RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic

9.11.2018 - (07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091(NLE)) - ***

Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Pedro Silva Pereira

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic

(07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07964/2018),

–  având în vedere Acordul de parteneriat economic (APE) între Uniunea Europeană și Japonia (07965/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207, alineatul (4), primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0382/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din ...[1] referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și avizul sub formă de scrisoare al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (A8-0366/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Japoniei.

• [1]  Texte adoptate la această dată, P8_TA(0000)0000.

EXPUNERE DE MOTIVE

Negocierile dintre Uniunea Europeană (UE) și Japonia privind un acord de parteneriat economic (APE), începute la 25 martie 2013, s-au încheiat la 8 decembrie 2017. La 17 iulie 2018, la reuniunea la nivel înalt UE-Japonia de la Tokyo, UE și Japonia au semnat acordul de parteneriat economic, precum și acordul de parteneriat strategic.

Parlamentul European și-a prezentat prioritățile de negociere în rezoluția sa din octombrie 2012. Aceste priorități se reflectă în rezultatul negocierilor. Parlamentul European a fost informat pe parcursul procesului, iar Comisia pentru comerț internațional a monitorizat îndeaproape negocierile din faza de pregătire, până la semnarea acordului final. În urma solicitărilor Parlamentului European, Consiliul și-a prezentat public mandatul de negociere în septembrie 2017.

Negocierile cu Japonia pentru un acord separat privind protecția investițiilor sunt încă în curs de desfășurare. Parlamentul European va continua să urmărească îndeaproape aceste negocieri și a precizat deja faptul că vechiul mecanism privat de soluționare a litigiilor dintre investitori privați și state (ISDS) este inacceptabil.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia are o importanță strategică. Este cel mai important acord comercial bilateral încheiat vreodată de UE, acoperind aproape o treime din produsul intern brut (PIB), aproape 40 % din comerțul mondial și peste 600 milioane de persoane.

În această perioadă de turbulență pentru comerțul internațional, acest acord este un semnal în sprijinul unui comerț bazat pe reguli, liber și echitabil, contribuind în același timp la promovarea valorilor și standardelor înalte ale Uniunii.

UE și Japonia împărtășesc valori fundamentale precum drepturile omului, democrația și statul de drept, precum și un angajament ferm față de dezvoltarea durabilă, multilateralism și existența unui sistem comercial mondial bazat pe reguli.

Japonia este a treia cea mai mare piață de consum din lume, dar doar al șaselea partener comercial al Uniunii. Acest acord va consolida relațiile comerciale și politice bilaterale actuale.

Evaluarea impactului asupra sustenabilității comerciale efectuată în 2016 estimează că acordul va avea efecte pozitive în ceea ce privește PIB-ul, venitul, comerțul și ocuparea forței de muncă atât în UE, cât și în Japonia, contribuind la atingerea obiectivului de a crea o „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

Beneficiile reale ale unui acord internațional depind, totuși, de punerea în aplicare corespunzătoare și completă a dispozițiilor sale de către toate părțile. De aceea, monitorizarea punerii în aplicare a angajamentelor convenite este crucială.

Comerțul cu bunuri: La intrarea sa în vigoare, APE dintre UE și Japonia va elimina tarifele vamale pentru mai mult de 90 % din exporturile UE către Japonia. Odată ce acordul va fi pus în aplicare pe deplin, Japonia va fi eliminat taxele vamale pentru 97 % din mărfurile importate din UE, restul liniilor tarifare fiind supuse unei liberalizări parțiale prin intermediul contingentelor tarifare sau al reducerilor tarifare. În ceea ce privește autoturismele, UE va începe un proces treptat de eliminare a tarifelor vamale de 10 % pentru autovehicule care se va desfășura pe o perioadă de șapte ani, iar în ceea ce privește tractoarele și autobuzele, tarifele vamale ale UE vor fi eliminate după 12 ani. Conform unor estimări, acordul va permite exportatorilor din UE să facă economii anuale de aproximativ un miliard de euro reprezentând taxe vamale.

Măsuri netarifare (NTM): Negocierile UE-Japonia au vizat numeroase măsuri netarifare, care constituiau o preocupare importantă pentru întreprinderile din UE, în special în sectorul auto, în cel al aditivilor alimentari, al etichetării produselor alimentare, al produsele cosmetice, al dispozitivelor medicale și în cel al etichetării produselor textile. Japonia a fost de acord să își alinieze și mai mult standardele în domeniul autovehiculelor la standardele internaționale (regulamentele CEE-ONU) utilizate de producătorii de automobile din UE. Acordul conține o clauză de salvgardare pentru o perioadă de 10 ani, care permite UE să reintroducă tarife vamale în cazul în care Japonia încetează să mai aplice regulamentele CEE-ONU sau reinstituie măsurile netarifare eliminate.

Agricultură și indicații geografice: Reducerile tarifare cele mai substanțiale vizează sectorul agricol al UE, acordul protejând produsele cele mai sensibile. Vinul, băuturile spirtoase și alte băuturi alcoolice vor fi introduse fără taxe vamale din prima zi de aplicare. Se vor elimina taxele ridicate percepute pe brânzeturile din pastă tare și se va stabili un contingent tarifar scutit de taxe vamale pentru brânza proaspătă. În ceea ce privește carnea de vită, taxele vamale vor fi reduse progresiv (de la 38,5 % la 9 % în 15 ani). Carnea de porc prelucrată din UE va beneficia de acces fără taxe vamale, iar cea proaspătă va fi aproape scutită de taxe vamale. După o perioadă de tranziție, vor fi eliminate taxele vamale pentru produsele agricole transformate, cum ar fi pastele făinoase, ciocolata și biscuiții. Acordul prevede, de asemenea, protejarea a 205 indicații geografice europene, ceea ce este deosebit de important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Achiziții publice: Japonia a acceptat să angajeze achizițiile publice în 48 de orașe principale (reprezentând aproximativ 15 % din populația Japoniei), precum și în multe agenții administrative locale independente (universități, spitale și companii publice de energie). Japonia s-a angajat, de asemenea, să elimine cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acordului așa-numita „clauză de siguranță operațională”, care a împiedicat, în practică, până în prezent, accesul furnizorilor de echipamente feroviare din UE la piața japoneză Acordul are la bază Acordul multilateral privind achizițiile publice și crește la maximum transparența în cazul procedurilor de licitație pentru contractele de achiziții publice.

Comerțul cu servicii: Acordul menține dreptul autorităților statelor membre ale UE de a defini, furniza și reglementa serviciile publice la nivel național, regional sau local, în pofida abordării sale de tip „listă negativă”. APE nu împiedică guvernele să readucă un serviciu privatizat în sectorul public. Acordul menține, de asemenea, din motive prudențiale și de supraveghere, dreptul suveran de a reglementa sectoarele financiar și bancar. Liberalizarea acoperă domenii precum comerțul electronic, transportul maritim internațional, serviciile poștale și telecomunicațiile, însă serviciile audiovizuale sunt excluse. În plus, APE instituie circulația transfrontalieră temporară a specialiștilor (așa-numitul „mod 4”), angajând ambele părți la autorizarea transferurilor în cadrul aceleiași companii în aproximativ 40 de sectoare și în cazul operatorilor independenți în aproximativ 20 de sectoare.

IMM-uri: Este pentru prima dată când un capitol dedicat IMM-urilor este inclus într-un acord comercial al UE. Capitolul prevede un site web accesibil public și puncte de contact pentru IMM-uri, care vor oferi întreprinderilor mici informații relevante pentru accesul reciproc la piețe. 78 % dintre societățile comerciale din UE care exportă în Japonia sunt IMM-uri.

Dezvoltare durabilă: APE dintre UE și Japonia reafirmă angajamentul ambelor părți față de o gamă largă de acorduri multilaterale în domeniul forței de muncă și al mediului, precum și față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. De asemenea, ambele părți se angajează să pună în aplicare în mod eficace Acordul de la Paris pentru a combate schimbările climatice și alte acorduri multilaterale în domeniul mediului, inclusiv acordurile pentru conservarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale (pescuit, biodiversitate și silvicultură). Acordul prevede, în special, întărirea cooperării în materie de combatere a exploatării forestiere ilegale și a pescuitului nedeclarat, nereglementat și ilegal. Chiar dacă Japonia nu a ratificat încă, din păcate, două convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), acordul conține angajamente de continuare a ratificării tuturor convențiilor de bază ale OIM. Capitolul recunoaște, de asemenea, dreptul de a reglementa și include o clauză specifică de revizuire care poate și ar trebui utilizată pentru a întări caracterul executoriu și eficacitatea dispozițiilor în materie de muncă și de mediu.

Fluxul de date: APE nu conține dispoziții generale privind fluxurile de date, ci o clauză de rendez-vous prin care părțile vor evalua chestiunea transferului transfrontalier de date în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a acordului.

Cooperarea în materie de reglementare: Capitolul privind cooperarea în materie de reglementare este voluntar și respectă dreptul suveran al fiecărei părți de a-și reglementa propriile niveluri de protecție în vederea realizării obiectivelor de politică publică. De asemenea, acordul prevede înființarea unui for de reglementare financiară care să intensifice cooperarea dintre UE și Japonia, să crească stabilitatea și să amelioreze sistemul financiar mondial. Capitolul privind cooperarea în materie de reglementare menționează de asemenea, în mod clar, că principiile stabilite în Tratatul privind funcționarea UE, printre care se numără principiul precauției, trebuie respectate pe deplin.

Punerea în aplicare și societatea civilă: Acordul prevede un dialog comun cu societatea civilă și comitetele sectoriale, cum ar fi Comitetul pentru cooperare în materie de reglementare, la care participarea societății civile este, de asemenea, posibilă. Ca toate celelalte acorduri comerciale de ultimă generație ale UE, APE va crea un grup consultativ intern, asigurând implicarea societății civile în punerea în aplicare și monitorizarea capitolului privind dezvoltarea durabilă.

Concluzie

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia are o importanță strategică majoră. Acordul reprezintă un rezultat echilibrat și cuprinzător, cu o valoare economică semnificativă pentru UE, pentru cetățenii și pentru întreprinderile acesteia. Acordul prevede noi posibilități de acces la piețe, în special pentru sectoarele care nu sunt, de regulă, principalii beneficiari ai acordurilor comerciale (cum ar fi agricultura). În acest APE există mai multe noutăți, cum ar fi angajamentul față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și capitolele dedicate guvernanței corporative și IMM-urilor. De asemenea, acordul respectă pe deplin dreptul de a reglementa și de a proteja serviciile publice. Acest acord poate contribui la generarea unei creșteri durabile și a unor locuri de muncă decente, promovând în același timp valorile Uniunii și menținând standarde ridicate în domenii precum siguranța alimentară, protecția mediului și drepturile lucrătorilor.

Prin urmare, raportorul recomandă aprobarea acestui acord.

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (17.10.2018)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic

(07964/2018 - C8-0382/2018 – 2018/0091(NLE))

Raportoare pentru aviz: Adina-Ioana Vălean

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, să recomande aprobarea de către Parlament a propunerii de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu	Decizia Consiliului privind încheierea unui Acord de parteneriat economic între Uniunea Europeană și Japonia
Referințe	07964/2018 – C8-0382/2018 – COM(2018)0192 – 2018/0091(NLE)
Comisie competentă	INTA
Aviz emis de către Data anunțului în plen	ENVI 10.9.2018
Raportoare pentru aviz: Data numirii	Adina-Ioana Vălean 17.10.2018
Raportoare pentru aviz substituită	Joëlle Mélin
Examinare în comisie	29.8.2018
Data adoptării	10.10.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 11 10
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Pilar Ayuso, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, György Hölvényi, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Peter Liese, Valentinas Mazuronis, Joëlle Mélin, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Bolesław G. Piecha, Julia Reid, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean
Membri supleanți prezenți la votul final	Cristian-Silviu Bușoi, Jørn Dohrmann, Eleonora Evi, Christophe Hansen, Norbert Lins, Tilly Metz, Younous Omarjee, Gabriele Preuß, Bart Staes
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final	Linnéa Engström, Kati Piri

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24	+
ALDE	Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries, Nils Torvalds
ECR	Jørn Dohrmann, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha
EFDD	Eleonora Evi
PPE	Pilar Ayuso, Ivo Belet, Cristian-Silviu Bușoi, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Christophe Hansen, György Hölvényi, Peter Liese, Norbert Lins, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Adina-Ioana Vălean

11	-
EFDD	Julia Reid
ENF	Sylvie Goddyn, Joëlle Mélin
GUE/NGL	Lynn Boylan, Kateřina Konečná, Younous Omarjee
VERTS/ALE	Marco Affronte, Linnéa Engström, Tilly Metz, Michèle Rivasi, Bart Staes

10	0
S&D	Biljana Borzan, Paul Brannen, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Kati Piri, Gabriele Preuß

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

AVIZ SUB FORMĂ DE SCRISOARE AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Dlui Bernd Lange

Președintele Comisiei pentru comerț internațional

ASP 12G205

IPOL-COM-AGRI D (2018) 42313

Stimate domnule președinte,

Comisia pentru comerț internațional a fost autorizată, în conformitate cu articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, să elaboreze un proiect de raport conținând o propunere de rezoluție fără caracter legislativ referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07964/2018 — C8-0382/2018-2018/0091M (NLE)).

În cadrul reuniunii coordonatorilor AGRI din 10 iulie 2018, ei au decis să nu emită un aviz oficial privind această propunere de rezoluție, ci să transmită în schimb comisiei principale considerațiile generale privind subiectul în cauză, sub forma prezentei scrisori.

În urma consultărilor din cadrul comisiei noastre, marea majoritate a membrilor Comisiei AGRI este în favoarea Acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia (denumit în continuare „acordul”). De fapt, toate studiile existente arată că sectorul agroalimentar al UE ar beneficia în mare măsură de pe urma acordului.

În prezent, Uniunea exportă mult mai multe mărfuri agricole către Japonia decât exportă Japonia către Uniune, deși ponderea produselor agricole în totalul exporturilor Uniunii către Japonia este relativ mică (5,4 % în 2017). Piețele agricole din Japonia sunt relativ protejate (media simplă a taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate situându-se la 10,6 % pentru produsele de origine animală și la 63,4 % pentru produsele lactate), dar acest procent ar putea totuși să crească în mod semnificativ ca urmare a acordului. Principalele produse alimentare exportate de Uniune către Japonia ar beneficia de importante reduceri de taxe vamale, de exemplu carnea de porc (de la 4,3 % la 0 % în 10 de ani pentru piesele cu valoare ridicată), vinul (de la 15 % la 0 % la intrarea în vigoare a acordului), carnea de vită (de la 38,5% la 9% în 15 ani), pastele făinoase și ciocolata (de la 24 % și, respectiv, 30 % la 0 % în 10 ani). În cazul brânzeturilor (în prezent între 30 % și 40 %), acordul prevede liberalizarea totală pentru brânzeturile din pastă tare și prevede contingente tarifare cu acces fără taxe vamale pentru brânzeturile proaspete, prelucrate și moi.

Deși anumite produse sensibile, în special orezul, sunt excluse din acord, beneficiile globale pentru sectorul agroalimentar care decurg din reducerea tarifelor și a barierelor netarifare (în special simplificarea procedurilor de aprobare și de vămuire pentru măsurile sanitare și fitosanitare) sunt în mod clar pozitive.

În plus, aș dori să subliniez faptul că membrii Comisiei AGRI sunt foarte satisfăcuți de nivelul ridicat de protecție a indicațiilor geografice europene care ar putea fi obținut în temeiul acordului (peste 200 de produse alimentare, vinuri și băuturi spirtoase din UE ar fi protejate), ceea ce ar îmbunătăți semnificativ șansele producătorilor din UE în cauză de a vinde aceste produse de înaltă calitate pe piața japoneză cu cei 127 de milioane de consumatori ai săi.

În cele din urmă, salutăm, de asemenea, secțiunea cuprinzătoare a acordului privind facilitarea reciprocă a exporturilor de vin, care cuprinde o listă a practicilor oenologice care urmează să fie aprobate de UE și de Japonia în trei etape.

Aș fi recunoscător Comisiei INTA dacă ar putea lua în considerare observațiile de mai sus atunci când va pregăti proiectul de raport ce conține propunerea de rezoluție fără caracter legislativ și în timpul procedurii ulterioare de aprobare.

Rămân, bineînțeles, pe deplin disponibil în cazul în care raportorul sau dumneavoastră doriți să purtăm noi schimburi de opinii pe această temă.

Cu stimă,

 

Czesław Adam SIEKIERSKI

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTĂ

Titlu	Decizia Consiliului privind încheierea unui Acord de parteneriat economic între Uniunea Europeană și Japonia
Referințe	07964/2018 – C8-0382/2018 – COM(2018)0192 – 2018/0091(NLE)
Data sesizării / cerere de aprobare	18.7.2018
Comisie competentă Data anunțului în plen	INTA 10.9.2018
Comisii sesizate pentru avizare Data anunțului în plen	ENVI 10.9.2018	TRAN 10.9.2018	AGRI 10.9.2018
Avize care nu au fost emise Data deciziei	TRAN 14.5.2018
Raportori Data numirii	Pedro Silva Pereira 16.5.2018
Examinare în comisie	29.8.2018	27.9.2018
Data adoptării	5.11.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 10 1
Membri titulari prezenți la votul final	Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Patricia Lalonde, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler
Membri supleanți prezenți la votul final	Syed Kamall, Sajjad Karim, Sander Loones, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ramon Tremosa i Balcells, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Georges Bach, Norbert Lins
Data depunerii	9.11.2018

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

25	+
ALDE	Nadja Hirsch, Patricia Lalonde, Ramon Tremosa i Balcells
ECR	Syed Kamall, Sajjad Karim, Sander Loones
EFDD	Tiziana Beghin
NI	David Borrelli
PPE	Georges Bach, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Norbert Lins, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler
S&D	Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

10	-
ENF	France Jamet
GUE/NGL	Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz
NI	Emmanuel Maurel,
S&D	Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Joachim Schuster
VERTS/ALE	Heidi Hautala, Yannick Jadot

1	0
S&D	Jude Kirton-Darling

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri