Regulamentul de procedură al Parlamentului European
A opta legislatură - septembrie 2016
EPUB EPUB   PDF PDF
CUPRINS
INDICE ANALITIC
INDICAŢII UTILE

ANEXA XIII : Acord-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(1)

Parlamentul European(2) și Comisia Europeană, denumite în continuare „cele două instituții”,

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 295 și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, denumite în continuare „tratatele”,

–   având în vedere acordurile interinstituționale și textele care reglementează relațiile dintre cele două instituții,

–   având în vedere Regulamentul de procedură al Parlamentului(3), în special articolele 105, 106 și 127(4), precum și anexele VIII și XIV(5),

–   având în vedere orientările politice și declarațiile aferente din 15 septembrie 2009 și 9 februarie 2010 ale Președintelui ales al Comisiei, precum și declarațiile fiecărui candidat la funcția de membru al Comisiei, cu ocazia audierilor lor de către comisiile parlamentare,

A.   întrucât Tratatul de la Lisabona consolidează legitimitatea democratică a procesului decizional în cadrul Uniunii,

B.   întrucât cele două instituții acordă cea mai mare importanță transpunerii și aplicării eficiente a dreptului Uniunii,

C.   întrucât prezentul acord-cadru nu aduce atingere nici competențelor și prerogativelor Parlamentului și nici celor ale Comisiei sau ale oricărei alte instituții sau ale oricărui alt organ al Uniunii, ci are drept scop garantarea exercitării cât mai eficiente și transparente a acestor competențe și prerogative,

D.   întrucât prezentul acord-cadru ar trebui interpretat în conformitate cu cadrul instituțional instituit prin tratate,

E.   întrucât Comisia va ține seama în mod corespunzător de rolurile conferite prin tratate Parlamentului și, respectiv, Consiliului, mai ales în ceea ce privește principiul fundamental al egalității de tratament prevăzut la punctul 9,

F.   întrucât este necesară actualizarea dispozițiilor acordului-cadru încheiat în mai 2005(6) și înlocuirea acestuia cu următorul text,

adoptă următorul acord:

I. DOMENIUL DE APLICARE

1.   Pentru a reflecta mai bine noul „parteneriat special” dintre Parlament și Comisie, cele două instituții adoptă următoarele măsuri în vederea consolidării responsabilității politice și a legitimității Comisiei, a extinderii dialogului constructiv și a îmbunătățirii circulației informațiilor între cele două instituții, precum și a îmbunătățirii cooperării privind procedurile și programarea.

De asemenea, ele aprobă dispoziții specifice:

–   referitoare la reuniunile Comisiei cu experți naționali, astfel cum se menționează în anexa 1;

–   referitoare la transmiterea informațiilor confidențiale către Parlament, astfel cum se menționează în anexa 2;

–   referitoare la negocierea și încheierea acordurilor internaționale, astfel cum se menționează în anexa 3; și

–   referitoare la calendarul aferent programului de lucru al Comisiei, astfel cum se menționează în anexa 4.

II. RESPONSABILITATEA POLITICĂ

2.   Președintele desemnat al Comisiei, după numirea sa de către Consiliul European, va prezenta Parlamentului orientările politice pentru mandatul său pentru a permite un schimb de opinii în cunoștință de cauză cu Parlamentul înaintea votului de alegere al acestuia.

3.    În conformitate cu articolul 106(7) din Regulamentul de procedură, Parlamentul se consultă în timp util cu Președintele ales al Comisiei înainte de inițierea procedurilor privind alegerea noii Comisii. Parlamentul ține seama de observațiile formulate de Președintele ales.

Membrii desemnați ai Comisiei garantează divulgarea, fără rezerve, a tuturor informațiilor pertinente, în conformitate cu obligația de independență enunțată la articolul 245 din TFUE.

Procedurile sunt concepute astfel încât întreaga Comisie desemnată să fie evaluată în mod deschis, echitabil și coerent.

4.   Fiecare membru al Comisiei își asumă responsabilitatea politică pentru acțiunea efectuată în domeniul de care răspunde, fără a aduce atingere principiului colegialității Comisiei.

Președintele Comisiei are întreaga responsabilitate privind identificarea oricărui conflict de interese care i-ar putea împiedica pe membrii Comisiei să se achite de funcțiile care le revin.

De asemenea, Președintele Comisiei este responsabil cu privire la orice măsură ulterioară adoptată în astfel de circumstanțe și informează imediat în scris Președintele Parlamentului cu privire la aceasta.

Participarea membrilor Comisiei la campanii electorale este reglementată de Codul de conduită al comisarilor.

Membrii Comisiei care participă activ la campanii electorale în calitate de candidați la alegerile în Parlamentul European ar trebui să își ia concediu electoral fără plată, cu începere de la încheierea ultimei perioade de sesiune care precede alegerile.

Președintele Comisiei informează Parlamentul în timp util cu privire la decizia sa de a acorda acest concediu, indicând, de asemenea, și membrul Comisiei care va prelua portofoliul în cauză pe perioada concediului.

5.   În cazul în care Parlamentul solicită Președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată unui membru al Comisiei, Președintele Comisiei va analiza cu mare atenție dacă îi solicită membrului respectiv demisia, în conformitate cu articolul 17 alineatul (6) din TUE. Președintele fie solicită demisia membrului respectiv, fie explică în fața Parlamentului refuzul său de a lua această decizie, în cadrul următoarei perioade de sesiune.

6.   În cazul în care este necesar să se prevadă înlocuirea unui membru al Comisiei în cursul exercitării mandatului, în aplicarea articolului 246 al doilea paragraf din TFUE, Președintele Comisiei va analiza cu atenție rezultatul consultării Parlamentului, înainte să își exprime acordul cu decizia Consiliului.

Parlamentul asigură desfășurarea cu cea mai mare rapiditate a procedurilor sale, astfel încât Președintele Comisiei să poată ține seama în mod serios de avizul Parlamentului, înainte ca respectivul nou membru să fie numit.

În mod similar, în conformitate cu articolul 246 al treilea paragraf din TFUE, atunci când perioada rămasă din mandatul Comisiei este scurtă, Președintele Comisiei va examina cu mare atenție poziția Parlamentului.

7.   În cazul în care Președintele Comisiei intenționează să refacă alocarea responsabilităților între membrii Comisiei în timpul mandatului său, în conformitate cu articolul 248 din TFUE, acesta informează Parlamentul în timp util pentru a permite consultarea parlamentară corespunzătoare cu privire la respectivele schimbări; decizia Președintelui de a redistribui portofoliile poate intra în vigoare imediat.

8.   Atunci când Comisia prezintă o revizuire a Codului de conduită al comisarilor în materie de conflict de interese sau deontologie, aceasta solicită avizul Parlamentului.

III. DIALOGUL CONSTRUCTIV ȘI CIRCULAȚIA INFORMAȚIILOR

(i) Dispoziții generale

9.   Comisia garantează aplicarea principiului fundamental al egalității de tratament în cazul Parlamentului și Consiliului, în special în ceea ce privește accesul la reuniuni și prezentarea contribuțiilor sau a altor informații, cu precădere în domeniul legislativ și bugetar.

10.   În limita competențelor sale, Comisia ia măsurile necesare în vederea îmbunătățirii implicării Parlamentului, astfel încât să ia în considerare cât mai mult cu putință punctele de vedere ale Parlamentului în domeniul politicii externe și de securitate comune.

11.   Se iau o serie de măsuri pentru a pune în aplicare „parteneriatul special” dintre Parlament și Comisie, după cum urmează:

–   la cererea Parlamentului, Președintele Comisiei se va întâlni cu Conferința președinților cel puțin de două ori pe an pentru a discuta aspecte de interes comun;

–   Președintele Comisiei va întreține un dialog periodic cu Președintele Parlamentului cu privire la aspectele-cheie orizontale și la propunerile legislative importante; acest dialog include și invitații adresate Președintelui Parlamentului de a participa la reuniuni ale Colegiului comisarilor;

–   Președintele Comisiei sau Vicepreședintele responsabil pentru relații interinstituționale urmează să fie invitat să participe la reuniunile Conferinței președinților și ale Conferinței președinților de comisie atunci când se discută probleme specifice legate de stabilirea ordinii de zi a ședințelor plenare, relațiile interinstituționale dintre Parlament și Comisie, precum și chestiuni legislative și bugetare;

–   se vor organiza reuniuni anuale între Conferința președinților, Conferința președinților de comisie și Colegiul comisarilor pentru a se discuta chestiuni relevante, inclusiv pregătirea și punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei;

–   Conferința președinților și Conferința președinților de comisie informează Comisia în timp util cu privire la rezultatele discuțiilor lor care au o dimensiune interinstituțională. Parlamentul informează, de asemenea, Comisia, în totalitate și periodic, cu privire la rezultatul reuniunilor ce vizează pregătirea perioadelor de sesiune, luând în considerare punctele de vedere ale Comisiei. Acest lucru se face fără a aduce atingere punctului 45;

–   pentru a asigura circulația periodică de informații relevante între cele două instituții, secretarii generali ai Parlamentului și Comisiei se întâlnesc periodic.

12.   Fiecare membru al Comisiei se asigură că informațiile circulă periodic și direct între membrul Comisiei și președintele comisiei parlamentare competente.

13.   Comisia nu publică nicio inițiativă legislativă și nicio inițiativă sau decizie importantă înainte de a fi informat în scris Parlamentul cu privire la aceasta.

Pe baza programului de lucru al Comisiei , cele două instituții identifică în prealabil și de comun acord inițiativele-cheie care urmează să fie prezentate în plen. În principiu, Comisia va prezenta aceste inițiative pentru prima dată în plen și doar apoi publicului larg.

În mod similar, acestea identifică propunerile și inițiativele pentru care vor fi furnizate informații în fața Conferinței președinților sau care vor fi comunicate, în conformitate cu modalitățile adecvate, comisiei parlamentare competente sau președintelui acesteia.

Aceste decizii se iau în cadrul dialogului periodic dintre cele două instituții, astfel cum este prevăzut la punctul 11, și se actualizează periodic, ținând seama în mod corespunzător de orice evoluție politică.

14.   În cazul în care un document intern al Comisiei – despre care Parlamentul nu a fost informat în temeiul prezentului acord-cadru – este difuzat în exteriorul instituțiilor, Președintele Parlamentului poate solicita ca documentul respectiv să fie transmis de îndată Parlamentului, în vederea comunicării acestuia deputaților care îl solicită.

15.   Comisia va furniza informații și documente complete cu privire la reuniunile sale cu experții naționali în cadrul lucrărilor sale pentru pregătirea și punerea în aplicare a legislației Uniunii, inclusiv a instrumentelor juridice neobligatorii („soft law”) și a actelor delegate. La solicitarea Parlamentului, Comisia poate să invite la aceste reuniuni și experți din partea Parlamentului.

Dispozițiile relevante sunt prevăzute în anexa 1.

16.   În termen de trei luni de la adoptarea unei rezoluții parlamentare, Comisia furnizează în scris Parlamentului informații cu privire la măsurile luate ca urmare a cererilor specifice care i-au fost adresate prin rezoluțiile Parlamentului, inclusiv în cazul în care nu a urmat punctul de vedere al acestuia. Termenul respectiv poate fi redus în cazul cererilor urgente. Acesta poate fi prelungit cu o lună atunci când o cerere necesită lucrări mai complexe, iar acest fapt este justificat corespunzător. Parlamentul se va asigura că aceste informații sunt difuzate pe larg în întreaga instituție.

Parlamentul se va strădui să evite să adreseze întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral referitoare la aspecte despre care Comisia a informat deja Parlamentul cu privire la poziția sa, prin intermediul unei comunicări ulterioare de urmărire, scrise.

Comisia se angajează să raporteze cu privire la măsurile ulterioare de urmărire concrete a oricărei cereri de prezentare a unei propuneri în conformitate cu articolul 225 din TFUE (raport de inițiativă legislativă) în termen de trei luni de la adoptarea rezoluției corespunzătoare în plen. Comisia prezintă o propunere legislativă în termen de un an sau include propunerea în programul său de lucru pentru anul următor. În cazul în care nu prezintă propuneri, Comisia îi furnizează Parlamentului explicații detaliate cu privire la motivele sale.

Comisia se angajează, de asemenea, să întrețină o cooperare strânsă și din timp cu Parlamentul cu privire la orice solicitare de propuneri legislative adresată prin intermediul inițiativei cetățenilor.

În ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune, se aplică dispozițiile specifice prevăzute la punctul 31.

17.   În cazul în care sunt prezentate inițiative, recomandări sau solicitări de acte legislative în temeiul articolului 289 alineatul (4) din TFUE, Comisia informează Parlamentul, dacă este invitată, cu privire la poziția sa în legătură cu aceste propuneri, în fața comisiei parlamentare competente.

18.   Cele două instituții convin să coopereze în domeniul relațiilor cu parlamentele naționale.

Parlamentul și Comisia cooperează în privința punerii în aplicare a Protocolului nr. 2 din TFUE privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Această cooperare include dispoziții privind orice traducere necesară a avizelor motivate prezentate de parlamentele naționale.

Atunci când pragurile menționate la articolul 7 din Protocolul nr. 2 din TFUE sunt atinse, Comisia efectuează traducerile tuturor avizelor motivate prezentate de parlamentele naționale împreună cu poziția sa referitoare la acestea.

19.   Comisia comunică Parlamentului lista grupurilor sale de experți constituite pentru a acorda asistență Comisiei în exercitarea dreptului de inițiativă. Lista se actualizează periodic și este publică.

În acest cadru, Comisia informează în mod corespunzător comisia parlamentară competentă, la cererea specifică și motivată a președintelui acesteia, cu privire la activitățile și componența acestor grupuri.

20.   Prin intermediul unor mecanisme adecvate, cele două instituții poartă un dialog constructiv privind chestiunile importante de ordin administrativ, în special problemele care au o incidență directă asupra administrației Parlamentului.

21.   Parlamentul va solicita avizul Comisiei atunci când inițiază o revizuire a Regulamentului său de procedură în ceea ce privește relațiile cu Comisia.

22.   În cazul invocării principiului confidențialității privind oricare dintre informațiile comunicate în conformitate cu prezentul acord-cadru, se aplică dispozițiile din anexa 2.

(ii) Acorduri internaționale și extindere

23.   Parlamentul este informat imediat și în totalitate în toate etapele de negociere și de încheiere a acordurilor internaționale, inclusiv la definirea directivelor de negociere. Comisia acționează astfel încât să își respecte integral obligațiile prevăzute la articolul 218 din TFUE, respectând totodată rolul fiecărei instituții în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din TUE.

Comisia aplică modalitățile prevăzute în anexa 3.

24.   Informațiile prevăzute la punctul 23 se transmit Parlamentului în timp util, astfel încât acesta să își poată exprima, dacă este cazul, punctul de vedere, iar Comisia să poată ține seama, în măsura posibilului, de opiniile Parlamentului. Aceste informații se furnizează, ca regulă generală, Parlamentului prin intermediul comisiei parlamentare competente și, dacă este cazul, în ședință plenară. În cazuri justificate corespunzător, aceste informații se furnizează mai multor comisii parlamentare.

Parlamentul și Comisia se angajează să instituie procedurile și garanțiile adecvate pentru transmiterea informațiilor confidențiale de la Comisie către Parlament, în conformitate cu dispozițiile din anexa 2.

25.   Cele două instituții recunosc faptul că, datorită rolurilor lor instituționale diferite, Comisia reprezintă Uniunea Europeană în negocierile internaționale, cu excepția celor privind Politica externă și de securitate comună și a altor cazuri prevăzute în tratate.

În cazul în care reprezintă Uniunea la conferințe internaționale, Comisia, la cererea Parlamentului, facilitează includerea unei delegații a deputaților în Parlamentul European, în calitate de observatori în delegațiile Uniunii, pentru ca Parlamentul să fie informat imediat și integral cu privire la lucrările conferinței. Comisia se angajează, dacă este cazul, să informeze sistematic delegația Parlamentului cu privire la rezultatul negocierilor.

Deputații în Parlamentul European nu pot participa direct la aceste negocieri. Sub rezerva posibilităților de ordin juridic, tehnic și diplomatic, acestora li se poate acorda statut de observator de către Comisie. În caz de refuz, Comisia va informa Parlamentul cu privire la motivele pentru acesta.

În plus, Comisia facilitează participarea deputaților în Parlamentul European, în calitate de observatori, la toate reuniunile relevante organizate sub responsabilitatea sa înainte și după sesiunile de negociere.

26.   În aceleași condiții, Comisia facilitează și ține sistematic la curent Parlamentul cu privire la accesul în calitate de observator al deputaților în Parlamentul European, ca parte din delegația Uniunii la reuniunile organismelor instituite prin acordurile internaționale multilaterale care implică Uniunea, ori de câte ori aceste organisme sunt chemate să ia decizii care presupun aprobarea Parlamentului European sau a căror punere în aplicare ar presupune adoptarea de acte legislative în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

27.   Comisia permite, de asemenea, delegației Parlamentului incluse în delegațiile Uniunii la conferințele internaționale să utilizeze toate dotările delegației Uniunii la aceste evenimente, în conformitate cu principiul general al bunei cooperări între instituții și ținând seama de logistica disponibilă.

Președintele Parlamentului transmite Președintelui Comisiei o propunere privind includerea unei delegații a Parlamentului în delegația Uniunii cel târziu cu patru săptămâni înainte de începerea conferinței, precizând șeful delegației Parlamentului și numărul de deputați în Parlamentul European care urmează să compună delegația respectivă. În cazuri justificate corespunzător, acest termen poate fi redus în mod excepțional.

Numărul de deputați în Parlamentul European incluși în delegația Parlamentului și de membri ai personalului auxiliar este proporțional cu mărimea totală a delegației Uniunii.

28.   Comisia furnizează Parlamentului informații complete cu privire la derularea negocierilor de aderare și, în special, cu privire la principalele aspecte și evoluții, astfel încât acesta să își poată formula în timp util punctul de vedere în cadrul procedurilor parlamentare adecvate.

29.   În cazul în care Parlamentul adoptă, în conformitate cu articolul 90 alineatul (4)(8) din Regulamentul de procedură, o recomandare privind chestiunile menționate la punctul 28 și dacă, din motive importante, Comisia decide că nu poate susține recomandarea respectivă, aceasta își expune motivele în fața Parlamentului în ședință plenară sau cu ocazia următoarei reuniuni a comisiei parlamentare competente.

(iii) Execuția bugetară

30.   Înainte de a face, în cadrul conferințelor donatorilor, promisiuni financiare care implică angajamente financiare noi și necesită acordul autorității bugetare, Comisia informează autoritatea bugetară și examinează observațiile acesteia.

31.   În cadrul descărcării anuale de gestiune, reglementate de articolul 319 din TFEU, Comisia transmite orice informație necesară controlului execuției bugetare pentru exercițiul în cauză, care îi este solicitată de președintele comisiei parlamentare responsabile cu procedura de descărcare de gestiune în conformitate cu dispozițiile anexei VII(9) la Regulamentul de procedură al Parlamentului.

În cazul în care apar elemente noi privind exercițiile anterioare, pentru care descărcarea a fost deja acordată, Comisia transmite toate informațiile necesare cu privire la aceasta astfel încât să se ajungă la o soluție acceptabilă pentru ambele instituții.

(iv) Relația cu agențiile de reglementare

32.   Persoanele nominalizate pentru postul de director executiv al agențiilor de reglementare ar trebui să fie audiate de comisiile parlamentare.

În plus, în contextul discuțiilor grupului de lucru interinstituțional privind agențiile, instituit în martie 2009, Comisia și Parlamentul vor urmări adoptarea unei abordări comune cu privire la rolul și poziția agențiilor descentralizate în peisajul instituțional al Uniunii, însoțită de orientări comune pentru crearea, structurarea și funcționarea acestor agenții, precum și aspecte legate de finanțare, aspecte bugetare, de supraveghere și de gestionare.

IV.COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROCEDURILOR ȘI PROGRAMĂRII LEGISLATIVE

(i) Programul de lucru al Comisiei și programarea Uniunii Europene

33.   Comisia inițiază programarea anuală și multianuală a Uniunii în vederea încheierii unor acorduri interinstituționale.

34.   În fiecare an, Comisia își prezintă programul de lucru.

35.   Cele două instituții colaborează în conformitate cu calendarul din anexa 4.

Comisia ia în considerare prioritățile formulate de Parlament.

Comisia oferă detalii suficiente cu privire la fiecare punct din programul său de lucru.

36.   Comisia prezintă explicații atunci când nu poate prezenta anumite propuneri prevăzute în programul său de lucru pentru anul în cauză sau când se îndepărtează de la acesta.Vicepreședintele Comisiei, responsabil cu relațiile interinstituționale, se angajează să evalueze periodic, în fața Conferinței președinților de comisie, liniile principale privind aplicarea politică a programului de lucru al Comisiei pentru anul în curs .

(ii)Proceduri pentru adoptarea actelor

37.   Comisia se angajează să examineze cu atenție amendamentele adoptate de Parlament la propunerile sale legislative, cu scopul de a le lua în considerare în cadrul propunerilor revizuite.

La formularea avizului privind amendamentele Parlamentului în temeiul articolului 294 din TFUE, Comisia se angajează să țină seama în cea mai mare măsură de amendamentele adoptate în a doua lectură; în cazul în care, din motive importante și după examinarea de către colegiu, Comisia decide să nu reia sau să nu aprobe amendamentele respective, aceasta se justifică în fața Parlamentului și, în orice caz, în avizul pe care îl emite în temeiul articolului 294 alineatul (7) litera (c) din TFUE cu privire la amendamentele Parlamentului.

38.   Atunci când analizează o inițiativă prezentată de cel puțin o pătrime din statele membre, în conformitate cu articolul 76 din TFEU, Parlamentul se angajează să nu adopte niciun raport în comisia competentă înainte să primească avizul Comisiei cu privire la inițiativă.

Comisia se angajează să își emită avizul cu privire la o astfel de inițiativă cel târziu la 10 săptămâni de la prezentarea acesteia.

39.   Comisia furnizează explicații detaliate în timp util înainte de a-și retrage orice propunere asupra căreia Parlamentul și-a exprimat deja o poziție în primă lectură.

Comisia efectuează o examinare a tuturor propunerilor pendinte la începutul noului mandat al Comisiei pentru a le confirma din punct de vedere politic sau a le retrage, ținând seama de punctele de vedere exprimate de Parlament.

40.    Pentru procedurile legislative speciale în cadrul cărora Parlamentul urmează să fie consultat, inclusiv pentru alte proceduri cum ar fi cea prevăzută la articolul 148 din TFEU, Comisia:

(i)   ia măsurile necesare pentru a implica mai mult Parlamentul, astfel încât aceasta să ia în considerare cât mai mult cu putință punctele de vedere ale Parlamentului și, în special, pentru ca Parlamentul să dispună de timp suficient pentru a examina propunerea Comisiei;

(ii)   ia măsuri pentru a reaminti în timp util organelor Consiliului să nu ajungă la un acord politic cu privire la propunerile sale atât timp cât Parlamentul nu își dă avizul. Aceasta solicită ca discuțiile să se încheie la nivel de miniștri după acordarea unui termen rezonabil membrilor Consiliului pentru examinarea avizului Parlamentului;

(iii)   veghează la respectarea de către Consiliu a principiilor stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind reconsultarea Parlamentului în cazul în care Consiliul modifică substanțial o propunere a Comisiei. Comisia informează Parlamentul dacă este necesar să i se reamintească, eventual, Consiliului necesitatea unei reconsultări;

(iv)   se angajează să retragă, dacă este cazul, propunerile legislative respinse de Parlament. În cazul în care, din motive importante și după examinarea de către colegiu, Comisia decide să își mențină propunerea, aceasta va expune motivele acestei decizii printr-o declarație în fața Parlamentului.

41.    În ceea ce-l privește, în vederea îmbunătățirii programării legislative, Parlamentul se angajează:

(i)   să programeze părțile legislative de pe ordinea de zi, adaptându-le la programul de lucru al Comisiei și la rezoluțiile adoptate cu privire la acesta, în special având în vedere planificarea îmbunătățită a dezbaterilor prioritare;

(ii)   să respecte un termen rezonabil, în măsura în care este util procedurii, pentru adoptarea poziției în primă lectură în cadrul procedurii legislative ordinare și a avizului din cadrul procedurii de consultare;

(iii)   să numească, în măsura posibilului, încă din momentul adoptării programului de lucru al Comisiei, raportori cu privire la viitoarele propuneri;

(iv)   să examineze cu prioritate absolută cererile de reconsultare, în cazul în care au fost transmise toate informațiile utile.

(iii) Aspecte legate de o mai bună legiferare

42.   Comisia se asigură că evaluările sale de impact se efectuează sub responsabilitatea sa, urmând o procedură transparentă care garantează o evaluare independentă. Evaluările de impact se publică în timp util, ținând cont de o serie de scenarii diferite, inclusiv de opțiunea „inacțiunii”, și se prezintă, în principiu, comisiei parlamentare competente în cursul fazei de informare a parlamentelor naționale, în conformitate cu Protocoalele nr. 1 și nr. 2 la TFUE.

43.   În domeniile în care Parlamentul este de regulă implicat în procesul legislativ, Comisia utilizează instrumente juridice neobligatorii, după caz și dacă se justifică, după ce i s-a oferit Parlamentului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. Comisia furnizează Parlamentului explicații detaliate cu privire la modul în care a ținut seama de punctul său de vedere la adoptarea propunerii.

44.   Pentru a asigura o mai bună monitorizare a transpunerii și aplicării legislației Uniunii, Comisia și Parlamentul fac eforturi să includă tabele de corespondență obligatorii și un termen limită obligatoriu pentru transpunere, care, în cazul directivelor, în mod normal nu ar trebui să depășească doi ani.

În plus față de rapoartele specifice și raportul anual privind aplicarea legislației Uniunii, Comisia pune la dispoziția Parlamentului informații rezumative cu privire la toate procedurile de încălcare a dreptului Uniunii încă din faza scrisorii oficiale de punere în întârziere, inclusiv, dacă Parlamentul solicită acest lucru, de la caz la caz și cu respectarea normelor de confidențialitate, în special cele confirmate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, privind aspectele vizate de procedura de încălcare a dreptului Uniunii.

V. PARTICIPAREA COMISIEI LA LUCRĂRILE PARLAMENTARE

45.   Comisia acordă prioritate participării sale, dacă este solicitată, la ședințele plenare sau la reuniunile altor organe ale Parlamentului, în cazul în care acestea coincid cu alte evenimente sau invitații.

Ca regulă generală, ori de câte ori Parlamentul solicită acest lucru, Comisia se asigură în special că membri ai Comisiei sunt prezenți la ședințele plenare în vederea examinării punctelor de pe ordinea de zi care intră în competența acestora. Acest lucru se aplică proiectelor preliminare de ordine de zi aprobate de Conferința președinților în timpul perioadei de sesiune anterioare.

Ca regulă generală, Parlamentul face eforturi să regrupeze punctele de pe ordinea de zi a perioadelor de sesiune care intră în competența unui membru al Comisiei.

46.   La cererea Parlamentului, se va prevedea periodic un timp afectat întrebărilor adresate Președintelui Comisiei. Acest timp afectat întrebărilor va cuprinde două părți: prima parte cu liderii grupurilor politice sau cu reprezentanții acestora se desfășoară complet spontan; a doua parte este dedicată unei tematici politice stabilite în prealabil, cel târziu în ziua de joi de dinaintea perioadei de sesiune în cauză, dar fără întrebări pregătite în prealabil.

În plus, se introduce un timp afectat întrebărilor adresate membrilor Comisiei, inclusiv Vicepreședintelui pentru relații externe/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, după modelul timpului afectat întrebărilor adresate Președintelui Comisiei, în scopul reformării actualului timp afectat întrebărilor. Acest timp afectat întrebărilor se referă la portofoliul respectivilor membri ai Comisiei.

47.   Membrii Comisiei sunt audiați la cerere.

Fără a aduce atingere articolului 230 din TFUE, cele două instituții se pun de acord asupra unor norme generale privind alocarea între instituții a timpului afectat luărilor de cuvânt.

Cele două instituții convin că alocarea orientativă a timpului afectat luărilor de cuvânt trebuie respectată.

48.   În vederea garantării prezenței membrilor Comisiei, Parlamentul se angajează să depună toate diligențele pentru a-și menține proiectele definitive de ordine de zi.

În cazul în care modifică proiectul definitiv de ordine de zi sau deplasează anumite puncte de pe ordinea de zi a unei perioade de sesiune, Parlamentul informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Comisia depune toate diligențele pentru a asigura prezența membrului competent din cadrul Comisiei.

49.   Comisia poate propune includerea de puncte pe ordinea de zi cel mai târziu la întrunirea Conferinței președinților la care se aprobă proiectul final de ordine de zi a perioadei de sesiune. Parlamentul ține seama în cea mai mare măsură de aceste propuneri.

50.   Comisiile parlamentare fac eforturi pentru menținerea proiectelor de ordine de zi și a ordinii de zi stabilite.

În cazul în care o comisie parlamentară își modifică proiectul de ordine de zi sau ordinea de zi, Comisia este de îndată informată cu privire la aceasta. Comisiile parlamentare fac în special eforturi să respecte un termen rezonabil pentru a asigura prezența membrilor Comisiei la reuniunile lor.

În cazul în care prezența unui membru al Comisiei la o reuniune a comisiei parlamentare nu este solicitată în mod expres, Comisia ia măsuri pentru a fi reprezentată de un funcționar competent de nivel adecvat.

Comisiile parlamentare vor depune eforturi pentru a-și coordona activitatea, inclusiv evitând reuniunile paralele pe aceeași temă și se vor strădui să nu se abată de la proiectul de ordine de zi, astfel încât Comisia să poată asigura un nivel adecvat de reprezentare.

Dacă a fost solicitată prezența unui înalt funcționar (director general sau director) la o reuniune de comisie în care se dezbate o propunere a Comisiei, reprezentantul Comisiei are posibilitatea să intervină.

VI. DISPOZIȚII FINALE

51.   Comisia își confirmă angajamentul de a examina cât mai curând cu putință actele legislative care nu au fost adaptate la procedura de reglementare cu control înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona pentru a evalua dacă instrumentele respective trebuie să fie adaptate la regimul actelor delegate introdus de articolul 290 din TFUE.

Ca obiectiv final, ar trebui să se ajungă la un sistem coerent de acte delegate și de acte de punere în aplicare, pe deplin compatibil cu tratatul, prin intermediul unei evaluări progresive a naturii și conținutului măsurilor supuse în prezent procedurii de reglementare cu control pentru a le adapta în timp util la dispozițiile articolului 290 din TFUE.

52.   Dispozițiile prezentului acord-cadru completează Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare(10) fără a-l afecta și nu aduc atingere niciunei revizuiri ulterioare a acestuia. Fără a aduce atingere negocierilor viitoare dintre Parlament, Comisie și Consiliu, cele două instituții se angajează să se pună de acord asupra modificărilor-cheie cu ocazia pregătirii viitoarelor negocieri privind adaptarea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare la noile dispoziții ale Tratatului de la Lisabona, ținând seama de practicile actuale și de prezentul acord-cadru.

Acestea convin, de asemenea, asupra necesității de a consolida actualul mecanism interinstituțional de contact, la nivel politic și tehnic, în legătură cu o mai bună legiferare pentru a asigura o cooperare interinstituțională eficientă între Parlament, Comisie și Consiliu.

53.   Comisia se angajează să demareze rapid programarea anuală și multianuală a Uniunii în vederea încheierii de acorduri interinstituționale în conformitate cu articolul 17 din TUE.

Programul de lucru al Comisiei reprezintă contribuția Comisiei la programarea anuală și multianuală a Uniunii. După adoptarea acestuia de către Comisie, ar trebui să aibă loc un trilog între Parlament, Consiliu și Comisie în vederea ajungerii la un acord cu privire la programarea Uniunii.

În acest context și de îndată ce Parlamentul, Consiliul și Comisia ajung la un acord comun cu privire la programarea Uniunii, cele două instituții fac o revizuire a dispozițiilor prezentului acord-cadru referitoare la programare.

Parlamentul și Comisia invită Consiliul să lanseze cât mai curând cu putință dezbateri cu privire la programarea Uniunii, în conformitate cu dispozițiile articolului 17 din TUE.

54.   Cele două instituții procedează periodic la o evaluare a aplicării practice a prezentului acord-cadru, precum și a anexelor la acesta. Se realizează o revizuire până la sfârșitul lui 2011, pe baza experienței practice.

Anexa 1   Reuniunile Comisiei cu experți naționali

Prezenta anexă definește modalitățile de punere în aplicare a punctului 15 din acordul-cadru.

1   Domeniul de aplicare

Dispozițiile punctului 15 din acordul-cadru se referă la următoarele reuniuni:

(1)   reuniunile Comisiei care se desfășoară în cadrul grupurilor de experți instituite de Comisie și la care sunt invitate autorități naționale din toate statele membre, atunci când acestea au ca subiect pregătirea și punerea în aplicare a legislației Uniunii, inclusiv a instrumentelor juridice neobligatorii („soft law”) și a actelor delegate;

(2)   reuniunile ad hoc ale Comisiei la care sunt invitați experți naționali din toate statele membre, atunci când acestea au ca subiect pregătirea și punerea în aplicare a legislației UE, inclusiv a instrumentelor juridice neobligatorii („soft law”) și a actelor delegate.

Sunt excluse reuniunile comitetelor de comitologie, fără a aduce atingere actualelor sau viitoarelor acorduri specifice referitoare la informarea Parlamentului European cu privire la exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(11).

2   Informații care trebuietransmiseParlamentului

Comisia se angajează să transmită Parlamentului aceeași documentație pe care o transmite autorităților naționale în legătură cu reuniunile menționate anterior. Comisia va transmite respectivele documente, inclusiv ordinile de zi, către o cutie poștală funcțională a Parlamentului tot atunci când acestea sunt trimise și experților naționali.

3   Invitarea experților din parteaParlamentului

La cererea Parlamentului, Comisia poate decide să invite Parlamentul să trimită experți de-ai săi pentru a participa la reuniuni ale Comisiei cu experți naționali, așa cum sunt identificate la punctul 1).

Anexa 2   Transmiterea informațiilor confidențiale către Parlament

1   Domeniul de aplicare

1.1.   Prezenta anexă reglementează transmiterea către Parlament și tratarea informațiilor confidențiale, astfel cum sunt definite la punctul 1.2, din partea Comisiei, în cadrul exercitării prerogativelor și competențelor Parlamentului. Cele două instituții acționează în conformitate cu îndatoririle reciproce de cooperare loială, în spirit de încredere reciprocă deplină și respectând cu strictețe dispozițiile pertinente din tratate.

1.2.   „Informații” înseamnă orice informație scrisă sau orală, indiferent de suport sau de autor.

1.2.1.   „Informații confidențiale” înseamnă „informații clasificate UE” (ICUE) și „alte informații confidențiale” neclasificate.

1.2.2.   „Informații clasificate UE” (ICUE) înseamnă orice informație sau material, clasificat drept „TRES SECRET UE/ EU TOP SECRET”, „SECRET UE”, „CONFIDENTIEL UE” sau „RESTREINT UE” sau care poartă un marcaj național sau internațional echivalent de clasificare, a cărui divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diverse niveluri la adresa intereselor Uniunii sau la adresa unuia sau a mai multora dintre statele sale membre, indiferent dacă informația în cauză provine din cadrul Uniunii sau este primită de la state membre, state terțe sau organizații internaționale.

(a)   TRES SECRET UE/ EU TOP SECRET: această clasificare se aplică doar informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii extrem de grave intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele sale membre.

(b)   SECRET UE: această clasificare se aplică doar informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii grave intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele sale membre.

(c)   CONFIDENTIEL UE: această clasificare se aplică informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea dăuna intereselor esențiale ale Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele sale membre.

(d)   RESTREINT UE: această clasificare se aplică informațiilor și materialelor a căror divulgare neautorizată ar putea dezavantaja interesele Uniunii sau ale unuia sau mai multora dintre statele sale membre.

1.2.3.   „Alte informații confidențiale” înseamnă orice altă informație confidențială, inclusiv informații vizate de obligația de a respecta secretul profesional impusă de Parlament și/sau informații transmise de Comisie.

1.3.   Comisia garantează Parlamentului accesul la informații confidențiale în conformitate cu dispozițiile prezentei anexe, în cazul în care primește o cerere de această natură de la unul dintre organele parlamentare sau titularii de mandat indicați la punctul 1.4, privind transmiterea informațiilor confidențiale. În plus, Comisia poate transmite Parlamentului orice informație confidențială din proprie inițiativă, în conformitate cu dispozițiile prezentei anexe.

1.4.    În contextul prezentei anexe, pot solicita Comisiei informații confidențiale:

̶   Președintele Parlamentului,

̶   președinții comisiilor parlamentare interesate,

̶   Biroul și Conferința președinților, și

̶   șeful delegației Parlamentului care face parte din delegația Uniunii la o conferință internațională.

1.5.   Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei anexe informațiile referitoare la procedurile privind încălcarea dreptului Uniunii și la procedurile în materie de concurență, în măsura în care acestea nu au fost încă reglementate, în momentul primirii unei cereri din partea unui organ parlamentar/titular de mandat menționat la punctul 1.4, printr-o decizie definitivă a Comisiei sau printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și informațiile privind protecția intereselor financiare ale Uniunii. Acest fapt nu aduce atingere punctului 44 din acordul-cadru și dreptului de control bugetar al Parlamentului.

1.6.   Aceste dispoziții se aplică fără a aduce atingere Deciziei 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European(12), precum și dispozițiilor pertinente din Decizia 1999/352/CE, CECA, Euratom a Comisiei din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)(13).

2   Reguli generale

2.1.   La cererea unuia dintre organele parlamentare/ titularii de mandat indicați la punctul 1.4, Comisia îi transmite respectivului organ parlamentar/ titular de mandat în cel mai scurt timp orice informație confidențială necesară exercitării prerogativelor și competențelor Parlamentului. Cele două instituții respectă, în cadrul competențelor și responsabilităților care le revin:

̶   drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la apărare și dreptul la protecția vieții private;

̶   dispozițiile care reglementează procedurile judiciare și disciplinare;

̶   protecția secretului comercial și a relațiilor comerciale;

̶   protecția intereselor Uniunii, în special a celor referitoare la siguranța publică, apărare, relațiile internaționale, stabilitatea monetară și interesele financiare.

În caz de dezacord, Președinții celor două instituții sunt sesizați în vederea găsirii unei soluții.

Informațiile confidențiale provenite de la un stat, de la o instituție sau de la o organizație internațională se transmit numai cu acordul acestora.

2.2.   ICUE sunt transmise Parlamentului, sunt tratate și protejate de acesta în conformitate cu standardele minime comune de securitate aplicate de alte instituții ale Uniunii, în special de Comisie.

Atunci când clasifică informații a căror autoritate de origine este, Comisia se asigură că aplică nivelurile adecvate de clasificare în conformitate cu standardele și definițiile internaționale și cu normele sale interne, ținând totodată seama în mod corespunzător de faptul că Parlamentul trebuie să poată avea acces în orice moment la documente clasificate pentru a-și exercita eficient competențele și prerogativele.

2.3.   În cazul în care există îndoieli cu privire la natura confidențială a unei informații sau la nivelul adecvat de clasificare al acesteia sau dacă este necesar să se stabilească modalități adecvate de transmitere a acesteia în funcție de posibilitățile indicate la punctul 3.2, cele două instituții se consultă fără întârziere reciproc înainte de transmiterea documentului. În cadrul acestor consultări, Parlamentul este reprezentat de președintele organului parlamentar, însoțit, dacă este cazul, de raportorul sau de titularul de mandat care a solicitat informația. Comisia este reprezentată de membrul Comisiei competent în materie, după consultarea membrului Comisiei responsabil cu aspectele legate de securitate. În caz de dezacord, Președinții celor două instituții sunt sesizați în vederea găsirii unei soluții.

2.4.   În cazul în care, la încheierea procedurii prevăzute la punctul 2.3, dezacordul persistă, Președintele Parlamentului, la cererea motivată a organului parlamentar/titularului de mandat care a solicitat informația, invită Comisia să transmită, în termenul adecvat indicat în mod corespunzător, informația confidențială în cauză, precizând care dintre modalitățile prevăzute la punctul 3.2 din prezenta anexă se aplică. Înainte de expirarea acestui termen, Comisia informează în scris Parlamentul cu privire la poziția sa finală, asupra căreia Parlamentul își rezervă, dacă este cazul, posibilitatea exercitării dreptului la o cale de atac.

2.5.   Accesul la informații ICUE se acordă în conformitate cu normele aplicabile în materie de autorizare personală de securitate.

2.5.1.   Accesul la informații clasificate TRES SECRET UE/ EU TOP SECRET, SECRET UE și CONFIDENTIEL UE poate fi acordat doar funcționarilor Parlamentului și angajaților Parlamentului care lucrează pentru grupurile politice, în caz de strictă necesitate, care au fost desemnați în prealabil de organul parlamentar/ titularul de mandat ca având nevoie să cunoască informațiile și care dispun de autorizarea de securitate adecvată.

2.5.2.   Având în vedere prerogativele și competențele Parlamentului, deputații care nu dispun de o autorizare personală de securitate beneficiază de acces la documente clasificate drept „CONFIDENTIEL UE” în conformitate cu anumite dispoziții definite de comun acord, inclusiv semnarea unei declarații pe proprie răspundere că nu vor divulga niciunui terț conținutul respectivelor documente.

Accesul la documente clasificate SECRET UE se acordă deputaților cărora li s-a acordat o autorizare personală de securitate adecvată.

2.5.3.   Cu sprijinul Comisiei, se găsesc modalități pentru a se garanta că Parlamentul poate să obțină cât mai rapid posibil contribuția necesară din partea autorităților naționale în cadrul procedurii de acordare a autorizării de securitate.

Categoria sau categoriile de persoane care au acces la informații confidențiale se comunică concomitent cu cererea.

Înainte să i se acorde acces la aceste informații, fiecare persoană este informată cu privire la nivelul de confidențialitate al acestora și la obligațiile de securitate aferente.

Chestiunea acordării de autorizare de securitate va fi reexaminată în contextul revizuirii prezentei anexe și al viitoarelor reguli de securitate menționate la punctele 4.1 și 4.2.

3   Modalități de acces și de tratare a informațiilor confidențiale

3.1.   Informațiile confidențiale comunicate în conformitate cu procedurile prevăzute la punctul 2.3 și, dacă este cazul, la punctul 2.4, sunt puse la dispoziție, sub responsabilitatea Președintelui sau a unui membru al Comisiei, organului parlamentar/ titularului de mandat care le-a solicitat, în conformitate cu următoarele condiții:

Parlamentul și Comisia vor asigura înregistrarea și trasabilitatea informațiilor confidențiale.

Mai precis, ICUE clasificate drept „Confidentiel UE” și „SECRET UE” se transmit de la registratura centrală a Secretariatului General al Comisiei la serviciul competent echivalent al Parlamentului care va fi responsabil cu punerea lor la dispoziția organului parlamentar/ titularului de mandat care le-a solicitat, în conformitate cu dispozițiile convenite.

Transmiterea ICUE clasificate drept„TRES SECRET UE/ EU TOP SECRET” este supusă altor dispoziții convenite între Comisie și organul parlamentar/ titularul de mandat care le-a solicitat, dispoziții destinate să asigure un nivel de protecție proporțional cu clasificarea respectivă.

3.2.   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctele 2.2 și 2.4, precum și viitoarelor reguli de securitate menționate la punctul 4.1., accesul și modalitățile de păstrare a confidențialității informațiilor se stabilesc de comun acord înainte de transmiterea informațiilor. Acest acord între membrul Comisiei responsabil cu domeniul de politică respectiv și organul parlamentar (reprezentat de președintele său)/ titularul de mandat care a solicitat informațiile prevede selectarea uneia dintre opțiunile menționate la punctele 3.2.1. și 3.2.2. pentru a asigura nivelul adecvat de confidențialitate.

3.2.1.   În ceea ce privește destinatarii informațiilor confidențiale, ar trebui prevăzută una dintre următoarele opțiuni:

̶   informații destinate doar Președintelui Parlamentului, în cazuri justificate de motive cu totul excepționale;

̶   Biroul și/sau Conferința președinților;

̶   președintele și raportorul comisiei parlamentare competente;

̶   toți membrii (titulari și supleanți) comisiei parlamentare competente;

̶   toți deputații în Parlamentul European.

Este interzis ca informațiile confidențiale să fie făcute publice sau să fie transmise unui alt destinatar fără acordul Comisiei.

3.2.2.   În ceea ce privește dispozițiile de tratare a informațiilor confidențiale, ar trebui prevăzute următoarele opțiuni:

(a)   examinarea documentelor într-o sală de lectură securizată în cazul în care informațiile sunt clasificate drept „ConfidentiEl UE” sau la un nivel de confidențialitate superior;

(b)   desfășurarea cu ușile închise a reuniunii, la aceasta participând doar membrii Biroului, membrii Conferinței președinților sau membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei parlamentare competente, precum și funcționari ai Parlamentului și angajați ai Parlamentului care lucrează pentru grupurile politice, desemnați în prealabil de președinte ca având nevoie să cunoască informațiile și a căror prezență este absolut necesară, cu condiția ca aceștia să dispună de nivelul necesar de autorizare de securitate, ținând cont de următoarele condiții:

̶   documentele pot fi numerotate, distribuite la începutul reuniunii și strânse din nou la final; nu se pot lua notițe sau face fotocopii ale acestora;
̶   procesul-verbal al reuniunii nu menționează niciun detaliu cu privire la punctul examinat în conformitate cu procedura de confidențialitate.

Înainte de transmitere, este posibil ca toate datele personale să fie extrase din documente.

Informațiile confidențiale furnizate oral destinatarilor din Parlament se supun aceluiași nivel de protecție a informațiilor confidențiale ca cel pentru informațiile furnizate în scris. Această modalitate include o declarație pe proprie răspundere dată de destinatarii informațiilor respective de a nu divulga conținutul acestora niciunui terț.

3.2.3.   Atunci când informațiile scrise urmează să fie examinate într-o sală de lectură securizată, Parlamentul se asigură că sunt instituite următoarele măsuri:

̶   un sistem de stocare sigur pentru informațiile confidențiale;

̶   o sală de lectură securizată fără copiatoare, telefon, fax, scaner sau orice alt mijloc tehnic de reproducere sau retransmitere de documente etc.;

̶   dispoziții de securitate privind accesul în sala de lectură pe bază de semnătură într-un registru de acces și de declarație pe propria răspundere de a nu difuza informațiile confidențiale examinate.

3.2.4.   Cele de mai sus nu împiedică convenirea unor alte măsuri echivalente între instituții.

3.3.   În cazul nerespectării acestor modalități, se aplică dispozițiile privind sancțiunile la adresa deputaților prevăzute în anexa VIII(14) la Regulamentul de procedură al Parlamentului și, în privința funcționarilor și a altor angajați ai Parlamentului , dispozițiile aplicabile de la articolul 86 din Statutul funcționarilor(15) sau de la articolul 49 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene.

4   Dispoziții finale

4.1.   Comisia și Parlamentul iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe.

În acest scop, serviciile competente ale Comisiei și Parlamentului colaborează îndeaproape la punerea în aplicare a prezentei anexe. Această colaborare cuprinde verificarea trasabilității informațiilor confidențiale și monitorizarea periodică în comun a regulilor și a standardelor de securitate aplicate.

Parlamentul se angajează să își adapteze, dacă este necesar, dispozițiile interne pentru a pune în aplicare normele de securitate pentru informații confidențiale prevăzute în prezenta anexă.

Parlamentul se angajează să își adopte cât mai curând cu putință viitoarele reguli de securitate și să le verifice de comun acord cu Comisia în vederea stabilirii echivalenței standardelor de securitate. Acest lucru va însemna punerea în execuție a prezentei anexe în ceea ce privește:

̶   dispozițiile și standardele tehnice de securitate privind tratarea și stocarea informațiilor confidențiale, inclusiv măsuri de securitate în domeniul securității fizice, informatice, a personalului și a documentelor;

̶   instituirea unui comitet special de supraveghere alcătuit din deputați ce dețin autorizările adecvate, pentru tratarea ICUE clasificate drept „TRES SECRET UE/ EU TOP SECRET”.

4.2.   Parlamentul și Comisia vor revizui prezenta anexă și, dacă este necesar, o vor adapta nu mai târziu de momentul revizuirii menționat la punctul 54 din acordul-cadru, ținând cont de evoluțiile privind:

̶   viitoarele reguli de securitate care implică Parlamentul și Comisia;

̶   alte acorduri sau acte legislative relevante pentru transmiterea informațiilor între instituții.

Anexa 3   Negocierea și încheierea acordurilor internaționale

Prezenta anexă prezintă modalitățile detaliate pentru informarea Parlamentului cu privire la negocierile și încheierea acordurilor internaționale menționate la punctele 23, 24 și 25 din acordul-cadru.

1.   Comisia informează Parlamentul cu privire la intenția sa de a propune începerea negocierilor în același timp în care informează și Consiliul.

2.   Potrivit dispozițiilor de la punctul 24 din acordul-cadru, atunci când propune proiecte de directive de negociere în vederea adoptării lor de către Consiliu, Comisia le prezintă concomitent Parlamentului.

3.   Comisia ține seama în mod corespunzător, pe parcursul negocierilor, de observațiile Parlamentului.

4.   Potrivit dispozițiilor de la punctul 23 din acordul-cadru, Comisia informează Parlamentul periodic și cu promptitudine cu privire la derularea negocierilor până la parafarea acordului și precizează dacă și cum au fost integrate observațiile Parlamentului în textele aflate în curs de negociere, iar dacă nu au fost integrate, de ce.

5.   În cazul acordurilor internaționale a căror încheiere necesită aprobarea Parlamentului, Comisia furnizează Parlamentului, pe parcursul procesului de negociere, toate informațiile relevante pe care le furnizează și Consiliului (sau comitetului special instituit de Consiliu). Aceste informații includ proiectele de amendamente la directivele de negociere adoptate, proiectele de texte de negociere, articolele convenite, data convenită pentru parafarea acordului și textul acordului care urmează să fie parafat. Comisia transmite Parlamentului, așa cum procedează și cu Consiliul (sau cu comitetul special instituit de Consiliu) toate documentele relevante primite de la terți, sub rezerva acordului autorilor acestora. Comisia ține la curent comisia parlamentară competentă cu privire la evoluția negocierilor și, în special, oferă explicații cu privire la modul în care s-a ținut cont de punctele de vedere ale Parlamentului.

6.   În cazul acordurilor internaționale a căror încheiere nu necesită aprobarea Parlamentului, Comisia se asigură că Parlamentul este informat imediat și complet, cel puțin privind proiectele de directive de negociere, directivele de negociere adoptate, derularea ulterioară a negocierilor și încheierea negocierilor.

7.   Potrivit dispozițiilor de la punctul 24 din acordul-cadru, Comisia furnizează Parlamentului în timp util informații detaliate privind momentul parafării unui acord internațional și îl informează cât mai devreme posibil cu privire la momentul în care intenționează să propună Consiliului aplicarea provizorie a acordului și motivele acestei decizii, cu excepția cazului în care motive urgente nu îi permit Comisiei să facă acest lucru.

8.   Comisia informează concomitent și în timp util Consiliul și Parlamentul cu privire la intenția sa de a propune Consiliului suspendarea unui acord internațional, precum și motivele acesteia.

9.   De asemenea, pentru acordurile internaționale care intră sub incidența procedurii de aprobare prevăzute în TFUE, Comisia informează pe deplin Parlamentul înainte de a aproba modificări la un acord, conform autorizării primite din partea Consiliului, prin derogare, în conformitate cu articolul 218 alineatul (7) din TFUE.

Anexa 4   Calendarul aferent programului de lucru al Comisiei

Programul de lucru al Comisiei este însoțit de o listă de propuneri legislative și fără caracter legislativ pentru anii următori. Programul de lucru al Comisiei vizează anul următor în cauză și cuprinde precizări cu privire la prioritățile Comisiei pentru anii viitori. Programul de lucru al Comisiei poate astfel constitui baza pentru un dialog structurat cu Parlamentul în vederea ajungerii la un consens.

Programul de lucru al Comisiei include, de asemenea, inițiative planificate pentru instrumente juridice neobligatorii, retrageri și simplificare.

1.   În primul semestru al unui anumit an, membrii Comisiei întrețin un dialog periodic permanent cu comisiile parlamentare corespondente cu privire la punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei pentru anul în cauză și cu privire la pregătirea viitorului program de lucru al Comisiei. Pe baza acestui dialog, fiecare comisie parlamentară prezintă rapoarte Conferinței președinților de comisie referitoare la rezultatele acestui dialog.

2.   În paralel, Conferința președinților de comisie organizează periodic schimburi de opinii cu Vicepreședintele Comisiei responsabil cu relațiile interinstituționale pentru a evalua situația aplicării programului de lucru în curs al Comisiei și pentru a discuta despre pregătirea viitorului program al Comisiei și întocmirea unui bilanț al dialogului bilateral permanent dintre comisiile parlamentare implicate și membrii competenți ai Comisiei.

3.   În luna iunie, Conferința președinților de comisie prezintă Conferinței președinților un raport rezumativ care ar trebui să prezinte rezultatele analizei aplicării programului de lucru al Comisiei, precum și prioritățile Parlamentului pentru viitorul program de lucru al Comisiei, iar Conferința președinților informează Comisia cu privire la acest raport.

4.   Pe baza acestui raport rezumativ, în cursul perioadei de sesiune din luna iulie, Parlamentul adoptă o rezoluție în care își prezintă poziția, în special privind cererile care au la bază rapoarte de inițiativă legislativă.

5.   În fiecare an, în prima perioadă de sesiune din luna septembrie, are loc o dezbatere privind situația Uniunii, în care Președintele Comisiei susține o alocuțiune prin care prezintă un bilanț al anului în curs și schițează prioritățile pentru anii următori. În acest sens, Președintele prezintă în paralel Parlamentului, în formă scrisă, elementele principale care stabilesc direcția elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

6.   Încă de la începutul lunii septembrie, comisiile parlamentare competente și membrii competenți ai Comisiei pot să se întâlnească pentru un schimb de opinii mai detaliat cu privire la prioritățile viitoare pentru fiecare domeniu de politică. Aceste reuniuni se încheie cu o reuniune între Conferința președinților de comisie și Colegiul comisarilor și cu o reuniune între Conferința președinților și Președintele Comisiei, după caz.

7.   În luna octombrie, Comisia își adoptă programul de lucru pentru anul următor. Ulterior, Președintele Comisiei prezintă Parlamentului, la nivelul corespunzător, acest program de lucru.

8.   Parlamentul poate organiza o dezbatere și adopta o rezoluție în cursul perioadei de sesiune din luna decembrie.

9.   Prezentul calendar se aplică în cadrul fiecărui ciclu de programare periodic, cu excepția anilor în care alegerea Parlamentului coincide cu sfârșitul mandatului Comisiei.

10.   Prezentul calendar nu afectează niciunul din viitoarele acorduri în domeniul programării interinstituționale.

(1)JO L 304, 20.11.2010, p. 47.
(2)Decizia Parlamentului din 20 octombrie 2010.
(3)JO L 44, 15.2.2005, p. 1.
(4)În prezent articolele 117, 118 și 140.
(5)În prezent anexele VII și XIII
(6)JO C 117 E, 18.5.2006, p. 125.
(7)În prezent articolul 118
(8)În prezent articolul 108 alineatul (4).
(9)În prezent anexa VI.
(10)JO C 321, 31.12.2003, p. 1.
(11)Informarea Parlamentului cu privire la lucrările comitetelor de comitologie şi prerogativele Parlamentului în cadrul procedurilor de comitologie sunt clar definite în alte instrumente: (1) Decizia Consiliului 1999/468/CE din 28 iunie1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p.23), (2) Acordul interinstituţional dintre Parlament şi Comisie din 3 iunie 2008 privind procedurile de comitologie, şi (3) instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a articolului 291 din TFUE.
(12)JO L 113, 19.5.1995, p. 2.
(13)JO L 136, 31.5.1999, p. 20.
(14)În prezent anexa VII.
(15)Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului de instituire a Statutului funcționarilor și a Regimul aplicabil celorlalți agenți ai comunităților precum și Dispozițiilor speciale aplicabile temporar funcționarilor Comisiei.
Ultima actualizare: 19 octombrie 2016Notă juridică