RAPORT conținând o propunere de rezoluție fără caracter legislativ referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic
9.11.2018 - (07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091M(NLE))
Comisia pentru comerț internațional
Raportor: Pedro Silva Pereira
PROPUNERE DE REZOLUȚIE FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic
(07964/2018 – C8-0382/2018 – 2018/0091M(NLE))
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07964/2018),
– având în vedere încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic (07965/2018),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (C8-0382/2018),
– având în vedere declarația comună făcută cu ocazia celei de-a 25-a întâlniri la nivel înalt UE-Japonia din 17 iulie 2018,
– având în vedere Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, semnat în 17 iulie 2018,
– având în vedere directivele de negociere a unui acord de liber schimb cu Japonia, adoptate de Consiliu la 29 noiembrie 2012 și publicate la 14 septembrie 2017,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2012 referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia[1],
– având în vedere rezoluțiile sale din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)[2] și din 12 decembrie 2017 intitulate „Către o strategie în domeniul comerțului digital”[3];
– având în vedere raportul final al evaluării impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în ceea ce privește Acordul de liber schimb dintre UE și Japonia din aprilie 2016 și analiza privind impactul economic al Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, publicată de Direcția Generală pentru Comerț din cadrul Comisiei, în iunie 2018,
– având în vedere declarația comună a celei de-a 38-a reuniuni interparlamentare UE-Japonia din 10 mai 2018,
– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată în cadrul summitului ONU pentru dezvoltarea durabilă de la New York din septembrie 2015,
– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Trade for All – Towards more responsible trade and investment policy” („Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”) din octombrie 2015,
– având în vedere documentul neoficial al serviciilor Comisiei din 26 februarie 2018 intitulat „Feedback și drumul de urmat pentru îmbunătățirea punerii în aplicare și a asigurării respectării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb încheiate de UE”,
– având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie 2014 referitor la rolul societății civile în Acordul de liber-schimb UE-Japonia și, respectiv, din 14 februarie 2018 referitor la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb ale UE,
– având în vedere planul în 15 puncte al Comisiei din 26 februarie 2018, al cărui scop este să facă mai eficace capitolele UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă;
– având în vedere Avizul 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2017, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), solicitat de Comisia Europeană la 10 iulie 2015,
– având în vedere Protocolul 26 la TFUE privind serviciile de interes general,
– având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolele 168–191 din TFUE și, în special, articolul 191 alineatul (2) din TFUE,
– având în vedere articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 și articolul 218 din TFUE, în special alineatul (10) al acestuia,
– având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din ...[4] referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,
– având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0367/2018),
A. întrucât Uniunea și Japonia împărtășesc valori fundamentale precum drepturile omului, democrația și statul de drept și un angajament ferm față de dezvoltarea durabilă și un sistem al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) bazat pe reguli;
B. întrucât acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia are o dimensiune strategică și este cel mai important acord comercial bilateral încheiat vreodată de Uniune, deoarece acoperă aproape o treime din PIB-ul mondial, aproape 40 % din comerțul mondial și peste 600 de milioane de persoane;
C. întrucât Japonia este a treia cea mai mare piață de consum din lume, dar doar a șasea piață de export a Uniunii, ceea ce indică potențialul neexploatat al comerțului bilateral;
D. întrucât câteva studii și analize ex-ante asupra impactului APE UE-Japonia sugerează că acordul are potențialul de a genera efecte pozitive în ceea ce privește creșterea PIB-ului, venitul, comerțul, productivitatea și ocuparea forței de muncă atât în UE, cât și în Japonia, contribuind la atingerea obiectivului de a genera o „creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”; întrucât acordul are și potențialul de a aduce beneficii consumatorilor prin scăderea prețurilor și prin creșterea posibilității de a alege în ceea ce privește bunurile și serviciile; întrucât UE și statele sale membre ar trebui să îmbunătățească instrumentele existente pentru a ajuta lucrătorii și întreprinderile să se adapteze la noile ocazii favorabile și să facă față potențialelor efecte negative generate de globalizare și de acordurile comerciale; întrucât succesul unui acord comercial ar trebui evaluat și în funcție de contribuția sale la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU până în 2030;
E. întrucât Parlamentul a monitorizat încă de la început aceste negocieri și a solicitat, printre altele, negociatorilor să satisfacă interesele cetățenilor, societății civile și întreprinderilor, precum și asigurarea transparenței, ceea ce a condus la îmbunătățirea accesului la documente, la raportarea periodică cu privire la negocieri și la îmbunătățirea comunicării; întrucât în viitor ar putea fi aduse noi îmbunătățiri procedurii privind acordurile comerciale, în special prin împărtășirea propunerilor UE și prin asigurarea publicării sistematice de către Consiliu a directivelor de negociere înaintea negocierilor;
F. întrucât este esențial ca preferințele comerciale și perspectivele deschise de acord să fie accesibile și utilizate pe deplin;
1. consideră că acest acord are o importanță strategică și bilaterală majoră și este un semnal oportun în sprijinul comerțului deschis, echitabil și bazat pe reguli și promovează, în același timp, standarde înalte în domeniul mediului, siguranței alimentare, protejării consumatorilor și drepturilor lucrătorilor într-o perioadă în care ordinea internațională se confruntă cu probleme generate de protecționism; avertizează că protecționismul nu este fezabil și că statu quo-ul în domeniul politicii comerciale nu mai poate fi menținut;
2. salută caracterul ambițios și cuprinzător al APE, care răspunde priorităților stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2012 referitoare la negocierile comerciale ale UE cu Japonia;
3. constată în special nivelul ridicat de liberalizare a tarifelor convenit în cadrul APE, care, odată implementat pe deplin, va liberaliza 99 % din liniile tarifare ale UE și 97 % din liniile tarifare japoneze, inclusiv în cazul produselor industriale din sectoarele în care UE este foarte competitivă, la care se adaugă măsuri de protejare a celor mai sensibile produse prin intermediul contingentelor scutite de taxe vamale, al taxelor vamale reduse sau al perioadelor de eliminare treptată a taxelor; subliniază că APE include o clauză antifraudă, care permite UE să retragă preferințele comerciale în cazurile de fraudă și de refuz al cooperării în domeniul vamal, garantând, în același timp, că agenții comerciali legitimi nu sunt afectați;
4. subliniază că tariful vamal al UE pentru automobile va fi eliminat treptat într-o perioadă de șapte ani; solicită Comisiei să rămână vigilentă în ceea ce privește evoluția fluxurilor comerciale în domeniul automobilelor în această perioadă, pentru a prevedea orice potențială destabilizare a pieței europene și lua măsuri în aceste cazuri. subliniază, cu toate acestea, că un număr semnificativ de mărci de autovehicule japoneze vândute în UE sunt fabricate în UE;
5. constată cu satisfacție că Japonia a luat măsuri în privința inutilelor măsuri netarifare într-un număr mare de sectoare, cum ar fi vehiculele, aditivii alimentari, măsurile sanitare și fitosanitare, etichetarea produselor alimentare și produsele cosmetice, reducând astfel costurile de conformitate și creând un cadru de reglementare mai predictibil; reamintește dreptul unei țări de a stabili standarde naționale mai ridicate decât cele internaționale atunci când acest lucru este justificat din motive de protecție a sănătății, a siguranței sau a consumatorilor; ia act, de asemenea, de angajamentul Japoniei de a-și alinia standardele în domeniul autovehiculelor la standardele internaționale ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU (CEE-ONU), utilizate și de producătorii de autovehicule din UE;
6. salută faptul că Japonia va acorda furnizorilor din UE acces nediscriminatoriu la piețele de achiziții publice din 54 de orașe principale și ar putea crește și mai mult numărul orașelor vizate de această măsură, va elimina „clauza de siguranță operațională” care a împiedicat, în practică, accesul furnizorilor de echipamente feroviare din UE la piața japoneză și va crește la maximum transparența procedurilor de participare la licitațiile pentru contracte publice; solicită Comisiei să monitorizeze în detaliu punerea în aplicare a acestui punct, astfel încât angajamentele privind deschiderea și accesul egal la piețele de achiziții publice să fie îndeplinite; subliniază că la atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să se țină seama și de criteriile sociale și de mediu; evidențiază faptul că atât în Uniune, cât și în Japonia, achizițiile publice trebuie să servească în continuare interesul superior al cetățenilor;
7. consideră că Japonia este o piață de export extrem de valoroasă pentru agricultorii și producătorii de alimente din UE și constată că aproximativ 85 % din produsele agroalimentare vor putea intra în Japonia fără taxe vamale; subliniază că unele produse agricole prelucrate vor beneficia, de asemenea, de scutirea de taxe vamale la accesul pe piața japoneză după scurgerea unei perioade de tranziție; salută faptul că acordul oferă posibilități semnificative de export pentru produsele agroalimentare din UE, cum ar fi vinul, carnea de porc și brânza și că acesta asigură protejarea a 205 indicații geografice (IG) europene, cu posibilitatea adăugării unor IG suplimentare, ceea ce constituie o îmbunătățire în comparație cu acordurile comerciale anterioare și este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectorul alimentar; solicită continuarea negocierilor după trei ani, pentru a evalua opțiunile de extindere a listei de indicații geografice protejate și se așteaptă ca ambele părți să acorde cea mai mare atenție agriculturii sustenabile, inclusiv producției de alimente la scară redusă și dezvoltării rurale;
8. subliniază faptul că acordul promovează cele mai bune practici pentru oferirea de alimente și produse alimentare sigure și de înaltă calitate pentru consumatori; subliniază că nicio dispoziție din acord nu împiedică aplicarea principiului precauției în UE, așa cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; salută includerea în acord a unei trimiteri clare la abordarea bazată pe precauție; subliniază că acordul nu trebuie, în niciun caz, să pericliteze etichetarea precisă, ușor de înțeles și conformă cerințelor UE a produselor alimentare; invită ambii parteneri ca în cadrul punerii în aplicare a acordului să îmbunătățească protecția și bunăstarea consumatorilor și siguranța alimentară și invită Comisia să includă dispoziții specifice și ferme privind protecția consumatorilor în toate acordurile comerciale viitoare ale UE;
9. subliniază că ambele părți s-au angajat să asigure niveluri ridicate de protecție a mediului și a muncii și că aceste standarde înalte nu ar trebui să fie considerate bariere în calea comerțului, remarcând totodată că acordul specifică clar că standardele de muncă și de mediu nu pot fi relaxate sau reduse pentru a atrage comerțul și investițiile; reamintește obiectivul de dezvoltare durabilă 5 din Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă; salută faptul că atât Japonia, cât și UE au aderat la Declarația de la Buenos Aires privind femeile și comerțul și invită ambele părți să își întărească angajamentele privind genul și comerțul în contextul acestui acord, inclusiv dreptul la remunerație egală; așteaptă ca UE și Japonia să facă tot ce este necesar pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă în toate acțiunile lor, inclusiv prin intermediul prezentului acord; solicită Comisiei să efectueze o evaluare ex post a impactului asupra dezvoltării durabile după trei ani de implementare a acordului;
10. salută angajamentul față de punerea în aplicare efectivă a Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice și a altor acorduri multilaterale în domeniul mediului, precum și față de gestionarea sustenabilă a pădurilor (inclusiv combaterea exploatării forestiere ilegale) și a pescuitului (combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat); subliniază că legislația și standardele UE rămân aplicabile produselor importate pe piața UE și că, în special, Regulamentul UE privind lemnul [Regulamentul (UE) nr. 995/2010] interzice introducerea lemnului recoltat ilegal pe piața UE și instituie un sistem obligatoriu de due diligence; invită ambele părți să coopereze îndeaproape, în temeiul capitolului privind dezvoltarea durabilă, făcând schimb de bune practici și întărind punerea în aplicare a legislației în aceste domenii, inclusiv privind cele mai eficiente măsuri de combatere a exploatării ilegale a lemnului și privind creșterea atenției acordate prevenirii exporturilor de lemn recoltat ilegal din UE către Japonia;
11. subliniază faptul că acordul include angajamentul clar de a continua ratificarea convențiilor de bază ale OIM; subliniază că Japonia trebuie încă să ratifice două convenții de bază ale OIM (privind discriminarea și privind eliminarea muncii forțate) și se așteaptă, pe baza angajamentelor asumate în cadrul APE, ca Japonia să înregistreze progrese concrete într-un orizont de timp rezonabil în ceea ce privește ratificarea acestor convenții, conform prevederilor APE;
12. salută faptul că Japonia a creat un cadru interministerial pentru a pune în aplicare angajamentele de dezvoltare durabilă, inclusiv ratificarea convențiilor de bază ale OIM, precum și faptul că comitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă prevăzut în acord este însărcinat să interacționeze cu societatea civilă în ceea ce privește punerea în aplicare a capitolului privind dezvoltarea durabilă;
13. reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat, la punctul 161 din Avizul nr. 2/15 privind Acordul de liber schimb UE-Singapore, că capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă au un efect direct și imediat asupra comerțului și că o încălcare a dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă autorizează cealaltă parte să înceteze sau să suspende liberalizarea prevăzută în celelalte dispoziții ale Acordului de liber schimb; salută includerea în capitolul referitor la dezvoltarea durabilă a unei clauze de revizuire și invită Comisia să utilizeze în mod adecvat această clauză pentru a consolida forța executorie și eficacitatea dispozițiilor referitoare la muncă și mediu, inclusiv cu luarea în considerare, printre alte metode de punere în aplicare și ca soluție de ultimă instanță, a unui mecanism de sancțiuni; invită ambele părți să nu aștepte până când va fi declanșată clauza de revizuire pentru a lua măsuri în vederea unei puneri în aplicare eficiente, astfel încât să se asigure că acest APE este un acord de pionierat care asigură cea mai mare protecție posibilă; invită Comisia să monitorizeze angajamentele asumate în cadrul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă și să coopereze cu Japonia la punerea în aplicare a acestora, pe baza documentului neoficial în 15 puncte al Comisiei referitor la implementarea comerțului și dezvoltării durabile;
14. subliniază faptul că APE reafirmă dreptul autorităților statelor membre de a defini, furniza și reglementa pe deplin serviciile publice la nivel local, regional sau național și că o listă negativă, astfel cum este prevăzută în prezentul acord, nu împiedică guvernele să readucă serviciile privatizate în sectorul public sau să creeze în mod liber noi utilități publice; consideră, în principiu, că folosirea unei abordări tip „listă pozitivă” după exemplul GATS al OMC este întotdeauna preferabilă; ia act de angajamentul asumat de ambele părți în cadrul APE de a proteja gestionarea apelor publice ca parte a scutirii generale a serviciilor publice;
15. consideră că angajamentele privind accesul pe piață în cazul serviciilor transfrontaliere, inclusiv comerțul electronic, transportul maritim, serviciile poștale și telecomunicațiile au potențialul de a stimula comerțul cu servicii; consideră că acordul va permite firmelor din UE să presteze mai ușor servicii pe piața japoneză, asigurând un tratament mai echitabil; reamintește că obiectivele de politică publică trebuie să fie protejate, inclusiv în domeniul securității cibernetice și că o marjă de acțiune trebuie păstrată pentru a răspunde viitoarelor probleme în materie de reglementare;
16. subliniază că APE prevede circulația transfrontalieră temporară a specialiștilor („modul 4”), angajând ambele părți la autorizarea transferurilor în cadrul aceleiași societăți în aproximativ 40 de sectoare și în cazul liber-profesioniștilor în aproximativ 20 de sectoare, facilitând astfel legăturile directe de investiții între UE și Japonia;
17. subliniază că acordul menține, din motive prudențiale și de supraveghere, dreptul suveran de a reglementa sectoarele financiar și bancar; solicită ambilor parteneri să utilizeze forul de reglementare financiară pentru a ameliora sistemul financiar mondial;
18. salută principalele elemente inovatoare, cum ar fi capitolele sau dispozițiile consacrate Acordului de la Paris, IMM-urilor și guvernanței corporative, cu scopul de a promova responsabilitatea socială a întreprinderilor pe baza principiilor G20 și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); îndeamnă ambele părți să acționeze în vederea asigurării responsabilității sociale a companiilor și pentru încheierea Tratatului obligatoriu al Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului;
19. subliniază că cooperarea în materie de reglementare este voluntară și nu limitează în niciun fel dreptul de a reglementa; reamintește că dispozițiile corespunzătoare trebuie puse în aplicare cu respectarea deplină a prerogativelor colegiuitorilor; salută faptul că capitolul privind cooperarea în materie de reglementare prevede în mod clar obligativitatea respectării depline a principiilor stabilite în TFUE, cum ar fi principiul precauției;
20. solicită transparență în funcționarea comitetului de cooperare în materie de reglementare și o implicare adecvată a tuturor părților interesate, în special a sindicatelor și a organizațiilor societății civile, aceste măsuri trebuind considerate condiții prealabilă pentru creșterea încrederii publicului în acord și în implicațiile acestuia; atrage atenția că Parlamentul European ar trebui să fie informat periodic cu privire la deciziile luate în cadrul comitetului de cooperare în materie de reglementare;
21. ia act de faptul că negocierile continuă cu privire la un acord de investiții separat, pe care Parlamentul îl va monitoriza îndeaproape; ia act de faptul că Comisia a introdus în acordurile cu alți parteneri un sistem jurisdicțional în materie de investiții, în așteptarea înființării unei instanțe multilaterale în domeniul investițiilor; reiterează faptul că vechiul mecanism privat de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) este inacceptabil și că nu există niciun mandat pentru a reveni la acesta;
22. salută faptul că, la 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat cu succes convorbirile cu privire la adecvarea reciprocă și că au convenit să își recunoască reciproc sistemele de protecție a datelor ca fiind „echivalente”, ceea ce va permite circulația datelor între UE și Japonia în condiții de mai mare siguranță; subliniază rolul important al autorităților de protecție a datelor ale fiecărei părți în garantarea unui nivel adecvat de protecție a datelor; ia act de faptul că acordul include o clauză rendez-vous prevăzând evaluarea, în termen de trei ani, a problemei transferului transfrontalier de date și recunoaște importanța din ce în ce mai mare a economiei digitale pentru creștere și locuri de muncă; reamintește că toate acordurile comerciale trebuie să respecte pe deplin acquis-ul UE în materie de protecție a datelor și a vieții private, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679] și subliniază că orice viitor rezultat trebuie să fie supus aprobării Parlamentului și să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor UE;
23. invită Comisia să intensifice cooperarea și coordonarea cu Japonia în ceea ce privește chestiunile multilaterale, în strânsă cooperare cu alți parteneri strategici, pentru a apăra și dezvolta în continuare standardele internaționale și un sistem comercial multilateral deschis, echitabil și puternic, bazat pe respectarea normelor OMC și a altor norme internaționale;
24. subliniază că 78 % dintre societățile comerciale din UE care exportă în Japonia sunt întreprinderi mai mici și salută faptul că APE include un capitol separat privind IMM-urile, pentru a le permite acestora să obțină beneficii maxime din acord, mai ales prin clauze care angajează ambele părți la transparență în ceea ce privește accesul pe piață și schimbul de informații relevante; solicită înființarea cu promptitudine a punctelor de contact și a site-ului pentru IMM-uri, pentru a se asigura că informațiile relevante privind accesul pe piață sunt puse la dispoziția IMM-urilor;
25. solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea adecvată în practică a eliminării convenite a măsurilor netarifare, precum și gestionarea contingentelor tarifare pentru produsele agricole și să informeze Parlamentul cu privire la ele;
26. îndeamnă ambii parteneri să asigure implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile, mai ales prin intermediul dialogului comun cu societatea civilă și cu grupul consultativ intern; invită Comisia să stabilească și să facă schimb în mod activ de bune practici cu Japonia pe tema funcționării grupurilor consultative interne și a dialogului comun; invită ambele părți să asigure organizarea rapidă a unor grupuri consultative interne funcționale, eficiente și echilibrate, dotate cu un cod de conduită adecvat, și să se asigure că punctele lor de vedere sunt luate în considerare în mod transparent în cadrul consultărilor guvernamentale prevăzute în acord;
27. invită Comisia să implice Delegația Uniunii Europene în Japonia pe parcursul întregului proces de punere în aplicare a acordului; subliniază că activitatea delegațiilor UE face posibilă luarea de măsuri rapide și directe pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a dispozițiilor referitoare la comerț și că problemele și obstacolele sunt detectate rapid și soluționate în mod eficace;
28. așteaptă transparență deplină cu privire la funcționarea comitetelor sectoriale care urmează să fie instituite în temeiul acordului, atât față de Parlament, cât și de publicul larg;
29. se angajează să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acordului în strânsă cooperare cu Comisia, cu părțile interesate și cu partenerii japonezi;
30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Japoniei.
PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
|
Titlu |
Decizia Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Japonia pentru un parteneriat economic |
||||
|
Referințe |
|||||
|
Data sesizării |
6.6.2018 |
|
|
|
|
|
Comisie competentă Data anunțului în plen |
INTA 13.9.2018 |
|
|
|
|
|
Comisii sesizate pentru aviz Data anunțului în plen |
ENVI 13.9.2018 |
TRAN 13.9.2018 |
|
|
|
|
Avize care nu au fost emise Data deciziei |
TRAN 14.5.2018 |
|
|
|
|
|
Raportori Data numirii |
Pedro Silva Pereira 16.5.2018 |
|
|
|
|
|
Examinare în comisie |
29.8.2018 |
27.9.2018 |
|
|
|
|
Data adoptării |
5.11.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
26 9 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Patricia Lalonde, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, William (The Earl of) Dartmouth, Iuliu Winkler |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Syed Kamall, Sajjad Karim, Sander Loones, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ramon Tremosa i Balcells, Jarosław Wałęsa |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Georges Bach, John Flack, Norbert Lins |
||||
|
Data depunerii |
9.11.2018 |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
26 |
+ |
|
|
ALDE |
Nadja Hirsch, Patricia Lalonde, Ramon Tremosa i Balcells |
|
|
ECR |
John Flack, Syed Kamall, Sajjad Karim, Sander Loones |
|
|
EFDD |
Tiziana Beghin |
|
|
NI |
David Borrelli |
|
|
PPE |
Georges Bach, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Norbert Lins, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler |
|
|
S&D |
Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández |
|
|
9 |
- |
|
|
ENF |
France Jamet |
|
|
GUE/NGL |
Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz |
|
|
NI |
Emmanuel Maurel |
|
|
S&D |
Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz |
|
|
VERTS/ALE |
Heidi Hautala, Yannick Jadot |
|
|
2 |
0 |
|
|
S&D |
Jude Kirton-Darling, Joachim Schuster |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri