RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea IV - Curtea de Justiție
27.2.2019 - (2018/2169(DEC))
Comisia pentru control bugetar
Raportor: Arndt Kohn
1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea IV - Curtea de Justiție
Parlamentul European,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017[1],
– având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0321/2018)[2],
– având în vedere Raportul anual al Curții de Justiție către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017,
– având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor[3],
– având în vedere declarația de asigurare[4] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[5], în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012[6], în special articolele 59, 118, 260, 261 și 262,
– având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0098/2019),
1. acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție aferent exercițiului financiar 2017;
2. își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).
2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea IV - Curtea de Justiție
Parlamentul European,
– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea IV - Curtea de Justiție,
– având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0098/2019),
A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane;
1. constată cu satisfacție că, în Raportul său anual pentru 2017, Curtea de Conturi nu a identificat, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”), nicio deficiență semnificativă în legătură cu aspectele auditate referitoare la resursele umane și la procedurile de achiziții;
2. salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale CJUE, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2017, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;
3. ia act de faptul că creditele s-au ridicat la 399 344 000 EUR (380 002 000 EUR în 2016) și că rata de execuție a fost de 98,69 % în 2017 (98,23 % în 2016); ia act de rata ridicată de execuție bugetară atât pentru titlul 1 (personal al instituției), cât și pentru titlul 2 (clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse), ridicându-se la 98,6 % și 99,1 %, față de 98,1 % și 98,6 % în 2016;
4. ia act de faptul că creditele reportate din 2016 în 2017 au fost de 22 240 120,22 EUR, din care 86,26 % (19 188 159,20 EUR) au fost utilizate în 2017, față de 90 % în 2016;
5. constată că drepturile constatate în exercițiul financiar 2017 s-au ridicat la 51 677 001 EUR și au fost cu 3,6 % mai mici decât previziunile de venituri superioare, de 53 595 000,00 EUR; constată că această discrepanță se datorează în principal numirii cu întârziere a trei din cei 19 judecători noi în contextul reformei CJUE, ceea ce a dus la cheltuieli cu personalul mai scăzute decât se preconiza;
6. ia act de faptul că, în 2017, CJUE a alocat suma de 850 000 EUR pentru a se putea realiza plata despăgubirilor acordată de Tribunal pe motiv de nerespectare a termenului rezonabil de soluționare a trei cauze închise de Tribunal în 2011 și 2013;
7. constată că CJUE a supraestimat angajamentele sale pentru diferite linii bugetare de la capitolul 14 „Alte categorii de personal și servicii externe”, printre altele pentru misiuni (linia bugetară 162), pentru care a angajat 342 000 EUR în 2017, în timp ce plățile s-au ridicat la numai 204 795,27 EUR, și a supraestimat suma pentru cursurile de formare (linia bugetară 1 612), pentru care a angajat 1 457 644,07 EUR, în timp ce plățile s-au ridicat la numai 579 000,04 EUR; ia act de faptul că CJUE și-a redus cererea de credite pentru misiunile membrilor la 299 750 EUR atunci când a elaborat estimările pentru 2019, ca răspuns la observația Parlamentului din raportul său de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016; invită CJUE să își continue eforturile vizând asigurarea unei bune gestiuni financiare pentru a evita discrepanțele semnificative între angajamente și plăți;
8. ia act de faptul că rata de execuție a creditelor finale de la capitolul referitor la reuniuni și conferințe în 2017 a fost de 81,40 %, față de 95,5 % în 2016; invită CJUE să continue să lucreze la această chestiune pentru a atinge din nou cel puțin aceeași rată de execuție a creditelor finale pentru capitolul respectiv ca și în 2016;
9. ia act de faptul că 8,72 milioane EUR au fost transferate la linia bugetară 2001 (locație/achiziționare) pentru proiectul celei de a cincea extinderi a clădirilor CJUE în urma unui excedent bugetar; ia act de faptul că transferul de credite a făcut obiectul unei notificări adresate autorității bugetare în conformitate cu dispozițiile articolul 25 alineatul (1) și (2) din Regulamentul financiar; constată că, până în prezent, plățile efectuate în avans cu acordul autorității bugetare, începând din 2007, în valoare de 57,3 milioane EUR, au făcut posibilă reducerea semnificativă a impactului bugetar al plăților de locație/cumpărare care urmează a fi efectuate până în 2026;
10. ia act de faptul că aproape 75 % din bugetul CJUE a fost alocat cheltuielilor cu membrii și personalul (Titlul 1) și că aproape 25 % a fost alocat cheltuielilor de infrastructură (Titlul 2), în special clădirilor și tehnologiilor informației; salută angajamentul CJUE de a aplica metodologia bugetară bazată pe performanțe la părțile pertinente din bugetul său; invită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la realizările legate de aplicarea principiilor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe;
11. subliniază totuși că introducerea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe nu ar trebui să vizeze numai bugetul Curții de Justiție în ansamblu, ci ar trebui să includă stabilirea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, realiste și determinate în timp (SMART) pentru planurile anuale ale departamentelor individuale, ale unităților și ale personalului, precum și să stabilească indicatori relevanți pentru elaborarea estimărilor instituției; invită, prin urmare, Curtea de Justiție să introducă principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe pe scară mai largă în cadrul operațiunilor sale;
12. își exprimă îngrijorarea că, până în prezent, spre deosebire de concepte conexe precum legitimitatea, capacitatea de reacție sau transparența, răspunderea a avut o pertinență redusă în definirea autorității CJUE;
13. salută intenția CJUE de a-și raționaliza procedurile pentru a-și publica raportul anual de activitate până la 31 martie 2019, în vederea optimizării și accelerării procedurii de descărcare de gestiune;
14. salută faptul că CJUE și-a început activitatea de elaborare a unui sistem integrat de gestionare a cauzelor (ICMS), care va înlocui un ansamblu de aplicații elaborate în ultimii 25 ani și care va include o componentă privind informatizarea indicatorilor de performanță și a instrumentelor de informare;
15. salută recomandarea Curții de Conturi, potrivit căreia CJUE ar trebui să ia în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor bazată pe o abordare individuală și pe termene realiste, monitorizând îndeaproape utilizarea resurselor umane și adoptând măsuri suplimentare de raționalizare administrativă;
16. ia act de faptul că numai 4,8 % din totalul bugetului CJUE a fost dedicat tehnologiei informațiilor (TI) și telecomunicațiilor; subliniază importanța introducerii unor fluxuri de informații și documentare fără suport de hârtie pentru a asigura o comunicare rapidă și eficientă și invită CJUE să continue măsurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv; salută, în acest sens, creșterea utilizării aplicației „e-Curia” și invită CJUE să depună eforturi în vederea depunerii integrale, în viitorul apropiat, a tuturor documentelor de procedură prin intermediul acestei aplicații; salută faptul că, din 2016, toate statele membre utilizează „e-Curia”, ceea ce arată că numărul persoanelor care știu de existența și avantajele oferite de această aplicație a crescut în mod eficient;
17. ia act de faptul că numărul total de cauze aduse în fața CJUE în 2017 (1 656 de cazuri) a fost mai mare decât în 2016 (1 604 de cazuri) și că numărul de cauze finalizate în 2017 a rămas la un nivel ridicat (1 594 de cazuri comparativ cu 1 628 cazuri în 2016); constată că durata medie a procedurilor a scăzut de la 16,7 luni în 2016 la 16,3 luni în 2017; salută îmbunătățirile în materie de eficiență care au dus la creșterea cu 29,6 % a numărului anual de cauze finalizate în perioada 2010-2017, în timp ce numărul de cauze noi a crescut constant;
18. conchide că CJUE ar putea să îmbunătățească și mai mult aceste rezultate pozitive, luând în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor bazată pe o abordare individuală, utilizând termene adaptate și monitorizând utilizarea reală a resurselor umane angajate; reliefează că măsurarea în acest mod a performanței, mai degrabă decât prin utilizarea unor termene indicative care trebuie respectate în medie, ar permite conducerii să fie informată atât cu privire la cauzele problematice, cât și la bunele practici; subliniază că informațiile respective ar putea servi și la ameliorarea rapoartelor privind performanța, cu scopul de a se consolida modul în care se răspunde pentru actul de gestiune, oferind astfel o imagine referitoare la buna funcționare a CJUE și la utilizarea resurselor aflate la dispoziția acesteia;
19. recunoaște eforturile CJUE de îmbunătățire a eficienței în tratarea cauzelor, în urma recomandărilor formulate de Curtea de Conturi în analiza sa privind performanța CJUE în materie de management al cauzelor[7]; salută faptul că CJUE a elaborat termene și instrumente de monitorizare adaptate anumitor tipuri de proceduri; ia act de faptul că durata procedurilor reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în considerare în evaluarea unui sistem judiciar; invită CJUE să își îmbunătățească în continuare performanța prin monitorizarea recomandărilor Curții de Conturi, fără a compromite, în același timp, calitatea, eficiența și independența hotărârilor sale;
20. atrage atenția că CJUE trebuie să asigure o justiție de o calitate ireproșabilă, într-un termen rezonabil, asigurându-se totodată, în calitatea sa de instituție a Uniunii, că utilizează fondurile publice puse la dispoziția sa într-un mod cât mai eficient și mai eficace posibil, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
21. ia act de explicațiile CJUE în urma descărcării de gestiune 2016, potrivit cărora vacanțele judecătorești nu corespund unei perioade de întrerupere a activității judiciare; ia act de faptul că judecătorii, precum și cabinetele acestora, consideră că săptămânile albe reprezintă o perioadă privilegiată pentru a lucra la cauzele lor, și anume cauzele în care sunt judecător raportor;
22. salută inițiativa privind crearea „Rețelei judiciare a Uniunii Europene”, care să cuprindă instanțele constituționale și Curțile Supreme din statele membre, pentru a promova jurisprudența și Uniunii și a statelor membre;
23. salută progresele realizate de CJUE în ceea ce privește activitățile de comunicare, pentru a-și crește vizibilitatea și impactul mediatic, inclusiv creșterea prezenței pe rețelele de socializare și organizarea de sesiuni de informare pentru ziariști; încurajează CJUE să continue să depună eforturi în vederea utilizării optime a diferitelor canale de comunicare pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la activitatea sa în rândul cetățenilor;
24. constată că s-a obținut reducerea cu 5 % a personalului în perioada 2013-2017, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[8], cu o contribuție totală de 98 de posturi; constată că, între timp, au fost create 130 de posturi noi, având în vedere numărul tot mai mare de judecători și de avocați-generali, precum și șapte posturi noi legate de măsurile de securitate, 63 de posturi noi pentru aderarea Croației și nouă posturi pentru traducerea în irlandeză;
25. constată că reducerea d personal exercită o presiune semnificativă asupra anumitor servicii de asistență; este preocupat, în special, de faptul că serviciile lingvistice au pierdut 64 de posturi, ceea ce reprezintă aproximativ 60 % din reducerea totală; ia act de faptul că eliminarea posturilor a afectat capacitatea de producție lingvistică internă și a dus la o colaborare mai strânsă cu traducătorii liber-profesioniști;
26. salută cooperarea interinstituțională cu privire la redistribuirea interpreților auxiliari de conferință ale căror servicii nu au mai fost utilizate în contextul modificărilor aduse abordării CJUE în materie de interpretariat de conferință;
27. salută rata ridicată de ocupare a posturilor pentru toate serviciile (aproape 98 %); constată, cu toate acestea, că nivelul scăzut al salariilor de bază pentru clasele inițiale și oportunitățile limitate de dezvoltare a carierei în Luxemburg, ca urmare a numărului scăzut de instituții situate acolo, au un impact direct asupra procedurilor de recrutare ale CJUE; salută crearea unui grup operativ interinstituțional în noiembrie 2017, care a formulat 24 de recomandări privind îmbunătățirea perspectivelor de carieră și a flexibilității în angajări, îmbunătățirea condițiilor de primire și de stabilire în țară, precum și o mai bună integrare a personalului instituției în comunitatea locală și o mai bună comunicare;
28. subliniază că o alocare mai flexibilă a referenților juridici existenți ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței globale a Curții;
29. ia act de ușoara creștere a numărului de femei în posturi de conducere, care a fost de 36 % în 2017, comparativ cu 35 % în 2016; invită CJUE să îmbunătățească în continuare echilibrul de gen în funcțiile de conducere; salută proiectul-pilot pentru dezvoltarea unor competențe de conducere care vizează, în special, să încurajeze femeile să candideze pentru posturi de conducere; încurajează CJUE să promoveze măsuri privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată destinate personalului de ambele sexe;
30. salută informațiile furnizate tuturor angajaților la intrarea în serviciu, precum și informațiile disponibile în vademecumul personalului, referitoare la programul existent de lucru flexibil; salută transparența CJUE în ceea ce privește cazurile de epuizare a angajaților și încurajează CJUE să evalueze distribuția volumului de muncă în cadrul organizației și să verifice concordanța dintre sarcini și resurse;
31. ia act de faptul că o procedură disciplinară, deschisă în 2016 pentru investigarea unei plângeri de hărțuire, a fost închisă în 2017; salută numirea unei rețele de consilieri confidențiali care pot fi contactați pentru consiliere sau asistență în caz de hărțuire psihologică sau sexuală; încurajează CJUE să monitorizeze îndeaproape eficiența politicii sale în această privință, să continue sensibilizarea cu privire la hărțuirea la locul de muncă și să promoveze o cultură a toleranței zero față de hărțuire;
32. reiterează faptul că echilibrul geografic, și anume distribuția personalului pe naționalități în funcție de ponderea populației unui anumit stat membru ca proporție din populația totală a Uniunii, în special în posturile de conducere, ar trebui să fie monitorizat îndeaproape; își reafirmă îngrijorarea legată de faptul că numai 15 din 56 de șefi de unitate ai CJUE și doi dintre cei 13 de directori ai săi proveneau din statele membre care au aderat la Uniune începând din mai 2004; constată, de asemenea, că 31 % din personalul CJUE provine din acele statele membre; încurajează CJUE să elaboreze o politică de corectare a dezechilibrului geografic și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aceasta;
33. salută creșterea numărului de stagii remunerate la CJUE, de la 57 în 2016 la 82 în 2017; salută, de asemenea, faptul că CJUE a solicitat o sumă suplimentară de 550 000 EUR în bugetul pe 2019; regretă, cu toate acestea, că 215 stagiari repartizați la cabinetul membrilor în 2017 nu au fost remunerați; invită CJUE să se asigure că tuturor stagiarilor li se acordă o indemnizație adecvată pentru a oferi o rambursare suficientă pentru eforturile acestora și pentru a nu amplifica discriminarea pe motive economice;
34. ia act de faptul că membrii CJUE pot utiliza autoturismele oficiale în afara exercitării funcțiilor lor și că, pentru o astfel de utilizare, costurile sunt suportate în întregime de către utilizator; constată că, în medie, costul mediu per membru pentru utilizarea autoturismelor în afara îndeplinirii sarcinilor lor s-a ridicat la 440 EUR în 2017, sumă integral recuperată din onorariile membrilor;
35. constată că în 26 de ocazii șoferii au condus spre țările de origine ale membrilor CJUE fără a avea membri la bord și că șoferilor le-au fost rambursate costurile pentru 53 de nopți la hotel în legătură cu aceste călătorii; ia act, de asemenea, de faptul că 22 de zboruri, cinci călătorii cu trenul și o călătorie cu vaporul au fost programate pentru șoferi pentru a efectua misiuni oficiale acompaniind un membru în țara sa de origine; subliniază că șoferii ar trebui să îi însoțească pe membri în țara lor de origine numai în cazuri justificate în mod corespunzător;
36. ia act de faptul că o listă a activităților externe ale membrilor CJUE a fost publicată pe site-ul CJUE; regretă că această listă nu este specifică în ceea ce privește scopul, data, locul de desfășurare, costurile de deplasare și de ședere ale evenimentelor enumerate și dacă acestea au fost plătite de CJUE sau de o parte terță; invită CJUE să publice în continuare o listă a activităților externe ale membrilor săi și să fie mai specifică în ceea ce privește aspectele menționate mai sus;
37 își reiterează apelul adresat CJUE de a publica CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor săi pe site-ul internet; ia act de faptul că biografiile scurte ale fiecărui membru sunt publicate pe site-ul internet, dar că ele nu cuprind informații privind calitatea de membru al oricăror altor organizații; ia act de faptul că, la începerea activității lor, membrii sunt obligați să prezinte o declarație privind interesele lor financiare Președintelui Curții din care fac parte, în conformitate cu noul Cod de conduită al membrilor; invită CJUE să publice aceste declarații pe site-ul său internet;
38. salută revizuirea Codului de conduită al membrilor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017 și faptul că acesta prevede noi norme pentru a împiedica conflictele de interese și a asigura independența membrilor;
39. ia act de faptul că administrația CJUE pregătește noi norme privind practica ușilor turnante pentru membrii personalului; invită din nou CJUE să instituie și să pună rapid în aplicare obligații stricte în acest sens;
40. solicită CJUE să instituie norme clare și solide privind sponsorizarea, care să garanteze egalitatea de tratament a evenimentelor, constatând că CJUE a negat că a desfășurat activități de sponsorizare, deși a furnizat 12 interpreți, pentru un cost de 10 859,05 EUR, la cel de-al 18-lea congres al Federației Internaționale de Drept European (FIDE), care a avut loc în mai 2018 în Portugalia;
41. constată că, în 2017, nu au fost raportate cazuri de avertizare de integritate; salută adoptarea în 2017 a unor noi norme interne privind protecția avertizorilor de integritate; invită CJUE să se asigure că toți angajații sunt informați în mod corespunzător cu privire la drepturile lor, cum ar fi în timpul formării inițiale la sosirea noilor angajați;
42. salută angajamentul CJUE de a îndeplini obiective ambițioase în materie de mediu, în special în ceea ce privește proiectul său imobiliar aflat în curs de desfășurare, și o încurajează să atingă aceste obiective în timp util; salută faptul că obiectivul de reducere a achizițiilor publice cu un impact semnificativ asupra mediului a fost depășit în 2017; salută, de asemenea, crearea Serviciului interinstituțional de asistență pentru achiziții publice ecologice; încurajează CJUE să își îmbunătățească în continuare gestionarea deșeurilor, să își sporească eficiența energetică și să își reducă amprenta de carbon;
43. ia act de faptul că membrii britanici ai Curții de Justiție și ai Tribunalului vor înceta să își mai exercite funcțiile atunci când Regatul Unit se retrage din Uniunea Europeană; constată că volumul litigiilor ar putea crește pe termen scurt și mediu, având în vedere problemele juridice care pot fi generate de un acord de retragere și de dispozițiile corespunzătoare din legislația Regatului Unit;
44. ia act de faptul că un fost membru al Tribunalului Funcției Publice este angajat în prezent de CJUE în calitate de consilier special, în special în ceea ce privește decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; constată că numirea sa a fost făcută în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regimul aplicabil celorlalți agenți;
45. ia act de faptul în 2017 CJUE avea 63 de angajați britanici, dintre care 36 de funcționari, 24 de agenți temporari și trei agenți contractuali; salută intenția CJUE de a urmări o abordare de la caz la caz atunci când ia o decizie privind prelungirea contractelor pentru agenți contractuali și agenți temporari britanici după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană; invită CJUE să elaboreze cu rapiditate o strategie coerentă pentru a oferi siguranță persoanelor în cauză.
11.12.2018
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
destinat Comisiei pentru control bugetar
referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea IV – Curtea de Justiție
Raportor pentru aviz: Pavel Svoboda
SUGESTII
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. consideră că execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2017 prezintă o rată foarte ridicată de utilizare a creditelor finale (98,69 %), mai ridicată decât rata din 2016 (98,23 %);
2. atrage atenția că CJUE trebuie să asigure o justiție de o calitate ireproșabilă, într-un termen rezonabil, asigurându-se totodată, în calitatea sa de instituție a UE, că utilizează fondurile publice puse la dispoziția sa într-un mod cât mai eficient și mai eficace posibil, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;
3. subliniază că bugetul CJUE este pur administrativ, cheltuielile fiind în proporție de circa 75 % cu personalul instituției, iar restul cu clădirile, mobilierul, echipamentele informatice și diverse cheltuieli de funcționare;
4. subliniază totuși că introducerea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe nu ar trebui să vizeze numai bugetul Curții de Justiție în ansamblu, ci ar trebui să includă stabilirea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, realiste și determinate în timp (SMART) pentru planurile anuale ale departamentelor individuale, ale unităților și ale personalului, precum și să stabilească indicatori relevanți pentru elaborarea estimărilor instituției; invită, prin urmare, Curtea de Justiție să introducă principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe pe scară mai largă în cadrul operațiunilor sale;
5. ia act de faptul că, în Raportul său anual pentru 2017, Curtea de Conturi nu a făcut nicio observație cu privire la CJUE, așa cum s-a întâmplat începând din 2010;
6. constată că, în Raportul său special nr. 14/2017 privind examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la CJUE, publicat în septembrie 2017, Curtea de Conturi recunoaște măsurile organizaționale și procedurale semnificative adoptate de Curte pentru a îmbunătăți gestionarea eficientă a cauzelor;
7. observă că Curtea de Conturi a propus, de asemenea, modalități de îmbunătățire suplimentară, în special punerea în aplicare a unui sistem integrat de gestionare a cauzelor;
8. salută recomandarea Curții de Conturi, potrivit căreia CJUE ar trebui să ia în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor bazată pe o abordare individuală și pe termene realiste, monitorizând îndeaproape utilizarea resurselor umane și adoptând măsuri suplimentare de raționalizare administrativă;
9. subliniază că o alocare mai flexibilă a referenților juridici existenți ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței globale a Curții;
10. constată că statisticile din 2017 pentru cele două instanțe, care alcătuiesc CJUE, confirmă tendința observată în ultimii ani în ceea ce privește durata medie a procedurilor, care rămâne satisfăcătoare atât pentru Tribunal, unde sporirea eforturilor în materie de eficiență a permis o reducere suplimentară a duratei (o reducere medie de 2,4 luni în comparație cu 2016 și de 10,6 luni în comparație cu 2013), cât și pentru Curtea de Justiție, care a reușit să mențină durata medie a procedurilor privind cererile de pronunțare a unei hotărâri preliminare la sub 16 luni (15,7 luni în 2017), cu o foarte ușoară creștere față de 2016 (0,7 luni), explicată de legislația deosebit de complexă ce i-a fost prezentată pentru interpretare;
11. salută recomandarea Curții de Conturi ca termenele să fie îmbunătățite în continuare, ținând seama de specificitatea fiecărui tip de procedură și de complexitatea cauzelor;
12. salută faptul că, în general, cele două instanțe care compun CJUE au închis 1 594 de cauze în 2017, confirmând o tendință generală de creștere puternică a activității judiciare în perioada 2010-2017 și subliniază importanța continuării acestei tendințe în viitor;
13. conchide că CJUE ar putea să îmbunătățească și mai mult aceste rezultate pozitive, luând în considerare trecerea la o administrare mai activă a cauzelor bazată pe o abordare individuală, utilizând termene adaptate și monitorizând utilizarea reală a resurselor umane angajate; reliefează că măsurarea în acest mod a performanței, mai degrabă decât prin utilizarea unor termene indicative care trebuie respectate în medie, ar permite conducerii să fie informată atât cu privire la cauzele problematice, cât și la bunele practici; subliniază că informațiile respective ar putea servi și la ameliorarea rapoartelor privind performanța, cu scopul de a se consolida modul în care se răspunde pentru actul de gestiune, oferind astfel o imagine referitoare la buna funcționare a CJUE și la utilizarea resurselor aflate la dispoziția acesteia;
14. salută creșterea constantă a accesărilor aplicației „e-Curia” (numărul de conturi de acces: 4 354 în 2017, comparativ cu 3 599 în 2016) și faptul că, din 2016, toate statele membre utilizează „e-Curia”, ceea ce arată că numărul persoanelor care știu de existența și avantajele oferite de această aplicație a crescut în mod eficient; este de acord, cu toate acestea, cu considerațiile exprimate de Curtea de Conturi, potrivit cărora o posibilă punere în aplicare a unui sistem informatic complet integrat ar putea crește eficiența gestionării cauzelor;
15. își exprimă îngrijorarea că, până în prezent, spre deosebire de concepte conexe precum legitimitatea, capacitatea de reacție sau transparența, răspunderea a avut o relevanță redusă pentru definirea autorității Curții;
16. salută crearea „Rețelei judiciare a Uniunii Europene”, ce include curțile constituționale și supreme din statele membre și este coordonată de Curtea de Justiție;
17. consideră că este esențial ca instituțiile Uniunii să fie reprezentative pentru cetățenii săi; așadar, reamintește importanța obiectivului stabilit de Parlament și de Consiliu de a se ajunge la o reprezentare echilibrată a bărbaților și femeilor la numirea noilor judecători ai Tribunalului.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
10.12.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
18 0 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Mady Delvaux, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, António Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Sergio Gaetano Cofferati, Luis de Grandes Pascual, Tiemo Wölken, Kosma Złotowski |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
18 |
+ |
|
|
ALDE |
Jean-Marie Cavada, António Marinho e Pinto |
|
|
ECR |
Kosma Złotowski |
|
|
EFDD |
Joëlle Bergeron |
|
|
GUE/NGL |
Kostas Chrysogonos |
|
|
PPE |
Daniel Buda, Luis de Grandes Pascual, Pavel Svoboda, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka |
|
|
S&D |
Sergio Gaetano Cofferati, Mady Delvaux, Mary Honeyball, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Evelyn Regner, Tiemo Wölken |
|
|
VERTS/ALE |
Julia Reda |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
|
|
|
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
20.2.2019 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
18 0 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Wolf Klinz, Arndt Kohn, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Karin Kadenbach, Marian-Jean Marinescu |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
18 |
+ |
|
|
ALDE |
Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Wolf Klinz |
|
|
GUE/NGL |
Dennis de Jong |
|
|
PPE |
Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Marian-Jean Marinescu, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Tomáš Zdechovský |
|
|
S&D |
Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Karin Kadenbach, Arndt Kohn, Georgi Pirinski, Derek Vaughan |
|
|
VERTS/ALE |
Bart Staes |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
|
2 |
0 |
|
|
EFDD |
Marco Valli |
|
|
ENF |
Jean-François Jalkh |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] JO L 51, 28.2.2017.
- [2] JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
- [3] JO C 357, 04.10.2018, p. 1.
- [4] JO C 357, 04.10.2018, p. 9.
- [5] JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
- [6] JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
- [7] Raportul special nr. 14/2017 al Curții de Conturi Europene: Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
- [8] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.