Fabio Massimo Castaldo
GUE/NGL	Helmut Scholz, Barbara Spinelli
PPE	Michał Boni, Elmar Brok, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Paulo Rangel, György Schöpflin
S&D	Pervenche Berès, Mercedes Bresso, Ramón Jáuregui Atondo, Jo Leinen, Claudia Țapardel, Pedro Silva Pereira
VERTS/ALE	Pascal Durand, Josep-Maria Terricabras

4	-
ECR	Morten Messerschmidt, Kazimierz Michał Ujazdowski
ENF	Georg Mayer
NI	Diane James

1	0
PPE	Markus Pieper

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri