Index 
Texte adoptate
Miercuri, 5 mai 2010 - Bruxelles
Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (reformare) *
 Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește normele privind facturarea *
 Cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Miloslav Ransdorf
 Descărcarea de gestiune 2008: Curtea de Justiţie
 Descărcarea de gestiune 2008: Curtea de Conturi
 Descărcarea de gestiune 2008: Ombudsmanul European
 Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
 Descărcarea de gestiune 2008: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene
 Descărcarea de gestiune 2008: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
 Descărcarea de gestiune 2008: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Produse Chimice
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană de Mediu
 Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară
 Descărcarea de gestiune 2008: Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Medicamente
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană a Căilor Ferate
 Descărcarea de gestiune 2008: Fundaţia Europeană de Formare
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia de Aprovizionare a Euratom
 Descărcarea de gestiune 2008: Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă
 Descărcarea de gestiune 2008: EUROJUST
 Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
 Descărcarea de gestiune 2008: FRONTEX
 Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS
 Descărcarea de gestiune 2008: Întreprinderea comună pentru ITER și dezvoltarea energiei de fuziune
 Descărcarea de gestiune 2008: Întreprinderea comună SESAR
 Echipamentele sub presiune transportabile ***I
 Tarifele de securitate aviatică ***I
 Orientări comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (reformare) ***I
 Dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, în ceea ce priveşte simplificarea anumitor cerinţe şi anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară ***I
 Consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare
 Competența de delegare legislativă
 Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018
 Europeana – etapele următoare
 Evaluarea şi analizarea planului de acţiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010
 Agricultura UE şi schimbările climatice
 Agricultura din zonele cu handicapuri naturale: un bilanţ de sănătate special
 O nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu
 Descărcarea de gestiune 2008: Comisia
 Descărcarea de gestiune 2008: al şaptelea, al optulea, al nouălea şi al zecelea Fond european de dezvoltare (FED)
 Descărcarea de gestiune 2008: Parlamentul European
 Descărcarea de gestiune 2008: Comitetul Economic şi Social European
 Descărcarea de gestiune 2008: Comitetul Regiunilor
 Descărcarea de gestiune 2008: performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE
 Descărcarea de gestiune 2008: Colegiul European de Poliție (CEPOL)
 Strategia UE în relaţiile cu America Latină
 Reuniunea la nivel înalt UE - Canada
 SWIFT
 Registrul cu numele pasagerilor (PNR)
 Interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri
 Combaterea cancerului la sân în Uniunea Europeană

Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (reformare) *
PDF 415kWORD 142k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (reformare) (COM(2009)0427 – C7-0165/2009 – 2009/0118(CNS))
P7_TA(2010)0091A7-0061/2010

(Procedura legislativă specială – consultare – reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2009)0427),

–   având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0165/2009),

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1),

–   având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice din 12 noiembrie 2009 adresată Comisiei pentru afaceri economice și monetare în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0061/2010),

A.   întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora;

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și astfel cum este modificată în cele ce urmează;

2.   invită Comisia să-și modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3a (nou)
(3a)  Parlamentul European, în rezoluția sa din 2 septembrie 2008 referitoare la o strategie coordonată pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale1, a reiterat faptul că actualul sistem de gestionare a TVA necesită o revizuire radicală și, în consecință, a îndemnat Comisia să prezinte propuneri pentru armonizarea procedurilor de înregistrare și de radiere a contribuabililor obligați la plata TVA și, de asemenea, pentru a permite statelor membre accesul automat la datele fără caracter sensibil referitoare la propriii contribuabili stocate de către un alt stat membru.
___________
1 JO C 295 E, 4.12.2009, p. 13.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3b (nou)
(3b)  În cazul obținerii accesului automat la date fără caracter sensibil, ar trebui să se garanteze un nivel corespunzător de protecție și o perioadă limitată de stocare a datelor care fac obiectul schimbului, precum și răspunderea corespunzătoare a instituției sau a organismului care păstrează datele, pentru a preveni gestionarea defectuoasă sau scurgerea acestor date.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5a (nou)
(5a)  În rezoluția sa din 4 decembrie 2008 referitoare la Raportul special nr. 8/2007 al Curții de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată1, Parlamentul European și-a exprimat convingerea că introducerea Eurofisc poate să aducă o valoare adăugată semnificativă numai în cazul în care participarea statelor membre este obligatorie pentru a evita problemele cu care s-a confruntat European Carrousel Network (Eurocanet) și numai în cazul în care Comisia participă pe deplin la activitățile Eurofisc și are un rol de coordonare.
__________
1 JO C 21 E, 28.1.2010, p. 3.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 5b (nou)
(5b)  În Rezoluția sa din 4 decembrie 2008 Parlamentul European a solicitat și instituirea Eurofisc și a amintit necesitatea stringentă de a se face schimb de cele mai bune practici existente la nivel național în ceea ce privește combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA, în vederea introducerii atât a unor stimulente adecvate pentru aplicarea de către statele membre a diligenței necesare in domeniul TVA, cât și a unor recompense pentru contribuabilii onești.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Pentru a permite tratarea mai rapidă a cererilor de informații, ținând seama de caracterul repetitiv al anumitor cereri și de diversitatea lingvistică din cadrul Comunității, este important să se generalizeze utilizarea formularelor tip pentru schimbul de informații.
(14)  Pentru a permite tratarea mai rapidă a cererilor de informații, ținând seama de caracterul repetitiv al anumitor cereri și de diversitatea lingvistică din cadrul Comunităţii, este important să se generalizeze și să se promoveze utilizarea formularelor tip pentru schimbul de informații.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Condițiile referitoare la schimbul de date stocate electronic în fiecare stat membru și la accesul automat  al statelor membre la aceste date trebuie definite în mod clar.
(20)  Condițiile referitoare la schimbul de date stocate electronic în fiecare stat membru și mijloacele de stocare a acestor date, precum și condițiile referitoare la accesul automat al statelor membre la aceste date trebuie definite în mod clar.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Experiența practică recentă acumulată în urma aplicării Regulamentului (CE) nr.1798/2003 în combaterea fraudei de tip carusel a demonstrat că, în anumite cazuri, instituirea unui mecanism de schimb de informații mult mai rapid și care să ofere informații mai ample și mai bine orientate este indispensabilă pentru combaterea eficientă a fraudei; acest mecanism trebuie să se înscrie în cadrul regulamentului menționat, dispunând totodată de o flexibilitate suficientă pentru a se adapta la noile tipuri de fraudă. Rețeaua EUROCANET (European Carrousel Network) instituită la inițiativa Belgiei și sprijinită de Comisie constituie un exemplu pentru acest tip de cooperare.
(29)  Experiența practică recentă acumulată în urma aplicării Regulamentului (CE) nr.1798/2003 în combaterea fraudei de tip carusel a demonstrat că, în anumite cazuri, instituirea unui mecanism de schimb de informații mult mai rapid și care să ofere informații mai ample și mai bine orientate este indispensabilă pentru combaterea eficientă a fraudei. Un astfel de mecanism trebuie să se înscrie în cadrul regulamentului menționat, dispunând totodată de o flexibilitate suficientă pentru a se adapta la noile tipuri de fraudă. În scopul garantării bunei funcționări a unui astfel de mecanism, ar trebui adoptată o abordare la nivelul Uniunii. Eurocanet,instituită la inițiativa Belgiei și sprijinită de Comisie, constituie un exemplu pentru acest tip de cooperare.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 35
(35)  În sensul prezentului regulament, este necesar să se ia în considerare limitarea anumitor drepturi și obligații prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, pentru a proteja interesele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (e) din directiva menționată. Această limitare este necesară și proporțională, ținând cont de pierderile potențiale de venituri pentru statele membre și de importanța crucială a acestor informații în combaterea eficientă a fraudei.
(35)  În sensul prezentului regulament, este necesar să se ia în considerare limitarea anumitor drepturi și obligații prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, pentru a proteja interesele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (e) din directiva menționată, precum și a acelora prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date1.
___________
1 JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 36a (nou)
(36a)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 1a (nou)
Articolul 1a
În cadrul aplicării prezentului regulament, statele membre și Comisia se asigură că sunt respectate drepturile și obligațiile prevăzute în Directiva 95/46/CE și în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 15
Autoritățile competente ale statelor membre comunică spontan autorităților competente ale altor state membre informațiile menționate la articolul 1 pe care le deține și care îi pot fi utile celei din urmă.
Autoritățile competente ale statelor membre comunică spontan autorităților competente ale altor state membre informațiile menționate la articolul 1 pe care le dețin și care sunt necesare la efectuarea unei determinări corecte a TVA, la controlul aplicării corecte a legislației TVA, mai ales în cazul tranzacțiilor din cadrul Uniunii, și la combaterea fraudei în domeniul TVA.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Persoanelor menționate la litera (b) li se solicită opinia cu privire la calitatea informațiilor deținute.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Lista și detaliile datelor menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) și la alineatul (2) din prezentul articol se adoptă conform procedurii prevăzute la articolul 60 alineatul (2).
(4)  Fără a impune o sarcină administrativă disproporționată autorității căreia i se solicită datele, lista și detaliile datelor menționate la alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e) și la alineatul (2) din prezentul articol se adoptă conform procedurii prevăzute la articolul 60 alineatul (2),.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 1 – partea introductivă
Fiecare stat membru acordă autorităților competente din orice alt stat membru acces automat la  informațiile conținute în bazele de date menționate la articolul 18. În ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (1) litera (a) din articolul citat trebuie să fie accesibile cel puțin următoarele detalii  :
În scopul prevenirii unei încălcări a legislației din domeniul TVA și, dacă se consideră necesar, pentru verificarea achizițiilor de bunuri sau prestărilor de servicii intraunionale, impozabile în respectivul stat membru, fiecare stat membru acordă autorităților competente din orice alt stat membru acces automat la informațiile conținute în bazele de date menționate la articolul 18. În ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (1) litera (a) din articolul citat trebuie să fie accesibile cel puțin următoarele detalii  :
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 2a (nou)
În măsura în care informaţiile menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (a) includ date cu caracter personal, accesul automat la acestea este limitat la categoriile de date menționate în prezentul articol.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Prin prezentul regulament se instituie o structură comună de combatere a fraudei și a evaziunii în domeniul TVA. Structura menționată va îndeplini următoarele sarcini:
(1)  Prin prezentul regulament se instituie o structură la nivelul Uniunii de combatere a fraudei și a evaziunii în domeniul TVA. Structura menționată va îndeplini următoarele sarcini:
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 2
2.  Autoritățile competente ale statelor membre stabilesc domeniile de investigare ale structurii instituite la alineatul (1).
(2)   Structura la nivelul Uniunii instituită la alineatul (1) este compusă din funcționari desemnați de autoritățile competente ale statelor membre.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 3
3.   Pentru fiecare domeniu de investigare, autoritățile competente ale statelor membre desemnează în cadrul structurii unul sau mai multe state membre însărcinate cu supravegherea și coordonarea sarcinilor prevăzute la alineatul (1).
(3)   Structura la nivelul Uniunii instituită la alineatul (1) stabilește domeniile de investigare în care aceasta își desfășoară activitatea.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 3a (nou)
(3a)  În vederea unei eficiențe sporite a investigațiilor din cadrul Uniunii care au ca obiect frauda TVA, se elaborează un mecanism de stimulare pentru recuperarea creanțelor fiscale transfrontaliere prin împărțirea echitabilă a TVA neplătite inițial și colectate ulterior între statul membru care recuperează creanțele fiscale și statul membru solicitant.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 35
Structura instituită la articolul 34 este constituită din funcționari competenți desemnați de autoritățile competente ale statelor membre. Această structură beneficiază de suport tehnic, administrativ și operațional din partea Comisiei.
Comisia coordonează, orientează și supervizează realizarea sarcinilor menționate la articolul 34 alineatul (1) și acordă sprijin tehnic, administrativ și operațional autorităților competente ale statelor membre.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 39
Structura instituită la articolul 34 prezintă anual un raport de activitate comitetului menționat la articolul 60.
Structura instituită la articolul 34 prezintă anual un raport de activitate statelor membre, Parlamentului European și comitetului menționat la articolul 60.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 51 – alineatul 1
1.  Statele membre și Comisia examinează și evaluează funcționarea sistemului de cooperare administrativă prevăzut de prezentul regulament . În speță, statele membre organizează audituri ale funcționării acestuia. Comisia centralizează experiența statelor membre cu scopul de a îmbunătăți funcționarea acestui sistem.
(1)  Statele membre, Parlamentul European și Comisia examinează și evaluează funcționarea sistemului de cooperare administrativă prevăzut de prezentul regulament . În speță, statele membre organizează audituri ale funcționării acestuia. Comisia centralizează experiența statelor membre cu scopul de a îmbunătăți funcționarea acestui sistem și prezintă statelor membre și Parlamentului European rapoarte periodice cu privire la rezultatele acestei acțiuni.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 51 – alineatul 2
2.  Statele membre comunică Comisiei orice informații relevante disponibile, referitoare la aplicarea de către acestea a prezentului regulament.
(2)  Statele membre comunică Parlamentului European și Comisiei orice informații relevante disponibile, referitoare la aplicarea de către acestea a prezentului regulament.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 51 – alineatul 9
9.  În vederea realizării obiectivelor prezentului regulament, Comisia poate oferi statelor membre expertiză, asistență tehnică sau logistică, campanii de informare sau orice alt tip de suport operațional.
(9)  În vederea realizării obiectivelor prezentului regulament, Comisia oferă statelor membre expertiză, asistență tehnică sau logistică, campanii de informare sau orice alt tip de suport operațional.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 2
2.  Cu condiția ca țara terță în cauză să se fi angajat să acorde asistența necesară pentru obținerea de dovezi cu privire la caracterul neregulat al tranzacțiilor care par a contraveni legislației referitoare la TVA, informațiile obținute în temeiul prezentului regulament pot fi comunicate țării terțe respective, cu acordul autorităților competente care au furnizat informațiile, în conformitate cu dispozițiile lor interne aplicabile comunicării de date cu caracter personal țărilor terțe.
(2)  Cu condiția ca țara terță în cauză să se fi angajat să acorde asistența necesară pentru obținerea de dovezi cu privire la caracterul neregulat al tranzacțiilor care par a contraveni legislației referitoare la TVA, informațiile obținute în temeiul prezentului regulament pot fi comunicate țării terțe respective, cu acordul autorităților competente care au furnizat informațiile, în conformitate cu dispozițiile lor interne aplicabile comunicării de date cu caracter personal țărilor terțe și cu condiţia respectării Directivei 95/46/CE şi a dispoziţiilor pentru punerea sa în aplicare, precum și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a normelor de punere în aplicare a acestuia.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 1 – paragraful 1
1.  Informațiile comunicate sau culese  sub orice formă, în temeiul prezentului regulament, inclusiv toate informațiile la care un funcționar a avut acces în condițiile prevăzute la capitolul VII, capitolul VIII și capitolul X, precum și în cazurile menționate la alineatul (2) din prezentul articol  sunt reglementate de obligația păstrării secretului oficial și se bucură de protecția acordată informațiilor similare, atât în temeiul legislației naționale a statului membru care le-a primit, cât și al dispozițiilor corespondente aplicabile autorităților comunitare. Acestea nu pot fi utilizate decât în condițiile prevăzute în prezentul regulament.
(1)  Informațiile comunicate sau culese  sub orice formă, în temeiul prezentului regulament, inclusiv toate informațiile la care un funcționar a avut acces în condițiile prevăzute la capitolul VII, capitolul VIII și capitolul X, precum și în cazurile menționate la alineatul (2) din prezentul articol  sunt reglementate de obligația păstrării secretului oficial și se bucură de protecția acordată informațiilor similare, atât în temeiul legislației naționale a statului membru care le-a primit, cât și al dispozițiilor corespondente aplicabile autorităților comunitare. Astfel de informații sunt protejate şi în temeiul Directivei 95/46/CE și al Regulamentului (CE) nr. 45/2001. Acestea nu pot fi utilizate decât în condițiile prevăzute în prezentul regulament.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 5
5.  Orice stocare sau schimb de informații menționat în prezentul regulament face obiectul dispozițiilor de punere în aplicare a directivei 95/46/CE. Totuși, în scopul aplicării corecte a prezentului regulament, statele membre limitează domeniul de aplicare a obligațiilor și drepturilor prevăzute la articolul 10, articolul 11 alineatul (1), articolele 12 și 21 din Directiva 95/46/CE, în măsura în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor menționate la articolul 13 litera (e) din directiva menționată.
(5)  Orice stocare sau schimb de informații menționat în prezentul regulament face obiectul Directivei 95/46/CE şi a dispoziţiilor pentru punerea sa în aplicare și a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 şi a normelor de punere în aplicare a acestuia. Totuși, în scopul aplicării corecte a prezentului regulament, statele membre pot adopta măsuri legislative care limitează domeniul de aplicare a obligațiilor și drepturilor prevăzute la articolul 10, articolul 11 alineatul (1), articolele 12 și 21 din Directiva 95/46/CE, în măsura în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor menționate la articolul 13 litera (e) din directiva menționată.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 5a (nou)
(5a)  Statele membre și Comisia se asigură că sunt respectate obligațiile în materie de transparență și informare a părților interesate în cazuri care implică obținerea de date cu caracter personal, menționate în Directiva 95/46/CE și în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 59 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
(ca) a asigura cel mai înalt standard al calității datelor care fac obiectul schimbului și, dacă este cazul, cel mai înalt grad de transparență.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 59 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Statele membre comunică anual Comisiei cazurile în care alte state membre au refuzat furnizarea de informații către statul solicitant sau l-au împiedicat pe acesta să realizeze o investigație administrativă solicitată în mod corespunzător. Statele membre cărora li s-au solicitat informațiile trebuie să comunice Comisiei motivele care au determinat refuzul furnizării informației sau a inițierii investigațiilor. Comisia evaluează respectivele informații și formulează recomandările corespunzătoare. Aceste recomandări sunt comunicate Parlamentului European și Consiliului.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 60 – alineatul 2a (nou)
(2a)  În cazul în care măsurile adoptate în conformitate cu procedura de la alineatul (2) privesc sau implică procesarea de date cu caracter personal, este consultată Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.


Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește normele privind facturarea *
PDF 341kWORD 119k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește normele privind facturarea (COM(2009)0021 – C6-0078/2009 – 2009/0009(CNS))
P7_TA(2010)0092A7-0065/2010

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2009)0021),

–   având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C6-0078/2009),

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0065/2010),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă – act de modificare
Considerentul 4
(4)  Pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care întâmpină dificultăți în a plăti TVA autorităților competente înainte de a fi încasat plățile de la clienți, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a permite contabilizarea TVA în cadrul unui sistem de contabilitate de casă, care permite furnizorului să plătească TVA autorității competente în momentul încasării plății pentru o livrare/ prestare și care îi determină dreptul de deducere în momentul achitării livrării sau a prestării în cauză. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre să introducă un sistem opțional de contabilitate de casă care să nu aibă un efect negativ asupra fluxului de numerar legat de încasările din TVA.
(4)  Pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care întâmpină dificultăți în a plăti TVA autorităților competente înainte de a fi încasat plățile de la clienți, statele membre ar trebui să permită contabilizarea TVA în cadrul unui sistem de contabilitate de casă, care permite furnizorului să plătească TVA autorității competente în momentul încasării plății pentru o livrare/ prestare și care îi determină dreptul de deducere în momentul achitării livrării sau a prestării în cauză. Acest lucru ar trebui să permită statelor membre să introducă un sistem opțional de contabilitate de casă care să nu aibă un efect negativ asupra fluxului de numerar legat de încasările din TVA.
Amendamentul 2
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 7a (nou)
Directiva 2006/112/CE
Articolul 91 – alineatul 2 – paragraful 1a (nou)
(7a)  La articolul 91 alineatul (2), se introduce următorul paragraf după primul paragraf:
'Prin derogare de la primul paragraf, statele membre acceptă cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană în ziua în care TVA devine exigibilă sau, în cazul în care acesta nu se publică în ziua respectivă, cursul publicat în ziua precedentă celei în care TVA devine exigibilă. În cazul în care niciuna dintre monede nu este euro, cursul de schimb se calculează pe baza cursului de schimb dintre aceste monede și euro.„
Amendamentul 3
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 8
Directiva 2006/112/CE
Articolul 167a – alineatul 2 – teza introductivă
(2)  Statele membre pot prevedea, în cadrul unui sistem opțional, că persoanele impozabile trebuie să amâne dreptul de deducere până în momentul în care TVA a fost plătită furnizorului, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
(2)  Statele membre prevăd, în cadrul unui sistem opțional, că persoanele impozabile trebuie să amâne dreptul de deducere până în momentul în care TVA a fost plătită furnizorului, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
Amendamentul 4
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 9 – litera c
Directiva 2006/112/CE
Articolul 178 – litera f
(c)  Litera (f) se înlocuiește cu următorul text:
eliminat
„(f) atunci când este obligată să plătească TVA în calitate de client în cazul aplicării articolelor 194-197 sau articolului 199, aceasta trebuie să dețină o factură întocmită în conformitate cu titlul XI capitolul 3 secțiunile 3-6 și să îndeplinească formalitățile stabilite de fiecare stat membru.”
Amendamentul 5
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 14
Directiva 2006/112/CE
Articolul 219a
(1)  Emiterea unei facturi este conformă cu normele aplicabile în statul membru care a emis numărul de înregistrare TVA folosit de persoana impozabilă pentru a efectua livrarea de mărfuri sau prestarea de servicii.
(1)  Emiterea unei facturi este conformă cu normele aplicabile în statul membru în care trebuie plătită TVA.
Dacă un astfel de număr nu există, normele sunt acelea care se aplică în statul membru în care furnizorul și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde acesta dispune de un sediu comercial fix de la care este efectuată livrarea/ prestarea sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită sau unde este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA.
În cazul în care TVA nu trebuie plătită pe teritoriul Uniunii, normele sunt acelea care se aplică în statul membru în care furnizorul și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde acesta dispune de un sediu comercial fix de la care este efectuată livrarea/ prestarea sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.
În cazul în care furnizorul care emite o factură pentru o livrare de mărfuri sau o prestare de servicii impozabile nu își are sediul social în statul membru în care TVA trebuie plătită, iar persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i-au fost furnizate mărfurile sau prestate serviciile, factura este emisă conform normelor aplicate în statul membru în care furnizorul de mărfuri/ prestatorul de servicii și-a stabilit sediul social sau în care acesta dispune de un sediu fix de la care se efectuează livrarea/prestarea.
În cazul în care furnizorul/ prestatorul nu are un sediu pe teritoriul Uniunii, emiterea facturilor nu intră sub incidența dispozițiilor din prezenta directivă.
(2)  Atunci când un client care beneficiază de o livrare de mărfuri sau de o prestare de servicii este stabilit într-un stat membru altul decât statul membru din care s-a efectuat livrarea/ prestarea și clientul este obligat la plata TVA, emiterea facturii este conformă cu normele care se aplică în statul membru care a emis numărul de înregistrare TVA utilizat de client pentru livrarea/ prestarea respectivă.
(2)  Atunci când beneficiarul mărfurilor sau al serviciilor emite o factură (autofacturarea) și are obligația de a plăti TVA, emiterea facturii este conformă cu normele care se aplică în statul membru în care trebuie plătită TVA.
Amendamentul 6
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 16
Directiva 2006/112/CE
Articolul 220a – paragraful 1 – litera a
(a) atunci când valoarea mărfurilor sau a serviciilor impozabile furnizate este mai mică de 200 EUR;
(a) atunci când valoarea mărfurilor sau a serviciilor impozabile furnizate este mai mică de 300 EUR;
Amendamentul 7
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 17
Directiva 2006/112/CE
Articolul 221
Statele membre pot impune persoanelor impozabile obligația de a emite o factură simplificată pentru livrările de mărfuri sau prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la articolul 220, atunci când locul de livrare a respectivelor mărfuri sau cel de prestare a serviciilor se află pe teritoriul lor.
(1)  Statele membre pot impune persoanelor impozabile obligația de a emite o factură în temeiul articolului 226 sau 226b pentru livrările de mărfuri sau prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la articolul 220, atunci când locul de livrare a respectivelor mărfuri sau cel de prestare a serviciilor se află pe teritoriul lor.
(2)  Statele membre pot scuti persoanele impozabile de la obligația prevăzută la articolul 220 sau 220a de a emite o factură pentru livrările de mărfuri sau prestările de servicii pe care le-au efectuat pe teritoriile lor și care sunt scutite, cu sau fără dreptul de deducere a TVA achitate în etapa anterioară, în conformitate cu articolele 110 și 111, articolul 125 alineatul (1), articolul 127, articolul 128 alineatul (1), precum și articolele 132, 135, 136, 375, 376 și 377, articolul 378 alineatul (2), articolul 379 alineatul (2) și articolele 380-390.
Amendamentul 8
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 17
Directiva 2006/112/CE
Articolul 222
O factură se emite cel târziu în a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care intervine faptul generator.
O factură se emite cel târziu în a cincisprezecea zi a celei de-a doua luni care urmează celei în care intervine faptul generator.
Amendamentul 9
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 19 – litera a
Directiva 2006/112/CE
Articolul 226 – punctul 4
(4) numărul de înregistrare TVA al clientului, prevăzut la articolul 214;
(4) numărul de înregistrare TVA al clientului, prevăzut la articolul 214, pe baza căruia clientul a beneficiat de o livrare de mărfuri sau de o prestare de servicii pentru care are obligația de a plăti TVA sau a beneficiat de o livrare de mărfuri, astfel cum este prevăzută la articolul 138;
Amendamentul 10
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 20
Directiva 2006/112/CE
Articolul 226b
Pe facturile simplificate emise în conformitate cu articolele 220a și 221, este necesar să apară doar următoarele detalii:
(1)  Pe facturile simplificate emise în conformitate cu articolele 220a și 221, este necesar să apară doar următoarele detalii:
(a) data emiterii;
(a) data emiterii;
(b) identificarea persoanei impozabile care efectuează livrarea/ prestarea;
(b) identificarea persoanei impozabile care efectuează livrarea/ prestarea, cu indicarea numărului de înregistrare TVA al acelei persoane;
(c) identificarea tipului de mărfuri sau servicii furnizate și valoarea acestora;
(c) identificarea tipului de mărfuri sau servicii furnizate și valoarea acestora;
(d) valoarea TVA de plată sau care trebuie creditată sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia.
(d) cota TVA și valoarea TVA de plată sau care trebuie creditată sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia;
(da) în cazul în care factura emisă reprezintă un document sau un mesaj prin care se modifică o factură inițială, astfel cum se prevede la articolul 219, referința specifică și neechivocă la acea factură inițială.
(2)  Statele membre pot solicita ca facturile simplificate emise în conformitate cu articolele 220a și 221 să conțină următoarele informații suplimentare în ceea ce privește anumite tranzacții sau categorii de persoane impozabile:
(a) identificarea persoanei impozabile care efectuează livrarea/prestarea, cu indicarea numelui și a adresei acelei persoane;
(b) un număr secvențial, bazat pe una sau mai multe serii, care identifică numai factura;
(c) identificarea clientului, cu indicarea numărului de înregistrare TVA, a numelui și a adresei acestuia;
(d) în cazul în care se aplică o scutire de TVA sau în cazul în care clientul are obligația să achite TVA, detaliile prevăzute la articolele 226 și 226a.
Amendamentul 11
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 22
Directiva 2006/112/CE
Articolul 230
Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă, cu condiția ca valoarea TVA de plată sau care trebuie creditată să fie exprimată în moneda națională a statului membru în care are loc livrarea de mărfuri sau prestarea de servicii, utilizându-se rata de schimb publicată de Banca Centrală Europeană pentru ziua în care taxa devine exigibilă sau, în cazul în care această informație nu se publică în ziua respectivă, ziua de publicare precedentă.
Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă, cu condiția ca valoarea TVA de plată sau care trebuie creditată să fie exprimată în moneda națională a statului membru în care are loc livrarea de mărfuri sau prestarea de servicii, utilizându-se una dintre ratele de schimb prevăzute la articolul 91.
Amendamentul 12
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 25
Directiva 2006/112/CE
Articolele 233, 234, 235 și 237
(25)  Articolele 233, 234, 235 și 237 se elimină.
(25)  Articolele 233, 234 și 235 se elimină.
Amendamentul 13
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 25a (nou)
Directiva 2006/112/CE
Articolul 237
(25a)  Articolul 237 se înlocuiește cu următorul text:
'Articolul 237
Fiecare stat membru prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2013, un raport de evaluare privind aplicarea procedurii de facturare electronică. Aceste rapoarte evidențiază îndeosebi toate dificultățile tehnice sau deficiențele cu care s-au confruntat persoanele impozabile sau administrațiile fiscale, inclusiv o evaluare a impactului oricăror activități frauduloase legate de facturarea electronică, ca urmare a eliminării cerinței de a include EDI sau semnătura electronică în facturile electronice. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 1 iulie 2014, un raport însoțit de propuneri adecvate, pe baza rapoartelor de evaluare ale statelor membre.„
Amendamentul 14
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 29
Directiva 2006/112/CE
Articolul 244 – paragraful 3
Stocarea facturii respectă normele care se aplică în statul membru în care persoana impozabilă și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde acesta dispune de un sediu comercial fix de la care sau pentru care este efectuată livrarea/ prestarea sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită sau unde este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA.„
O factură poate fi stocată în același format în care a fost primită, fie pe hârtie, fie în format electronic. În mod alternativ, o factură pe hârtie poate fi transpusă în format electronic. Pe de altă parte, stocarea facturii respectă normele care se aplică în statul membru în care persoana impozabilă și-a stabilit sediul activității sale economice sau locul unde acesta dispune de un sediu comercial fix de la care sau pentru care este efectuată livrarea/ prestarea sau, în absența unui astfel de sediu al activității sale sau a unui sediu comercial fix, locul unde își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită sau unde este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA.„
Amendamentul 15
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 32
Directiva 2006/112/CE
Articolul 247
Persoana impozabilă se asigură de stocarea facturilor pentru o perioadă de șase ani.
Persoana impozabilă asigură stocarea facturilor pentru o perioadă de cinci ani. Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor naționale din alte domenii decât TVA, care prevăd perioade de stocare obligatorii diferite pentru documentele justificative, inclusiv facturi.
Amendamentul 16
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 34
Directiva 2006/112/CE
Articolul 248a
(34)  În titlul XI capitolul 4 secțiunea 3 se introduce următorul articol 248a:
eliminat
'Articolul 248a
În vederea controalelor, statele membre în care se percepe taxa pot impune obligația ca unele facturi să fie traduse în limba lor oficială.„
Amendamentul 17
Propunere de directivă – act de modificare
Articolul 1 – punctul 36a (nou)
Directiva 2006/112/CE
Titlul XIV – capitolul 4a (nou)
(36a)  După articolul 401, se introduce următorul capitol:
'Capitolul 4a
E-administrarea
Articolul 401a
În vederea dezvoltării active a unei e-administrări eficiente și sigure în domeniul TVA, Comisia evaluează măsurile și instrumentele de e-administrare existente în statele membre și îmbunătățește schimbul de bune practici între statele membre în acest domeniu. În plus, Comisia utilizează programul comunitar pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor fiscale de pe piața internă, Fiscalis 2013, instituit prin Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului1, alături de alte posibilități de finanțare existente în cadrul UE, cum ar fi fondurile structurale ale UE, pentru a oferi asistență tehnică statelor membre care au cea mai mare nevoie de a-și moderniza e-administrarea prin accesul la cele mai importante sisteme IT transeuropene și prin utilizarea acestora.„
1 JO L 330, 15.12.2007, p. 1.

Cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Miloslav Ransdorf
PDF 194kWORD 34k
Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind cererea de ridicare a imunității lui Miloslav Ransdorf (2009/2208(IMM))
P7_TA(2010)0093A7-0107/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Miloslav Ransdorf, transmisă de Reprezentantul permanent al Republicii Cehe la 16 septembrie 2009 și comunicată în ședința plenară din 23 noiembrie 2009,

–   în urma audierii lui Miloslav Ransdorf, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–   având în vedere articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, din 8 aprilie 1965, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–   având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Comunităților Europene din 12 mai 1964 și din 10 iulie 1986(1),

–   având în vedere articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 din Regulamentul de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7–0107/2010),

A.   întrucât Miloslav Ransdorf este deputat în Parlamentul European;

B.   întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene din 8 aprilie 1965, în timpul sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază, pe teritoriul lor național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului din țara respectivă; întrucât imunitatea nu poate fi invocată atunci când un membru este surprins în flagrant, comițând un delict; întrucât aceasta nu împiedică Parlamentul European să-și exercite dreptul de a ridica imunitatea unuia dintre membrii săi;

C.   întrucât, în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Constituția cehă, niciun deputat sau senator nu poate face obiectul unei urmăriri penale fără acordul camerei al cărei membru este și, în cazul în care camera respectivă nu își dă acordul, urmărirea penală este exclusă definitiv,

1.   hotărăște să ridice imunitatea lui Miloslav Ransdorf;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Republicii Cehe.

(1) Cauza 101/63, Wagner c. Fohrmann şi Krier, Culegerea 1964, p. 383, şi cauza 149/85, Wybot c. Faure şi alţii, Culegerea 1986, p. 2391.


Descărcarea de gestiune 2008: Curtea de Justiţie
PDF 217kWORD 58k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea IV – Curtea de Justiţie (C7-0175/2009 – 2009/2071(DEC))
P7_TA(2010)0094A7-0079/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0175/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Curţii de Justiţie, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(3),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, precum şi articolul 314 alineatul (10) şi articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0079/2010),

1.   acordă grefierului Curţii de Justiţie descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Curţii aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii de Conturi, Ombudsmanului European şi Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea IV – Curtea de Justiţie (C7-0175/2009 – 2009/2071(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0175/2009)(7),

–   având în vedere raportul anual al Curţii de Justiţie, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(8),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, precum şi articolul 314 alineatul (10) şi articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0079/2010),

1.   constată că, în 2008, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 297 milioane EUR (2007: 275 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 98,20 %, peste rata medie a celorlalte instituţii (95,67 %);

2.   constată că, în Raportul său anual, Curtea de Conturi a indicat că operaţiunile de audit asupra unui contract de prestări servicii încheiat de CEJ (în urma unei proceduri de achiziţii publice prin licitaţie deschisă, organizată în comun cu un stat membru) au demonstrat existenţa unor deficienţe în sistemul de control intern relevant pentru desfăşurarea acestei proceduri de achiziţii; ia act de constatările Curţii de Conturi conform cărora aceste deficienţe au avut ca rezultat un termen extrem de scurt pentru obţinerea de către ofertanţi a caietului de sarcini (încălcarea articolului 98 din Regulamentul financiar), anunţarea, în anunţul de participare, atât a obligaţiei de a depune oferte numai într-o singură limbă [încălcarea articolului 125c din Normele de aplicare(11) (NA) a Regulamentului financiar], cât şi organizarea unei reuniuni cu uşile închise pentru deschiderea ofertelor [încălcarea articolul 118 alineatul (3) din NA];

3.   ia act de explicaţia oferită de CEJ, conform căreia derularea procedurii, deşi strânsă, a respectat termenele prevăzute în Regulamentul financiar; constată că termenul scurt a reprezentat o consecinţă a necesităţii de a atribui contractul la o dată care să permită ofertantului câştigător să fie operaţional în momentul predării noului complex imobiliar, precum şi a necesităţii de a oferi suficient timp ofertanţilor să-şi pregătească ofertele;

4.   ia act, de asemenea, de explicaţia CEJ potrivit căreia anunţul de participare prevedea ca ofertele să fie depuse numai în limba franceză (procedură folosită în statul membru respectiv) din cauza unei lipse de coordonare, deşi caietul de sarcini prevedea că ofertele puteau fi depuse în orice limbă oficială a Uniunii Europene, precum şi de explicaţia potrivit căreia, în cazul în care ofertanţii ar fi dorit să participe la reuniunea comisiei de deschidere a ofertelor, li s-ar fi permis acest lucru;

5.   sprijină propunerea Curţii de Conturi de instituire de către CEJ a unor proceduri ameliorate de atribuire a contractelor de achiziții publice pentru a sprijini serviciile de ordonanţare în ceea ce privește organizarea de proceduri de ofertare și controlul respectării obligațiilor impuse prin reglementări;

6.   costată că, în afara comentariilor legate de procedura de achiziţii publice prin licitaţie menţionată mai sus, Raportul anual al Curţii de Conturi nu a atras atenţia asupra altor puncte în ceea ce priveşte CEJ;

7.   ia act cu satisfacţie de funcţionarea eficientă a Unităţii de audit intern a CEJ, recent înfiinţată, şi salută recomandările sale cu privire la validarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi faptul că aceste recomandări au fost puse în practică, în special revizuirea sistemului de delegare şi a condiţiilor privind subdelegarea, autoevaluarea sistemelor de control intern, numărul sporit de verificări ex post şi ameliorările aduse procedurilor de documentare; ia act, de asemenea, de rezultatele auditului privind respectarea obligaţiilor legale legate de raportarea şi publicarea informaţiilor bugetare şi financiare, care au determinat măsuri de îmbunătăţire a gestionării şi a controlului intern al contractelor de achiziţii publice, precum şi audituri privind procedurile de achiziţii publice pentru bibliotecă şi indemnizaţiile compensatorii;

8.   salută reducerea constantă a duratei procedurilor în faţa CEJ, în special o reducere semnificativă a duratei procedurilor de pronunţare a unei hotărâri preliminare; consideră că această reducere nu a atins deocamdată un nivel satisfăcător; ia act de reducerea numărului de cauze finalizate (333 de hotărâri şi 161 de ordonanţe, comparativ cu 379 şi, respectiv, 172 în 2007); constată totuşi că numărul cererilor de pronunţare a unei hotărâri preliminare a fost considerabil mai mare; ia totodată act de faptul că, în 2008, numărul cauzelor înaintate (592) a fost cel mai ridicat din 1979, ceea ce a condus la o uşoară creştere a numărului de cauze aflate pe rol la sfârşitul anului 2008 (767 de cauze, comparativ cu 741 la sfârşitul anului 2007);

9.   salută faptul că Tribunalul de Primă Instanţă a prezentat în 2008 o creştere de 52 % a numărului de cauze finalizate, precum şi o uşoară reducere a duratei procedurilor, dar care nu este încă satisfăcătoare; constată totuşi că numărul cauzelor noi a fost excepţional de ridicat în 2008 (629 de cauze noi, comparativ cu 522 în 2007), ceea ce a condus la o mai mare acumulare a cauzelor aflate pe rol şi în cazul Tribunalului de Primă Instanţă (de la 1 154 în 2007, la 1 178 în 2008);

10.   constată că, deşi Tribunalul Funcţiei Publice, care a cunoscut în 2008 prima sa reînnoire trienală parţială, a finalizat mai puţine cauze în 2007, numărul cauzelor aflate pe rol a cunoscut o uşoară scădere (de la 235 în 2007, la 217 în 2008) datorită numărului considerabil mai mic de cauze noi (111, comparativ cu 157 în 2007);

11.   salută noul sistem integrat de gestiune şi control financiar (SAP), operaţional de la 1 ianuarie 2008, care a permis realizarea de economii substanţiale la buget şi sporirea eficienţei în cazul celor trei instituţii implicate (Consiliu, CEJ şi Curtea de Conturi);

12.   salută permanenta cooperare interinstituţională fructuoasă cu Curtea de Conturi în ceea ce priveşte formarea profesională;

13.   ia act de acţiunile întreprinse de către CEJ în urma observaţiilor făcute de Parlament şi Curtea de Conturi în cadrul deciziilor de descărcare de gestiune şi al rapoartelor anterioare; salută îndeosebi măsurile luate pentru stabilirea unei proceduri de selecţie în vederea recrutării de agenţi contractuali auxiliari; îşi exprimă, cu toate acestea, regretul faţă de reticenţa CEJ de a publica declaraţiile de interese financiare ale membrilor săi şi solicită CEJ să implementeze fără întârziere această practică;

14.   felicită CEJ pentru practica sa obişnuită de a include în raportul său de activitate un capitol care prezintă acţiunile întreprinse în decursul exerciţiului pentru a da curs deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune şi rapoartelor Curţii de Conturi.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 1).


Descărcarea de gestiune 2008: Curtea de Conturi
PDF 302kWORD 57k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea V – Curtea de Conturi (C7-0176/2009 – 2009/2072(DEC))
P7_TA(2010)0095A7-0097/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0176/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Conturi, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0097/2010),

1.   acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea V – Curtea de Conturi (C7-0176/2009 – 2009/2072(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0176/2009)(7),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Conturi, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0097/2010),

1.   constată că în 2008 Curtea de Conturi a dispus de credite de angajament în valoare totală de 133 milioane EUR (2007: 122 milioane EUR, 2006: 114 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 90,66%, sub rata medie a celorlalte instituții (95,67%);

2.   reamintește că, în ceea ce privește exercițiul financiar 2008, conturile Curții au fost auditate de o firmă externă, PricewaterhouseCoopers, (la fel ca în 2007; în exercițiile precedente de către KPMG), care a ajuns la următoarele concluzii:

   (a) în ceea ce privește acuratețea conturilor aferente exercițiului financiar 2008: „în opinia noastră, situațiile financiare prezentate oferă o imagine fidelă și reală a poziției financiare a Curții de Conturi Europene la 31 decembrie 2008, precum și a performanței financiare a acesteia și a fluxurilor de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a respectivului regulament al Consiliului și cu normele contabile ale Curții de Conturi Europene”; precum și
   (b) în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare alocate Curții și caracterul adecvat al procedurilor de control în vigoare în timpul exercițiului financiar 2008: 'nu am sesizat nimic care să ne determine să credem că, sub toate aspectele semnificative și potrivit criteriilor descrise anterior: (a) resursele alocate Curții nu au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate, și (b) procedurile de control instituite nu oferă garanțiile necesare pentru conformitatea operațiunilor financiare cu normele și reglementările în vigoare„;

3.   reamintește propunerea sa privind examinarea posibilității de a elabora o structură mai rațională a Curții și solicită Curții să analizeze modele alternative în vederea reducerii numărului total de membri, prin limitarea numărului acestora și prin adoptarea, de exemplu, a unui sistem de rotație bazat pe principiul egalității dintre membri;

4.   ia act de eforturile Curții de ameliorare a procedurii de publicare și prezentare a rapoartelor sale anuale; speră că se va putea conveni o procedură pentru această etapă decisivă a procesului de descărcare de gestiune, care să fie utilizată pe viitor, ținându-se cont în mod corespunzător de independența absolută a Curții și de prerogativele comisiei competente;

5.   constată că procedura actuală de publicare și prezentare a rapoartelor speciale ale Curții, deși contribuie la identitatea și vizibilitatea acesteia, ridică niște semne de întrebare: cu toate că Parlamentul respectă pe deplin dreptul Curții de a-și prezenta în orice moment observațiile sub forma unor rapoarte speciale, consideră că procedura actuală, care debutează cu prezentarea publică a raportului special și cu conferința de presă a Curții, organizată cu mult înainte de prezentarea raportului special în fața Comisiei pentru control bugetar, s-ar putea să nu reflecte în mod fidel rolul Curții ca instituție raportoare care sprijină Parlamentul și Consiliul în exercitarea funcției lor de control al execuției bugetare;

6.   salută faptul că un raport de evaluare inter pares elaborat de o echipă internațională (prezentat în decembrie 2008) a ajuns la o concluzie generală și că raportul a recunoscut că majoritatea recomandărilor fuseseră anticipate în cadrul planului de acțiune redactat înainte de evaluare; salută intenția Curții de a integra celelalte recomandări în Strategia de audit pentru 2009-2012 și eforturile sale de a le pune în aplicare în această perioadă;

7.   constată că, deși Curtea a recrutat 97 de persoane în 2008 (48 de funcționari, 18 agenți temporari, 31 de agenți contractuali), numărul total al posturilor vacante la sfârșitul lui 2008 (69) era mai mare decât la sfârșitul lui 2007 (56); ține seama de faptul că Curtea a obținut 22 de posturi suplimentare (853 în total), precum și de lipsa unor laureați adecvați, care a împiedicat Curtea să recruteze numărul de persoane preconizat; solicită Curții să prezinte un raport cu privire la progresele realizate în reducerea întârzierilor din cadrul procedurii sale de recrutare;

8.   salută instituirea Comitetului mixt pentru egalitatea de șanse, progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informației și în cel al telecomunicațiilor, precum și gestionarea eficientă a spațiului de birouri;

9.   constată că raportul pentru 2008 al auditorului intern al Curții a fost predominant pozitiv și salută, în acest context, faptul că cele mai multe recomandări formulate de auditorul intern au fost acceptate și integrate în planuri de acțiune corective; salută instituirea unui cadru de monitorizare a eficienței controalelor interne și adoptarea de indicatori-cheie de performanță;

10.   salută noul sistem integrat de gestiune și control financiar (SAP), în funcțiune din 1 ianuarie 2008, care a permis realizarea de economii substanțiale la buget și sporirea eficienței în cazul celor trei instituții implicate (Consiliu, Curtea de Conturi și Curtea de Justiție), dar regretă că sistemul nu a fost aplicat mai devreme de Curtea de Conturi;

11.   salută actuala cooperare interinstituțională fructuoasă cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește formarea profesională;

12.   reamintește, în legătură cu declarațiile de interese financiare ale membrilor, că, în conformitate cu Codul de conduită al Curții, membrii acesteia trebuie să prezinte o declarație privind interesele lor financiare Președintelui Curții, care garantează păstrarea lor în condiții de confidențialitate, iar aceste declarații nu se publică; își reafirmă poziția conform căreia, în vederea asigurării transparenței, declarațiile de interese financiare ale membrilor tuturor instituțiilor UE ar trebui să fie accesibile pe internet în cadrul unui registru public și invită Curtea să ia măsurile necesare în această privință;

13.   felicită Curtea pentru calitatea raportului său anual de activitate și salută includerea unui capitol care prezintă măsurile adoptate pe parcursul exercițiului financiar în urma deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2008: Ombudsmanul European
PDF 209kWORD 50k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea VIII – Ombudsmanul European (C7-0179/2009 – 2009/2075(DEC))
P7_TA(2010)0096A7-0070/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0179/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Ombudsmanului European, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0070/2010),

1.   acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea VIII – Ombudsmanul European (C7-0179/2009 – 2009/2075(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0179/2009)(7),

–   având în vedere Raportul anual al Ombudsmanului European prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0070/2010),

1.   constată că în exercițiul financiar 2008 Ombudsmanul European (Ombudsmanul) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 9 milioane EUR (2007: 8,2 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 91,51 %, sub rata medie a celorlalte instituții (95,67 %);

2.   constată faptul că Curtea de Conturi a indicat în raportul său anual că în urma auditului efectuat în această instituție nu s-a formulat nicio observație semnificativă;

3.   remarcă o tendință constant crescătoare în perioada 2003-2008, perioadă în care creditele de angajament s-au dublat, de la 4,4 milioane EUR la 9 milioane EUR, numărul de posturi a crescut de la 31 la 57 (cu 6 noi posturi în 2009), numărul plângerilor a crescut de la 2 436 la 3 346, iar numărul noilor anchete deschise s-a majorat de la 253 la 293; constată că numărul de posturi nu a crescut în ultimele trei exerciții, însă pentru 2009 a fost planificată o extindere a schemei de personal la 63 de posturi; remarcă, de asemenea, că în prezent, după restructurarea internă din 2008, 24 din cele 57 de posturi sunt alocate analizării plângerilor și desfășurării anchetelor (Departamentul juridic), iar 31 sunt alocate înregistrării, distribuției și urmăririi plângerilor, precum și oricăror altor activități care nu sunt direct legate de activitatea principală (Departamentul administrativ și financiar);

4.   reamintește că Acordul-cadru de cooperare pe perioadă nedeterminată încheiat între Ombudsman și Parlament și intrat în vigoare la 1 aprilie 2006 prevede ca Parlamentul să furnizeze anumite servicii administrative, inclusiv în următoarele domenii: imobiliar, tehnologia informației și comunicațiilor, consiliere juridică, servicii medicale, formare profesională și servicii de traducere și interpretare;

5.   remarcă domeniile prioritare identificate de Serviciul de Audit Intern, în special auditarea procesului de achiziții publice, inclusiv continuarea acțiunilor nefinalizate, procesul de auditare a subvențiilor, finalizarea auditurilor din 2007 și elaborarea rapoartelor conexe; salută concluziile, în special observația conform căreia procesul de achiziții publice a fost sensibil îmbunătățit, mențiunea că cele două acțiuni deschise din auditul din 2005 au fost îmbunătățite și observația că procesul de acordare a subvențiilor respectă cadrul de reglementare și principiile transparenței și bunei gestiuni financiare;

6.   constată, cu toate acestea, că auditul intern a revelat, de asemenea, domenii în care mai sunt posibile îmbunătățiri, îndeosebi: dosarele de achiziții publice ar trebui să includă informații complete, modificarea termenelor de livrare poate fi permisă doar în cazuri excepționale, o mai bună planificare a calendarului procedurilor de achiziții publice, şi corectarea clauzelor incoerente din contracte înainte de semnare; se așteaptă ca Ombudsmanul să dea curs acestor recomandări și să prezinte Parlamentului informații în acest sens în raportul său de activitate;

7.   salută decizia Ombudsmanului de a-și publica declarația anuală de interese și faptul că această declarație este publicată pe site-ul internet al Ombudsmanului;

8.   își reiterează solicitarea ca Ombudsmanul să includă în raportul său de activitate un capitol în care să prezinte detaliat măsurile luate pentru a da curs deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
PDF 209kWORD 53k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (C7-0180/2009 – 2009/2076(DEC))
P7_TA(2010)0097A7-0098/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0180/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor verificate(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0098/2010),

1.   acordă Autorității Europene pentru Protecția Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (C7-0180/2009 – 2009/2076(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0180/2009)(7),

–   având în vedere raportul anual al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor verificate(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0098/2010),

1.   constată că, în 2008, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 5,3 milioane EUR (2007: 5 milioane EUR(11)), cu o rată de utilizare de 86,14 %, sub rata medie a celorlalte instituții (95,67 %);

2.   ia act de creșterea continuă a numărului de posturi permanente alocate AEPD de la 29 în 2007, la 33 în 2008 (2006: 24 de posturi); salută faptul că toate posturile sunt ocupate și ia act de creșterea controlată și extinderea limitată a sarcinilor și a personalului, cu garantarea unei integrări și a unei formări profesionale adecvate pentru noii funcționari; constată totuși că cheltuielile de la articolul bugetar „Alte categorii de personal” demonstrează o rată de utilizare sub rata medie (51,98 %);

3.   constată faptul că Curtea de Conturi a indicat în raportul său anual că în urma auditului efectuat în această instituție nu s-a formulat nicio observație semnificativă;

4.   salută consolidarea gestiunii resurselor umane și financiare, precum și ameliorarea funcționalității și eficienței funcțiilor de control intern realizate în 2008; așteaptă cu interes viitoarele evoluții în ceea ce privește resursele financiare și umane, precum și procedurile interne de lucru, care au fost menționate de AEPD printre principalele sale obiective pentru 2009;

5.   reamintește că gestionarea administrativă a tuturor misiunilor AEPD este asigurată de Oficiul de Plăți al Comisiei (în temeiul Acordului de cooperare administrativă dintre secretariatele generale ale Comisiei, Parlamentului și Consiliului, semnat împreună cu AEPD la 7 decembrie 2006 pentru o perioadă de încă trei ani, cu efect de la 16 ianuarie 2007);

6.   reamintește că evaluarea efectuată de Serviciul de Audit Intern al AEDP (și anume, auditorul intern al Comisiei, în temeiul Acordului de cooperare administrativă) a evidențiat funcționalitatea și eficiența sistemului de control intern și capacitatea sa de a furniza asigurări rezonabile cu privire la realizarea obiectivelor AEDP și așteaptă concluziile auditului de urmărire subsecventă; salută faptul că raportul intern privind controalele interne a evidențiat o rată de aplicare de 80 % a recomandărilor interne;

7.   salută publicarea anuală a declarațiilor de interese financiare ale membrilor aleși ai instituției (reprezentantul AEPD și adjunctul acestuia), care conțin informații relevante cu privire la posturile sau activitățile remunerate și activitățile profesionale declarabile;

8.   solicită AEPD să includă în următorul său raport de activitate (exercițiul financiar 2009) un capitol care să prezinte în detaliu măsurile luate în cursul exercițiului pentru a da curs deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune .

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) 2006: 4,1 milioane EUR.


Descărcarea de gestiune 2008: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene
PDF 362kWORD 66k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0188/2009 – 2009/2117(DEC))
P7_TA(2010)0098A7-0071/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile centrului(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(3), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0071/2010),

1.   acordă directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0188/2009 – 2009/2117(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile centrului(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(7), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0071/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0188/2009 – 2009/2117(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile centrului(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(11), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0071/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   a luat act de observația formulată de Curte în raportul său pentru 2006 conform căreia excedentul bugetar acumulat s-a ridicat la 16 900 000 EUR în 2006, iar Centrul ar fi trebuit să ramburseze clienților săi 9 300 000 EUR în 2007; a împărtășit opinia Curții conform căreia această acumulare de excedent a evidențiat faptul că metoda utilizată de Centru pentru stabilirea prețului traducerilor nu a fost suficient de precisă;
   a solicitat Comisiei și Centrului găsească rapid o soluție la diferendul legat de contribuția la regimul de pensii pentru personal,

Performanțe

1.   felicită Centrul pentru dezvoltarea unui instrument IT eficient, FLOSYSWEB, care este utilizat de clienți pentru trimiterea traducerilor, aceștia având posibilitatea de a alege între mai multe tipuri de format și de a primi traducerile prin intermediul aceluiași sistem;

Excedent bugetar contrar regulamentului de instituire

2.   ia act de faptul că, de mai mulți ani, Centrul prezintă un excedent bugetar acumulat contrar Regulamentului (CE) nr. 2965/94, excedent care se ridica la 26 700 000 EUR în 2008 (în 2006: 16 900 000 EUR; în 2005: 10 500 000 EUR; în 2004: 3 500 000 EUR); constată că acest surplus este cauzat în principal de lipsa de precizie a estimărilor legate de cererile de traduceri transmise de clienții săi; solicită Centrului să ia măsuri mai eficace pentru a găsi o soluție la această creștere constantă a excedentului său;

3.   constată că Centrul a rambursat clienților săi 11 450 000 EUR în 2009; subliniază, de asemenea, că Centrul rambursase deja clienților săi 9 300 000 EUR în 2007;

4.   ia act de faptul că în 2008 Centrul a înregistrat venituri din dobânzi în valoare de 1 580 984,34 EUR; deduce din situațiile anuale și din valoarea dobânzilor că Centrul dispune în mod constant de un nivel extrem de ridicat de lichidități; ia act de faptul că la 31 decembrie 2008 lichiditățile Centrului se ridicau la 48 405 006,88 EUR; îndeamnă Comisia să examineze care sunt posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Centrului la un nivel cât mai redus posibil; solicită Centrului să ofere în viitor servicii clienților săi astfel încât să își acopere cheltuielile;

Contribuții la regimul de pensii pentru personal

5.   consideră foarte regretabil faptul că nu a fost încă găsită o soluție la conflictul dintre Centru și Comisie cu privire la contribuția angajatorului la regimul de pensii pentru personal, deși în rezoluțiile de descărcare de gestiune se atrage atenția de mai mulți ani asupra acestei probleme;

6.   constată cu îngrijorare că acest conflict în curs de desfășurare cu Comisia costă Centrul mai multe milioane de euro; constată, în special, că Centrul a creat în 2008 o rezervă de 15 300 000 EUR pentru a face față consecințelor acestui conflict; solicită, prin urmare, Centrului să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la derularea negocierilor și costurile de personal (în funcție de timp și de cheltuieli) pe care acest conflict le-a generat;

Audit intern

7.   ia act de faptul că Centrul a înființat o funcție de audit intern în 2006 și că acest post este ocupat din februarie 2008;

8.   recunoaște faptul că majoritatea recomandărilor Serviciului de Audit Intern (IAS) au fost puse în aplicare; consideră că este deosebit de important ca Centrul să implementeze pe deplin o politică privind posturile sensibile și mobilitatea personalului;

Resurse umane

9.   constată că în decembrie 2008, doar 81 % dintre posturile prevăzute erau ocupate de funcționari și agenți temporari; ia act de faptul că Centrul a justificat această deficiență prin lipsa spațiilor de birouri, care nu a permis recrutarea în conformitate cu schema de personal; consideră, cu toate acestea, că Centrul trebuie să își planifice procedurile de recrutare în mod mai realist și mai eficace, astfel încât să respecte termenele și toate cerințele legate de creșterea efectivelor de personal ale Centrului;

10.   încurajează Centrul să elaboreze planuri de formare cuprinzătoare, care au la bază abilitățile și capacitățile necesare pentru menținerea unui nivel ridicat de competență a personalului; în plus, acordă sprijin Centrului pentru măsurile luate în vederea monitorizării eficiente a calității cursurilor sale de formare;

o
o   o

11.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 107.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 107.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 107.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 145.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale
PDF 289kWORD 60k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0181/2009 – 2009/2110(DEC))
P7_TA(2010)0099A7-0091/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile centrului(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înfiinţarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(3), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0091/2010),

1.   acordă directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0181/2009 – 2009/2110(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile centrului(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înfiinţarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(7), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0091/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0181/2009 – 2009/2110(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile centrului(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înfiinţarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(11), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0091/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru execuţia bugetului Centrului aferent exerciţiului financiar 2007(13) şi întrucât, în rezoluţia sa care însoţeşte decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul, printre altele, a atras atenţia asupra observaţiilor Curţii de Conturi privind proporţia ridicată de reportări şi de anulări, asupra necesităţii de a se fixa obiective şi indicatori cuantificabili în cadrul programării Centrului, precum şi asupra nevoii de a se stabili o legătură clară între obiective şi resursele bugetare necesare pentru realizarea lor,

1.   îşi exprimă satisfacţia cu privire la constatarea, de către Curtea de Conturi, a legalităţii şi regularităţii conturilor anuale ale Centrului pentru exerciţiul financiar 2008;

Performanţe

2.   felicită Centrul că a primit o declaraţie de asigurare pozitivă din partea Curţii de Conturi pentru exerciţiul financiar 2008, cu privire nu doar la conturi, ci şi la tranzacţiile subiacente; constată că Centrul a făcut progrese remarcabile în privinţa procedurii de inventariere pentru identificarea, înregistrarea şi capitalizarea activelor, în privinţa documentării procedurilor de control intern şi a procedurilor de achiziţii publice;

3.   insistă din nou asupra faptului că este important ca Centrul să îşi stabilească în programarea sa obiective SMART şi indicatori RACER pentru a-şi evalua rezultatele; ia act totuşi de faptul că Centrul a afirmat că a luat în considerare aceste recomandări în programul său pentru 2009; invită, de asemenea, Centrul să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea tuturor activităţilor sale operaţionale, astfel încât să indice rapid timpul petrecut de fiecare membru al personalului pentru un proiect şi să favorizeze o abordare orientată spre obţinerea de rezultate;

4.   felicită totuşi Centrul pentru intenţia sa de a introduce în 2010 un sistem experimental de înregistrare a timpului petrecut de fiecare membru al personalului pentru un proiect al Centrului;

5.   solicită Centrului să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Centrului de la un exerciţiu la altul;

6.   salută colaborarea strânsă şi sinergiile dintre Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale şi Fundaţia Europeană de Formare (ETF), date fiind domeniile de competenţă înrudite ale celor două agenţii; solicită celor două agenţii să prezinte informaţii detaliate privind punerea în aplicare a acordului de cooperare în rapoartele lor de activitate pentru 2009;

Gestiune bugetară şi financiară

7.   atrage atenţia asupra faptului că Centrul a reportat din nou credite (25 % din creditele de plată , adică 1 400 000 EUR); subliniază că această situaţie demonstrează deficienţele din cadrul programării şi al monitorizării creditelor diferenţiate în cazul cheltuielilor operaţionale;

Resurse umane

8.   ia act de faptul că Centrul are 128 de angajaţi şi că a introdus un sistem de măsurare a performanţei în 2009; aşteaptă să fie informat cu privire la rezultatele introducerii acestui sistem;

Audit intern

9.   felicită Centrul pentru că a devenit prima agenţie care s-a supus în mod voluntar unui audit-pilot privind cadrul etic; subliniază că auditul respectiv a fost efectuat între 16 şi 20 februarie 2009 de către o echipă de trei auditori şi că Serviciul de Audit Intern (IAS) a confirmat faptul că Centrul a instituit un cadru etic adecvat;

10.   recunoaşte că, începând cu 2006, Centrul a dat curs la 15 dintre cele 30 de recomandări formulate de IAS; subliniază că 6 dintre cele 15 recomandări încă nepuse în practică sunt considerate ca fiind foarte importante, acestea referindu-se în primul rând la gestiunea resurselor umane (în special rezultatele personalului, fixarea de obiective personale şi definirea rolurilor şi responsabilităţilor ce revin comitetului personalului); aşteaptă progrese în acest domeniu esenţial pentru activitatea Centrului şi solicită să fie informat periodic cu privire la acestea;

o
o   o

11.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 118.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 118.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 118.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 141.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului
PDF 288kWORD 61k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0201/2009 – 2009/2130(DEC))
P7_TA(2010)0100A7-0105/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul Consiliului (CE) nr.768/2005 din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului(3), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0105/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0201/2009 – 2009/2130(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul Consiliului (CE) nr.768/2005 din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului(7), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0105/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0201/2009 – 2009/2130(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul Consiliului (CE) nr.768/2005 din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului(11), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0105/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13) și întrucât în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, lua act în special de:

   observația Curții de Conturi conform căreia Agenția nu instituise proceduri adecvate pentru a stabili fondurile ce urmează să fie reportate, ceea ce a avut ca rezultat reportarea, fără existența unor angajamente legale, a unui cuantum de cel puțin 125 000 EUR,
   opinia Curții de Conturi, Agenția nu a prezentat încă suficiente documente privind procedurile sale de control intern,

Performanță

1.   ia act de observația Curții de Conturi conform căreia Agenția nu elaborează un program de lucru multianual; subliniază, în consecință, importanța elaborării acestui document pentru a permite Agenției să organizeze în mod eficient punerea în aplicare a strategiei sale și realizarea obiectivelor sale; salută, cu toate acestea, decizia Agenției de a elabora acest document în conformitate cu strategia pe termen mediu a consiliului său de administrație;

2.   invită, în plus, Agenția să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea fiecărei activități operaționale, pentru a indica în mod concis timpul dedicat de către fiecare membru al personalului unui proiect și pentru a favoriza o abordare orientată spre obținerea de rezultate;

3.   solicită Agenției să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între operațiunile realizate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele realizate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele Agenției de la un exercițiu la altul;

Gestiune bugetară și financiară

4.   atrage atenția asupra necesității ca Agenția să remedieze deficiențele constatate în programarea activităților sale, astfel încât, pe viitor, procedurile de elaborare a bugetului să fie suficient de riguroase pentru a se evita majorarea și/sau diminuarea creditelor la nivelul liniilor bugetare; subliniază, în plus, că această situație contravine principiului specificității; remarcă, în continuare, faptul că consiliului de administrație nu i s-a solicitat să autorizeze transferurile și nici nu a fost informat cu privire la aceste operațiuni, fapt ce contravine normelor în vigoare; ia act, cu toate acestea, de angajamentul Agenției de a-și îmbunătăți planificarea și monitorizarea bugetară și, prin urmare, de a reduce numărul de modificări aduse bugetului;

5.   ia act, de asemenea, de răspunsul Agenției care a dorit sa sublinieze că 2008 a fost un an deosebit de dificil în ceea ce privește planificarea bugetară din cauza mutării Agenției în sediul definitiv;

6.   ia act de observațiile Curții de Conturi care a constatat că au fost contractate, cu încălcarea Regulamentului financiar, anumite angajamente juridice (în sumă totală de 1 400 000 EUR) înaintea efectuării angajamentelor bugetare corespunzătoare;

Audit intern

7.   recunoaște că Serviciul de Audit Intern (IAS) a identificat 15 recomandări destinate Agenției, dintre care 9 au fost considerate „foarte importante” și vizează necesitatea elaborării unui set de indicatori care să acopere toate activitățile Agenției, structura internă a organizației și procedura de sprijinire a asigurării gestionării, managementul resurselor umane (în ceea ce privește consolidarea procedurilor de recrutare și a sistemelor de documentare), precum și necesitatea unor proceduri interne pentru reducerea întârzierii plăților efectuate de Agenție;

Resurse umane

8.   constată că, în 2008, ritmul recrutărilor a fost mult mai rapid decât cel prevăzut inițial, iar această situație a fost de așa natură încât creditele necesare pentru plata salariilor au fost subestimate cu mai mult de 35 % (aproximativ 1 300 000 EUR); solicită, prin urmare, Agenției să îmbunătățească monitorizarea execuției bugetului propriu;

o
o   o

9.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 1.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 128, 21.5.2005, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 1.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 128, 21.5.2005, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 1.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 128, 21.5.2005, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 202.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie
PDF 281kWORD 58k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Reconstrucție aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0183/2009 – 2009/2112(DEC))
P7_TA(2010)0101A7-0072/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2667/2000 al Consiliului din 5 decembrie 2000 privind Agenția Europeană pentru Reconstrucție(3), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0072/2010),

1.   acordă directorului Agenției Europene pentru Reconstrucție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției Europene pentru Reconstrucție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0183/2009 – 2009/2112(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2667/2000 al Consiliului din 5 decembrie 2000 privind Agenția Europeană pentru Reconstrucție(7), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0072/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției Europene pentru Reconstrucție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Reconstrucție aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0183/2009 – 2009/2112(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Reconstrucție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din TFUE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2667/2000 al Consiliului din 5 decembrie 2000 privind Agenția Europeană pentru Reconstrucție(11), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0072/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Agenției Europene pentru Reconstrucție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul a subliniat, printre altele, faptul că, în raportul său anual din 2007, Curtea de Conturi identificase trei riscuri potențiale legate de transferul activităților Agenției către delegații, și anume:

   (a) având în vedere caracterul multianual al activităților Agenției, existau încă credite bugetare neutilizate în valoare de 453 000 000 EUR, care trebuiau utilizate în exercițiile ulterioare anului 2008, acesta fiind ultimul an de existență al Agenției;
   (b) nota orientativă emisă de Comisie la 11 iunie 2008 privind transferul dosarelor nu acoperea toate posturile din bilanțul Agenției;
   (c) surplusul acumulat de 180 000 000 EUR care apare în bilanțul Agenției la 31 decembrie 2007 ar fi trebuit să fie, de asemenea, preluat și gestionat de Comisie la încheierea mandatului Agenției;

1.   constată că memorandumul de înțelegere dintre Comisie și Agenția Europeană pentru Reconstrucție din 17 decembrie 2008 prevede că, ulterior datei de 31 decembrie 2008, activele rămase ale Agenției devin proprietatea Comisiei;

Gestiunea bugetară și financiară

2.   ia act de constatarea Curții de Conturi, conform căreia niciuna dintre condițiile necesare în mod oficial pentru acordarea în mod direct a unei subvenții în valoare de 1 399 132 EUR (adică 0,31 % din bugetul operațional disponibil) unei organizații internaționale nu a fost îndeplinită în acest caz;

3.   subliniază faptul că pertinența celor cinci proiecte auditate de Curtea de Conturi în domeniul cooperării transfrontaliere (în valoare totală de 528 000 EUR, adică 0,12 % din bugetul operațional disponibil) a fost contestată pe baza faptului că problemele ridicate de evaluatorii locali nu fuseseră luate în considerare de Comitetul de evaluare, compus din Agenție și dintr-o delegație a Comisiei; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenției conform căruia, potrivit normelor în vigoare, comitetul de evaluare nu a fost obligat să respecte opinia evaluatorilor;

4.   solicită, dat fiind faptul că activitatea Agenției a încetat, să aibă loc o evaluare a resurselor financiare utilizate în Kosovo pentru a se stabili dacă acestea au condus la instituirea unor structuri operaționale și durabile în domeniile justiției și administrației;

5.   regretă încetarea activității acestei Agenții, care funcționa de manieră eficientă și transferarea gestionării fondurilor către delegații; solicită elaborarea unui raport de către Comisie privind resursele umane nou-prevăzute în structurile delegației în vederea preluării sarcinilor Agenției; solicită Comisiei să furnizeze informații detaliate și complete cu privire la orice eventuală asistență bugetară furnizată din fondurile transmise de Agenție delegațiilor;

o
o   o

6.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 43.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 306, 7.12.2000, p. 7.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 43.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 306, 7.12.2000, p. 7.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 43.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 306, 7.12.2000, p. 7.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 176.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
PDF 306kWORD 72k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0193/2009 – 2009/2122(DEC))
P7_TA(2010)0102A7-0068/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008(3) de instituire a Agenției Europene de Siguranță a Aviației, în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A7-0068/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0193/2009 – 2009/2122(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008(7) de instituire a Agenției Europene de Siguranță a Aviației, în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A7-0068/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0193/2009 – 2009/2122(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008(11) de instituire a Agenției Europene de Siguranță a Aviației, în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A7-0068/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13) și întrucât, în rezoluția sa care însoțește decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul, printre altele:

   a luat act de criticile formulate de Curtea de Conturi cu privire la mai multe proceduri de achiziții publice supuse auditului;
   a solicitat Agenției să își respecte angajamentul luat în răspunsurile sale către Curtea de Conturi de a se conforma în mod riguros procedurilor de achiziții publice și de a avea grijă în mod special să transmită informații explicite ofertanților potențiali;
   a subliniat observația Curții de Conturi conform căreia schema de personal pentru 2007 prevedea 467 de posturi temporare, dar creditele bugetare pentru cheltuielile de personal nu acopereau costurile reale de personal aferente acestor posturi și faptul că, prin urmare, Agenția a convenit cu Comisia să reducă numărul de posturi până la 342, dintre care 333 erau ocupate la sfârșitul exercițiului,

1.   salută constatarea Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor Agenției aferente exercițiului financiar 2008, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, în ansamblul lor;

2.   observă că Agenția a primit 30 000 000 EUR în credite de angajament și de plată de la bugetul 2008;

3.   constată că bugetul Agenției a fost majorat cu 42%, de la 72 000 000 EUR la 102 000 000 EUR, din 2007 în 2008 și că efectivul de personal a crescut de la 362 la 442;

Performanțe

4.   insistă asupra faptului că este important ca Agenția să stabilească în programarea sa obiective SMART și indicatori RACER în vederea evaluării realizărilor sale; ia act de răspunsul Agenției în care se dau asigurări că programul de lucru pentru 2010 a fost îmbunătățit prin stabilirea de obiective și indicatori-cheie de performanță, precum și printr-un sistem mai bun de planificare a resurselor; invită, de asemenea, Agenția să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea tuturor activităților sale operaționale, astfel încât să indice rapid timpul petrecut de fiecare agent pentru un proiect și să favorizeze o abordare orientată spre obținerea de rezultate;

5.   solicită Agenției să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între operațiunile realizate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele realizate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele Agenției de la un exercițiu la altul;

Regulamentul privind onorariile și taxele

6.   ia act de faptul că 2008 a fost primul an complet de implementare a activităților de certificare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2007 al Comisiei din 31 mai 2007 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației(14);

7.   solicită Agenției să instituie un sistem de monitorizare a proiectelor de certificare, cu scopul de a se asigura că, pe întreaga durată de desfășurare a unui proiect, onorariile percepute nu sunt, într-o proporție importantă, diferite față de costurile reale;

8.   regretă că, în 2008, sistemul de onorarii anuale fixe a generat venituri considerabil mai însemnate decât costurile efective ale serviciilor prestate și invită Agenția să înainteze de urgență un plan detaliat pentru a garanta că acest fapt nu se va mai întâmpla în exercițiile viitoare;

Reportarea creditelor

9.   atrage atenția asupra faptului că Agenția a reportat în 2009 un număr mare de credite aferente cheltuielilor de funcționare (mai mult de 53 000 000 EUR, adică 79% din totalul creditelor de funcționare); acceptă că nivelul ridicat al creditelor reportate în 2009 contravine principiului anualității, chiar dacă o anumită nesiguranță cu privire la nivelul onorariilor și taxelor este inerentă în ciclul comercial inițial al Agenției; subliniază, de asemenea, faptul că această situație semnalează un punct slab în sistemul de planificare a resurselor întreprinderii, rezultat al unei întârzieri în procesul de încheiere a contractului de servicii; solicită, prin urmare, ca pentru următorul exercițiu financiar să fie prezentate Comisiei și Parlamentului previziuni mult mai realiste, care să acorde suficient timp pentru a fi analizate;

10.   observă că conturile Agenției înregistrează venituri din dobânzi în sumă de 1 988 000 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din conturile anuale și din valoarea veniturilor din dobânzi că Agenția dispune în mod durabil de lichidități considerabile; observă că la 31 decembrie 2008 aceste solduri de lichidități se ridicau la 57 245 000 EUR; invită Comisia să examineze posibilități de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Agenției la un nivel cât mai redus posibil;

11.   constată că, în 2008, 15% din cheltuielile de personal au fost transferate la cheltuielile de funcționare, ceea ce indică o planificare nerealistă; este îngrijorat în ceea ce privește eficiența sporită care decurge din acest transfer și va investiga în profunzime costurile de elaborare și de urmărire pentru implementarea sistemului de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) în această privință;

Alte îmbunătățiri necesare Agenției

12.   își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de coordonare dintre necesități, personal și regulamentul financiar al Agenției și, în special, cu privire la faptul că procedurile de selecție a personalului îngreunează recrutarea de personal cu calificări adecvate; consideră că grupul de lucru interinstituțional pentru agenții descentralizate ar putea aborda această chestiune;

13.   solicită Agenției să își îmbunătățească planificarea procesului de recrutare într-o manieră mai realistă și să elimine deficiențele care afectează stabilirea bugetului și monitorizarea sistemului de planificare a resurselor întreprinderii;

Audit intern

14.   recunoaște faptul că Agenția a pus în practică 15 recomandări dintre cele 28 elaborate de către Serviciul de Audit Intern (IAS) începând cu 2006; constată că, dintre cele 13 aflate în curs, 2 sunt considerate a fi „critice” și 5 „foarte importante”; observă că aceste recomandări vizează nesiguranța bugetară, absența unei analize a riscurilor, absența unei politici de evaluare și promovare, procedura de separare a exercițiilor financiare și absența unei proceduri de înregistrare a excepțiilor care au fost închise;

o
o   o

15.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 21.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 21.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 21.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 122.
(14) JO L 140, 1.6.2007, p. 3.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor
PDF 293kWORD 70k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0195/2009 – 2009/2124(DEC))
P7_TA(2010)0103A7-0104/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile centrului(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(3), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0104/2010),

1.   acordă directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0195/2009 – 2009/2124(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile centrului(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(7), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0104/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0195/2009 – 2009/2124(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Centrului(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(11), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0104/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2007(13) și întrucât, în rezoluția sa care însoțește decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   a constatat că bugetul Centrului a crescut de la 17 100 000 EUR în 2006 la 28 900 000 EUR în 2007,
   a observat că, în 2006, procentul creditelor reportate a fost de aproape 45% și că nu s-a înregistrat un progres notabil în 2007, exercițiu în care procentul reportat a fost de aproape 43 %, ceea ce demonstrează dificultățile înregistrate de Centru în execuția bugetului său;
   a luat act de observația Curții de Conturi conform căreia numeroasele rectificări bugetare au indicat deficiențe în materie de execuție a bugetului,

1.   își exprimă satisfacția cu privire la succesul înregistrat în cel de-al cincilea an de funcționare a Centrului; constată că bugetul Centrului a crescut de la 17 100 000 EUR în 2006 la 28 900 000 EUR în 2007 și la 40 700 000 EUR în 2008;

Performanțe
2. observă, în consecință, faptul că Centrul și-a consolidat funcțiile în materie de sănătate publică, a sporit capacitățile programelor sale specifice anumitor boli, a dezvoltat în continuare parteneriate și și-a îmbunătățit structurile de conducere;

3.   solicită Centrului să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între operațiunile realizate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele realizate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele Centrului de la un exercițiu la altul;

Reportarea creditelor

4.   ia act de constatarea Curții de Conturi că aproximativ 16 200 000 EUR (respectiv 40 % din bugetul total al Centrului) au trebuit să fie reportate; își exprimă prin urmare îngrijorarea că această situație este contrară principiului anualității și demonstrează existența unor deficiențe în procesul de programare și, ulterior, în procesul de execuție a bugetului Centrului;

5.   ia act de faptul că în conturile Centrului pentru exercițiul financiar 2008 au fost înregistrate venituri din dobânzi în valoare de 313 000 EUR și că un cuantum de 307 000 EUR a trebuit să fie returnat Comisiei, în conformitate cu Regulamentul financiar; deduce din conturile anuale și din valoarea dobânzilor că Centrul dispune, timp de perioade lungi, de un volum foarte ridicat de lichidități; constată că la 31 decembrie 2008 rezervele de lichidități ale Centrului se ridicau la 16 705 090,95 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Centrului la un nivel cât mai redus posibil;

6.   ia act de eforturile Centrului de a încheia la începutul lui 2009 procedurile de achiziții publice și activitățile de contractare demarate în 2008, pentru a reduce nivelul reportărilor;

Sediul Centrului

7.   își manifestă îngrijorarea față de lipsa încheierii unui acord, la 31 decembrie 2008, privind sediului Centrului, între Centru și guvernul suedez, deoarece numeroase aspecte care impuneau continuarea negocierilor au rămas nerezolvate; ține să sublinieze că, în procedura de descărcare pentru exercițiul 2007, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune se declara deja îngrijorată de observația Curții de Conturi conform căreia Centrul cheltuise 500 000 EUR pentru diverse lucrări de renovare a clădirilor închiriate ca sediu, precum și de faptul că, la fel ca în 2006, realizarea acestor lucrări fusese decisă prin acord direct între Centru și proprietar, fără precizarea naturii lucrărilor și fără fixarea termenelor și a condițiilor de plată; cu toate acestea, salută faptul că în martie 2009 a fost încheiat un acord privind codurile numerice personale de identificare și sprijină eforturile Centrului de a găsi soluții definitive împreună cu guvernul suedez;

8.   reamintește grupului de lucru interinstituțional pentru agenții descentralizate să abordeze acest aspect în termeni generali în discuțiile sale;

Resurse umane

9.   subliniază că există încă deficiențe în planificarea procedurilor de recrutare a personalului; îndeosebi își manifestă îngrijorarea că, la sfârșitul lui 2008, doar 101 de posturi erau ocupate, dintr-un total de 130;

10.   ia act de eforturile depuse pentru a ocupa, în 2008, cele 130 de posturi înscrise în schema de personal autorizată; salută faptul că au fost recrutați încă 54 de membri ai personalului (agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați), ceea ce ridică la 101 numărul de posturi ocupate la sfârșitul exercițiului 2008; acest lucru va contribui la buna funcționare a Centrului și îi va permite să își realizeze sarcinile încredințate; regretă faptul că a fost necesară republicarea a 16 proceduri de recrutare; sprijină măsurile Centrului de ameliorare a situației; salută revizuirea de către Centru a organizării sale interne;

Audit intern

11.   regretă faptul că Centrul nu și-a îndeplinit de manieră cuprinzătoare obligația de a transmite autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport elaborat de directorul său, care să prezinte pe scurt numărul auditurilor interne efectuate de auditorul intern, astfel cum se prevede la articolul 72 alineatul (5) din Regulamentul financiar cadru; recunoaște, cu toate acestea, că Centrul a furnizat anumite informații cu privire la cele șase recomandări încă deschise, considerate „foarte importante” de Serviciul de Audit Intern al Comisiei; observă că acestea afectează calitatea gestiunii (în ceea ce privește consilierea științifică, comunicările privind sănătatea și consolidarea procedurii actuale de evaluare urgentă a riscurilor/amenințărilor), măsurile de urmărire cu privire la anumite norme de control intern (cum ar fi instituirea de circuite financiare) și implementarea altor norme de control intern (cum ar fi identificarea deficiențelor și structurarea raportului de activitate anual);

o
o   o

12.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 112.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 112.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 112.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 133.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Produse Chimice
PDF 294kWORD 67k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0202/2009 – 2009/2131(DEC))
P7_TA(2010)0104A7-0089/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006(3) de instituire a unei Agenții Europene pentru Produse Chimice, în special articolul 97,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0089/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0202/2009 – 2009/2131(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006(7) de instituire a unei Agenții Europene pentru Produse Chimice, în special articolul 97,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0089/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0202/2009 – 2009/2131(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006(11) de instituire a unei Agenții Europene pentru Produse Chimice, în special articolul 97,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0089/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât 2008 a fost primul an operațional al Agenției,

1.   ia act de faptul că Agenția a fost finanțată în 2008 printr-o subvenție comunitară în valoare de 62 200 000 EUR în conformitate cu articolul 185 din regulamentul financiar general și, într-o mică măsură, prin onorariile plătite de industria chimică pentru înregistrarea unor substanțe chimice în conformitate cu Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice];

Performanțe

2.   consideră că Agenția îndeplinește un rol pe care Comisia nu este în măsură să-l preia, că Agenția este pe deplin aliniată cu prioritățile strategice ale Uniunii și că activitățile sale completează activitățile altor agenții;

3.   ia act de observațiile formulate în cadrul evaluărilor externe ale agențiilor descentralizate ale UE, comandate de Comisie în 2009, în cadrul cărora se afirmă că obiectivele și activitățile programului de lucru multianual sunt coerente cu mandatul Agenției, iar produsele sunt prezentate la timp, sunt utile și de înaltă calitate;

4.   subliniază, cu toate acestea, că Agenția ar putea beneficia de pe urma elaborării unor proceduri de feedback și de pe urma unei focalizări mai puternice pe beneficiari;

5.   își exprimă satisfacția cu privire la primul an de funcționare cu succes a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Comisia (DG Întreprinderi și Industrie) fiind responsabilă pentru gestiunea financiară a Agenției în 2007; subliniază, în special, că înființarea fără probleme și relativ rapidă a Agenției se datorează mai ales sprijinului eficace oferit de direcția generală-mamă, schimbului de experiență cu alte agenții similare și unui sprijin puternic din partea țării gazdă;

6.   ia act de faptul că Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în temeiul căruia a fost înființată Agenția, prevede faptul că aceasta face obiectul unui control o dată la 10 ani;

Gestiune bugetară și financiară

7.   ia act de întârzierile constatate de Curtea de Conturi în activitățile operaționale din cauza dificultăților legate de implementarea sistemului informatic, precum și a lipsei de personal calificat; constată, în special, că 41 % din creditele de angajament alocate activităților operaționale au fost reportate, iar 37,5 % au fost anulate; subliniază că această situație contravine principiului anualității și indică existența unor deficiențe în cadrul procesului de planificare a activităților Agenției; prin urmare, solicită Agenției să adopte măsuri în vederea îmbunătățirii planificării și a monitorizării resurselor sale;

8.   solicită, de asemenea, Agenției să își îmbunătățească procedurile în ceea ce privește monitorizarea modului în care sunt utilizate creditele sale; ia act, în această privință, de constatarea Curții conform căreia pentru un număr semnificativ de operațiuni, în valoare totală de peste 400 000 EUR, cheltuielile nu erau acoperite de un angajament bugetar, fiind astfel nejustificate; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenției, care dă asigurări cu privire la faptul că, în 2009, a asigurat prezența unui personal corespunzător și a revizuit și a consolidat procedurile financiare și cele de control intern;

9.   observă că conturile Agenției înregistrează venituri din dobânzi în sumă de 643 007,40 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din conturile anuale și din valoarea veniturilor din dobânzi că Agenția dispune în mod durabil de lichidități considerabile; observă că, la 31 decembrie 2008, aceste lichidități se ridicau la 18 747 210,75 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Agenției la un nivel cât mai redus posibil;

Resurse umane

10.   remarcă faptul că numărul total de posturi din schema de personal a crescut de peste două ori în cursul primului an de funcționare independentă a Agenției; salută faptul că, la sfârșitul exercițiului, Agenția acoperise 95 % din schema de personal; reamintește, în acest context, necesitatea aplicării atente a procedurii de recrutare;

11.   își exprimă regretul cu privire la constatarea de către Curte a unor insuficiențe în documentele de sinteză privind activitățile comitetelor de selecție; ia act, de asemenea, de constatarea Curții în care aceasta subliniază, în cadrul a 14 proceduri de angajare, că independența membrilor comitetelor de selecție (a agenților temporari subordonați directorului Agenţiei) nu era garantată din cauza faptului că aceste comitete erau prezidate chiar de directorul Agenției; salută, cu toate acestea, decizia Agenției de a exclude pe viitor directorul din activitățile comitetelor de selecție;

12.   este conștient de faptul că rotația la scară largă în cadrul posturilor-cheie ale Agenției implică un risc pentru continuitatea activităților; prin urmare, solicită Agenției să instituie proceduri bine definite în vederea asigurării unei tranziții fără probleme în ceea ce privește transmiterea funcțiilor și transferul coerent al activităților, al dosarelor și al procedurilor vizate;

Audit intern

13.   recunoaște faptul că 2008 a fost primul an în care Serviciul de Audit Intern (IAS) a intervenit în activitatea Agenției și că, în iulie 2008, a fost efectuată o evaluare a riscurilor în vederea stabilirii priorităților în materie de audit și a planului de audit al IAS pentru următorii trei ani;

14.   subliniază faptul că IAS a prezentat 12 recomandări, dintre care 4, evaluate ca având un caracter determinant, se referă la continuitatea activităților Agenției și la procedurile sale de angajare; recunoaște că majoritatea acestor recomandări au fost deja puse în practică în 2008 și că acțiunile nefinalizate au fost încheiate înainte de 31 decembrie 2009;

o
o   o

15.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(13) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 33.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 33.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 33.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană de Mediu
PDF 285kWORD 65k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene de Mediu aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0186/2009 – 2009/2115(DEC))
P7_TA(2010)0105A7-0092/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenţia Europeană de Mediu şi Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (versiune codificată)(3), în special articolul 13,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A7-0092/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenţiei Europene de Mediu descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenţiei Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0186/2009 – 2009/2115(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenţia Europeană de Mediu şi Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (versiune codificată)(7), în special articolul 13,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A7-0092/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenţiei Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene de Mediu aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0186/2009 – 2009/2115(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene de Mediu pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenţia Europeană de Mediu şi Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (versiune codificată)(11), în special articolul 13,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A7-0092/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât la 23 aprilie 2009 Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenţiei Europene de Mediu descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului 2007(13), iar în rezoluţia care însoţea decizia privind descărcarea de gestiune, Parlamentul remarca, printre altele, deficienţe în gestionarea convenţiilor de subvenţionare cu centrele tematice europene şi solicita Agenţiei să respecte integral normele privind atribuirea contractelor de achiziţii publice,

1.   constată că veniturile din exploatare ale Agenţiei aferente exerciţiului 2008 s-au ridicat la 37 100 000 EUR, incluzând subvenţia comunitară de 31 700 000 EUR; subliniază faptul că această cifră este cu peste 2 000 000 EUR mai mică decât cifra corespondentă din bugetul general 2007; este mulţumit de execuţia globală a creditelor de angajament şi de plată;

2.   subliniază rolul Agenţiei în evaluarea aplicării legislaţiei UE din domeniul mediului atât în cadrul Uniunii, cât şi în ţările învecinate;

Performanţe

3.   ia act de principalele concluzii, foarte bune, incluse în evaluarea externă a agenţiilor descentralizate ale UE realizată la cererea Comisiei în 2009; felicită Agenţia în special pentru crearea unui sistem de gestionare pe activităţi bine pus la punct, pentru elaborarea unui program de lucru multianual şi a unui grafic de realizări echilibrat, bazat pe indicatori de performanţă, şi pentru instituirea unui sistem integrat de control al gestiunii, toate aceste elemente contribuind la gestionarea eficientă a Agenţiei;

4.   ia act de faptul că o altă evaluare externă independentă privind strategia cincinală 2004-2008 a Agenţiei a demonstrat, de asemenea, eficacitatea acesteia în atingerea obiectivelor sale şi în satisfacerea clienţilor săi;

5.   solicită Agenţiei să continue să prezinte periodic (din cinci în cinci ani) o evaluare externă independentă având ca referinţă regulamentul de bază şi programele de lucru adoptate de consiliul de administraţie; invită Agenţia, prin urmare, să ţină la curent autoritatea de descărcare de gestiune cu privire la evoluţia următoarei evaluări externe referitoare la perioada 2009-2013;

6.   solicită Agenţiei să prezinte, într-un tabel care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Agenţiei de la un exerciţiu la altul;

7.   ia act de faptul că, în ceea ce priveşte convenţiile de subvenţionare încheiate de Agenţie, Curtea de Conturi a solicitat clarificări suplimentare în ceea ce priveşte orele de muncă imputate de parteneri; subliniază că, pentru a atenua riscul de a efectua plăţi necuvenite, beneficiarii ar trebui să primească instrucţiuni mai clare cu privire la calculul tarifelor şi ar trebui stabilită o legătură exactă între costurile facturate şi costurile estimate în cadrul planurilor de punere în aplicare;

Contracte de închiriere

8.   ia act de constatarea Curţii de Conturi conform căreia ar fi trebuit să se organizeze o cerere de oferte pentru contractul de reamenajare a spaţiilor pe care le închiriază Agenţia în loc să se plătească serviciile unei întreprinderi alese de proprietarii clădirii;

Audit intern

9.   constată că Agenţia a dat curs la 9 dintre cele 27 de recomandări ale Serviciului de Audit Intern (SAI) începând cu 2006; remarcă faptul că dintre cele 17 recomandări cărora nu li s-a dat curs, 5 sunt considerate a fi „foarte importante” şi vizează gestionarea subvenţiilor (în ceea ce priveşte stabilirea circuitelor financiare, promovarea controalelor/verificărilor la faţa locului în cazul subvenţiilor şi monitorizarea şi urmărirea implementării subvenţiilor) şi aplicarea standardelor de control intern (în ceea ce priveşte determinarea funcţiilor sensibile şi îmbunătăţirea sistemului contabil);

o
o   o

10.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 60.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 60.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 60.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 180.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară
PDF 298kWORD 80k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0194/2009 – 2009/2123(DEC))
P7_TA(2010)0106A7-0086/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile autorității(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(3), în special articolul 44,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0086/2010),

1.   acordă directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0194/2009 – 2009/2123(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile autorității(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(7), în special articolul 44,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0086/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0194/2009 – 2009/2123(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile autorității(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(11), în special articolul 44,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0086/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune lua act în special de:

   faptul că creditele reportate în 2007 se ridicau la 8 600 000 EUR (adică 17 % din bugetul 2007), iar creditele anulate erau de 4 800 000 EUR;
   subutilizarea plăților în 2007 a fost cauzată în special de adoptarea și punerea în aplicare cu întârziere a programului anual de lucru 2007 privind subvențiile și de reportarea unor credite în valoare de 7 900 000 EUR din exercițiul precedent (2006), dintre care 4 500 000 EUR erau pentru activități operaționale,

Performanțe, gestiune bugetară și financiară

1.   subliniază rolul Autorității în furnizarea de consultanță științifică independentă privind toate chestiunile care au un impact direct sau indirect asupra siguranței alimentare, inclusiv în domeniul sănătății și al bunăstării animalelor și al protecției plantelor, precum și necesitatea de a comunica în mod adecvat recomandările științifice;

2.   constată că, în cel de-al șaselea exercițiu de funcționare, Autoritatea și-a îmbunătățit semnificativ performanțele; observă că indicatorii de realizări reflectă bine această îmbunătățire: o creștere de 57 % a avizelor și declarațiilor științifice față de 2007, cuprinzând o consolidare a metodologiilor de evaluare a riscurilor și de coordonare a rețelelor științifice (de exemplu, documente de orientare și rapoarte privind colectarea datelor), o intensificare a comunicării recomandărilor științifice și facilitarea dialogului cu părțile interesate (de exemplu, o mai mare acoperire în mass-media, prin articole și reportaje audiovizuale, creșterea numărului de comunicate de presă și creșterea cu 21 % a numărului de abonați la buletinul „EFSA Highlights” față de 2007); constată că această îmbunătățire a realizărilor este contrabalansată de o creștere cu 27 % a resurselor umane față de 2007;

3.   remarcă faptul că, în 2008, Autoritatea a atins un nivel ridicat de execuție bugetară, atât pentru creditele de angajament, cât și pentru cele de plată, de 97 %, respectiv 95 %; subliniază faptul că, față de exercițiul anterior, bugetul a crescut cu 9 000 000 EUR;

4.   remarcă totuși că, pentru al treilea exercițiu consecutiv, Curtea de Conturi constată reportări de credite în exercițiul următor (mai exact: 23 % dintre creditele din bugetul 2008 au fost reportate în 2009; 16 % dintre creditele din bugetul 2007 au fost reportate în exercițiul 2008; 20 % dintre creditele din bugetul 2006 au fost reportate în exercițiul 2007); remarcă faptul că această situație a fost generată, în exercițiul 2008, de adoptarea și punerea în aplicare cu întârziere a unor acțiuni în domeniul dezvoltării de programe informatice, al cooperării științifice cu experți externi, precum și de subvențiile pentru studii și proiecte legate de colectarea de date; încurajează Autoritatea să își îmbunătățească gestiunea bugetară pentru a reduce această valoare ridicată a reportărilor;

5.   remarcă, de asemenea, că pentru al doilea exercițiu consecutiv, Curtea de Conturi a constatat că angajamentele pentru activitățile operaționale reportate din exercițiul anterior au trebuit să fie anulate (adică: 37 % dintre angajamentele pentru activitățile operaționale reportate din 2007 și 26 % dintre angajamentele pentru activitățile operaționale reportate din 2006); observă că, pentru exercițiul 2008, situația a fost în principal cauzată de întârzierile considerabile înregistrate la punerea în aplicare a convențiilor de subvenționare din 2007 în cursul exercițiului 2008;

6.   este îngrijorat, prin urmare, de faptul că această situație contravine principiului anualității și relevă deficiențe care afectează programarea, controlul termenelor stabilite prin contracte și bugetul Autorității;

7.   felicită Autoritatea pentru menționarea, în programul său de lucru pentru exercițiul 2008, a unor obiective prioritare și a unor indicatori de performanță pentru fiecare dintre activitățile principale planificate; incită totuși Autoritatea să își îmbunătățească activitățile în ceea ce privește identificarea unor obiective de tip SMART și a unor indicatori de tip RACER, pentru a încuraja obținerea de rezultate și pentru a permite o adevărată monitorizare a performanțelor; salută instituirea de către Autoritate a procesului de evaluare a riscurilor care, pentru exercițiul 2009, trebuia să consolideze deja și să permită monitorizarea atentă a activităților științifice și administrative ale Autorității;

8.   subliniază că este necesar ca Autoritatea să acorde, pe viitor, în procedurile referitoare la convențiile de subvenționare, mai multă importanță evaluării complexității serviciului pentru a defini mai bine termenul de depunere a ofertelor; observă, în plus, că Autoritatea ar trebui să controleze mai atent respectarea efectivă a termenelor contractuale prevăzute în convențiile de subvenționare;

9.   consideră că este un element pozitiv faptul că Autoritatea a introdus în bugetul 2009 credite disociate alocate subvențiilor pentru a evita anulările în exercițiile viitoare;

10.   observă că conturile Autorității înregistrează venituri din dobânzi în sumă de 485 651,33 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din conturile anuale și din valoarea dobânzilor că Autoritatea dispune de un volum foarte ridicat de lichidități pe perioade lungi; ia act de faptul că la 31 decembrie 2008 lichiditățile Autorității se ridicau la 19 990 492,26 EUR; îndeamnă Comisia să examineze care sunt posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Autorității la un nivel cât mai redus posibil;

Audit intern

11.   consideră că comitetul de audit (CA), creat de Autoritate în 2006, joacă un rol important în sprijinirea consiliului de administrație, asigurându-se că activitatea Serviciului de Audit Intern (SAI) al Comisiei și a capacităților de audit intern (CAI) ale Autorității se desfășoară în condiții bune și este luată în considerare în mod adecvat de către consiliul de administrație și directorul executiv; consideră, prin urmare, că acest CA din cadrul Autorității ar putea să fie luat ca exemplu de alte agenții;

12.   ia act de faptul că au fost puse în aplicare 20 dintre cele 25 de recomandări emise de SAI și CAI (80 %); cu toate acestea, invită Autoritatea să transmită Parlamentului informații suplimentare privind nivelul lor de importanță și acțiunile întreprinse pentru aplicarea lor;

Resurse umane

13.   ia act de faptul că Autoritatea a reușit să ocupe 318 de posturi (prin recrutarea a 45 de agenți temporari în plus față de 2007) dintre cele 335 de posturi prevăzute în schema de personal, în ciuda dificultăților cu care s-a confruntat în recrutarea de personal științific cu înaltă calificare la Parma; observă că au fost recrutate încă 40 de persoane (agenți auxiliari, agenți contractuali, experți naționali detașați) pentru a sprijini Autoritatea în îndeplinirea sarcinilor sale;

14.   salută faptul că, în raportul actual, Curtea de Conturi nu a mai denunțat deficiențe afectând procedurile de recrutare;

15.   îndeamnă Autoritatea să se asigure că toți foștii funcționari, în conformitate cu articolul 16 din Statutul funcționarilor Comunităților Europene, notifică Autoritatea atunci când încep o nouă activitate profesională în afara instituțiilor; dacă asemenea activități ar putea fi incompatibile cu interesele legitime ale instituției, Autoritatea ar trebui să ia măsurile corespunzătoare;

16.   ia act de cel de-al doilea sondaj în rândul personalului lansat în octombrie 2008 pentru analizarea mediului de lucru în cadrul Autorității; este mulțumit de faptul că nivelul de participare a crescut de la 44 % în 2007 la 55 % în 2008; încurajează comitetul pentru personal să realizeze periodic astfel de sondaje și să crească nivelul de participare și așteaptă din partea conducerii Autorității să includă concluziile trase pe baza acestor sondaje în activitățile sale zilnice și de gestionare a resurselor umane;

Rolul coordonatorului rețelei de agenții

17.   felicită directorul executiv al Autorității pentru exercitarea foarte eficace, între 1 martie 2009 și 31 decembrie 2009, a funcțiilor de coordonator al rețelei de agenții;

o
o   o

18.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 95.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 95.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 95.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 185.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie
PDF 297kWORD 67k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0185/2009 – 2009/2114(DEC))
P7_TA(2010)0107A7-0067/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Observatorului(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (reformare)(3), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0067/2010),

1.   acordă directorului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Observatorului aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0185/2009 – 2009/2114(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Observatorului(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (reformare)(7), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0067/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie aferent exerciţiului financiar 2008(C7-0185/2009 – 2009/2114(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Observatorului(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (reformare)(11), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0067/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie pentru execuţia bugetului Observatorului aferent exerciţiului financiar 2007(13) şi întrucât în rezoluţia sa care însoţeşte decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

–   a subliniat faptul că Observatorul a instituit proceduri şi instrumente de control regulat şi de control ex-post şi a elaborat o gestiune mai elaborată a resurselor umane, realizând, în special, un portal consacrat resurselor umane pe site-ul său de intranet;

–   a felicitat Observatorul pentru strânsa sa colaborare cu Agenţia Europeană pentru Securitate Maritimă, care îşi are, de asemenea, sediul la Lisabona, şi pentru împărţirea spaţiilor din clădiri, precum şi pentru utilizarea în comun a infrastructurii şi a serviciilor, şi a luat act de faptul că mutarea în noul sediu a fost prevăzută pentru primul trimestru din 2009,

1.   constată cu satisfacţie că Curtea de Conturi a reuşit să obţină asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Observatorului pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, în toate aspectele esenţiale, precum şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, în ansamblul lor;

Performanţe

2.   insistă asupra faptului că este important ca Observatorul să îşi stabilească în programarea sa obiective SMART şi indicatori RACER pentru a putea evalua rezultatele; ia act de faptul că Observatorul a afirmat că a luat în considerare aceste recomandări în programul de lucru pentru 2009;

3.   invită, de asemenea, Observatorul, să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea fiecărei activităţi operaţionale, pentru a indica în mod rapid timpul petrecut de către fiecare agent în cadrul unui proiect şi pentru a favoriza o abordare orientată spre obţinerea de rezultate;

4.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului observatorului ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe performanţele acestuia din cursul exerciţiului;

Audit intern

5.   recunoaşte faptul că Agenţia a implementat 15 recomandări dintre cele 41 elaborate de către Serviciul de audit intern (IAS) începând cu 2006; ia act de faptul că dintre cele 26 de recomandări aflate încă în desfăşurare, 14 sunt considerate a fi „foarte importante” şi vizează în principal stadiul de pregătire a mutării (controlul calităţii pentru noua clădire, măsuri preventive împotriva inundaţiilor, un plan de continuitate a activităţilor şi investiţii în echipamente) şi implementarea standardelor de control intern (referitoare la promovarea personalului, evaluarea personalului, managementul riscurilor şi înregistrarea excepţiilor);

6.   ia act de faptul că în 2008 au fost înregistrate venituri din dobânzi în valoare de 107 591,31 EUR în cadrul Observatorului; deduce din conturile anuale şi din valoarea dobânzilor că Observatorul dispune în permanenţă de un volum ridicat al lichidităţilor; ia act de faptul că la 31 decembrie 2008 lichidităţile Observatorului se ridicau la 1 635 537,86 EUR, precum şi de faptul că la începutul exerciţiului 2009 contul bancar al Observatorului a fost creditat cu suma de 354 051,31 EUR, înscrisă în mod greşit de bancă drept creanţe ale Observatorului; îndeamnă Comisia să examineze posibilităţile de a pune pe deplin în aplicare gestiunea numerarului conformă necesităţilor în temeiul articolului 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum şi modificările conceptuale necesare pentru menţinerea durabilă a lichidităţilor Centrului la un nivel cât mai redus posibil;

o
o   o

7.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 148.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 148.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 148.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 137.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Medicamente
PDF 292kWORD 71k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0189/2009 – 2009/2118(DEC))
P7_TA(2010)0108A7-0078/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004(3) de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0078/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0189/2009 – 2009/2118(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004(7) de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0078/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0189/2009 – 2009/2118(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004(11) de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0078/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune lua act în special de:

   deficiențele din gestiunea bugetară cu privire la programul de telematică,
   deficiențele din procedurile de achiziții publice,
   progresele înregistrate în asigurarea conformității cu normele privind taxele;

1.   constată că, în 2008, bugetul Agenției s-a ridicat la 182 900 000 EUR, față de 163 100 000 EUR în exercițiul precedent; constată în plus că Agenția a primit o contribuție comunitară cu 2,4 % mai mică decât în 2007, această contribuție comunitară fiind de 34 000 000 EUR în 2008;

Performanțe

2.   salută punerea în practică de către Agenție a unor metode de elaborare a bugetului pe activități și de evaluare a gradului de satisfacție a beneficiarilor; constată, de asemenea, că Agenția examinează în prezent modul de funcționare a structuri comitetelor sale în vederea dezvoltării schimburilor, dată fiind creșterea numărului comitetelor științifice și al lucrărilor științifice efectuate;

Reportarea creditelor

3.   își exprimă preocuparea cu privire la constatarea Curții că valoarea creditelor bugetare reportate și anulate a ajuns la 36 000 000 EUR (19,7 % din buget) și, respectiv, 9 700 000 EUR (5,3 % din buget); atrage atenția asupra faptului că, la fel ca în exercițiile anterioare, nivelul ridicat de reportări pentru cheltuieli administrative – 21 400 000 EUR– a fost cauzat în principal de cheltuieli în domeniul informatic destinate unui program de telematică pentru reglementarea medicamentelor; această situație, care se perpetuează de câțiva ani, contravine principiului anualității;

Proceduri de achiziție

4.   solicită Agenției să își îmbunătățească calitatea procedurilor de achiziții pentru a elimina deficiențele identificate de Curtea de Conturi (de exemplu, în ceea ce privește aplicarea metodelor de evaluare a criteriilor privind prețurile și în ceea ce privește justificarea obligatorie a alegerii procedurilor);

5.   ia act de practica îndelungată a Agenției de a încheia contracte de schimb valutar la termen cu scopul de a își acoperi o parte din bugetul administrativ împotriva riscului de fluctuații nefavorabile ale cursului de schimb al lirei sterline; se așteaptă ca Agenția să gestioneze cu prudență astfel de tranzacții; îndeamnă constituirea unui grup de lucru pentru a observa și monitoriza îndeaproape strategia de acoperire;

Venituri din taxe

6.   subliniază faptul că taxele încasate pentru serviciile de evaluare constituie principala sursă de venit a Agenției, acestea reprezentând 70,2 % din veniturile totale pentru 2008; amintește, în acest context, importanța instrumentului veniturilor alocate, conceput pentru agențiile ale căror venituri provin din taxe, pentru a face față evoluțiilor imprevizibile ale pieței;

7.   ia act de faptul că conturile Agenției înregistrează venituri din dobânzi în valoare de 2 046 000 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din conturile anuale și din valoarea veniturilor din dobânzi că Agenția dispune în mod constant de un nivel extrem de ridicat de lichidități; observă că la 31 decembrie 2008 aceste lichidități se ridicau la 41 887 000 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Agenției la un nivel cât mai redus posibil;

Resurse umane

8.   remarcă faptul că schema de personal autorizată prevede 481 de posturi în 2008, dintre care 469 erau ocupate la sfârșitul lui 2008; constată că în 2008 au fost recrutate încă 41 de persoane ca personal de sprijin (auxiliari, agenți contractuali, experți naționali detașați), efectivul de personal ajungând la 587 de persoane;

Audit intern

9.   constată că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a formulat în raportul său de audit o recomandare „esențială” privind experții expuși conflictelor de interese și opt recomandări „foarte importante” cu privire la documentele care trebuie prezentate de către personalul Agenției în vederea prevenirii conflictelor de interese, la bazele de date utilizate în procedurile administrative de evaluare și elaborare a orientărilor aplicabile depunerii dosarelor, precum și cu privire la punerea integrală în practică a acestor orientări;

10.   salută adoptarea de către Agenție a unui cod de conduită care stabilește principiile și normele privind independența și confidențialitatea aplicabile consiliului de administrație și membrilor comitetelor, experților și personalului Agenției;

o
o   o

11.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 27.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 27.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 27.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 117.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă
PDF 289kWORD 66k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0192/2009 – 2009/2121(DEC))
P7_TA(2010)0109A7-0081/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenţii Europene pentru Siguranţă Maritimă(3), în special articolul 19,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0081/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0192/2009 – 2009/2121(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenţii Europene pentru Siguranţă Maritimă(7), în special articolul 19,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0081/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0192/2009 – 2009/2121(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenţii Europene pentru Siguranţă Maritimă(11), în special articolul 19,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0081/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2007(13), iar în rezoluţia sa care însoţea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   a remarcat că Curtea de Conturi a identificat 32 de transferuri bugetare în 2007 şi a luat act de critica adusă de Curtea de Conturi numărului ridicat de transferuri,
   a remarcat că, la fel ca în 2006, Curtea de Conturi a constatat din nou că fuseseră asumate angajamente juridice înaintea angajamentelor bugetare corespondente,
   a invitat Agenţia să se asigure că procedurile sale de recrutare sunt transparente şi nediscriminatorii, în special prin garantarea participării Comitetului personalului,

Performanţe

1.   îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Agenţia nu a reuşit să elaboreze un program multianual de lucru şi că programul său anual de lucru nu era corelat cu bugetul de angajamente; insistă asupra faptului că este importanţa ca Agenţia să stabilească în programarea sa obiective SMART şi indicatori RACER în vederea evaluării realizărilor sale; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenţiei care dă asigurări că şi-a îmbunătăţit programul de lucru pentru 2009, incluzând obiective şi indicatori de performanţă cheie şi un sistem mai bun de planificare a resurselor; solicită, prin urmare, ca această strategie să fie prezentată Parlamentului cât mai curând cu putinţă; invită, de asemenea, Agenţia să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea tuturor activităţilor sale operaţionale, astfel încât să indice în mod concis timpul dedicat de fiecare membru al personalului unui proiect şi să favorizeze o abordare orientată spre obţinerea de rezultate;

2.   solicită Agenţiei să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Agenţiei de la un exerciţiu la altul;

Gestiunea bugetară şi financiară

3.   salută faptul că Curtea de Conturi a constatat fiabilitatea conturilor Agenţiei aferente exerciţiului bugetar 2008 şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, în ansamblul lor;

4.   constată că Agenţia a primit 44 300 000 EUR în credite de angajament şi 46 890 000 EUR în credite de plată din bugetul Uniunii pentru 2008;

5.   consideră preocupant faptul că, în 2008, Curtea de Conturi a revelat din nou un număr ridicat de transferuri bugetare (52 în 2008 şi 32 în 2007); ia act de răspunsul Agenţiei care menţionează că s-au efectuat transferuri în vederea unor cheltuieli administrative doar în perioada 2008-2009 din cauza mutării Agenţiei în sediul său definitiv; se arată îngrijorat în special de faptul că în perioada iunie-noiembrie 2008, credite în valoare de peste 2 000 000 EUR aferente cheltuielilor de personal au fost transferate la linii bugetare corespunzând cheltuielilor administrative, ceea ce a permis creşterea creditelor reportate în 2009 şi reducerea sumei de rambursat Comisiei; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenţiei care se angajează să îşi continue eforturile pentru îmbunătăţirea planificării şi monitorizării şi, prin urmare, pentru reducerea numărului de rectificări bugetare;

6.   constată că, la fel ca în 2006 şi 2007, Curtea de Conturi a constatat din nou că fuseseră asumate angajamente juridice înaintea angajamentelor bugetare corespondente; invită, prin urmare, Agenţia să îşi intensifice eforturile de formare şi de comunicare pentru a evita astfel de situaţii în viitor; solicită, în plus, ca măsurile luate în acest sens să fie menţionate în raportul anual de activitate al Agenţiei pentru 2009;

7.   ia act de faptul că conturile Agenţiei înregistrează venituri din dobânzi în valoare de 519 598,10 EUR pentru exerciţiul financiar 2008, din care 472 251,18 EUR au fost deja returnaţi Direcţiei Generale Energie şi Transporturi, iar restul de 47 346,92 EUR a fost înscris ca datorie constatată; conchide din conturile anuale ale exerciţiului şi din valoarea veniturilor din dobânzi că Agenţia dispune în mod durabil de lichidităţi considerabile; salută faptul că, potrivit situaţiei de la 31 decembrie 2008, valoarea acestor lichidităţi fusese redusă la 3 610 677,41 EUR; invită Comisia să examineze posibilităţi de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesităţi, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum şi modificările conceptuale necesare pentru menţinerea durabilă a lichidităţilor Agenţiei la un nivel cât mai redus posibil;

Audit intern şi resurse umane

8.   ia act de faptul că, la sfârşitul lui 2008, Agenţia dăduse curs la 25 dintre cele 32 de recomandări emise de Serviciul de Audit Intern (SAI) din 2006 încoace; observă că recomandările considerate a fi „foarte importante” vizează: adoptarea normelor de aplicare a Statutului funcţionarilor în ceea ce priveşte recrutarea personalului temporar în conformitate cu Statutul funcţionarilor; controlul asupra procedurilor de selecţie pentru a asigura mai multă transparenţă şi un tratament egal al candidaţilor; elaborarea unei strategii de planificare a carierei (inclusiv activităţi de formare, însoţire şi îndrumare) şi o mai bună planificare a resurselor umane;

o
o   o

9.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 55.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 208, 5.8.2002, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 55.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 208, 5.8.2002, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 55.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 208, 5.8.2002, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 172.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor
PDF 290kWORD 64k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0196/2009 – 2009/2125(DEC))
P7_TA(2010)0110A7-0087/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 460/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind instituirea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor(3), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0087/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0196/2009 –2009/2125(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 460/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind instituirea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor(7), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0087/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0196/2009 – 2009/2125(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 460/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind instituirea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor(11), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0087/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, lua act în special de:

–   critica formulată de Curtea de Conturi conform căreia desfășurarea activităților operaționale a fost concentrată în ultimul trimestru al lui 2007, cca 40 % din angajamente și peste 50 % din plățile privind activitățile operaționale fiind executate în noiembrie și decembrie 2007;

–   nemulțumirea faţă de răspunsul Agenției conform căruia în anumite cazuri creditele reportate au fost calculate cu o oarecare aproximare;

–   îngrijorarea faţă de deficiențele constatate de Curtea de Conturi în ceea ce privește procedurile de achiziții publice, acestea referindu-se în special la faptul că procedurile de preselecție a ofertelor nu erau justificate, că documentele de evaluare nu fuseseră semnate de comitetul de evaluare și că dosarele erau lipsite de structură și incomplete,

Performanțe

1.   felicită Agenția pentru realizările sale înregistrate în 2008, îmbunătățirea nivelului de reziliență a rețelelor de comunicații electronice europene, dezvoltarea și cooperarea susținută cu statele membre;

2.   solicită Agenției să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între operațiunile realizate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele realizate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele Agenției de la un exercițiu la altul;

Gestiune bugetară și financiară

3.   ia act de faptul că o serie de deficiențe au fost depistate de Curte în procedurile de achiziții publice, în special în ceea ce privește subestimarea bugetului aferent unui contract-cadru; subliniază, în special, că subestimarea bugetelor destinate achizițiilor publice constituie un obstacol în calea concurenței loiale, deoarece întreprinderile sunt mai puțin înclinate să prezinte oferte pentru sume reduse; ia act, cu toate acestea, de reacția Agenției, care, în al treilea trimestru al anului 2009, a publicat o nouă procedură de ofertare pentru a compensa deficiențele sale precedente;

4.   ia act de faptul că Agenția continuă să adopte toate măsurile posibile pentru a obține din partea administrației fiscale a statului membru gazdă rambursarea sumei de 45 000 EUR, care corespunde TVA-ului plătit în avans de Agenție;

5.   ia act de faptul că conturile Agenției înregistrează venituri din dobânzi în valoare de 143 818 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din conturile anuale și din valoarea dobânzilor că Agenția dispune de un volum foarte ridicat de lichidități pe perioade lungi; observă că la 31 decembrie 2008 aceste lichidități se ridicau la 2 436 694 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Agenției la un nivel cât mai redus posibil;

Control intern și resurse umane

6.   felicită Agenția pentru faptul că cele opt recomandări ale Serviciului de Audit Intern (IAS) considerate a fi „foarte importante” au fost puse în aplicare; ia act de faptul că recomandările menționate erau legate de monitorizarea punerii în aplicare a auditului standard pentru controlul intern și de gestionarea resurselor umane (având drept obiect, spre exemplu, politica de personal, reînnoirea contractelor care expiră la sfârșitul anului 2008, independența comitetelor de selecție, serviciile de formare profesională și transparența procedurii de promovare);

o
o   o

7.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 16.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 77, 13.3.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 16.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 77, 13.3.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 16.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 77, 13.3.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 153.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană a Căilor Ferate
PDF 289kWORD 64k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene a Căilor Ferate aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0197/2009 – 2009/2126(DEC))
P7_TA(2010)0111A7-0084/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind înfiinţarea unei Agenţii Europene a Căilor Ferate(3), în special articolul 39,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0084/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenţiei Europene a Căilor Ferate descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenţiei Europene a Căilor Ferate, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0197/2009 – 2009/2126(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind înfiinţarea unei Agenţii Europene a Căilor Ferate(7), în special articolul 39,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0084/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenţiei Europene a Căilor Ferate, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene a Căilor Ferate aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0197/2009 –2009/2126(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind înfiinţarea unei Agenţii Europene a Căilor Ferate(11), în special articolul 39,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0084/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenţiei Europene a Căilor Ferate descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008(13), iar în rezoluţia sa care însoţea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   a constatat, pe baza raportului anual al Curţii pentru 2006, că bugetul final al Agenţiei pentru exerciţiul financiar 2007 a fost de 16 600 000 EUR, incluzând o rezervă de 1 900 000 EUR; a constatat, de asemenea, că la sfârşitul lui 2007 au fost anulate credite în valoare de 3 400 000 EUR, inclusiv rezerva, şi că, în plus, au fost reportate în 2008 credite în valoare de 2 700 000 EUR;
   şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la concluzia Curţii conform căreia peste 35 % din creditele finale nu au fost utilizate, ceea ce demonstrează, conform Curţii, că procedurile Agenţiei de programare şi de elaborare a bugetului prezintă deficienţe grave;
   a invitat Agenţia, în temeiul articolului 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, să îşi gestioneze numerarul cu stricteţe pentru a se asigura că soldurile de trezorerie se limitează la acoperirea unor nevoi justificate în mod corespunzător şi să acorde o atenţie deosebită îmbunătăţirii modului în care îşi gestionează numerarul,

1.   salută faptul că Curtea de Conturi a constatat fiabilitatea conturilor Agenţiei aferente exerciţiului bugetar 2008 şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, în ansamblul lor;

2.   observă că agenţia a dispus de 18 000 000 EUR în credite de angajament şi credite de plată de la bugetul Uniunii pentru 2008;

Performanţe

3.   solicită Agenţiei să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Agenţiei de la un exerciţiu la altul;

4.   insistă asupra faptului că este important ca Agenţia să stabilească în programarea sa obiective SMART şi indicatori RACER în vederea evaluării realizărilor sale; ia act, cu toate acestea, de faptul că Agenţia a declarat că a luat în considerare aceste observaţii în programul său pentru 2009; invită, de asemenea, Centrul să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea tuturor activităţilor sale operaţionale, astfel încât să indice rapid timpul petrecut de fiecare membru al personalului pentru un proiect şi să favorizeze o abordare orientată spre obţinerea de rezultate;

5.   ia act de constatarea Curţii cu privire la faptul că Agenţia îşi desfăşoară activităţile în două locaţii (Valenciennes şi Lille), fapt care generează costuri suplimentare;

Reportarea creditelor

6.   ia act de constatarea Curţii conform căreia peste 4 100 000 EUR au fost reportaţi în 2009, dintre care aproximativ 3 900 000 EUR se referă la cheltuieli de funcţionare şi la cheltuieli operaţionale (ceea ce reprezintă 57 % din creditele anuale corespunzătoare titlurilor II şi III); subliniază că această situaţie reflectă dificultăţile cu care se confruntă Agenţia în ceea ce priveşte programarea şi gestionarea bugetară a activităţilor sale;

Proceduri de achiziţie

7.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la deficienţele identificate de auditul Curţii în cadrul procedurilor de achiziţii publice;

8.   salută întocmirea de către Agenţie a unui plan de acţiune în vederea remedierii deficienţelor identificate de Curte în cadrul procedurilor de achiziţii publice, deficienţe care afectau transparenţa procedurilor;

Audit intern

9.   ia act de faptul că 32 dintre cele 36 de recomandări formulate de Serviciul de Audit Intern (IAS) au fost puse în practică începând cu 2006; printre cele 4 recomandări care sunt încă în curs de aplicare, 1 este considerată „critică”, iar 3 „foarte importante”; invită, prin urmare, Agenţia să aplice anumite norme de control intern în ceea ce priveşte semnăturile bancare, separarea sarcinilor, posturile sensibile şi menţinerea competenţelor de delegare;

o
o   o

10.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 89.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 164, 30.4.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 89.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 164, 30.4.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 89.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 164, 30.4.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 167.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Fundaţia Europeană de Formare
PDF 298kWORD 71k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0191/2009 – 2009/2120(DEC))
P7_TA(2010)0112A7-0083/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare (reformare)(3), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0083/2010),

1.   acordă directorului Fundației Europene de Formare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0191/2009 – 2009/2120(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare (reformare)(7), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0083/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Fundației Europene de Formare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0191/2009 – 2009/2120(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind înființarea unei Fundații Europene de Formare (reformare)(11), în special articolul 17,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0083/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Fundației Europene de Formare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   lua act de constatarea Curții de Conturi conform căreia valoarea veniturilor alocate înscrise în bugetul rectificativ a fost stabilită în mod incorect (ar fi trebuit să fie de 1 200 000 EUR, în loc de 3 400 000 EUR),
   constata că, în declarația sa de asigurare (anexată la raportul anual de activitate), directorul își exprima din nou rezervele formulate în anul precedent cu privire la nesiguranța politică din țările partenere, gestiunea financiară a convenției Tempus și posibilele implicații sociale, juridice, financiare și asupra reputației ale asistenței tehnice Tempus în cadrul Fundației,

1.   își exprimă satisfacția că Curtea de Conturi a constatat legalitatea și regularitatea conturilor anuale ale Fundației pentru exercițiul financiar 2008;

Performanțe

2.   constată că, în evaluarea intermediară a Fundației (EAC/06/05 raport final, 25 mai 2006), impactul activităților sale asupra beneficiarilor săi direcți a fost considerat, în general, pozitiv; ia act totuși de faptul că impactul asupra instituțiilor guvernamentale poate fi dovedit cu greutate, având în vedere dificultatea de a stabili o legătură directă între rezultatele proiectelor Fundației și activitatea acestor instituții;

3.   felicită Fundația, care, în activitatea sa de sprijinire a Comisiei în 2008, a înregistrat un nivel de satisfacție a acesteia din urmă de 97 %; subliniază, în special, că solicitările cele mai frecvente adresate Fundației priveau domeniul politicilor și al contribuțiilor la pregătirea instrumentelor europene de vecinătate (32 %), urmate de cele legate de formularea (21 %), de programarea (11 %), de identificarea proiectelor (10 %) și de monitorizarea acestora;

4.   solicită Fundației să prezinte, în într-un tabel care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între performanțele înregistrate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele înregistrate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanța Fundației de la un exercițiu la altul;

Sfera de acțiune a Fundației

5.   ia act de faptul că, în urma reformării din 2008 a Regulamentului (CEE) nr. 1360/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind înființarea Fundației Europene de Formare(14), Fundația a dobândit posibilitatea de a-și dezvolta expertiza în alte domenii decât cele din anii precedenți; constată că Regulamentul (CE) nr. 1339/2008 definește noi mecanisme procedurale pentru a aproba extinderea sferei de acțiune a Fundației în privința tematicilor și a zonelor geografice;

Colaborarea cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)

6.   solicită să se asigure o colaborare strânsă și sinergii între Fundație și Cedefop, date fiind tematicile înrudite, precum și furnizarea regulată de informații în rapoartele de activitate ale directorilor celor două agenții;

Internal audit

7.   ia act de faptul că 12 dintre cele 27 de recomandări formulate de Serviciul de Audit Intern (IAS) au fost puse în practică începând cu 2006; constată că printre cele 15 recomandări care nu au fost încă aplicate, 6 sunt considerate ca fiind „foarte importante”; îndeamnă Fundația să instituie, fără întârziere, anumite standarde de control intern (privind documentarea procedurilor, supravegherea tranzacțiilor financiare și continuitatea operațiunilor) și să aplice anumite recomandări referitoare la gestiunea resurselor umane (ținând de gestiunea resurselor umane în programarea anuală și raportul de activitate, stabilirea obiectivelor și înregistrarea timpului dedicat de către personal diferitelor sarcini);

Resurse umane

8.   își exprimă îngrijorarea în legătură cu constatările Curții de Conturi referitoare la lipsa de transparență în procedurile de selecție a personalului și în legătură cu intervenția Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis o anchetă (OF/2009/0370); în privința criteriilor de selecție și a condițiilor de recrutare, atrage atenția asupra liniilor directoare ale Uniunii privind politicile din domeniul ocupării forței de muncă și, în special, asupra Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(15); se așteaptă ca toate agențiile Uniunii să adere cel puțin la liniile directoare respective și invită Fundația să dea un exemplu prin aplicarea în viitor a unor proceduri de recrutare corecte, transparente și cuprinzătoare;

9.   îndeamnă Fundația să raporteze cu privire la alocarea resurselor sale umane; subliniază, în special, că luarea insuficientă în considerare a resurselor umane în contextul programării anuale și al raportului de activitate implică un risc de ineficiență și de lipsă de transparență în ceea ce privește alocarea și utilizarea efectivelor Fundației; insistă, în plus, că obiectivele diferiților membri ai personalului ar trebui să fie mai bine coordonate cu obiectivele anuale și strategice ale Fundației și că sistemul de înregistrare a timpului dedicat de către personal diferitelor sarcini ar trebui să fie integrat, de asemenea, în programarea și elaborarea anuală a bugetului;

10.   ia act de observația Curții de Conturi, care constată diverse deficiențe în procedura de recrutare; subliniază, în special, necesitatea ca comitetele de evaluare a recrutării să furnizeze informații suficiente cu privire la procedurile urmate, indicând, printre altele, motivațiile deciziilor și data acestora pentru a se garanta transparența procedurilor respective;

11.   ia act totuși de faptul că Fundația a declarat acum că a efectuat o revizuire aprofundată a procedurilor sale de recrutare ca răspuns la constatările Curții de Conturi și la cele ale unui audit intern realizat de IAS în 2008; solicită Fundației, prin urmare, să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acțiunile întreprinse și la rezultatele acestora;

12.   ia act de răspunsul Fundației, care a admis temeinicia avizului Curții de Conturi privind indemnizația de expatriere a agenților cărora aceasta le-a fost refuzată pe baza unei interpretări greșite a normelor în vigoare; felicită Fundația pentru promisiunea de a examina cazurile respective și de a face treptat ajustările potrivite;

o
o   o

13.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(16) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 136.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 354, 31.12.2008, p. 82.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 136.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 354, 31.12.2008, p. 82.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 136.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 354, 31.12.2008, p. 82.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 149.
(14) JO L 131, 23.5.1990, p. 1.
(15) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă
PDF 292kWORD 67k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0187/2009 – 2009/2116(DEC))
P7_TA(2010)0113A7-0069/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă(3), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0069/2010),

1.   acordă directorului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0187/2009 – 2009/2116(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă(7), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0069/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0187/2009 – 2009/2116(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă pentru exerciţiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului din 18 iulie 1994 privind înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă(11), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (A7-0069/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2007(13), iar în rezoluţia sa care însoţea decizia de descărcare de gestiune a remarcat, printre altele, faptul că Curtea de Conturi a emis o declaraţie de asigurare fără nicio rezervă şi nu a făcut nicio observaţie,

1.   îşi exprimă satisfacţia că Curtea de Conturi a constatat legalitatea şi regularitatea conturilor anuale ale Agenţiei pentru exerciţiul financiar 2008;

Performanţe

2.   felicită Agenţia că şi-a îmbunătăţit semnificativ gestiunea financiară în ultimii trei ani; o încurajează să urmărească în continuare atingerea celui mai înalt nivel de planificare, execuţie şi control bugetar;

3.   felicită Agenția în special pentru încheierea fazelor I și II ale Sondajului european în rândul întreprinderilor pe tema riscurilor noi și emergente (Esener), pentru crearea unei rețele de organizații europene care pot asigura stimuli economici în domeniul sănătății și securității în muncă, precum și pentru înființarea unei baze de date privind resursele pentru evaluarea riscurilor, în cadrul campaniei „Locuri de muncă sănătoase” 2008/2009;

4.   solicită Agenţiei să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Agenţiei de la un exerciţiu la altul;

Guvernanţa Agenţiei

5.   consideră că nu pot fi considerate neglijabile costurile de guvernanță în cazul Agenției, al cărei consiliu de administrație este format din 84 de membri, iar Agenția numără 64 de membri ai personalului (pe parcursul exercițiului 2008);

Cheltuieli operaţionale reportate

6.   observă faptul că agenția a reportat 3 400 000 EUR (44 % din creditele de funcţionare), dintre care aproximativ 1 000 000 EUR viza angajamente care se refereau în totalitate la exercițiul 2009; subliniază, în plus, că această situaţie contravine principiului anualităţii; solicită, de aceea, adaptarea previziunilor bugetare la necesităţile reale în scopul unei bune gestiuni financiare; cu toate acestea, ia act de răspunsul Agenţiei care explică faptul că complexitatea proiectelor a făcut ca acestea să depășească timpul prevăzut inițial pentru finalizarea lor; felicită, totuşi, Agenţia pentru îmbunătățirea supravegherii și planificării cheltuielilor operaționale pentru a evita angajarea unor fonduri considerabile la sfârșitul anului;

Procedurile de achiziţii publice

7.   ia act de neregulile evidenţiate de Curtea de Conturi în privinţa unei proceduri de achiziţii publice (utilizarea aceluiaşi contract-cadru în pofida depăşirii valorii maxime); subliniază, în special, că Agenţia ar fi trebuit să iniţieze în cel mai scurt timp o nouă procedură de achiziţii publice în vederea încheierii unui nou contract-cadru; ia totuşi act de justificarea Agenţiei, care subliniază necesitatea de a utiliza în continuare respectivul contract-cadru pentru a înlocui sistemul de subvenţii fără ca acest lucru să influenţeze în mod negativ activitatea Agenţiei;

8.   aşteaptă din partea Agenţiei ca problema utilizării unui contract-cadru pentru achiziţiile publice peste valoarea sa maximală să fie eliminată în viitor pentru a se asigura respectarea legislaţiei bugetare europene;

Resurse umane

9.   constată că, potrivit raportului de activitate pentru 2008, Agenţia avea 64 de angajaţi la sfârşitul exerciţiului;

Audit intern

10.   ia act de faptul că Agenţia a pus în aplicare 19 recomandări dintre cele 33 formulate de Serviciul de Audit Intern (SAI) începând cu 2006; subliniază că, dintre cele 14 recomandări care mai trebuie aplicate, 6 sunt calificate drept „foarte importante” şi se referă la măsurile luate în urma solicitărilor părţilor implicate, precum şi la aplicarea anumitor norme de control intern (privind problemele aferente unor dosare individuale, raportul anual referitor la controlul intern şi promovarea procedurilor de control intern);

11.   subliniază că în ultimul trimestru al anului 2008 a fost efectuată o analiză a riscurilor pentru a se stabili priorităţile în domeniul auditului şi planul de audit al SAI pentru următoarele trei exerciţii;

o
o   o

12.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 49.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 216, 20.8.1994, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 49.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 216, 20.8.1994, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 49.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 216, 20.8.1994, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 195.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia de Aprovizionare a Euratom
PDF 213kWORD 57k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0203/2009 – 2009/2132(DEC))
P7_TA(2010)0114A7-0076/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2008/114/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom(3), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0076/2010),

1.   acordă directorului general al Agenţiei de Aprovizionare a Euratom descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului general al Agenţiei de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0203/2009 – 2009/2132(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2008/114/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom(7), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0076/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului general al Agenţiei de Aprovizionare a Euratom, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0203/2009 – 2009/2132(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei de Aprovizionare a Euratom pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2008/114/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a Statutului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom(11), în special articolul 8,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0076/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, în urma Deciziei 2008/114/CE, Euratom, Agenția de Aprovizionare a Euratom, cu sediul la Luxemburg din 1958, şi-a schimbat statutul şi a devenit agenţie,

1.   constată că, în 2008, Agenţia nu a primit nicio subvenţie pentru finanţarea activităţilor sale operaţionale şi că toate cheltuielile efectuate de aceasta în cadrul execuţiei bugetului aferent exerciţiului financiar 2008 au fost suportate de Comisie; constată, de asemenea, că angajamentele reportate din exerciţiul financiar 2007 au fost plătite făcându-se apel la porțiunea neutilizată a subvenției aferente exercițiului 2007;

2.   constată. aşadar, că, deoarece nu beneficiază de un buget autonom, Agenția este, de facto, integrată în structurile Comisiei;

3.   subliniază totuşi că această situaţie ridică problema necesităţii de a menţine Agenţia în forma şi organizarea actuală; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenţiei care argumentează că situaţia actuală reflectă echilibrul dintre, pe de o parte, o relaţie clară cu Comisia (de exemplu, Comisia poate să emită directive şi să numească directorul general al Agenţiei) şi, pe de altă parte, un anumit grad de autonomie juridică şi financiară;

Audit intern

4.   constată că, în conformitate cu articolul 3 din Statutul său, Agenţia şi-a selecţionat un auditor intern, care şi-a preluat funcţiile la 1 iulie 2009;

o
o   o

5.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(13) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 6.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 41, 15.2.2008, p. 15.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 6.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 41, 15.2.2008, p. 15.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 6.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 41, 15.2.2008, p. 15.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă
PDF 300kWORD 72k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0182/2009 – 2009/2111(DEC))
P7_TA(2010)0115A7-0088/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind constituirea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă(3), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0088/2010),

1.   acordă directorului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă , Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0182/2009 – 2009/2111(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind constituirea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă(7), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0088/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0182/2009 – 2009/2111(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile fundației(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind constituirea Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă(11), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0088/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, lua act în special de:,

   regreta faptul că în 2007, la fel ca în 2006, Curtea a depistat deficiențe în procedurile de recrutare; îndeosebi, Curtea a descoperit, din nou, un caz în care criteriile de selecție nu erau definite în conformitate cu anunțul de post vacant;
   își exprima îngrijorarea pentru faptul că Curtea a descoperit, în trei proceduri de achiziții publice, următoarele anomalii:
   (a) procedura de evaluare financiară a unui contract nu era clar definită în caietul de sarcini;
   (b) criteriile de selecție nu permiteau evaluarea corespunzătoare a capacității financiare a candidaților,

1.   își exprimă satisfacția că Curtea de Conturi a constatat legalitatea și regularitatea conturilor anuale ale Fundației pentru exercițiul financiar 2008;

Performanțe

2.   ia act de faptul că, în 2007, Fundația a făcut o evaluare ex post a programului de lucru pentru 2001-2004 pentru a determina impactul, valoarea adăugată și eficacitatea programului de lucru; felicită Fundația că a demonstrat, prin această evaluare, că obiectivele planificate au fost realizate cu eficacitate; constată, în plus, că datele recente incluse în evaluarea agențiilor mandatată de Comisie în 2009 au arătat că Fundația și-a îndeplinit în mod eficient obiectivele și în 2008;

3.   felicită Fundația pentru lansarea unui alt exercițiu de evaluare ex post a programului de lucru pentru 2005-2008; solicită, în consecință, Fundației să îl țină la curent cu privire la rezultatele acestei evaluări pentru a determina mai bine impactul său, valoarea sa adăugată și eficacitatea sa în această perioadă specifică;

4.   solicită Fundației să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curții de Conturi, o comparație între operațiunile realizate în exercițiul care face obiectul descărcării de gestiune și cele realizate în exercițiul precedent pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele Fundaţiei de la un exercițiu la altul;

Cheltuieli operaționale reportate

5.   observă că, potrivit Curții, suma reportată a reprezentat mai mult de 55 % din credite (și anume 4 900 000 EUR) pentru exercițiul 2008; ia totuși act de răspunsul Fundației care declară că există deficiențe, dar că nivelul creditelor reportate este mai mic decât a arătat Curtea (10 %), din cauză că era deja prevăzut, în programarea anuală a Fundației, că va reporta 45 % din titlul 3, pe de o parte, din cauza duratei contractelor de studiu și, pe de altă parte, din cauza calendarului de plată al Fundației; subliniază totuși că această situație a scos în evidență deficiențe care afectează planificarea și programarea activităților operaționale ale Fundației și contravine principiului anualității; solicită, în consecință, Fundației să ia măsuri pentru a evita această situație în viitor și pentru a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la aceasta;

Transferuri bugetare fără documente justificative

6.   ia act de constatarea Curții potrivit căreia transferurile bugetare nu au fost justificate în mod satisfăcător, nefiind prezentată nicio estimare a necesităților, iar consiliul de administrație nefiind informat în acest sens; felicită totuși Fundația pentru că a înlăturat în prezent această deficiență;

Proceduri de achiziții

7.   solicită Fundației să ia măsuri pentru a îmbunătăți monitorizarea îndeplinirii contractelor sale, precum și programarea procedurilor sale de achiziții, lansând noi proceduri de ofertare cu mult timp înainte de încheierea contractului corespondent; în acest sens, subliniază precizarea făcută de Curte conform căreia Fundația a prelungit în două cazuri în mod neregulamentar contracte, depășind durata maximă autorizată, iar într-un alt caz nu a justificat procedura negociată;

Resurse umane

8.   solicită conducerii Fundației să ia măsurile care se impun pentru a anticipa mai bine, în cadrul gestiunii resurselor umane, plecarea unor colaboratori-cheie, cu respectarea obligațiilor privind execuția bugetară;

9.   solicită Fundației să indice în mod transparent efectivele de personal, inclusiv agenții contractuali (87 de persoane), în raportul de activitate;

10.   felicită Fundația pentru adoptarea, în 2008, a unor proceduri de recrutare care respectă recomandările formulate de Curte în ultimii doi ani; constată, în special, că Curtea nu a mai descoperit deficiențe în procedurile de recrutare ale Fundației (de exemplu, în criteriile de selecție) care nu garantau transparența și caracterul nediscriminatoriu al acestor proceduri;

Audit intern

11.   este îngrijorat din cauză că situațiile financiare ale Fundației pentru exercițiul 2008 au fost de o calitate nesatisfăcătoare și insuficient de coerente cu situația conturilor din 2007 și, în consecință, au trebuit să facă obiectul unor corecții importante în timpul auditului; ia act de faptul că această situație se explică prin faptul că Fundația a trebuit să recruteze un agent interimar pentru o scurtă perioadă de timp pentru a închide conturile exercițiului 2008 și că, în plus, nu s-a asigurat o tranziție adecvată între contabili; solicită, prin urmare, Fundației să evite producerea unei situații similare în viitor;

12.   confirmă că, din cele 54 de recomandări formulate de Serviciul de Audit Intern (IAS), 26 au fost puse în aplicare încă din 2006; observă că, din cele 28 de recomandări care mai trebuie puse în aplicare, 8 sunt considerate „foarte importante”; în special, îndeamnă Fundația să instituie restul standardelor de control intern (și anume, delegarea pentru actorii financiari), să urmărească implementarea celorlalte standarde de control intern (și anume, coordonarea eficientă a sistemului de control intern și respectarea Regulamentului financiar și a normelor sale de aplicare în ceea ce privește procedurile de achiziții) și să introducă un sistem eficient de planificare și monitorizare (de exemplu, prin crearea unui sistem de evaluare a riscurilor pentru activitățile Fundației, introducând o metodologie bazată pe activități și instrumente informatice de monitorizare);

o
o   o

13.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 142.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 139, 30.5.1975, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 142.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 139, 30.5.1975, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 142.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 139, 30.5.1975, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 190.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: EUROJUST
PDF 296kWORD 67k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0190/2009 – 2009/2119(DEC))
P7_TA(2010)0116A7-0093/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Eurojust(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(3), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0093/2010),

1.   acordă directorului administrativ al Eurojust descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului administrativ al Eurojust, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0190/2009 – 2009/2119(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Eurojust(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din TFUE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(7), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0093/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului administrativ al Eurojust, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0190/2009 – 2009/2119(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile finale anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Eurojust(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din TFUE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(11), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0093/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului administrativ al Eurojust pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2007(13) și întrucât în rezoluția sa care însoțește decizia de descărcare de gestiune Parlamentul:

   a luat act de constatarea Curții conform căreia, în 2007, au fost angajate credite în valoare de 18 000 000 EUR, din care 5 200 000 EUR au fost reportate;
   a regretat faptul că, încă o dată, Curtea a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice la fel ca în cele două exerciții financiare precedente;
   s-a declarat preocupat de constatarea Curții conform căreia Eurojust nu reușise să recruteze cei 60 de membri ai personalului necesari pentru a ocupa posturile prevăzute de organigramă în 2007 și că, la sfârșitul lui 2007, numai 95 de posturi erau ocupate;

1.   constată cu satisfacție că, pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, Curtea de Conturi a reușit să obțină asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Eurojust în toate aspectele esențiale, precum și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, în ansamblul lor;

Performanțe

2.   subliniază că lipsa indicatorilor, carențele în măsurarea gradului de satisfacție a utilizatorilor și lipsa de coordonare între buget și programul de lucru fac dificilă evaluarea performanțelor Eurojust;

3.   salută încheierea, la 24 septembrie 2008, a Acordului practic privind modalități de cooperare între Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă(14);

4.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe performanțele Eurojust din cursul exercițiului;

Reportarea creditelor

5.   ia act de constatarea Curții conform căreia, în 2008, Eurojust are încă probleme cu reportarea creditelor, chiar dacă în prezent sumele sunt mai mici decât în exercițiul precedent (13 % din creditele bugetare finale, față de 25 % din creditele reportate în 2007); constată totuși cu preocupare că creditele reportate din exercițiul precedent și apoi anulate (în acest caz 1 000 000 EUR, respectiv 25 % din creditele reportate) au atins un nivel ridicat și că această situație este contrară principiului anualității; solicită prin urmare Eurojust să întreprindă măsurile necesare pentru a evita reapariția acestei situații în viitor și să informeze în consecință autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

6.   ia act de faptul că Eurojust a înregistrat venituri din dobânzi în valoare de 191 390,56 EUR pentru exercițiul financiar 2008; deduce din situațiile anuale și din valoarea dobânzilor că Eurojust dispune în mod constant de un nivel extrem de ridicat de lichidități; observă că la 31 decembrie 2008 aceste lichidități se ridicau la 4 612 878,47 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Eurojust la un nivel cât mai redus posibil;

Deficiențe în procedurile de achiziții

7.   regretă faptul că, încă o dată, Curtea a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice la fel ca în cazul celor trei exerciții financiare precedente; se declară în mod special preocupat de constatarea Curții conform căreia, în 2008, pe de o parte, valoarea de piață a contractelor de atribuit nu a fost evaluată, în cea mai mare parte a cazurilor, înainte de lansarea procedurii, iar pe de altă parte, au fost constatate deficiențe recurente și grave în monitorizarea contractelor și planificarea operațiunilor de achiziții publice; subliniază că această situație relevă deficiențe grave în capacitățile de colaborare ale diverselor servicii implicate ale Eurojust și sugerează că ordonatorul de credite nu și-a îndeplinit întru totul rolul în materie de orientare și de control;

8.   ia act de răspunsul Eurojust care se angajează să pună în aplicare un plan de acțiune cu scopul de a remedia deficiențele identificate de Curte; solicită, prin urmare, Eurojust să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestor planuri de acțiune;

Resurse umane

9.   se declară preocupat de faptul că Curtea a constatat din nou deficiențe în planificarea și punerea în aplicare a procedurilor de recrutare a personalului; constată în special o proporție prea ridicată a posturilor vacante (26 %), chiar dacă aceasta este mai puțin semnificativă decât în 2007 (33 %);

10.   subscrie avizului Curții conform căruia Eurojust nu a respectat principiul specificității, dat fiind că o sumă de 1 800 000 EUR a fost prelevată din creditele destinate salariilor agenților temporari și contractuali, mai ales pentru a majora (cu 238 %) creditele destinate personalului interimar;

11.   ia act de răspunsul Eurojust la criticile Curții referitoare la procedurile de selecție a personalului; solicită Eurojust, îndeosebi, să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la noua sa procedură de recrutare lansată în 2009 care ar trebui să garanteze, în viitor, o mai mare transparență și caracterul nediscriminatoriu al tratamentului acordat candidaților externi și interni;

Audit intern

12.   constată cu îngrijorare că niciuna dintre cele 26 de recomandări formulate de Serviciul de Audit Intern (IAS) nu a fost pe deplin aplicată; subliniază că patru dintre acestea sunt considerate „esențiale”, iar douăsprezece „foarte importante”; îndeamnă, prin urmare, Eurojust să aplice fără întârziere recomandările următoare privind gestiunea resurselor umane: să elaboreze un plan pe termen scurt pentru ocuparea posturilor vacante; să redefinească organizarea Unității de resurse umane; să reducă numărul angajaţilor temporari; să consolideze procedura de recrutare; să adopte norme de aplicare privind evoluția în carieră; să garanteze independența membrilor juriului; și să se asigure că procedurile de achiziții publice sunt aplicate corect;

o
o   o

13.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 131.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 131.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 131.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 112.
(14) JO C 314, 9.12.2008, p. 4.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
PDF 287kWORD 60k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0184/2009 – 2009/2113(DEC))
P7_TA(2010)0117A7-0090/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(3), în special articolul 21,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0090/2010),

1.   acordă directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiului financiar 2008 (C7-0184/2009 – 2009/2113(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile agenţiei(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(7), în special articolul 21,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0090/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiului financiar 2008 (C7-0184/2009 – 2009/2113(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului din 15 februarie 2007 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(11), în special articolul 21,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0090/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2007(13) şi întrucât, în rezoluţia sa care însoţea decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul a constatat, printre altele, că:

   Agenţia trebuia să depună eforturi pentru a crea sinergii şi pentru a evita suprapunerile de competenţe cu alte instituţii active în domeniul drepturilor omului, în special Consiliul Europei;
   Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis o investigaţie internă privind Agenţia; prin urmare, Parlamentul a solicitat OLAF, Agenţiei şi Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, în cel mai scurt timp cu putinţă, cu privire la rezultatele investigaţiei şi eventualele măsuri luate ulterior;
   Curtea remarcase că, într-o procedură de achiziţii publice, metoda de evaluare financiară publicată a contribuit indirect la scăderea importanţei relative a criteriului preţ, ceea ce a îndepărtat probabil anumiţi ofertanţi potenţiali şi nu a respectat principiul bunei gestiuni financiare,

1.   constată cu satisfacţie că Curtea de Conturi a reuşit să obţină asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenţiei pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, în toate aspectele esenţiale, precum şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente conturilor anuale ale Agenţiei, în ansamblul lor;

Performanţe

2.   încurajează Agenţia să stabilească în programarea sa obiective SMART şi indicatori RACER pentru a-şi evalua mai bine realizările; ia act, cu toate acestea, de faptul că Agenţia a declarat că a luat în considerare aceste observaţii în programul său pentru 2009;

3.   felicită Agenţia pentru că a început la jumătatea anului 2009 să pună în aplicare un program informatic pentru bugetul pe activităţi care va furniza indicatori clari privind resursele financiare şi umane alocate;

4.   felicită Agenţia că a dat curs observaţiilor Curţii şi ale autorităţii bugetare formulate în procedura anterioară de descărcare de gestiune;

5.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe performanţele Agenţiei din cursul exerciţiului;

Investigaţia OLAF

6.   ia act de faptul că în 2009 OLAF a finalizat investigaţia deschisă în 2008 privind Agenţia şi a clasat acest dosar fără urmări;

Audit intern

7.   recunoaşte că, în februarie 2008, Serviciul de Audit Intern (IAS) a efectuat un audit de urmărire subsecventă asupra punerii în aplicare a recomandărilor restante din raportul pentru 2007 şi a descoperit că o singură recomandare a mai rămas neaplicată (referitoare la supravegherea recrutării de către consiliul de administraţie); ia act totuşi că s-a modificat contextul şi că, după ce Agenţia şi-a început activitatea şi a fost numit noul director, recomandarea respectivă şi-a pierdut obiectul iniţial şi poate fi considerată ca fiind respectată;

o
o   o

8.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 10.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 10.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 10.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 53, 22.2.2007, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 198.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: FRONTEX
PDF 309kWORD 81k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0199/2009 – 2009/2128(DEC))
P7_TA(2010)0118A7-0085/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile agenției(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(3), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0085/2010),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0199/2009 – 2009/2128(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(7), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0085/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0199/2009 – 2009/2128(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Agenției(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(11), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0085/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2007(13) şi în rezoluţia care însoţea decizia privind descărcarea de gestiune, Parlamentul, printre altele:

   regreta faptul că, în raportul său anual pentru 2007, Curtea de Conturi a constatat mai multe deficienţe pe care le evidenţiase deja în raportul său anual pentru 2006, în special un nivel ridicat de reportări şi anulări (aproape 70 % din creditele disponibile pentru 2007 nu fuseseră cheltuite);
   constata că bugetul 2007 al Agenţiei (42 100 000 EUR) fusese majorat de peste două ori faţă de bugetul 2006 (19 200 000 EUR);
   invita Agenția să își amelioreze gestiunea financiară, în special în ceea ce privește creșterea bugetului său aferent exercițiilor financiare 2007 și 2008;

C.   întrucât 2008 a fost al treilea exerciţiu complet de funcţionare a Agenţiei,

1.   constată cu satisfacţie că Curtea de Conturi a reuşit să obţină asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenţiei pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, în toate aspectele esenţiale, precum şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, în ansamblul lor;

2.   constată că bugetul Agenţiei a crescut substanţial în cursul ultimelor trei exerciţii; ia act de faptul că, pentru exercițiul 2008, bugetul a crescut cu 29 000 000 EUR, o creștere de cca 69 % față de exercițiul anterior, și că în 2007 fusese deja de peste două ori mai mare decât în 2006 (42 100 000 EUR în 2007, respectiv 19 200 000 EUR în 2006);

Problematici recurente din exercițiul financiar 2006

3.   este îngrijorat de faptul că Curtea de Conturi a constatat mai multe deficiențe pe care le relevase deja în rapoartele sale anuale pentru 2006 și 2007; regretă în special:

   nivelul ridicat de reportări și anulări (49 % dintre creditele disponibile pentru 2008 nu au fost utilizate în cursul exercițiului, aproape 69 % pentru 2007 și 55 % pentru 2006),
   contractarea unor angajamente juridice înainte de angajamentele bugetare corespondente;
   constatarea Curţii de Conturi conform căreia procedurile de recrutare nu sunt conforme cu normele, în special în ceea ce priveşte transparenţa şi caracterul nediscriminatoriu al procedurilor în cauză;

4.   ia act de faptul că 30 300 000 EUR din creditele aferente exercițiului au trebuit să fie reportate, iar 13 000 000 EUR din creditele disponibile au trebuit să fie anulate; subliniază, de asemenea, că în ceea ce privește cheltuielile operaționale (titlul III), din totalul de 26 800 000 EUR în credite reportate, un cuantum de 850 000 EUR viza operațiuni încheiate care ar fi trebuit să conducă la o deblocare; în acest context, ia notă totuși de răspunsul Agenției care declară că a adus corecturi situațiilor financiare anuale și oferă, de asemenea, asigurări că va lua măsuri suplimentare pentru a consolida controlul asupra angajamentelor;

5.   subliniază, cu toate acestea, că nivelul ridicat de reportări și anulări demonstrează incapacitatea Agenției de a gestiona o majorare atât de importantă a bugetului său; se întreabă, chiar dacă Agenția a făcut progrese substanțiale în utilizarea creditelor în 2009, dacă nu ar fi mai responsabil ca autoritățile bugetare să fie mai atentă pe viitor la luarea deciziei de a majora bugetul Agenției, ținând seama de timpul necesar pentru realizarea noilor activități; solicită, prin urmare, Agenției să îi furnizeze detalii ample privind fezabilitatea angajamentelor viitoare;

6.   consideră, de asemenea, necesar ca Agenția să instituie:

   un sistem eficace de programare şi de control al termenelor contractuale stabilite;
   un proces de evaluare a riscurilor aferente activităţilor pentru a permite, ulterior, o monitorizare atentă a acestora;
   un sistem de credite disociate în bugetele viitoare destinate subvenţiilor, astfel încât să se evite anulările în exerciţiile ulterioare;

7.   este îngrijorat de faptul că, în observațiile sale, Curtea de Conturi critică Agenția pentru plata a peste 17 000 000 EUR pe baza unor decizii unilaterale de acordare a unor subvenții, semnate doar de Agenție, în ciuda faptului că normele în vigoare pentru agenții nu prevăd un astfel de instrument; în plus, se declară preocupat de faptul că Curtea de Conturi consideră că Agenția a semnat adeseori astfel de decizii după demararea acțiunilor sau chiar după finalizarea lor; ia act, cu toate acestea, de răspunsul Agenției care oferă asigurări că au fost semnate noi acorduri-cadru cu toate autoritățile de supraveghere a frontierelor care vor participa la acțiuni comune coordonate de Agenție;

8.   este îngrijorat de faptul că Curtea de Conturi a constatat din nou că au fost contractate angajamente juridice înainte de angajamentele bugetare corespondente; în plus, constată că la sfârșitul exercițiului 2008 au fost înscrise în registrul excepțiilor 49 de angajamente a posteriori (în valoare totală de peste 1 000 000 EUR); subliniază, de asemenea, că, deși Agenția a dat asigurări că în mai 2009 numărul excepțiilor scăzuse deja la jumătate față de aceeași perioadă a exercițiului anterior, numărul ridicat de excepții revelează totuși o problemă recurentă în sistemul de angajamente al Agenției; solicită Agenției, prin urmare, să facă eforturi mai concrete pentru soluționarea definitivă a acestei probleme;

9.   felicită Agenţia pentru introducerea unei politici de trezorerie;

10.   ia act de faptul că conturile Agenţiei înregistrează venituri din dobânzi în valoare de 474 116,65 EUR pentru exerciţiul financiar 2008; deduce din conturile anuale şi din valoarea veniturilor din dobânzi că Agenţia dispune permanent de lichidităţi considerabile; observă că la 31 decembrie 2008 lichidităţile Agenţiei se ridicau la 28 604 623,67 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilităţile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesităţi în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, precum şi modificările conceptuale necesare pentru menţinerea durabilă a lichidităţilor Agenţiei la un nivel cât mai redus posibil;

11.   invită Agenţia să îşi exercite pe deplin funcţiile şi să îşi amelioreze în continuare gestiunea financiară, în special ţinând seama de creşterea bugetelor sale pe 2009 şi 2010;

Resurse umane

12.   constată cu îngrijorare că Curtea de Conturi a constatat, din nou, că procedurile de recrutare nu sunt conforme cu normele și că nu există garanții privind transparența acestora și nediscriminarea candidaților;

Performanţe

13.   remarcă faptul că, în iunie 2009, consiliul de administrație al Agenției a adoptat un plan multianual pentru perioada 2010-2013, în ciuda faptului că acest lucru nu este prevăzut în regulamentul său de bază; subliniază importanța acestui plan multianual pentru o mai bună planificare a activităților Agenției și pentru evaluarea riscurilor conexe; solicită totuși Agenției să stabilească o legătură clară între programul său de lucru și previziunile sale financiare;

14.   încurajează directorul să prezinte consiliului de administraţie date privind impactul operaţiunilor;

15.   solicită Agenţiei să prezinte, în tabelul care trebuie anexat la viitorul raport al Curţii de Conturi, o comparaţie între operaţiunile realizate în exerciţiul care face obiectul descărcării de gestiune şi cele realizate în exerciţiul precedent pentru a permite autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanţele Agenţiei de la un exerciţiu la altul;

16.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe performanţele Agenţiei din cursul exerciţiului;

Transparenţă

17.   ia act de faptul că Agenţia nu publică pe site-ul său informaţii privind organele sale de conducere; recomandă, prin urmare, ca o modalitate de creştere a transparenţei, să se publice pe site-ul Agenţiei lista tuturor membrilor consiliului de administraţie, împreună cu datele de contact ale acestora;

Cooperarea cu statele membre

18.   constată că utilizarea și execuția bugetului depind parțial de participarea statelor membre; încurajează, prin urmare, Agenţia să îşi intensifice dialogul cu statele membre pentru a consolida participarea acestora;

19.   solicită Agenţiei să îşi îmbunătăţească gestiunea financiară în ceea ce priveşte rambursarea costurilor contractate de statele membre identificând cauzele problemei în cooperare cu statele membre pentru a aplica, împreună cu acestea, soluţiile adecvate;

Auditul intern

20.   remarcă faptul că, din cele 23 de recomandări emise după auditul iniţial efectuat în 2007 de Serviciul de Audit Intern (IAS), 2 au fost aplicate în mod adecvat şi eficient, 15 sunt în curs de aplicare, iar 4 nu au fost încă aplicate; subliniază că recomandările, care sunt considerate „foarte importante”, se referă la finalizarea fişelor posturilor şi stabilirea obiectivelor pentru personal, consolidarea securităţii, îmbunătăţirea înregistrării corespondenţei, consolidarea procesului de gestionare a subvenţiilor şi asigurarea respectării Regulamentul financiar;

21.   felicită Agenţia pentru recrutarea, la sfârşitul lui 2008, a unei persoane responsabile cu coordonarea controalelor interne şi gestiunea calităţii; subliniază că acest nou post va ajuta Agenţia să aplice o abordare mai bine structurată, mai disciplinată şi mai coerentă faţă de aplicarea recomandărilor IAS;

o
o   o

22.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 38.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 38.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 38.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 126.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS
PDF 290kWORD 65k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0200/2009 – 2009/2129(DEC))
P7_TA(2010)0119B7-0259/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Autorităţii(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit(3), în special articolul 12,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0073/2010),

1.   acordă directorului executiv al Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0200/2009 – 2009/2129(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Autorităţii(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit(7), în special articolul 12,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0073/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0200/2009 – 2009/2129(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Autorităţii(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit(11), în special articolul 12,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0073/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi şi-a nuanţat declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor anuale aferente exerciţiului 2008 şi privind legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât Curtea de Conturi a emis o declaraţie de asigurare pozitivă în Raportul său privind conturile anuale ale Autorităţii pentru 2006;

C.   întrucât Curtea de Conturi afirmă că nu a putut să îşi formeze o opinie cu privire la conturile Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS pentru exerciţiul 2007, atrăgând atenţia asupra faptului că arhitectura proiectului Galileo, în ansamblul său, a făcut obiectul unei reexaminări în 2007 şi că aceste conturi au fost întocmite într-un context juridic fragil;

D.   întrucât Autoritatea a devenit autonomă din punct de vedere financiar în 2006;

E.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului executiv al Autorităţii Europene de Supraveghere a GNSS descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii aferent exerciţiului financiar 2007(13) şi întrucât, în rezoluţia sa care însoţeşte decizia de descărcare de gestiune, Parlamentul:

   a luat act de faptul că valoarea creditelor puse efectiv la dispoziţia Autorităţii (210 000 000 EUR) a fost net inferioară faţă de cea care fusese prevăzută în buget, din cauza întârzierilor înregistrate de programul Galileo;
   şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la constatarea de către Curtea de Conturi a următoarelor deficienţe referitoare la execuţia bugetară: un nivel redus de utilizare a creditelor de angajament şi de plată pentru activităţile operaţionale (63 % pentru angajamente şi 51 % pentru plăţi); lipsa unei legături clare între programul de activitate al Autorităţii şi buget; transferuri nejustificate în mod adecvat sau nedocumentate; cazuri repetate de înregistrare cu întârziere a ordinelor de recuperare în contabilitatea bugetară; prezentarea incoerentă a execuţiei bugetului;
   a luat act de critica formulată de Curte privind activele proiectului Galileo, conform căreia Autoritatea nu a fost în măsură să furnizeze informaţii suficiente în cadrul situaţiei conturilor, pentru că, până la sfârşitul lui 2007, nu se întocmise o listă a activelor deţinute de Agenţia Spaţială Europeană (ASE),

Gestiune bugetară şi financiară

1.   regretă că Curtea de Conturi și-a nuanțat declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor anuale aferente exerciţiului 2008 şi privind legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

2.   constată că Autoritatea a decis să prezinte rezultatele activităţilor sale fără să ţină cont de faptul că gestionarea de către Autoritate a programelor Galileo şi EGNOS urma să fie întreruptă după finalizarea transferului activelor şi fondurilor către Comisie, programată pentru sfârşitul primului trimestru din 2008;

3.   ia act de faptul că Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008(14) a intrat în vigoare la 25 iulie 2008 şi că, în pofida transferării către Comisie a responsabilităţii pentru gestionarea programelor Galileo şi EGNOS, Comisia a virat 95 000 000 EUR în contul bancar al Autorităţii la 24 decembrie 2008; regretă că nu s-a întocmit un buget rectificativ adecvat;

4.   ia act de faptul că, după intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008, în 2008 s-a adoptat o reducere substanţială a bugetului Autorităţii (de la 436 500 000 EUR în 2007 la 22 700 000 EUR);

5.   este preocupat de faptul că, deşi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Comisia a devenit responsabilă, începând cu 1 ianuarie 2009, de gestiunea fondurilor şi de punerea în aplicare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit (EGNOS şi Galileo), până la sfârşitul anului 2008 nu fuseseră transferate Comisiei niciun fel de activităţi sau active şi că noua repartizare a responsabilităţilor între Comisie şi Autoritate nu a fost clar reflectată în conturile lor anuale; a aflat de la Curtea de Conturi că, în consecinţă, Autoritatea ar fi trebuit să considere suma de 58 400 000 EUR ca o datorie faţă de Comisie şi nu să o înregistreze drept o prefinanţare primită de la Comisie; constată, în plus, că suma de 55 600 000 EUR plătibilă Agenţiei Spaţiale Europene nu ar fi trebuit să apară în conturi deoarece aceasta corespundea contribuţiilor Comunităţilor Europene la programele Galileo şi EGNOS şi intra în responsabilitatea Comisiei;

6.   ia act totuşi de răspunsul Autorităţii prin care aceasta îşi justifică acţiunile afirmând că Comisia şi-a dat acordul oficial ca activele să fie transferate doar de la 31 iulie 2009, întrucât modalităţile de transfer nu au putut fi convenite cu Comisia mai devreme de sfârşitul lunii iunie 2009;

7.   face trimitere la recomandările din Raportul special nr. 7/2009 al Curţii de Conturi adresat Comisie în calitatea sa de nouă autoritate de gestionare a programului Galileo;

Audit intern

8.   ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) a realizat un audit intern în noiembrie 2007 şi audituri de verificare în octombrie 2008 şi decembrie 2009; remarcă faptul că cele două recomandări ale IAS care nu au fost încă aplicate se referă la o serie de posturi şi fişe ale posturilor sensibile;

o
o   o

9.   face trimitere, pentru alte observaţii cu caracter orizontal care însoţesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluţia sa din 5 mai 2010(15) referitoare la performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 100.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 246, 20.7.2004, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 100.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 246, 20.7.2004, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 100.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 246, 20.7.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 162.
(14) Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit (EGNOS şi Galileo) (JO L 196, 24.7.2008, p. 1).
(15) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Descărcarea de gestiune 2008: Întreprinderea comună pentru ITER și dezvoltarea energiei de fuziune
PDF 221kWORD 63k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0261/2009 – 2009/2187(DEC))
P7_TA(2010)0120A7-0094/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, însoțit de răspunsurile Întreprinderii comune(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune , cu oferirea unor avantaje conexe(3), în special articolul 5,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0094/2010),

1.   acordă directorului Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Întreprinderii aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0261/2009 – 2009/2187(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, însoțit de răspunsurile Întreprinderii comune(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune , cu oferirea unor avantaje conexe(7), în special articolul 5,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0094/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0261/2009 – 2009/2187(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2008, însoțit de răspunsurile Întreprinderii comune(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune , cu oferirea unor avantaje conexe(11), în special articolul 5,

–   având în vedere Regulamentul financiar al Întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, adoptat prin decizia consiliului său de administrație la 22 octombrie 2007 (numit în continuare „Regulamentul financiar ITER”),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0094/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2008 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât Întreprinderea comună se află în stadiu de lansare și nu a pus în aplicare pe deplin controalele sale interne și nici sistemul său de informații financiare în cursul exercițiului 2008;

C.   întrucât, în temeiul articolului 75 din Regulamentul financiar ITER, aceasta ar trebui să aibă un serviciu de audit intern a cărui sarcină să fie asigurarea conformității cu normele internaționale aplicabile în materie;

D.   întrucât Regulamentul financiar ITER se bazează pe regulamentul financiar-cadru, care a fost modificat recent pentru a fi adus în conformitate cu modificările operate la regulamentul financiar general;

E.   întrucât, la 28 februarie 2008, directorul Întreprinderii comune a solicitat avizul Curții de Conturi cu privire la Regulamentul financiar ITER;

F.   întrucât Curtea de Conturi și-a formulat avizul cu privire la acest Regulament (Avizul nr. 4/2008) în octombrie 2008,

Reportarea creditelor

1.   ia act de faptul că în contul de rezultate Curtea de Conturi a identificat un excedent de 57 600 000 EUR, ceea ce reprezintă 38 % din suma de 149 700 000 EUR aferentă veniturilor angajate; subliniază, în special, că o parte din acest excedent (mai precis 32 200 000 EUR) a fost reportată în exercițiul 2009; cu toate acestea, ia act de răspunsul Întreprinderii comune care explică că subutilizarea acestor fonduri era inerentă primului an de autonomie financiară a Întreprinderii comune față de Comisie și se datora și întârzierilor în lansarea organizației internaționale ITER și a întregului program „fuziune” al Euratom;

Nereguli privind creditele de angajament

2.   constată că, în șase cazuri examinate de Curtea de Conturi, Întreprinderea comună a contractat angajamentele bugetare numai după angajamentele legale corespunzătoare; solicită, prin urmare, Întreprinderii comune să respecte regulamentul financiar și în acest domeniu;

Regulamentul financiar ITER

3.   salută constatările Curții de Conturi conform cărora Regulamentul financiar ITER este, în esență, fondat pe principiile regulamentului financiar-cadru și ale regulamentului financiar general; constată totuși că anumite puncte specifice necesită modificări, inclusiv în ceea ce privește excepțiile de la principiile bugetare, rolul Serviciului de Audit Intern al Comisiei, plata cu întârziere de către membri a cotizațiilor, condițiile de acordare a subvențiilor și dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 133 din Regulamentul financiar ITER;

Raportul anual de activitate

4.   recomandă cu insistență Întreprinderii comune să respecte termenele convenite cu reprezentanții Curții de Conturi pentru prezentarea raportului său anual de activitate;

Sistemele de control intern

5.   recomandă cu insistență Întreprinderii comune să adopte măsuri suplimentare în ceea ce privește documentarea proceselor și a activităților informatice, precum și analiza riscurilor informatice;

6.   ia act de faptul că auditorul intern al Întreprinderii comune a intrat în funcție abia la 1 iulie 2009; cu toate acestea, salută faptul că ITER a pregătit deja un program de acțiune pentru aplicarea standardelor de control intern și a instituit un grup de lucru pentru coordonarea și controlul punerii în practică a acestui program; subliniază, de asemenea, că ITER a numit un responsabil cu protecția datelor și că au fost adoptate măsuri în vederea dezvoltării în continuare a unui program care să asigure continuitatea activităților și recuperarea datelor;

7.   ia act de declarația Întreprinderii comune conform căreia este în curs de desfășurare o analiză a ansamblului proceselor sale operaționale subiacente;

8.   ia act de faptul că în 2008 Întreprinderea comună a înregistrat venituri din dobânzi în valoare de 216 304,89 EUR; deduce din situațiile anuale și din valoarea dobânzilor că Întreprinderea comună dispune în mod constant de un nivel extrem de ridicat de lichidități; ia act de faptul că la 31 decembrie 2008 lichiditățile Întreprinderii comune se ridicau la 58 980 569,87 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilitățile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesități, precum și modificările conceptuale necesare pentru menținerea durabilă a lichidităților Întreprinderii comune la un nivel cât mai redus posibil.

(1) JO C 310, 18.12.2009, p. 1.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 310, 18.12.2009, p. 1.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 310, 18.12.2009, p. 1
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.


Descărcarea de gestiune 2008: Întreprinderea comună SESAR
PDF 292kWORD 70k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Întreprinderii comune SESAR aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0262/2009 – 2009/2188(DEC))
P7_TA(2010)0121A7-0077/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 decembrie 2008, însoţit de răspunsurile Întreprinderii comune(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înfiinţarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generaţie pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)(3), în special articolul 4b,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0077/2010),

1.   acordă directorului executiv al Întreprinderii comune SESAR descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Întreprinderii comune aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Întreprinderii comune SESAR, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar 2008 (C7-0262/2009 – 2009/2188(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 decembrie 2008, însoţit de răspunsurile Întreprinderii comune(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înfiinţarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generaţie pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)(7), în special articolul 4b,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0077/2010),

1.   aprobă închiderea conturilor Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar 2008;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Întreprinderii comune SESAR, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Întreprinderii comune SESAR aferent exerciţiului financiar 2008 (C7-0262/2009 – 2009/2188(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Întreprinderii comune SESAR pentru exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 decembrie 2008, însoţit de răspunsurile Întreprinderii comune(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5829/2010 – C7-0060/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE şi articolul 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înfiinţarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generaţie pentru gestionarea traficului aerian (SESAR)(11), în special articolul 4b,

–   având în vedere Regulamentul financiar al Întreprinderii comune SESAR adoptat de către consiliul său de administraţie la 3 iulie 2007 (denumit în continuare „Regulamentul financiar SESAR”),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0077/2010),

A.   întrucât Curtea de Conturi a declarat că a obţinut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar 2008 şi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente;

B.   întrucât Întreprinderea comună SESAR a fost instituită în februarie 2007 în vederea gestionării activităţilor proiectului SESAR (Single European Sky Air Traffic Management Research - Proiectul de cercetare privind gestionarea traficului aerian în contextul cerului unic european);

C.   întrucât Întreprinderea comună se află în stadiu de lansare şi nu a pus în aplicare pe deplin controalele sale interne şi nici sistemul său de informaţii financiare în cursul anului 2008;

D.   întrucât Întreprinderea comună este proprietara tuturor activelor corporale şi necorporale create de ea sau care îi sunt transferate pentru faza de dezvoltare a proiectului SESAR, în conformitate cu acordurile specifice încheiate cu membrii săi,

1.   salută faptul că Curtea de Conturi a constatat fiabilitatea conturilor Întreprinderii comune SESAR aferente exerciţiului bugetar 2008 şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, în ansamblul lor;

2.   constată că Întreprinderea comună a primit 250 000 000 EUR în credite de angajament şi 100 900 000 EUR în credite de plată din bugetul 2008 al Uniunii Europene;

3.   recunoaşte că anii 2007-2008 au reprezentat perioada de începere a activităţii Întreprinderii comune, că Regulamentul (CE) nr. 1361/2008 al Consiliului(13) de modificare a actului de bază al Întreprinderii comune a fost adoptat abia la 16 decembrie 2008 şi că s-a înregistrat o întârziere în plata aportului iniţial al Eurocontrol;

Nerespectarea principiului bugetar al anualităţii

4.   constată că, în aprilie 2008, consiliul de administraţie al Întreprinderii comune a adoptat bugetul definitiv pentru perioada cuprinsă între luna august 2007 şi luna decembrie 2008 şi că această decizie nu este conformă cu principiul anualităţii;

Execuţia bugetului

5.   remarcă faptul că bugetul definitiv adoptat în aprilie 2008 de către consiliul de administraţie al Întreprinderii comune s-a dovedit a fi extrem de nerealist, aşa cum ilustrează ratele de execuţie pentru creditele de angajament şi de plată, care au atins valoarea de 1% şi, respectiv, de 17%;

6.   regretă că, într-o serie de cazuri, controalele asupra operaţiunilor nu au funcţionat corect şi că nu s-au instituit controale interne adecvate pentru contracte şi achiziţii publice;

Contabilizarea activelor

7.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în contrast cu ratele de utilizare foarte scăzute, întreprinderea comună avea la sfârşit de exerciţiu sume considerabile depuse în conturi bancare, încălcând astfel principiul echilibrului bugetar;

8.   recomandă insistent Întreprinderii comune să elaboreze o politică contabilă referitoare la activele generate în etapa de dezvoltare a proiectului;

Regulamentul financiar SESAR

9.   salută intenţia Curţii de Conturi de a-şi exprima avizul privind Regulamentul financiar SESAR, adoptat de consiliul de administraţie în iulie 2007; subliniază că este important ca acest regulament să fie conform cu regulamentul financiar cadru al organismelor comunitare şi împărtăşeşte avizul Curţii, potrivit căruia dispoziţiile referitoare la execuţia bugetului şi la prezentarea conturilor, la procedurile de achiziţii publice, precum şi la funcţia de audit intern trebuie să fie completate; ia act, de asemenea, de faptul că Întreprinderea comună trebuie să adopte norme de aplicare a Regulamentului său financiar;

Raportul anual de activitate

10.   recomandă cu insistenţă Întreprinderii comune să respecte termenele convenite cu reprezentanţii Curţii pentru prezentarea raportului său anual de activitate;

Sistemele de control intern

11.   observă că un serviciu de audit intern conform normelor internaţionale aplicabile în materie nu a fost instituit decât în ianuarie 2009; solicită, de asemenea, Întreprinderii comune să elaboreze fără întârziere sisteme adecvate de control intern în contextul desfăşurării de proceduri de achiziţii publice; în special, subliniază importanţa elaborării unui plan de recuperare în caz de dezastru şi a unei politici de protecţie a datelor;

12.   ia act de faptul că în exerciţiul financiar 2008 au fost înregistrate venituri din dobânzi în valoare de 148 370 EUR în cadrul Întreprinderii comune; deduce din conturile anuale şi din valoarea dobânzilor că Întreprinderea comună dispune în permanenţă de un volum ridicat al lichidităţilor; ia act de faptul că la 31 decembrie 2008 lichidităţile Întreprinderii comune se ridicau la 116 007 569 EUR; îndeamnă Comisia să examineze posibilităţile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesităţi, precum şi modificările conceptuale necesare pentru menţinerea pe termen lung a lichidităţilor Întreprinderii la un nivel cât mai redus posibil;

13.   constată că, în plus, consiliul de administraţie nu a reuşit să elaboreze o schemă de personal pentru 2008.

(1) JO C 310, 18.12.2009, p. 9.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 64, 2.3.2007, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 310, 18.12.2009, p. 9.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 64, 2.3.2007, p. 1.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 310, 18.12.2009, p. 9.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 64, 2.3.2007, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 352, 31.12.2008, p. 12.


Echipamentele sub presiune transportabile ***I
PDF 279kWORD 39k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind echipamentele sub presiune transportabile (COM(2009)0482 – C7-0161/2009 – 2009/0131(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2009)0482),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 71 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0161/2009),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu intitulată „Consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) şi articolul 91 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 17 februarie 2010,

–   după consultarea Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0101/2010),

1.   adoptă în primă lectură poziţia prezentată mai jos;

2.   ia act de declaraţia anexată la prezenta rezoluţie legislativă;

3.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale ale statelor membre poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 mai 2010 în vederea adoptării Directivei 2010/.../UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind echipamentele sub presiune transportabile și de abrogare a Directivelor 76/767/CEE, 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE și 1999/36/CE ale Consiliului

P7_TC1-COD(2009)0131


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2010/35/UE.)

ANEXĂ

Declaraţia Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei privind articolul 290 din TFUE

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia declară că dispoziţiile prezentului regulament nu aduc atingere vreunei viitoare poziţii a instituţiilor în ceea ce priveşte aplicarea articolului 290 din TFUE sau a diverselor acte legislative care conţin astfel de dispoziţii.


Tarifele de securitate aviatică ***I
PDF 358kWORD 92k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind tarifele de securitate aviatică (COM(2009)0217 – C7–0038/2009 – 2009/0063(COD))
P7_TA(2010)0123A7-0035/2010

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2009)0217),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 80 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0038/2009),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu intitulată „Consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) şi articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 5 noiembrie 2009,

–   în urma consultării Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0035/2010),

1.   adoptă în primă lectură poziţia prezentată mai jos;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite poziţia Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 mai 2010 în vederea adoptării Directivei 2010/.../UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind tarifele de securitate aviatică

P7_TC1-COD(2009)0063


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2),

întrucât:

(1)  Securitatea aviaţiei pe aeroporturile europene este, în esenţă, o responsabilitate a statului. ▌Este necesar să se stabilească un cadru comun de reglementare a elementelor esenţiale ale tarifelor de securitate, precum şi a modalităţii de stabilire a acestora, deoarece, în absenţa unui asemenea cadru, este posibil ca cerinţele de bază în relaţia dintre organismele care fixează aceste tarife şi utilizatorii aeroporturilor să nu fie respectate.

(2)  Perceperea tarifelor pentru prestările de servicii de navigație aeriană și de handling la sol a constituit deja obiectul Regulamentului (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană(3) și, respectiv, al Directivei 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității(4).

(3)  Este foarte important ca utilizatorii aeroporturilor să obţină, în mod periodic, de la organismul care fixează sau aplică tarifele, informaţii cu privire la modul şi elementele pe baza cărora sunt calculate tarifele de securitate. Aceste informaţii vor permite utilizatorilor aeroporturilor familiarizarea cu costurile rezultate din serviciile de securitate, precum cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile(5) şi în normele de punere în aplicare ale acestuia, cu eficienţa investiţiilor aferente şi cu orice ajutoare şi subvenţii acordate de autorităţi în scopul asigurării securităţii. Pentru a permite organismului competent, care fixează sau aplică tarifele, să evalueze corect condiţiile privind viitoarele investiţii, utilizatorii aeroportului trebuie îi să comunice organismului competent, în timp util, toate previziunile operaţionale, proiectele de dezvoltare, precum şi cererile specifice şi propunerile.

(4)  Datorită faptului că metodele de finanţare sau de stabilire şi de percepere a sumelor datorate pentru acoperirea costurilor de securitate diferă pe teritoriul Uniunii, este necesară armonizarea bazei de tarifare a costurilor de securitate în aeroporturile Uniunii, acolo unde acestea se acoperă din tarifele de securitate. În cazul acestor aeroporturi, tariful trebuie să corespundă costului de asigurare a securităţii, luând în considerare toate eventualele finanţări publice ale costurilor de securitate, pentru a evita orice profit şi pentru a furniza servicii şi echipamente de securitate adecvate şi rentabile în aeroporturile în cauză.

(5)  Este important să se asigure transparenţa în ceea ce priveşte utilizarea măsurilor naţionale de securitate mai restrictive decât standardele comune de bază stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

(6)  În fiecare stat membru în care tarifele de securitate sunt percepute la aeroport, o autoritate independentă de supraveghere ar trebui să asigure aplicarea corectă şi eficace a prezentei directive. Autoritatea ar trebui să dispună de toate resursele necesare în termeni de personal, competenţă, precum şi de mijloace financiare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(7)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica un sistem de tarifare comun pentru a acoperi o reţea de aeroporturi sau grupuri de aeroporturi, inclusiv în cazul celor care deservesc acelaşi oraş sau aceeaşi conurbaţie.

(8)  La calcularea tarifelor de securitate în vederea corelării cu costurile ar trebui să se utilizeze criterii obiective, de tipul celor stabilite în documentele relevante ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, care susţin utilizarea numărului de pasageri sau greutatea maximă la decolare a aeronavei sau o combinaţie a acestora.

(9)  De vreme ce obiectivele acțiunii întreprinse nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de către statele membre pentru că sistemele tarifelor de securitate nu pot fi instituite la nivel național în mod uniform pe teritoriul Uniunii și, prin urmare, având în vedere anvergura și efectele acțiunii, aceste obiective se pot realiza mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se stabilește la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele în cauză,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezenta directivă stabilește principii comune pentru perceperea tarifelor de securitate pe aeroporturile Uniunii.

(2)  Directiva se aplică tuturor aeroporturilor situate pe un teritoriu reglementat de prevederile tratatului şi deschise traficului comercial.

Prezenta directivă nu se aplică tarifelor percepute pentru remunerarea serviciilor de navigație aeriană în timpul zborului și de terminal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006, sau tarifelor percepute pentru remunerarea serviciilor de handling la sol prevăzute în anexa la Directiva 96/67/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

   (a) „aeroport” înseamnă o suprafață de teren special amenajată pentru aterizarea, decolarea și manevrele aeronavelor, inclusiv instalațiile auxiliare pe care aceste operațiuni le implică pentru cerințele traficului și serviciilor aeriene, inclusiv instalațiile necesare pentru a asista serviciile aeriene comerciale;
   (b) „organism de administrare a aeroportului” înseamnă un organism care, concomitent cu alte activități sau nu, are ca obiectiv, conform legislației sau normelor naționale, administrarea și gestionarea infrastructurilor aeroportuare, precum și coordonarea și controlul activităților diferiților operatori prezenți în aeroporturile în cauză;
   (c) „reţea de aeroporturi” înseamnă un număr de aeroporturi dintr-un stat membru care sunt administrate de un organism de administrare a aeroportului desemnat de autoritatea naţională competentă;
   (d) „organism competent” înseamnă organismul de administrare a aeroportului sau autoritatea responsabilă de aplicarea şi/sau stabilirea nivelului şi structurii tarifelor de securitate aviatică pe aeroporturile Uniunii;
   (e) „utilizator al aeroportului” înseamnă orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru transportul pe calea aerului a pasagerilor, corespondenței și/sau mărfurilor, de la sau către aeroportul în cauză;
   (f) „tarif de securitate” înseamnă o taxă percepută de orice entitate, aeroport sau utilizator al aeroportului sub diferite forme, destinată, în mod specific, să acopere costurile măsurilor de securitate în scopul protejării aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilegală. Costul securităţii aviatice poate include costurile generate de punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 sau costurile legate de reglementare şi supervizare suportate de autoritatea competentă;
   (g) „securitate aviatică” înseamnă combinarea măsurilor şi resurselor umane şi materiale menite să protejeze aviaţia civilă împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile.

Articolul 3

Nediscriminarea

Statele membre garantează că tarifele de securitate nu discriminează utilizatorii aeroporturilor sau pasagerii aerieni.

Articolul 4

Reţeaua de aeroporturi

Statele membre pot permite organismului competent al unei reţele de aeroporturi să introducă un sistem comun şi transparent privind tarifele de securitate care să acopere reţeaua de aeroporturi.

Articolul 5

Sistemele comune de tarifare

După ce au informat Comisia şi în conformitate cu dreptul Uniunii, statele membre pot autoriza organismul competent să aplice un sistem comun şi transparent de tarifare în aeroporturile care deservesc acelaşi oraş sau aceeaşi conurbaţie, cu condiţia ca fiecare aeroport să respecte în totalitate cerinţele de transparenţă prevăzute la articolul 7.

Articolul 6

Consultare şi căi de atac

(1)  Statele membre se asigură că organismul competent are acces la toate informaţiile cu privire la furnizarea de servicii de securitate pe aeroport.

(2)  Statele membre se asigură că ▌este instituită o procedură obligatorie ▌de consultare periodică între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, reprezentanţii acestora sau asociaţiile de utilizatori ai aeroporturilor cu privire la funcţionarea sistemului de tarife de securitate şi la nivelul acestor tarife. O astfel de consultare se organizează cel puţin o dată pe an, exceptând cazul în care s-a convenit altfel în cadrul ultimei consultări. În cazul în care există un acord multianual între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, consultările au loc în conformitate cu dispoziţiile din respectivul acord. Statele membre îşi rezervă dreptul de a solicita consultări mai frecvente.

(3)  Organismul competent prezintă utilizatorilor aeroportului, reprezentanţilor sau asociaţiilor utilizatorilor aeroporturilor orice propunere de modificare a sistemului sau nivelului tarifelor de aeroport cel târziu cu patru luni înainte de intrarea în vigoare a acesteia, împreună cu motivele care stau la baza modificărilor propuse. Organismul competent organizează consultări cu utilizatorii aeroportului pe tema modificărilor propuse şi ţine cont de opiniile acestora înainte de a adopta o decizie.

(4)  Organismul competent publică decizia sa finală cel mai târziu cu două luni înainte de intrarea în vigoare a acesteia. În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra modificărilor propuse între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, organismul competent îşi justifică decizia faţă de utilizatorii aeroportului.

(5)  Statele membre se asigură că, în cazul unui dezacord în ceea ce priveşte o decizie privind tarifele de securitate adoptată de organismul competent, fiecare parte poate solicita intervenţia autorităţii independente de supraveghere menţionate la articolul 10, care examinează motivele respectivei modificări a sistemului de tarife de securitate sau a nivelului acestora.

(6)  Un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (5) în ceea ce priveşte modificările aduse nivelului sau structurii tarifelor de securitate aviatică în aeroporturile cu privire la care:

   (a) în conformitate cu legislaţia naţională, există o procedură obligatorie prin care tarifele de securitate aviatică sau nivelul maxim al acestora sunt stabilite sau aprobate de către autoritatea independentă de supraveghere; sau
   (b) în conformitate cu legislaţia naţională, există o procedură obligatorie prin care autoritatea independentă de supraveghere verifică, în mod regulat sau ca răspuns la solicitările părţilor interesate, dacă aceste aeroporturi fac obiectul unei concurenţe efective. În urma acestei verificări, în cazurile justificate, statul membru respectiv decide ca tarifele de securitate aviatică sau nivelul maxim al acestora să fie stabilite sau aprobate de către autoritatea independentă de supraveghere. Decizia respectivă se aplică atât timp cât se consideră necesar, în urma verificării efectuate de către autoritatea respectivă.

Procedurile, condiţiile şi criteriile aplicate de statul membru în sensul prezentului alineat sunt relevante, obiective, nediscriminatorii şi transparente.

Articolul 7

Transparența

(1)  Statele membre se asigură că organul competent furnizează fiecărui utilizator al aeroportului sau reprezentanţilor sau asociaţiilor utilizatorilor aeroporturilor, ori de câte ori sunt organizate consultări în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), informaţii cu privire la componentele care reprezintă baza de determinare a structurii şi a nivelului tuturor tarifelor de securitate percepute în fiecare aeroport. Aceste informaţii trebuie să includă cel puţin următoarele:

   (a) o listă a diferitelor servicii și infrastructuri puse la dispoziție în schimbul tarifului de securitate perceput;
   (b) metoda de calculare a tarifelor de securitate;
   (c) structura generală a costurilor aferente facilităţilor şi serviciilor corespunzătoare tarifelor de securitate;
   (d) veniturile din tarifele de securitate şi costul total al serviciilor acoperite de acestea;
   (e) numărul total al personalului afectat serviciilor care determină perceperea tarifelor de securitate;
   (f) orice finanţare din partea autorităţilor publice destinată echipamentelor şi serviciilor incluse în tarifele de securitate;
   (g) previziuni ale nivelului tarifelor de securitate, ţinând seama de investiţiile propuse, creşterea traficului şi nivelul crescut al ameninţărilor la adresa securităţii;
   (h) toate investițiile preconizate care ar putea afecta în mod semnificativ nivelul tarifelor de securitate.

(2)  Statele membre se asigură că utilizatorii aeroporturilor transmit informaţii organismului competent înaintea fiecărei consultări, astfel cum se prevede la articolul 6, în special cu privire la:

   (a) previziunile în ceea ce privește traficul;
   (b) previziunile cu privire la compoziția și utilizarea preconizată a flotei acestora;
   (c) proiectele lor de dezvoltare la aeroportul în cauză;
   (d) cerințele lor în cadrul aeroportului în cauză;
   (e) suma tarifelor de securitate percepute de către utilizatorii aeroporturilor de la pasagerii care părăsesc aeroportul şi informaţiile privind componentele care stau la baza stabilirii acestor tarife în conformitate cu alineatul (1) literele (a) – (h).

(3)  Statele membre se asigură că informaţiile privind suma tarifelor de securitate percepute de către organismul competent şi de către utilizatorii aeroporturilor este accesibilă publicului.

(4)  Sub rezerva legislaţiei naţionale, informaţiile furnizate în temeiul acestui articol sunt considerate confidenţiale sau sensibile din punct de vedere economic şi tratate în consecinţă. În cazul organismelor de administrare a aeroporturilor cotate la bursă, trebuie respectate, în special, reglementările aplicabile bursei.

Articolul 8

Măsuri mai stricte

(1)  Costurile suplimentare de aplicare a unor măsuri mai restrictive în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 sunt suportate de statele membre.

(2)  Înainte de adoptarea unor măsuri în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, Comisia realizează o evaluare de impact referitoare la efectele asupra nivelului tarifelor de securitate. Comisia consultă grupul consultativ al părţilor interesate, instituit în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, cu privire la rezultatele acestui studiu de impact.

Articolul 9

Corelarea tarifelor de securitate cu nivelul costurilor

Tarifele de securitate se utilizează exclusiv pentru acoperirea costurilor de securitate. Aceste costuri se determină prin utilizarea principiilor de contabilitate şi de evaluare general acceptate în fiecare dintre statele membre. Veniturile totale din tarifele de securitate nu vor fi mai ridicate decât costurile totale ale securităţii aviatice pentru aeroportul, reţeaua de aeroporturi sau grupul de aeroporturi în cauză.

Statele membre se asigură că se iau în considerare, în particular:

   costul finanțării instalațiilor și echipamentelor destinate operațiunilor de securitate, inclusiv amortizarea corectă a valorii acestor echipamente și instalații;
   nivelul național și/sau internațional de amenințare la adresa securității;
   cheltuielile pentru personalul de securitate și operațiunile de securitate;
   ajutoarele și subvențiile acordate de autorități în scopul asigurării securității.

Baza de calcul a tarifelor de securitate nu include costurile generate pentru funcţii mai generale de securitate asigurate de statele membre, cum ar fi activităţile generale de poliţie, colectarea de informaţii şi securitatea naţională.

Articolul 10

Autoritatea independentă de supraveghere

(1)  Statele membre numesc sau înființează un organism independent în calitate de autoritate națională independentă de reglementare, în vederea asigurării aplicării corecte a măsurilor luate în vederea conformării cu prezenta directivă. Organismul respectiv poate fi același cu entitatea împuternicită de statul membru cu aplicarea Directivei 2009/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport(6).

(2)  Prezenta directivă nu împiedică autoritatea naţională independentă de supraveghere ca, în conformitate cu legislaţia naţională, să delege altor autorităţi independente de supraveghere, sub supravegherea şi întreaga sa responsabilitate, punerea în aplicare a prezentei directive, cu condiţia ca punerea în aplicare să se realizeze conform aceloraşi standarde.

(3)  Statele membre garantează independenţa autorităţii independente de supraveghere asigurându-se că aceasta reprezintă o entitate juridică diferită şi independentă din punct de vedere operaţional de orice organ competent sau de orice transportator aerian. Statele membre care deţin proprietatea sau controlul aeroporturilor, organismelor de administrare a aeroportului sau al transportatorilor aerieni asigură separarea structurală efectivă a funcţiei de reglementare de activităţile asociate proprietăţii sau controlului. Statele membre se asigură că autoritatea independentă de supraveghere îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent.

(4)  Statele membre notifică Comisiei denumirea și adresa autorității independente de reglementare, atribuțiile și responsabilitățile acesteia, precum și măsurile luate pentru a asigura conformitatea cu alineatul (3).

(5)  Statele membre se asigură că, în ceea ce privește dezacordurile referitoare la tarifele de securitate, se iau măsuri în vederea:

   (a) stabilirii procedurii de soluţionare a dezacordurilor dintre organismul competent şi utilizatorii aeroportului;
   (b) stabilirii condițiilor în care un dezacord poate fi supus autorității independente de supraveghere și, în particular, a stabilirii de dispoziții pentru respingerea de către autoritate a plângerilor pe care le consideră insuficient justificate sau documentate; precum și
   (c) a stabilirii criteriilor în raport cu care vor fi analizate dezacordurile în vederea soluționării.

Aceste proceduri, condiții și criterii sunt nediscriminatorii, transparente și obiective.

(6)  Autoritatea independentă de supraveghere publică un raport anual privind activitățile sale.

(7)  Atunci când un stat membru aplică, în conformitate cu legislaţia sa naţională, o procedură legislativă sau de reglementare pentru a determina şi aproba structura sau nivelul tarifelor de securitate la nivel naţional, autorităţile naţionale responsabile de examinarea validităţii tarifelor de securitate îndeplinesc sarcinile autorităţii independente de supraveghere, prevăzute la alineatele (1)-(6).

Articolul 11

Raport și revizuire

(1)  Într-un termen de cel mult ...(7), Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea acestei directive, precum și, atunci când este cazul, orice propunere corespunzătoare.

(2)  Statele membre și Comisia cooperează la punerea în aplicare a prezentei directive, în special în ceea ce privește colectarea de informații pentru raportul menționat la alineatul (1).

(3)  Într-un termen de cel mult ...(8)*, Comisia prezintă un raport privind finanţarea securităţii aviatice, examinând evoluţia costurilor legate de securitatea aviatică şi metodele de finanţare a acesteia.

Articolul 12

Transpunerea

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a dispoziţiilor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de ...(9). Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum şi un tabel de corespondenţă între respectivele acte şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau să fie însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții legale de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3)  Un stat membru nu este obligat să respecte alineatele (1) şi (2), în măsura în care nu sunt percepute tarife de securitate în niciun aeroport din statul membru respectiv şi nu se aduce atingere articolului 11 alineatul (2).

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în cea de-a douăzecea zi care urmează publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

(1) JO C 128, 18.5.2010, p. 142.
(2) Poziția Parlamentului din 5 mai 2010.
(3) JO L 341, 7.12.2006, p. 3.
(4) JO L 272, 25.10.1996, p. 36.
(5) JO L 97, 9.4.2008, p. 72.
(6) JO L 70, 14.3.2009, p. 11.
(7)* Patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(8)** Doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(9)* JO: de introdus data - doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.


Orientări comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (reformare) ***I
PDF 279kWORD 39k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (reformare) (COM(2009)0391 – C7-0111/2009 – 2009/0110(COD))
P7_TA(2010)0124A7-0030/2010

(Procedura legislativă ordinară - reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2009)0391),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 156 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0111/2009),

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 172 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 4 noiembrie 2009,

–   după consultarea Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1),

–   având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice din 11 decembrie 2009 adresată Comisiei pentru transport și turism în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A7-0030/2010),

A.   întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 mai 2010 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2010/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (reformare)

P7_TC1-COD(2009)0110


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 661/2010/UE.)

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.


Dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, în ceea ce priveşte simplificarea anumitor cerinţe şi anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară ***I
PDF 278kWORD 37k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 referitor la anumite dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune în ceea ce privește simplificarea anumitor cerințe și anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară (COM(2009)0384 – C7-0003/2010 – 2009/0107(COD))
P7_TA(2010)0125A7-0055/2010

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de regulament (COM(2009)0384),

–   având în vedere articolul 161 din Tratatul CE, în temeiul căruia propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0003/2010),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 177 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 5 noiembrie 2009,

–   după consultarea Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0055/2010),

1.   adoptă în primă lectură poziția prezentată în continuare;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 mai 2010 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2010 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune în ceea ce privește simplificarea anumitor cerințe și în ceea ce priveşte anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară

P7_TC1-COD(2009)0107


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 539/2010.)


Consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare
PDF 222kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare COM(2009)0665 – „omnibus”
P7_TA(2010)0126B7-0221/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009,

–   având în vedere Comunicare Comisiei, intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665) şi Addendum la aceasta (COM(2010)0147),

–   având în vedere scrisoarea de reconsultare a Consiliului de Miniştri din 23 martie 2010,

–   având în vedere anunțul Președintelui în plen, din 15 decembrie 2009,

–   având în vedere articolele 58 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la noul rol și noile responsabilități ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona(1), în special punctul 75,

–   având în vedere examinarea de către comisiile parlamentare a tuturor propunerilor aflate în curs de adoptare, precum și rezultatele acesteia, care au fost compilate de Conferința președinților de comisii la 8 februarie 2010,

–   având în vedere decizia Conferinței președinților din 4 martie 2010 de sprijinire a rezultatelor exercițiului de examinare,

–   având în vedere scrisorile Preşedintelui din 14 aprilie 2010 către Preşedintele Consiliului de Miniştri şi către Preşedintele Comisiei Europene, ca răspuns la Comunicarea Comisiei COM(2009)0665,

A.   întrucât Parlamentul European a verificat integralitatea Comunicării Comisiei, precum și corectitudinea acesteia, în special în ceea ce privește temeiul juridic și procedura în conformitate cu Tratatul de la Lisabona indicată de Comisie în listele sale,

1.   consideră că Tratatul de la Lisabona instituie un nou cadru juridic care afectează dosarele aflate în curs, în special datorită modificărilor efectuate asupra temeiurilor juridice ale acestora și/sau procedurilor relevante și, prin urmare, ia act de următoarea listă de 10 proceduri pentru care dorește să se prezinte o propunere nouă sau modificată a Comisiei, sau, dacă este cazul, să se procedeze la o reconsultare de către Consiliul de Miniștri, pentru a ține seama în mod adecvat de acest nou cadru şi invită ambele instituții să respecte aceste solicitări:

   - Propunere de regulament al Consiliului de punere în aplicare, în cadrul Comunității Economice Europene, a Deciziei nr. 3/80 a Consiliului de asociere CEE-Turcia privind aplicarea regimurilor de securitate socială ale statelor membre ale Comunităților Europene în raport cu lucrătorii turci și cu membrii familiilor acestora - 1983/1101(CNS);
   - Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind îmbunătățirea portabilității drepturilor la pensie suplimentară - 2005/0214(COD);
   - Propunere de recomandare a Consiliului privind măsuri de combatere a bolilor neurodegenerative, în special boala Alzheimer, prin programarea în comun a activităților de cercetare - 2009/0113(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen - 2009/0033(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului de impunere a anumitor măsuri restrictive îndreptate împotriva unor persoane fizice și juridice, entități sau organisme, ca urmare a situației din Somalia - 2009/0114(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1104/2008 privind migrarea de la Sistemul de Informații Schengen (SIS 1+) la Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) - 2009/0136(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului privind conservarea resurselor halieutice prin măsuri tehnice - 2008/0112(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Republica Belarus, pe de altă parte, privind comerțul și aspectele legate de comerț - 1996/0053(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului internațional privind esențele de lemn tropical, 2006 - 2006/0263(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2100/94 în ceea ce privește mandatul președintelui Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante - 2005/0078(CNS);

2.   confirmă poziția sa privind următoarele 29 de proceduri în privinţa cărora, în temeiul Tratatului de la Lisabona, s-a înlocuit procedura de consultare cu procedura legislativă ordinară sau cu procedura de aprobare sau s-a înlocuit procedura de aviz conform cu procedura de aprobare:

   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de dialog politic și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Republicile Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, pe de altă parte - 2003/0266(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de dialog politic și de cooperare între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Comunitatea Andină și țările sale membre (Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru și Venezuela), pe de alta - 2003/0268(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune și a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) în ceea ce privește distribuirea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate - 2008/0183(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind semnarea unui Acord între Comunitatea și Confederația Elvețiană în domeniul audiovizualului, de stabilire a termenilor și condițiilor de participare a Confederației Elvețiene la programul comunitar MEDIA 2007, precum și semnarea unui Act final - 2007/0171(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului de extindere a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și ale Regulamentului (CE) nr. […] la resortisanții țărilor terțe care nu fac obiectul dispozițiilor respective exclusiv pe motive de cetățenie - 2007/0152(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului de autorizare a ratificării de către statele membre, în interesul Comunității Europene, a Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului (Convenția 188) - 2008/0107(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Protocolului opțional la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap - 2008/0171(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea acordurilor în domeniu pe baza articolului XXI GATS cu Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Taipeiul chinez, Columbia, Cuba, Ecuador, Hong-Kongul chinez, India, Japonia, Coreea, Noua Zeelandă, Filipine, Elveția și Statele Unite, cu privire la regularizările compensatorii necesare rezultând din aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Austria, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia, a Republicii Slovacia, a Republicii Finlanda, a Regatului Suediei - 2007/0055(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol la Acordul-cadru de comerț și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovacia la Uniunea Europeană - 2005/0121(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, privind comerțul și aspectele legate de comerț - 1998/0304(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol adițional la Acordul de asociere între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană - 2007/0083(AVC);
   - Propunere de decizie a Consiliului de încheiere a Acordului de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele CARIFORUM, pe de altă parte - 2008/0061(AVC);
   - Propunere de decizie a Consiliului de încheiere a Acordului de parteneriat economic preliminar între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Côte d'Ivoire, pe de altă parte - 2008/0136(AVC);
   - Propunere de decizie a Consiliului de încheiere a unui acord privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European și a patru acorduri conexe - 2007/0115(AVC);
   - Propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 în ceea ce privește mandatul directorului executiv și al directorului executiv adjunct al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene - 2005/0089(CNS);
   - Propunere de directivă a Consiliului privind comercializarea materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie (versiune codificată) - 2008/0039(CNS);
   - Propunere de directivă a Consiliului privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare (versiune codificată) - 2008/0037(CNS);
   - Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (versiune codificată) - 2008/0253(CNS);
   - Propunere de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar - 2000/0177(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Comunitatea Europeană și Republica Albania privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene - 2005/0143(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Comunitatea Europeană și Bosnia și Herțegovina privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene - 2005/0140(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Comunitatea Europeană și Serbia și Muntenegru privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene - 2005/0141(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului multilateral între Republica Albania, Bosnia-Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croată, Comunitatea Europeană, Republica Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Regatul Norvegiei, România, Serbia și Muntenegru și Misiunea ONU de administrație interimară în Kosovo privind stabilirea unui spațiu aerian comun european (ECAA) - 2006/0036(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene reuniți în cadrul Consiliului, referitoare la încheierea Acordului euro-mediteraneean privind serviciile de transport aerian între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte - 2006/0048(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind încheierea Acordului privind transportul aerian între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte - 2006/0058(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în materie de reglementare a siguranței aviației civile - 2007/0111(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui memorandum de cooperare între Organizația Aviației Civile Internaționale și Comunitatea Europeană privind controalele / inspecțiile în materie de securitate și aspectele conexe - 2008/0111(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea în numele Comunității Europene a Protocolului privind aplicarea Convenției alpine din 1991 în domeniul transporturilor (Protocolul privind transporturile) - 2008/0262(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Acordului de aderare a Comunității Europene la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF) din 9 mai 1980, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la Vilnius din 3 iunie 1999 - 2009/0121(CNS);

3.   decide să nu își mențină poziția deja adoptată referitoare la următoarele patru proceduri și subliniază că dorește să procedeze la o nouă primă lectură a propunerii originale:

   - Propunere de decizie a Consiliului privind aderarea la statutul Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA) de către Comunitatea Europeană și privind exercitarea drepturilor și obligațiilor acesteia - 2009/0085(CNS);
   - Propunerea de directivă a Consiliului privind modificarea Directivei 2003/109/CE în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii unei protecții internaționale - 2007/0112(CNS);
   - Propunere de directivă a Consiliului privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții din țările terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru - 2007/0229(CNS);
   - Propunere de decizie a Consiliului privind rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN) - 2008/0200(CNS);

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului de Miniștri, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2009)0373.


Competența de delegare legislativă
PDF 287kWORD 73k
Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la delegarea puterii legislative (2010/2021(INI))
P7_TA(2010)0127A7-0110/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”),

–   având în vedere rezoluția sa din 23 septembrie 2008 cuprinzând recomandări adresate Comisiei cu privire la alinierea actelor legislative la noua decizie privind comitologia(1),

–   având în vedere rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la noul rol și la noile responsabilități încredințate Parlamentului în temeiul Tratatului de la Lisabona(2),

–   având în vedere poziția sa din 24 noiembrie 2009 privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii menționate la articolul 251 din tratat, în ceea ce privește procedura de reglementare cu control – Adaptare la procedura de reglementare cu control - Partea a cincea(3),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2009 intitulată „Punerea în aplicare a articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”(COM(2009)0673),

–   având în vedere scrisoarea din 29 ianuarie 2010 adresată de Președintele Parlamentului European Președintelui Comisiei Europene cu privire la articolele 290 și 291 din TFUE,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0110/2010),

A.   întrucât Tratatul de la Lisabona consacră puterea legislativă și introduce o ierarhie a normelor în legislația Uniunii, consolidând astfel caracterul democratic al Uniunii și raționalizând legislația acesteia; întrucât Tratatul de la Lisabona introduce conceptul nou de act legislativ, cu consecințe importante;

B.   întrucât unul dintre elementele puterii legislative este, în temeiul articolului 290 din TFUE, posibilitatea ca legiuitorul să delege Comisiei, printr-un act legislativ (denumit în continuare „actul de bază”), o parte din competențele sale;

C.   întrucât delegarea este o operațiune delicată, în cadrul căreia Comisia este împuternicită să exercite atribuții care țin, de fapt, de rolul intrinsec al legiuitorului; întrucât punctul de pornire în legătură cu analizarea problemei legate de delegare trebuie, prin urmare, să fie întotdeauna libertatea legiuitorului;

D.   întrucât competențele delegate pot consta doar în completarea sau modificarea de părți ale unui act legislativ pe care organul legislativ nu le consideră a fi esențiale; întrucât actele delegate respective adoptate de Comisie vor fi acte nelegislative cu un domeniu general de aplicare; întrucât actul de bază trebuie să definească în mod explicit obiectivul, conținutul, scopul și durata delegării respective și trebuie să stabilească condițiile aplicabile delegării;

E.   întrucât actele delegate vor avea implicații importante în numeroase domenii; întrucât, prin urmare, este deosebit de important, în special în ceea ce privește actele delegate, ca elaborarea și luarea deciziilor să se desfășoare într-o manieră complet transparentă care să permită efectiv colegiuitorilor să controleze democratic exercitarea competențelor delegate Comisiei, inclusiv prin dezbateri publice în Parlament, dacă este cazul;

F.   întrucât Parlamentul trebuie să fie pe picior de egalitate cu Consiliul în privința tuturor aspectelor legate de delegarea puterii legislative;

G.   întrucât „procedura Lamfalussy” a netezit drumul pentru mecanismul actual de delegare cu control din partea organului legislativ, întrucât natura specifică a domeniului serviciilor financiare a fost recunoscută prin Declarația 39 a Conferinței Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre din 23 iulie 2007, anexată la Tratatul de la Lisabona, întrucât noul regim al actelor delegate nu poate submina în vreun fel drepturile actuale ale Parlamentului în acest domeniu, în special în ceea ce privește transmiterea preliminară a documentelor și a informațiilor;

H.   întrucât delegarea poate fi considerată un mijloc de legiferare mai bună, prin care se urmărește garantarea faptului că legislația poate să rămână simplă, să fie completată și actualizată fără să fie nevoie să se recurgă la proceduri legislative repetate, legiuitorul putând, totodată, să își păstreze competențele decisive și responsabilitatea;

I.   întrucât, spre deosebire de abordarea din articolul 291 din TFUE privind măsurile de aplicare, articolul 290 din TFUE nu conține un temei juridic pentru adoptarea unui act orizontal de stabilire a normelor și principiilor generale aplicabile delegării de competențe; întrucât condițiile respective trebuie, prin urmare, să fie stabilite în fiecare act de bază;

J.   întrucât Comisia răspunde în fața Parlamentului, întrucât comisarul pentru relații interinstituționale și administrație și-a luat, în cadrul audierii sale de către Comisia pentru afaceri constituționale din 18 ianuarie 2010, angajamentul de a colabora foarte îndeaproape cu Parlamentul pentru a se asigura că exercitarea de către Comisie a competențelor delegate mulțumește Parlamentul,

Aspecte care urmează a fi clarificate în actul de bază

1.   consideră că obiectivele, conținutul, scopul și durata delegării în conformitate cu articolul 290 din TFUE trebuie să fie definite în mod expres și detaliat în fiecare act de bază;

2.   subliniază că articolul 290 din TFUE acordă legiuitorului libertatea de a alege mecanismul/mecanismele de control care urmează a fi aplicate; consideră că cele două exemple enumerate la articolul 290 alineatul (2), formularea de obiecțiuni și revocarea, au caracter pur orientativ și că se poate preconiza o reglementare a delegării de competențe printr-un alt mijloc de control, precum o aprobare specială din partea Parlamentului și Consiliului pentru fiecare act delegat sau posibilitatea de revocare a anumitor acte delegate deja în vigoare;

3.   opinează, totuși, că cele două exemple de condiții posibile menționate la articolul 290 alineatul (2) din TFUE, formularea de obiecțiuni și revocarea, pot fi considerate drept cele mai uzuale modalități de a controla cum exercită Comisia competențele delegate și trebuie să fie, ambele, incluse în fiecare act de bază;

4.   consideră că mecanismele de control stabilite de organul legislativ trebuie să respecte anumite principii generale al dreptului Uniunii și, mai ales:

   să fie simple și ușor de înțeles;
   să protejeze securitatea juridică;
   să permită Comisiei să exercite în mod eficient competențele ce i-au fost delegate și
   să permită organului legislativ să monitorizeze în mod adecvat modul în care se face uz de competențele delegate;

5.   consideră că exercitarea dreptului Parlamentului de a formula obiecțiuni este în mod necesar condiționată de rolul său parlamentar și de locurile de desfășurare a activității sale; consideră că nu este garantat un termen fix de formulare a obiecțiunilor aplicabil tuturor actelor legislative, ci că acesta trebuie stabilit de la caz la caz, în cadrul fiecărui act de bază, ținând seama de complexitatea problemelor și că acesta trebuie să fie suficient de îndelungat pentru a permite controlul eficient al delegării, fără a întârzia în mod inutil intrarea în vigoare a actelor delegate ce nu suscită controverse;

6.   consideră că o eventuală procedură de urgență prevăzută în însuși actul de bază, trebuie introdusă pentru situații deosebite, de exemplu cele legate de securitate, sănătate sau de crize umanitare;

7.   consideră însă că marea majoritate a situațiilor care necesită adoptarea rapidă a actelor delegate ar putea fi soluționate printr-o procedură flexibilă de exprimare timpurie a lipsei de obiecțiuni de către Parlament și Consiliu, în urma unei cereri adresate de Comisie în cazuri justificate în mod corespunzător;

8.   susține, în continuare, că durata unei delegări poate fi nelimitată, ținându-se seama de faptul că delegarea poate fi revocată oricând; opinează însă că o delegare pe durată determinată nu exclude posibilitatea unei prelungiri periodice, la cererea explicită a Comisiei; consideră că delegarea poate fi reînnoită doar în cazul în care nici Parlamentul, nici Consiliul nu formulează obiecțiuni pe durata unui termen specificat;

9.   respinge ferm introducerea în actele de bază a unor prevederi care să impună legiuitorului obligații suplimentare față de cele deja menționate la articolul 290 din TFUE;

Aspecte practice

10.   consideră că anumite aspecte practice ar putea fi coordonate mai eficient în cadrul unei înțelegeri comune între instituții, care s-ar putea concretiza printr-un acord interinstituțional acoperind, inter alia, cele ce urmează:

   consultări în cadrul pregătirii și elaborării actelor delegate;
   schimburi de informații, în special în cazul unei revocări;
   mecanisme de transmitere a documentelor;
   termene minime pentru formularea unor obiecțiuni de către Parlament și Consiliu;
   stabilirea termenelor;
   publicarea actelor în Jurnalul Oficial în diferite etape ale procedurii;

11.   subliniază că, atunci când procedează la pregătirea și elaborarea actelor delegate, Comisia trebuie:

   să asigure transmiterea din timp și neîntreruptă a informațiilor și documentelor relevante către comisiile competente ale Parlamentului, inclusiv a proiectelor succesive de acte delegate și a oricăror contribuții primite; în acest scop, actualul registru de comitologie ar putea fi utilizat drept model pentru un sistem digital de informare îmbunătățit;
   să acorde Parlamentului accesul la consultările, schimburile de opinii și reuniunile pregătitoare pertinente;

12.   opinează că schimbul de informații premergător unei revocări trebuie să aibă loc în condiții de transparență, curtoazie și cooperare loială între instituțiile implicate, garantându-se astfel că toate instituțiile sunt pe deplin conștiente de posibilitatea unei revocări la timpul potrivit; consideră totuși că introducerea în actele de bază a unei obligații legale specifice, care să reclame declararea motivelor pentru care au fost adoptate anumite acte legislative, în plus față de cerința generală stabilită la articolul 296 din TFUE, aplicabilă tuturor actelor legislative, este redundantă și derutantă;

13.   propune ca, în cadrul oricărui acord viitor, să fie stabilit un termen minim pentru formularea de obiecțiuni, specificându-se clar că acesta nu trebuie perceput ca o cămașă de forță, ci doar ca un termen minim sub care controlul democratic exercitat de Parlament ar deveni inutil; consideră că termenul minim pentru formularea de obiecțiuni ar trebui să fie de două luni, cu posibilitate de prelungire, la cererea Parlamentului sau a Consiliului, cu încă două luni; subliniază, cu toate acestea, că termenele de formulare a obiecțiilor ar trebui să depindă de natura actului delegat;

14.   insistă, în contextul oricărui acord viitor, asupra faptului că diferitele perioade de monitorizare a actelor delegate trebuie să înceapă doar în momentul în care Comisia a trimis toate versiunile lingvistice și să țină seama, în mod corespunzător, de perioadele vacanțelor și alegerilor parlamentare;

15.   subliniază, în contextul oricărui acord viitor, că actele delegate în privința cărora există dreptul de a se formula obiecțiuni pot fi publicate în Jurnalul Oficial și intra, prin urmare, în vigoare doar după expirarea termenului pentru formularea de obiecțiuni, cu excepția cazurilor în care se garantează că nu are loc exprimarea timpurie a lipsei de obiecțiuni; consideră că este de prisos introducerea unei obligații speciale conform căreia Parlamentul și Consiliul să fie obligate în fiecare act de bază să publice deciziile luate în cadrul verificării modului în care Comisia a exercitat competențele delegate ei;

Observații finale

16.   invită toate comisiile sale să-și actualizeze cele mai bune practici și să procedeze la schimburi periodice, stabilind un mecanism care să garanteze o coerență cât mai mare a practicilor parlamentare, în conformitate cu articolul 290 din TFUE; subliniază necesitatea ca fiecare comisie parlamentară să-și organizeze activitatea în funcție de natura sa specifică, astfel încât să poată profita de experiența acumulată;

17.   solicită administrației Parlamentului să procedeze la o realocare a resurselor, ca modalitate de înființare (fără afectarea bugetului) a posturilor necesare pentru a asigura asistența adecvată în vederea îndeplinirii sarcinilor aflate în legătură cu articolul 290 din TFUE; solicită o abordare instituțională pentru evaluarea structurilor administrative și a resurselor umane disponibile pentru a dezvoltarea competențelor delegate;

18.   îndeamnă Comisia să prezinte, ca o prioritate, propunerile legislative necesare pentru adaptarea acquis-ului la prevederile articolelor 290 și 291 din TFUE; consideră, în ceea ce privește articolul 290 din TFUE, că alinierea nu ar trebui să se limiteze la măsurile luate anterior în conformitate cu procedura de reglementare cu control, ci ar trebui să fie valabilă pentru toate măsurile adecvate cu un domeniu general de aplicare, independent de procedura decizională sau procedura de comitologie aplicabilă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

19.   insistă că prioritatea de prim ordin este adaptarea acquis-ului în domeniul acelor politici care, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, nu au fost reglementate prin procedura de codecizie; solicită o abordare diferențiată, de la caz la caz, în special pentru a asigura definirea ca acte delegate a tuturor măsurilor adecvate cu domeniu general, adoptate anterior în conformitate cu articolele 4 și 5 din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(4);

20.   consideră că, pentru a prezerva integral prerogativele legiuitorului, utilizarea articolelor 290 și respectiv 291 din TFUE, precum și consecințele practice ce decurg din recurgerea la unul sau celălalt dintre acestea trebuie privite cu deosebită atenție, atât în cursul alinierii menționate mai sus, cât și în cazul propunerilor înaintate în baza procedurii legislative ordinare; insistă ca colegiuitorii să aibă competența de a decide ca normele adoptate anterior în conformitate cu procedura de reglementare cu control să poată fi adoptate fie în conformitate cu articolul 290 din TFUE, fie în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

o
o   o

21.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 22.
(2) Texte adoptate, P6_TA(2009)0373.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2009)0083.
(4) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018
PDF 299kWORD 87k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la obiectivele strategice şi la recomandările pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018 (2009/2095(INI))
P7_TA(2010)0128A7-0114/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 ianuarie 2009 intitulată „Obiectivele strategice şi recomandările pentru politica UE în domeniul transportului până în 2018” (COM(2009)0008) („comunicarea privind politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018”),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0114/2010),

A.   întrucât proprietarii de nave europeni au o contribuţie importantă la economia europeană, dar sunt nevoiţi să concureze într-un mediu global;

B.   întrucât măsurile structurale şi integrate de menţinere şi dezvoltare a sectorului maritim prosper din Europa sunt importante şi ar trebui să consolideze competitivitatea transportului maritim şi a sectoarelor conexe, integrând cerinţele privind dezvoltarea durabilă şi concurenţa loială;

C.   întrucât sunt absolut necesare atât atragerea tinerilor către profesiile din domeniul maritim, cât şi menţinerea lor în aceste profesii şi întrucât nivelul de formare a specialiştilor din domeniul maritim din Europa trebuie îmbunătăţit prin iminenta revizuire a Convenţiei internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, atestare şi efectuare a serviciului de cart (Convenţia STCW);

D.   întrucât schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a secolului XXI în toate domeniile politicii europene;

E.   întrucât transportul maritim este un mod de transport relativ ecologic, care însă are un potenţial crescut pentru a deveni chiar mai ecologic decât în prezent; întrucât acesta trebuie să participe la eforturile de combatere a schimbărilor climatice prin scăderea treptată a amprentei de carbon a navelor şi a infrastructurilor portuare;

F.   întrucât siguranţa este o premisă esenţială pentru porturi, pentru proprietarii de nave şi pentru personalul de bord şi de la ţărm; întrucât măsurile de siguranţă trebuie să ţină seama de mediul de coastă şi de cel marin, precum şi de condiţiile de muncă în porturi şi la bordul navelor;

G.   întrucât în Golful Aden, în largul coastei Somaliei şi în apele internaţionale continuă atacurile criminale asupra navelor europene de pescuit, comerciale şi de pasageri;

H.   întrucât sectorul maritim european deţine un rol important la nivel mondial şi întrucât această poziţie trebuie şi poate fi păstrată pe termen lung doar prin inovare;

I.   întrucât este necesar ca deciziile să fie luate la nivelul administrativ adecvat, ceea ce înseamnă la nivel global acolo unde este posibil şi la nivel european acolo unde este necesar,

Aspecte generale

1.   salută comunicarea Comisiei privind politica în domeniul transportului maritim până în 2018;

2.   subliniază importanţa sectorului transportului maritim pentru economia europeană nu numai în ceea ce priveşte transportul pasagerilor, al materiilor prime, al mărfurilor şi al produselor energetice, dar şi ca punct central al unor largi ramificaţii de activităţi maritime, cum ar fi cele legate de industria navală, de logistică, de cercetare, de turism, de pescuit, de acvacultură şi de educaţie;

3.   subliniază că politica UE în domeniul transportului maritim ar trebui să aibă în vedere faptul că sectorul transportului maritim se confruntă cu o concurenţă mai ales la nivel global, şi nu numai la nivel comunitar; subliniază, de asemenea, importanţa dezvoltării transportului maritim ca parte a sectorului mai larg al transporturilor, atât în cadrul, cât şi în afara UE;

4.   îşi exprimă speranţa ca politicile maritime ale UE să fie concepute de acum înainte având în vedere o „mare europeană unică” şi, prin urmare, invită Comisia să elaboreze o politică europeană de transport maritim în cadrul unui spaţiu maritim comun;

Piaţa

5.   îndeamnă Comisia să continue să combată abuzurile privind utilizarea pavilioanelor de complezenţă;

6.   îndeamnă, prin urmare, statele membre să încurajeze arborarea pavilionului propriu şi să îşi susţină clusterele maritime de pe ţărm, de exemplu prin acordarea unor facilităţi fiscale pentru nave, cum ar fi impozitarea în funcţie de tonaj, precum şi a unor avantaje fiscale acordate personalului navigant şi proprietarilor de nave;

7.   consideră că, precum orice alt sector economic, sectorul maritim ar trebui, în principiu, să respecte legislaţia cu privire la acordarea ajutoarelor de stat, deşi aceasta ar trebui permisă în mod excepţional pentru anumite cazuri, cu condiţia ca ajutoarele respective să fie acordate temporar şi de o manieră transparentă şi clară;

8.   consideră că orientările privind acordarea ajutoarelor de stat pentru transportul maritim, care expiră în 2011, trebuie menţinute şi prelungite, având în vedere faptul că acestea au avut o contribuţie importantă la menţinerea concurenţei internaţionale în domeniul transportului maritim european, la creşterea capacităţii de a face faţă cu succes concurenţei, adesea neloială, din partea unor ţări terţe, la menţinerea poziţiei de frunte la nivel mondial, precum şi, prin urmare, la susţinerea economiei statelor membre;

9.   invită Comisia să prezinte noile reglementări promise privind acordarea ajutoarelor de stat pentru transportul maritim în 2010 şi consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să prezinte orientările privind acordarea ajutoarelor de stat pentru porturile maritime cât mai curând posibil;

10.   subliniază, în acest context, că ajutoarele de stat ar trebui acordate exclusiv pentru a susţine sectoarele maritime europene care se angajează să respecte criteriile sociale, de a promova crearea de locuri de muncă şi de a forma personalul în Europa, şi pentru a asigura competitivitatea la nivel global a transportului maritim european;

11.   invită statele membre să semneze, să ratifice şi să pună în aplicare, fără întârziere, Convenţia ONU privind contractele pentru transportul internaţional de mărfuri în întregime sau parţial pe mare, cunoscută ca „normele de la Rotterdam”, prin care se înfiinţează noul sistem de răspundere maritimă;

12.   invită Comisia să insiste mai mult, cu ocazia următoarei revizuiri a orientărilor comunitare cu privire la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, asupra transportului maritim şi a structurilor sale terestre, în special asupra conexiunii multinodale a porturilor maritime europene cu hinterlandul;

13.   salută propunerea de directivă a Comisiei privind formalităţile de raportare pentru navele care sosesc în porturile statelor membre ale Comunităţii şi pleacă din porturile statelor membre ale Comunităţii (COM(2009)0011), care urmăreşte simplificarea, reducerea şi eliminarea procedurilor administrative existente în transportul maritim european pe distanţă scurtă; invită Comisia să continue să susţină transportul maritim pe distanţă scurtă, în vederea creşterii semnificative a performanţelor transportului maritim din cadrul Uniunii;

Aspecte sociale

14.   salută iniţiativele statelor membre şi ale Comisiei de a face mai atractive profesiile din domeniul maritim pentru tinerii din UE; insistă asupra necesităţii punerii în aplicare a unor formări continue şi a unor proceduri de reconversie profesională având ca public ţintă personalul de bord şi de la ţărm de la toate nivelurile, în vederea îmbunătăţirii calificărilor profesionale şi a competenţelor forţei de muncă; solicită, de asemenea, o mai bună informare în şcoli cu privire la acest sector şi oferirea de stagii mai numeroase;

15.   invită statele membre, în cadrul convenţiilor internaţionale, precum Convenţia STCW şi Convenţia OIM privind munca maritimă din 2006, să îmbunătăţească şi să modernizeze programele de formare deja existente în vederea creşterii calităţii şcolilor de marină;

16.   subliniază că personalul navigant din ţări terţe trebuie să respecte cerinţele de pregătire profesională suficientă, în conformitate cu Convenţia STCW, şi solicită proprietarilor de nave şi inspectoratelor naţionale să garanteze şi să vegheze la respectarea acestor dispoziţii, asistaţi, după caz, de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă (EMSA); solicită din nou statelor membre să ratifice, fără întârziere, Convenţia OIM privind munca maritimă din 2006 şi să adopte rapid propunerea Comisiei bazată pe acordul industrial, în vederea integrării elementelor-cheie ale convenţiei respective în dreptul Uniunii Europene;

17.   invită statele membre să sprijine folosirea personalului navigant din UE în flotele acesteia şi să creeze suficient de multe facilităţi pentru a evita migrarea acestora în afara Uniunii;

18.   salută propunerea Comisiei adresată statelor membre de a promova cooperarea între instituţiile maritime europene şi încurajează uniformizarea programului de curs şi a sistemelor de formare în vederea promovării şi dezvoltării unor calificări şi competenţe de nivel înalt ale personalului navigant din UE;

19.   subliniază că dimensiunea socială şi condiţiile de muncă de care se bucură personalul navigant din UE sunt strâns legate de competitivitatea flotei europene şi că este necesar să se faciliteze mobilitatea în muncă în sectoarele maritime din toată Europa şi să se asigure deplina funcţionare a pieţei interne, fără bariere şi restricţii nejustificate în prestarea de servicii;

20.   încurajează schimbul de bune practici în materie de condiţii de muncă şi norme sociale, precum şi ameliorarea calităţii vieţii la bordul navelor, în special prin dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării, prin facilitarea accesului la servicii medicale, prin consolidarea normelor de siguranţă şi prin formarea profesională a personalului navigant pentru a putea face faţă riscurilor inerente profesiilor acestora;

21.   subliniază că inspecţiile trebuie să fie specifice şi bazate pe risc şi nu trebuie să genereze presiuni de reglementare inutile asupra sectorului;

22.   îşi exprimă speranţa că se va analiza capacitatea dezvoltărilor tehnologice de a compensa scăderea înregistrată cu privire la personalul navigant disponibil, dar avertizează că nu trebuie introduse prea rapid tehnologii netestate;

23.   invită autorităţile portuare să îmbunătăţească facilităţile destinate personalului navigant de pe navele ancorate în radă, inclusiv să pună la dispoziţia acestuia mijloace de transport mai bune, care să îi permită deplasarea de la vapor la ţărm şi invers;

Protecţia mediului

24.   recunoaşte că trebuie făcute progrese considerabile în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de oxizi de sulf şi de azot, de particule (PM10) şi de CO2, necesare în vederea realizării obiectivelor UE de protecţie a mediului; subliniază faptul că acest sector poate contribui la combaterea emisiilor nocive şi a schimbărilor climatice şi că investiţiile publice şi private în domeniul cercetării şi al dezvoltării vor avea un rol deosebit în acest sens;

25.   subliniază că reducerea emisiilor trebuie convenită rapid şi pusă în aplicare cu caracter obligatoriu prin intermediul Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) pentru a limita disparităţile în materie de condiţii competitive, dar că acest lucru nu trebuie să constituie un impediment pentru Uniune în luarea de iniţiative pentru ca flotele statelor membre să efectueze şi alte reduceri, încurajând astfel celelalte continente să devină competitive în acest domeniu; subliniază, în acest sens, diferenţele mari existente între transportul maritim pe distanţă scurtă şi cel pe distanţă lungă care trebuie luate în considerare în încheierea acordurilor în cadrul OMI;

26.   invită statele membre să utilizeze mai mult, acolo unde este posibil împreună cu statele învecinate, opţiunea de desemnare a unor zone maritime de control al emisiilor, îndeosebi pentru oxizii de azot; subliniază faptul că înfiinţarea unor noi zone maritime de control al emisiilor nu poate duce la crearea de disparităţi concurenţiale în Europa;

27.   susţine măsurile prin care sunt încurajate transferurile modale către transportul maritim cu scopul de a decongestiona căile rutiere importante; invită Uniunea şi statele membre să creeze platforme logistice portuare, acestea fiind extrem de importante pentru dezvoltarea intermodalităţii şi pentru consolidarea coeziunii teritoriale; subliniază faptul că normele internaţionale şi cele ale UE nu trebuie să îngreuneze eforturile depuse în acest scop de către autorităţile naţionale; îşi exprimă speranţa că, în cadrul Uniunii pentru Mediterana, se vor înfiinţa rapid şi la scară largă „magistrale maritime”, care vor permite atât reducerea poluării, cât şi a congestiei reţelelor terestre;

28.   se declară, în principiu, de acord cu modificările aduse anexei VI din Convenţia MARPOL pentru reducerea emisiilor de oxid de sulf şi de oxid de azot ale navelor adoptate de OMI în octombrie 2008; îşi exprimă totuşi îngrijorarea cu privire la o posibilă reducere a transportului maritim pe distanţă scurtă în favoarea transportului rutier ca urmare a introducerii limitei de 0,1 % a emisiilor de sulf prevăzute începând cu 2015 în zonele de control al emisiilor de sulf din Marea Nordului şi din Marea Baltică; invită, deci, Comisia să prezinte cât mai curând Parlamentului European un studiu de impact referitor la acest subiect, cel târziu până la sfârşitul lui 2010;

29.   consideră că toate modurile de transport, inclusiv transportul maritim, trebuie să îşi internalizeze treptat costurile externe; consideră că introducerea acestui principiu va duce la crearea de fonduri care ulterior vor putea fi utilizate, cu precădere, pentru demersuri de încurajare a inovării;

30.   invită Comisia şi statele membre să elaboreze şi instrumente alternative, cum ar fi introducerea unei taxe asupra combustibilului de consum, de preferinţă în funcţie de calitatea şi valenţele ecologice ale combustibilului, sau conceptul de „porturi ecologice”, unde navele ecologice sunt tratate cu prioritate şi/sau plătesc taxe portuare reduse;

31.   invită statele membre să stabilească şi să pună în aplicare, în cadrul OMI, norme de mediu corespunzătoare şi cu aplicabilitate globală;

32.   observă, în acest sens, progresul realizat în tehnologia utilizată în transportul fluvial, care a făcut posibilă reducerea substanţială a emisiilor de la motoarele navelor existente şi, eventual, utilizarea gazelor naturale lichefiate drept combustibil; invită Comisia să cerceteze dacă aceste tehnologii pot fi utilizate şi în cazul navelor maritime şi să găsească metode pentru accelerarea punerii în aplicare a acestora;

33.   regretă faptul că summitul de la Copenhaga privind schimbările climatice nu a produs rezultate cu privire la reducerea emisiilor navelor maritime, dar subliniază că trebuie continuate eforturile intensive atât în procesul post-Kyoto, cât şi în cadrul OMI, pentru a se conveni asupra unor măsuri globale de realizare a unor astfel de reduceri; invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru ca OMI să primească, în cadrul următoarelor negocieri internaţionale asupra climei, un mandat cu obiective cuantificabile de reducere a emisiilor pentru transportul maritim;

34.   invită Uniunea să conducă acest proces la nivel global, în special în cadrul OMI, cu scopul de a reduce emisiile în sectorul maritim;

35.   subliniază importanţa facilităţilor tehnice interoperabile pentru furnizarea de electricitate de la ţărm la nave în porturile europene, facilităţi care pot reduce în mod considerabil poluarea; invită Comisia să identifice porturile în care aceste facilităţi pot fi utilizate în mod eficient;

36.   subliniază că, în cadrul politicii sale de cercetare şi dezvoltare, Comisia trebuie să acorde prioritate inovării în domeniul tehnologiilor regenerabile, precum cea solară şi eoliană, destinate utilizării pe nave;

37.   invită Comisia să analizeze care este potenţialul de reducere şi de monitorizare a poluării pe care îl au tehnologiile inteligente în sectorul transporturilor, în special în cadrul programului Galileo;

38.   subliniază necesitatea de a elimina utilizarea hârtiei în operaţiunilor portuare şi vamale şi de a facilita cooperarea între diferiţii prestatori de servicii şi consumatori în port, prin utilizarea unor sisteme şi reţele de transport inteligente, precum sistemele SafeSeaNet şi e-Custom, care să permită astfel accelerarea operaţiunilor portuare şi reducerea poluării;

Siguranţa

39.   salută adoptarea celui de-al treilea pachet de măsuri privind siguranţa maritimă şi invită statele membre să transpună fără întârziere acest pachet;

40.   solicită verificarea riguroasă a construcţiilor de nave, inclusiv a calităţii oţelului utilizat, şi a proiectării şi întreţinerii navelor, astfel cum se prevede, printre altele, în legislaţia modificată cu privire la societăţile de clasificare;

41.   este în favoarea modificărilor intervenite în Memorandumul de înţelegere de la Paris privind controlul statului asupra porturilor, care prevede înlocuirea inspecţiilor periodice cu inspecţii bazate pe risc, astfel încât tocmai acele nave cu numeroase deficienţe să fie inspectate în mod eficient;

42.   invită statele membre şi proprietarii de nave să se străduiască să fie introduşi pe „lista albă” a Memorandumului de înţelegere de la Paris; invită Slovacia, îndeosebi, să facă un efort suplimentar în acest sens;

43.   invită inspectoratele naţionale şi celelalte autorităţi să coopereze mai strâns în schimbul de date cu privire la nave şi la încărcătura acestora, pentru a reduce astfel presiunile de reglementare şi să îmbunătăţească eficienţa inspecţiilor; solicită crearea rapidă a unei platforme integrate de gestionare a informaţiilor, utilizând şi îmbunătăţind resursele disponibile în prezent, în special SafeSeaNet; invită Comisia să creeze rapid un sistem de supraveghere transfrontalieră şi transsectorială pentru întreg teritoriul UE;

44.   este conştient de pericolul reprezentat de actele de piraterie în apele internaţionale, cu precădere în regiunea Cornului Africii şi în apele din largul coastei Somaliei, şi invită toţi proprietarii de nave să coopereze cu iniţiativele guvernamentale pentru a oferi protecţie împotriva unor astfel de acte de piraterie, aşa cum s-a procedat în cazul operaţiunii Atalanta, prima operaţiune navală a UE, care s-a desfăşurat cu succes; invită Comisia şi statele membre să-şi intensifice cooperarea, inclusiv pe cea din cadrul Naţiunilor Unite, în vederea protejării personalului navigant, a pescarilor, a pasagerilor, precum şi a flotelor;

45.   observă că acţiunile globale de combatere a actelor de piraterie nu se pot limita la forţa navală internaţională, ci ar trebui să se înscrie într-un plan global destinat promovării păcii şi dezvoltării în zona respectivă; este, de asemenea, conştient de faptul că este necesar ca navele să aplice pe deplin toate măsurile de autoprotecţie adoptate de către organizaţiile de transport maritim prin intermediul bunelor practici de gestiune aprobate de OMI;

Diverse

46.   subliniază că transportul maritim este un sector global şi că acordurile ar trebui convenite, de preferinţă, la nivel global; consideră că OMI este cel mai adecvat forum în acest scop; invită statele membre să depună mai multe eforturi în vederea ratificării şi implementării rapide ale convenţiilor OMI pe care le-au semnat;

47.   totodată, recunoaşte întru totul rolul Uniunii în transpunerea normelor internaţionale în dreptul Uniunii Europene şi în implementarea şi susţinerea politicii maritime, de exemplu prin intermediul EMSA;

48.   subliniază necesitatea de a accelera procesul de modernizare şi dezvoltare a capacităţilor infrastructurilor portuare pentru a face faţă creşterii preconizate a volumului de mărfuri transportate pe cale maritimă; subliniază că, în acest sens, va fi nevoie de realizarea de investiţii masive în conformitate cu principiile finanţării transparente şi echitabile în vederea asigurării concurenţei loiale între porturile europene; invită, în acest sens, Comisia să garanteze coerenţa cadrului de reglementare în această privinţă;

49.   invită Comisia ca, la următoarea revizuire a Cărţii albe privind transporturile, să utilizeze ca bază comunicarea sa privind politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018 şi prezenta rezoluţie;

50.   solicită lansarea unei politici de îmbunătăţire a legăturilor dintre porturi şi reţelele din interior (docuri uscate şi platforme logistice) în regiunile care se confruntă cu probleme de congestie şi includerea acesteia în activitatea de revizuire a reţelelor transeuropene de transport (TEN-T);

51.   subliniază importanţa economică şi strategică a construcţiei de nave, care permite dezvoltarea şi utilizarea noilor tehnologii în domeniul navelor maritime şi păstrarea unor tehnici europene esenţiale şi necesare pentru construirea de modele de nave de ultimă generaţie; solicită luarea de măsuri care să sprijine inovaţia, cercetarea şi dezvoltarea, precum şi formarea profesională, cu scopul de a dezvolta un sector european al construcţiilor navale competitiv şi inovator;

52.   solicită ca, în cadrul proiectelor de modernizare şi extindere ale porturilor, terminalele pentru pasageri şi noile nave de pasageri să fie prevăzute în mod obligatoriu cu dispozitive destinate persoanelor cu mobilitate redusă;

53.   salută iniţiativa demarării unei campanii de promovare a celor mai bune practici ale operatorilor de transport de pasageri şi de nave de croazieră privind drepturile pasagerilor;

54.   invită Comisia să ia în considerare, în cadrul revizuirii actuale a TEN-T, recomandările pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018, în special pe cele referitoare la integrarea eficientă a „magistralelor maritime”, a transportului fluvial, precum şi a reţelelor de porturi europene importante ca noduri de integrare;

55.   invită Comisia să elaboreze o strategie analogă pentru navigaţia fluvială europeană pe care să o coordoneze cu strategia actuală, cu scopul de a susţine crearea unui lanţ optim de transport care să facă legătura între transportul de mărfuri maritim şi cel fluvial;

56.   invită Comisia să prezinte fără întârziere calendarul promis, furnizând detalii esenţiale care să vină în completarea comunicării sale;

o
o   o

57.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.


Europeana – etapele următoare
PDF 408kWORD 120k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la „Europeana - etapele următoare” (2009/2158(INI))
P7_TA(2010)0129A7-0028/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 august 2009 intitulată „Europeana - etapele următoare” (COM(2009)0440),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2009 intitulată: „Drepturile de autor în economia cunoașterii” (COM(2009)0532),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind biblioteca digitală europeană EUROPEANA(1),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 august 2008 intitulată „Patrimoniul cultural al Europei la îndemână printr-un simplu clic - Progresele în domeniul digitalizării, al accesibilității online a materialului cultural și al conservării digitale în UE” (COM(2008)0513),

–   având în vedere raportul final din 4 iunie 2008 al Grupului de experți la nivel înalt privind bibliotecile digitale - Subgrupul privind drepturile de autor - referitor la conservarea digitală, operele orfane și operele epuizate,

–   având în vedere raportul final din mai 2008 al Grupului de experți la nivel înalt privind bibliotecile digitale – Subgrupul privind parteneriatele de tip public-privat – referitor la parteneriatele de tip public-privat pentru digitalizarea și accesibilitatea online a patrimoniului cultural european,

–   având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2007 privind „i2010: spre o bibliotecă digitală europeană”(2),

–   având în vedere Recomandarea 2006/585/CE a Comisiei din 24 august 2006 privind digitalizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală(3),

–   având în vedere Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională(4),

–   având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0028/2010),

A.   întrucât într-un mediu digital este esențial să se garanteze și să simplifice accesul universal la patrimoniul cultural european și să se asigure promovarea și conservarea acestuia pentru generațiile viitoare atât în interiorul, cât și în afara Europei;

B.   întrucât, în ceea ce privește digitalizarea materialelor ce țin de patrimoniul cultural European, o politică europeană în domeniul cultural este esențială și dovedește că Uniunea Europeană și statele sale membre își iau un angajament public ferm de a conserva, respecta și promova diversitatea culturală;

C.   întrucât bogăția și diversitatea patrimoniului cultural european comun ar trebui promovate și făcute accesibile la un nivel cât mai extins posibil, inclusiv în afara Europei, iar statele membre și instituțiile culturale, în special bibliotecile, au un rol cheie în acest efort, atât la nivel național, cât și la nivel regional și local;

D.   întrucât patrimoniul cultural european este alcătuit în mare măsură din lucrări de domeniu public, iar accesul la acestea ar trebui oferit în mediul digital pe cât posibil în formate de înaltă calitate;

E.   întrucât accesul gratuit la informații cultural-educative trebuie să reprezinte o prioritate pentru îmbunătățirea standardelor de viață și a educației;

F.   întrucât este necesar să se stabilească norme comune privind digitalizarea patrimoniului cultural european și întrucât există un număr extrem de mare de opere în format digital care se află în patrimoniul diverselor biblioteci și nu sunt făcute publice, deoarece există incompatibilități între formatele digitale;

G.   întrucât bibliotecile, prin personalul lor, sunt cele mai abilitate să supravegheze și să gestioneze procesul de digitalizare a operelor;

H.   întrucât biblioteca digitală europeană ar trebui să fie mai mult decât o colecție digitală cu instrumente de management al informațiilor, ea ar trebui să implice dezvoltarea unei game întregi de capacități și resurse tehnice pentru crearea, cercetarea și utilizarea informațiilor;

I.   întrucât trebuie să se țină cont de dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii care au drept rezultat modificarea practicilor culturale și de proiectele de digitalizare existente din afara Europei;

J.   întrucât, prin urmare, este nevoie ca statele membre să își intensifice imediat eforturile, să își unească forțele și să se doteze cu mijloacele necesare pentru a-și păstra și încuraja contribuția în cadrul proiectului Europeana, astfel încât să crească vizibilitatea Europei în lume;

K.   întrucât doar o mică parte a patrimoniului cultural european a fost digitalizat până acum, statele membre progresează în ritm diferit, iar fondurile publice alocate digitalizării în masă sunt insuficiente; întrucât statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de accelerare a procesului de digitalizare a lucrărilor publice și private;

L.   întrucât digitalizarea patrimoniului cultural european și a materialelor științifice va aduce beneficii unor sectoare precum educația, științele, cercetarea, turismul, antreprenoriatul, inovația și mass-media;

M.   întrucât tehnologia digitală constituie și un instrument remarcabil, care oferă acces la patrimoniul cultural european persoanelor care se confruntă cu obstacole pentru a avea acces la cultură, inclusiv persoanelor cu dizabilități;

N.   întrucât legislația privind drepturile de autor diferă mult de la un stat membru al UE la altul și întrucât situația drepturilor de autor a numeroase lucrări rămâne incertă;

O.   întrucât sunt necesare eforturi urgente pentru soluționarea problemei pe care o reprezintă „gaura neagră digitală” în ceea ce privește materialele aferente secolelor XX și XXI, și anume faptul că opere de o valoare culturală deosebită rămân neutilizate; întrucât orice soluție trebuie să țină seama în mod corespunzător de interesele tuturor părților implicate;

P.   întrucât toate lucrările protejate sau publicate pentru care, deși a avut loc o căutare documentată și serioasă, nu pot fi identificați sau localizați unul sau mai mulți titulari de drepturi de autor sau de alte drepturi aferente ar trebui considerate opere orfane;

Q.   întrucât este nevoie de mai multe informații în legătură cu progresele înregistrate în activitatea desfășurată de Fundația pentru biblioteca digitală europeană;

R.   întrucât este nevoie de mai multă transparență privind activitățile Uniunii Europene,

Europeana – o măsură esențială pentru conservarea și difuzarea patrimoniului cultural al Europei

1.   salută deschiderea și dezvoltarea bibliotecii, muzeului și arhivei digitale europene cu un conținut de înaltă calitate, denumită Europeana, punct de acces și poartă unică, directă și multilingvă pentru patrimoniul cultural european;

2.   afirmă că rolul bibliotecii digitale Europeana trebuie să fie protejarea patrimoniului cultural european, astfel încât generațiile viitoare să poată reconstitui o memorie europeană colectivă, iar documentele mai fragile să poată fi protejate împotriva distrugerii în urma utilizării repetate;

3.   subliniază că biblioteca digitală europeană, accesibilă tuturor de la distanță, reprezintă un instrument de democratizare a culturii și că va permite, prin urmare, unui număr ridicat de cititori să aibă acces la documente rare sau vechi din patrimoniul Europei, a căror conservare face dificilă consultarea acestora;

4.   subliniază importanța transformării bibliotecii Europeana într-un serviciu complet operațional, cu o interfață multilingvă și funcții web semantice, care să păstreze înalta calitate a lucrărilor și să ofere acces mondial la date;

Ținte și obiective

5.   solicită ca biblioteca Europeana să ajungă la un fond de cel puțin 15 milioane de opere digitalizate diferite până în 2015;

6.   regretă foarte mult faptul că statele membre au contribuții inegale la conținutul proiectului Europeana și le încurajează ferm, pe ele și pe instituțiile culturale, să colaboreze strâns la digitalizarea lucrărilor și să continue eforturile de elaborare a planurilor de digitalizare la toate nivelurile posibile, pentru a evita astfel suprapunerea eforturilor și pentru a accelera rata digitalizării materialelor culturale în vederea realizării obiectivelor stabilite (10 milioane de documente în 2010);

7.   insistă asupra necesității de a reflecta la mijloace de a îndemna instituțiile culturale să încheie cu titularii de drepturi acorduri de punere la dispoziție a operelor, pe o bază multiteritorială, încă de la elaborarea planului lor de digitalizare, și să sprijine dezvoltarea unui mediu competitiv, la care să participe și distribuitorii de carte de pe internet, pentru a facilita difuzarea patrimoniului cultural pe întreg teritoriul european;

8.   ia act de faptul că doar Franța a furnizat, până în prezent, 47% din totalul lucrărilor digitalizate ale bibliotecii Europeana și că este, prin urmare, necesar ca statele membre să fie încurajate într-un mod mai activ să pună la dispoziția bibliotecii lucrări ale bibliotecilor lor naționale și ale instituțiilor lor culturale, astfel încât toți europenii să aibă acces deplin la propriul patrimoniu cultural;

9.   încurajează Comisia să ofere asistență în găsirea căilor și a mijloacelor de a atrage atenția statelor membre asupra faptului că utilizatorii programului Europeana caută opere majore disponibile în colecțiile lor naționale, însă nu prin intermediul acestui program;

Beneficii

10.   subliniază beneficiile economice potențiale ale digitalizării, întrucât bunurile culturale digitalizate au un impact economic important, în special asupra sectoarelor economice legate de cultură și susțin economia bazată pe cunoaștere, având în vedere totodată, că bunurile culturale nu reprezintă bunuri economice standard și că acestea trebuie protejate împotriva comercializării excesive;

11.   subliniază că Europeana ar trebui să devină unul dintre punctele principale de referință pentru educație și cercetare; consideră că, dacă este integrată în mod coerent în sistemele educaționale, aceasta i-ar putea apropia pe tinerii europeni de patrimoniul și de materialele lor culturale, literare și științifice, ar deveni un domeniu de convergență și ar contribui la realizarea coeziunii transculturale în UE;

Acces universal

12.   subliniază că ușurința în utilizare, în special claritatea și ușurința cu care pot fi găsite materialele, ar trebui să reprezinte criteriul esențial pentru proiectarea portalului;

13.   subliniază că, având în vedere beneficiile obținute de cetățenii UE în urma consultării bibliotecii Europeana, ar trebui ca aceasta să fie disponibilă în toate limbile oficiale cât mai curând posibil;

14.   subliniază că portalul ar trebui să țină cont de nevoile persoanelor cu dizabilități, care ar trebui să poată avea acces integral la baza colectivă de cunoștințe a Europei; face apel așadar la edituri să publice mai multe lucrări în formate accesibile persoanelor cu dizabilități; recomandă Comisiei să se asigure că persoanele cu dizabilități beneficiază de versiuni digitale speciale, precum lectura audio, ale cât mai multor conținuturi digitale;

15.   subliniază importanța unui acces egal la patrimoniul cultural european comun și solicită, prin urmare, statelor membre să elimine barierele din interiorul UE din calea accesului la unele părți ale conținutului Europeana;

16.   subliniază că accesul la portalul Europeana și consultarea documentelor, fără descărcare, trebuie să fie gratuite pentru persoanele fizice și pentru instituțiile publice; subliniază că Europeana ar trebui să aibă posibilitatea de a percepe taxe pentru descărcarea și imprimarea tuturor documentelor protejate de drepturile de autor și că aceste taxe ar trebui să fie acceptabile pe plan social;

17.   îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a evita un decalaj de cunoștințe între Europa și țările care nu sunt membre UE și să asigure cetățenilor europeni accesul deplin la propriul lor patrimoniu cultural în toată diversitatea sa, facilitând și accesul la aceste lucrări la nivel mondial;

18.   solicită Comisiei să continue activitatea depusă de Grupul de experți la nivel înalt, întrucât acesta contribuie la elaborarea unei viziuni comune pentru bibliotecile digitale europene și sprijină soluțiile practice pentru probleme esențiale care afectează accesibilitatea online a bunurilor culturale;

19.   subliniază că Europeana ar trebui să ia toate măsurile online și offline necesare pentru autopromovarea în rândul cetățenilor Europei, în special în rândul celor implicați în activități culturale în domeniul privat, public și educațional;

Materiale mai multe și mai bune pentru Europeana

20.   încurajează furnizorii materialelor să diversifice mai mult tipurile de materiale pentru Europeana, în special în ceea ce privește materialele audio și video, acordând o atenție specială formelor de expresie care aparțin culturilor orale și acelor lucrări care se deteriorează ușor, respectând în același timp drepturile de proprietate intelectuală, în special drepturile de autor și pe cele ale interpreților; subliniază, în acest sens, importanța respectării drepturilor morale în vederea protejării integrității lucrărilor și a evitării oricăror eventuale schimbări (cenzură, modificări ale lucrărilor etc.);

21.   este încredințat că exprimarea liberă și artistică constituie valori europene fundamentale; consideră că instituțiile sau cei agenții culturali care alcătuiesc colecțiile respective, nu ar trebui să facă obiectul vreunui control sau cenzuri privind conținuturile științifice, literare sau culturale europene oferite de Europeana;

Conținutul care aparține domeniului public și accesul la acesta

22.   este convins că materialele aparținând domeniului public din mediul analog ar trebui să rămână în domeniul public în mediul digital, chiar și după schimbarea formatului;

23.   reamintește că principalul obiectiv al politicii europene de digitalizare trebuie să fie protejarea patrimoniului cultural al Europei și că, în această privință, trebuie să existe garanții care să asigure că activitățile de digitalizare nu au un caracter exclusiv, astfel ca ele să nu conducă la apariția unor „noi drepturi”, derivate din procesul de digitalizare, cum ar fi, de exemplu, obligația de a plăti pentru reutilizarea lucrărilor în domeniul public;

24.   reamintește că Europeana trebuie să beneficieze de pe urma acordurilor semnate cu alte biblioteci în cadrul unor parteneriate public-private și că respectivele biblioteci trebuie prin urmare dotate cu un exemplar fizic al fișierelor deja digitalizate;

25.   declară că fișierele fizice ale operelor din domeniul public digitalizate în cadrul unor parteneriate public-private trebuie să rămână în proprietatea instituției care are calitatea de partener public și că, în cazul în care acest deziderat ar fi imposibil de realizat, iar unele instituții culturale din statele membre s-ar afla în situația ca în cadrul unui parteneriat public-privat, să încheie acorduri care cuprind clauze de exclusivitate pentru digitalizarea lucrărilor din patrimoniul lor național, înainte de accesarea portalului Europeana ar trebui să fie obținute asigurări conform cărora după expirarea acestor clauze, fișierele digitalizate urmează să devină proprietatea instituțiilor;

26.   subliniază că biblioteca digitală nu se poate abate de la obiectivul său principal, anume de a se asigura că diseminarea pe internet a cunoștințelor nu este lăsată în seama firmelor comerciale private, astfel încât digitalizarea lucrărilor să nu reprezinte o acaparare a patrimoniului public european, care să aibă ca rezultat privatizarea domeniului public;

27.   recomandă Comisiei să le solicite furnizorilor de material digital să certifice site-urile web la care face trimitere Europeana;

28.   face apel la instituțiile culturale europene care realizează digitalizarea conținutului lucrărilor din domeniu public să le pună la dispoziție prin intermediul bibliotecii Europeana și să nu limiteze accesul la teritoriul propriei țări;

Chestiuni referitoare la drepturile de autor, inclusiv operele fără drepturi de autor (operele „orfane”)

29.   subliniază că ar trebui să se găsească soluții pentru ca Europeana să ofere acces și la opere protejate de drepturi de autor, în special la opere epuizate și la opere orfane, în cadrul unei abordări sectoriale, respectând, totodată, legislația privind drepturile de proprietate intelectuală și protejând interesele legitime ale titularilor de drepturi; consideră că ar putea fi favorizate soluții ca acordarea de licențe colective extinse sau alte practici de management colectiv;

30.   salută lansarea, de către Comisie, a dezbaterilor referitoare la legislația UE privind drepturile de autor, care încearcă să creeze un echilibru drepturile titularilor de drepturi cu cele ale consumatorilor, într-o lume interconectată global, în contextul realităților online aflate în rapidă schimbare, constituite de noile tehnologii și practici sociale și culturale;

31.   îndeamnă insistent Comisia și statele membre ca, în contextul amplificării măsurilor de protecție a drepturilor de autor în Europa, să adopte dispoziții legale cât mai uniforme și cuprinzătoare cu putință, concepute astfel încât să garanteze că procesele de digitalizare nu antrenează, prin ele însele, niciun drept de autor sui generis; susține ca aceste discuții să abordeze și problema necesității introducerii de către instituțiile publice a unor derogări legale în cazul digitalizării operelor orfane;

32.   subliniază importanța operelor orfane – și anume operele acoperite de legislația privind drepturile de autor, dar în cazul cărora titularii de drepturi nu pot fi regăsiți în ciuda unei căutări aprofundate – și necesitatea de a stabili cu precizie volumul și tipul operelor care se înscriu în această categorie, sector cu sector, pentru a adopta soluții adecvate;

33.   invită Comisia Europeană ca, referitor la Comunicarea sa cu privire la drepturile de autor în economia bazată pe cunoaștere din 19 octombrie 2009, să prezinte o propunere legislativă referitoare la digitalizarea, prezervarea și difuzarea operelor orfane, care să pună capăt actualei incertitudini juridice, respectând cerințele unei căutări temeinice și ale remunerării titularilor de drepturi;

34.   sprijină intenția Comisiei de a stabili un sistem simplu și rentabil de acordare a drepturilor pentru digitalizarea lucrărilor publicate și disponibilitatea lor pe internet, în strânsă cooperare cu toate părțile implicate;

35.   salută și sprijină, prin urmare, inițiativele de tipul proiectului ARROW(5), la care sunt parteneri atât deținători de drepturi, cât și reprezentanți ai bibliotecii, în special deoarece acestea încearcă să identifice titularii de drepturi și drepturile respective și să clarifice situația privind drepturile lucrărilor, inclusiv al lucrărilor orfane sau cu tiraj epuizat;

36.   solicită Comisiei să constituie o bază de date europeană care să cuprindă operele orfane (prin opere orfane înțelegând lucrările ai căror titularii de drepturi sunt necunoscuți sau nu pot fi localizați în pofida unor căutări temeinic documentate) și care să facă posibile schimbul de informații cu privire la deținerea drepturilor de proprietate intelectuală și, ca urmare, reducerea costurilor legate de căutarea aprofundată pentru titularii de drepturi;

37.   este în favoarea adoptării unei soluții echilibrate la nivel european în cazul digitalizării și difuzării lucrărilor orfane, începând cu definirea lor clară, stabilirea de norme comune (inclusiv a unor norme privind căutarea proprietarilor cu atenția și profesionalismul cuvenit) și soluționarea problemei încălcării eventuale a drepturilor de autor atunci când se utilizează lucrări orfane;

38.   subliniază că trebuie găsită o soluție în cazul documentelor cu caracter personal (corespondență, note, fotografii, filme) care fac parte din colecțiile instituțiilor culturale, dar care nu au fost niciodată publicate sau comunicate publicului și care generează probleme legate de protejarea vieții private și de dreptul moral;

Tehnologii

39.   subliniază necesitatea dezvoltării unor tehnologii care să asigure conservarea digitală sustenabilă și pe termen lung, interoperabilitatea sistemelor de acces la materiale, navigarea multilingvă și disponibilitatea materialelor și un set de norme comune; salută utilizarea continuă a programelor informatice cu sursă deschisă pentru elaborarea colecției Europeana;

40.   recomandă Comisiei să păstreze copii ale materialelor digitale furnizate de instituțiile naționale sau de partenerii privați pe hard-uri aparținând acestor instituții sau parteneri;

41.   recomandă instituțiilor partenere și Comisiei să găsească soluții IT, precum formate read-only și protejate împotriva copierii, pentru materialele digitale existente pe site-ul Europeana, care sunt protejate prin drepturile de autor și recomandă ca pagina de prezentare a fișierelor să includă un link către pagina web a furnizorului de conținut de unde poate fi descărcat documentul, în condițiile stipulate de furnizor;

42.   recomandă Comisiei să insiste asupra stabilirii unui format electronic standard pentru operele digitale, pentru a se asigura că documentele digitale sunt compatibile cu interfața online și cu baza de date;

43.   solicită Grupului de experți la nivel înalt să examineze posibilitatea utilizării aplicațiilor Web 2.0 într-un spațiu online separat;

Aspecte legate de finanțare și administrare

44.   subliniază că, pentru existența pe termen lung a bibliotecii Europeana, este esențial să se creeze un model sustenabil de finanțare și de administrare și că rolul părților direct interesate în cadrul procesului de instituire a unui astfel de model de administrare este crucial;

Sponsorizarea și parteneriatele de tip public-privat

45.   subliniază că, pentru a acoperi costurile ridicate ale digitalizării și pentru a face față constrângerilor legate de timp, trebuie să se elaboreze noi metode de finanțare, precum parteneriatele de tip public-privat, cu condiția ca acestea din urmă să nu contravină normelor în materie de proprietate intelectuală și concurență, promovând totodată accesul la lucrări prin intermediul instituțiilor culturale și asigurându-se că fișierele în format digital vor fi disponibile gratuit bibliotecilor și pe termen nelimitat;

46.   subliniază importanța unei abordări coerente la nivel european a problemei referitoare la condițiile parteneriatelor publice-private și necesitatea unei examinări aprofundate a acordurilor de parteneriat cu actorii privați cu privire la planurile de digitalizare, în special în ceea ce privește durata clauzelor de exclusivitate, indexarea și referențierea prin intermediul motorului de căutare a fișierelor digitale exploatate „în nume propriu” de biblioteci, continuitatea serviciului furnizat, caracterul neconfidențial al acordului și calitatea digitalizării;

47.   subliniază că digitalizarea operelor din bibliotecile naționale este fructul investițiilor financiare ale contribuabililor, realizate prin plata impozitelor; subliniază, în consecință, că în contractele de parteneriat de tip public-privat trebuie să se stipuleze posibilitatea indexării, în toate motoarele de căutare, a copiei operei digitalizate în contul bibliotecii de componenta privată a parteneriatului , astfel încât să poată fi consultată pe site-ul bibliotecii și nu doar pe site-ul societății care deține calitatea de partener privat;

48.   reamintește că implicarea partenerilor privați în procesul de digitalizare nu trebuie să conducă la crearea unor monopoluri private, fapt care ar constitui o amenințare la adresa diversității și pluralismului, și că respectarea normelor în materie de concurență constituie o condiție prealabilă pentru implicarea societăților private;

49.   subliniază că sponsorizarea reprezintă o alternativă interesantă pentru Europeana în măsura în care oferă oportunitatea de a finanța activitățile de digitalizare și totodată plata drepturilor de autor pentru operele epuizate, orfane sau care fac obiectul unor drepturi de autor, ca și postarea acestora online;

Sprijin financiar comunitar și public

50.   subliniază că o parte considerabilă a finanțării ar trebui să provină din contribuții publice, cum ar fi contribuții din partea Uniunii Europene, a statelor membre și a organizațiilor culturale, și propune ca procesul de digitalizare a bibliotecii Europeana să fie considerat drept parte a Strategiei de la Lisabona și ca în următorul cadru financiar multianual să fie introdusă o linie bugetară separată;

51.   subliniază că acele condiții care sunt necesare pentru ca fondurile disponibile să fie cheltuite în mod transparent, eficient și în concordanță cu obiectivele stabilite nu pot fi create decât prin introducerea unei linii bugetare separate;

52.   remarcă faptul că, pentru perioada 2009-2011, în cadrul programului eContentplus, pentru Europeana nu s-au alocat decât 6,2 milioane de euro;

53.   solicită ca în următorul cadru financiar multianual, pentru Europeana să fie prevăzută o finanțare de câteva ori mai mare decât până în prezent;

54.   subliniază necesitatea de a elimina obstacolele juridice la nivelul UE, pentru a permite bibliotecilor să solicite finanțare europeană pentru operațiunile de digitizare;

55.   solicită statelor membre și Comisiei să prezinte Parlamentului European un raport anual referitor la costurile aferente bibliotecii Europeana și la progresele înregistrate;

56.   propune ca Parlamentul, împreună cu Comisia, să revizuiască aranjamentele de finanțare a bibliotecii Europeana încă în cursul anului 2011, cu scopul identificării unui model de finanțare sustenabilă a proiectului pentru 2013 și ulterior; sugerează că trecerea la o structură de finanțare public-privată ar maximaliza potențialul site-ului;

Informarea si programele de conștientizare

57.   propune organizarea unei campanii privind eforturile de finanțare și de publicitate, intitulată „Alăturați-vă bibliotecii Europeana”, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la această chestiune și la urgența ei și recomandă ca o parte dintre resursele alocate pentru această bibliotecă să fie destinate promovării în rândul unui public cât mai larg posibil a unei biblioteci cuprinzând un număr cât mai mare de opere, pe toate tipurile de suport (text, audio, video);

58.   propune ca publicitatea pentru „Alăturați-vă bibliotecii Europeana” să aibă un caracter creator; realizat prin sponsorizare și parteneriate de tip public-privat, aceasta ar trebui să vizeze în primul rând tinerii, de exemplu cu ocazia evenimentelor sportive internaționale sau în contextul unor expoziții și concursuri culturale;

59.   solicită Comisiei demararea unei campanii media și online de popularizare a site-ului Europeana prin direcționarea traficului de pe serverele europene către sursele Europeana, ca principal punct de obținere a informațiilor digitale, și prin încurajarea statelor membre și instituțiilor culturale să furnizeze conținut pentru acest site; solicită, în același timp, lansarea unei campanii media speciale care să vizeze studenții și profesorii de la toate nivelurile de educație și care să se concentreze asupra utilizării resurselor digitale Europeana în scopuri educative;

60.   consideră că o astfel de campanie este similară măsurilor identificate deja ca fiind necesare pentru a reduce decalajul digital care persistă încă la nivel european, asigurând astfel accesul universal la Europeana și la alte conținuturi și informații online, precum și la eventualele beneficii ale acestora, indiferent de locație; recomandă ca această campanie și, în special, eventuala utilizare a Europeana în școli, să aibă loc fără a pierde din vedere faptul că accesul la mai multe conținuturi și informații online nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie, prin urmare, să fie completat cu inițiative care stimulează analiza critică a conținuturilor și a informațiilor online;

61.   invită Comisia să se asigure că toate campaniile de informare și activitățile similare care vizează creșterea gradului de conștientizare în legătură cu Europeana sunt canalizate prin intermediul organizațiilor partenere relevante din statele membre;

Administrarea

62.   salută contribuția actuală a Fundației pentru biblioteca digitală europeană în scopul facilitării încheierii unor acorduri oficiale de cooperare între muzee, arhive, arhive audiovizuale și biblioteci cu privire la funcționarea și durabilitatea portalului comun Europeana;

63.   consideră că instituțiile culturale trebuie să aibă în continuare un rol important în administrarea proiectului Europeana, care ar trebui să fie cât se poate de democratică; de asemenea, le invită să colaboreze, pentru a evita dublarea operelor digitalizate și pentru a utiliza resursele în mod rațional;

64.   invită Comisia și statele membre să îmbunătățească managementul proiectului și să se asigure că este desemnată o autoritate competentă la nivel național ca să gestioneze și să monitorizeze procesul de digitizare, să informeze bibliotecile și furnizorii de material cultural cu privire la proiectul Europeana și să colecteze direct de la furnizori materialul digital deja existent, făcând conversia la un singur format digital standard, pentru a urgenta adăugarea de conținut nou la baza de date Europeana; consideră că, pe termen lung, colectarea materialului digital existent, produs în cadrul proiectelor co-finanțate de Uniunea Europeană, și adăugarea acestuia la biblioteca digitală Europeana trebuie să devină o prioritate;

65.   sugerează să fie organizată o licitație publică cu scopul de a coordona administrarea proiectului Europeana în cel mai eficient mod posibil, definind obiective clare, realiste și reevaluând operațiunea, dacă este cazul;

66.   recomandă Comisiei să cerceteze posibilitatea de a înființa un organism european care să coordoneze implicarea autorităților naționale în monitorizarea procesului de digitizare, plata drepturilor de autor și alte aspecte relevante pentru proiectul Europeana;

o
o   o

67.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 319, 13.12.2008, p. 18.
(2) JO C 219 E, 28.8.2008, p. 296.
(3) JO L 236, 31.8.2006, p. 28.
(4) JO L 167, 22.6.2001, p. 10.
(5) Accessible Registries of Rights Information and Orphan Works (Registre accesibile de informații privind drepturile și de lucrări orfane).


Evaluarea şi analizarea planului de acţiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010
PDF 393kWORD 101k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 (2009/2202(INI))
P7_TA(2010)0130A7-0053/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 23 ianuarie 2006 referitoare la planul de acțiune comunitar pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 (COM(2006)0013),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 octombrie 2006 referitoare la planul de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2008 privind o nouă strategie în materie de sănătate animală pentru Uniunea Europeană (2007-2013)(2),

–   având în vedere rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind protecția animalelor în momentul uciderii(3),

–   având în vedere articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne, cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă, totodată, actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 privind opțiunile de etichetare în domeniul bunăstării animalelor și stabilirea unei rețele europene de centre de referință pentru protecția și bunăstarea animalelor (COM(2009)0584),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” (COM(2009)0591),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0053/2010),

A.   întrucât standardele de sănătate animală sunt de o importanță vitală pentru gestionarea creșterii animalelor în Europa, acestea având un impact din ce în ce mai mare asupra nivelului de competitivitate a exploatațiilor agricole;

B.   întrucât orice armonizare a protecției animalelor de producție în Uniunea Europeană trebuie însoțită de o reglementare a importurilor în lumina aceluiași obiectiv, pentru a evita punerea producătorilor europeni într-o situație dezavantajoasă pe piața europeană;

C.   întrucât orice activitate în beneficiul protecției și asigurării bunăstării animalelor trebuie să pornească de la principiul că animalele sunt ființe sensibile, cu nevoi specifice de care trebuie ținut seama și întrucât în secolul 21 bunăstarea animalelor este o expresie a umanității și o provocare pentru civilizația și cultura europeană;

D.   întrucât obiectivul unei strategii vizând bunăstarea animalelor trebuie să fie acela de a se ține seama în mod corespunzător de costurile suplimentare aferente bunăstării animalelor și întrucât o politică ambițioasă în domeniul bunăstării animalelor nu poate avea decât un succes limitat dacă este promovată în mod unilateral de către Uniunea Europeană și dacă nu este însoțită de un dialog la nivel european și internațional și de o campanie activă de educare și informare în UE și în afara acesteia privind avantajele unor standarde mai înalte în materie de bunăstare a animalelor;

E.   întrucât pentru dezvoltarea protecției animalelor în Uniunea Europeană este necesară intensificarea eforturilor de cercetare și integrarea protecției animalelor în toate evaluările de impact relevante, precum și antrenarea tuturor grupurilor interesate în procesul decizional; întrucât transparența, acceptarea și aplicarea uniformă a dispozițiilor existente, precum și monitorizarea respectării acestora la toate nivelurile constituie o condiție preliminară pentru succesul strategiei privind protecția animalelor în Europa;

F.   întrucât, în ultimii ani, Europa a adoptat o legislație complexă în domeniul bunăstării animalelor, atingând unul dintre cele mai înalte niveluri de bunăstare a animalelor din lume;

G.   întrucât, în rezoluția sa din 2006, Parlamentul a invitat Comisia să prezinte un raport cu privire la dezvoltarea politicii în materie de bunăstare animală înainte de prezentarea următorului plan de acțiune și să includă bunăstarea animalelor în toate domeniile cuprinse în programul său de negocieri internaționale;

H.   întrucât Parlamentul a subliniat încă din 2006 necesitatea îmbunătățirii informării cetățenilor cu privire la bunăstarea animalelor, precum și cu privire la eforturile depuse de către producătorii europeni pentru respectarea acestor norme;

I.   întrucât bunăstarea animalelor nu trebuie neglijată, deoarece poate constitui un avantaj comparativ pentru Uniunea Europeană, cu condiția ca aceasta să se asigure totuși, în contextul unei piețe deschise, că toate animalele și tipurile de carne importate din țări terțe respectă aceleași cerințe în materie de bunăstare ca și cele în vigoare în interiorul Uniunii;

J.   întrucât, în momentul evaluării și bilanțului Planului de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010, Uniunea Europeană trebuie să se angajeze să impună recunoașterea normelor în materie de bunăstare a animalelor în cadrul capitolului agricultură din viitorul acord al OMC înainte de finalizarea unui acord general;

K.   întrucât există o corelație între bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor și siguranța produselor și întrucât un înalt nivel de bunăstare a animalelor, din faza de creștere până la faza de sacrificare, poate avea o influență pozitivă asupra siguranței și calității produselor;

L.   întrucât un anumit grup de consumatori acceptă să plătească un preț mai ridicat pentru produse care respectă standardele de bunăstare a animalelor, în timp ce marea majoritate a consumatorilor aleg produse la un preț mai scăzut;

M.   întrucât în rezoluția sa din 2006, menționată mai sus, Parlamentul European a insistat ca la baza normelor, standardelor și indicatorilor adoptați să se afle cele mai recente descoperiri tehnologice și științifice și întrucât a subliniat că trebuie luate în considerare și aspectele economice, deoarece în special un standard ridicat în materie de bunăstare a animalelor presupune, de asemenea, sarcini de funcționare, financiare și administrative pentru agricultorii europeni; întrucât nerespectarea principiului reciprocității prezintă un risc în contextul concurenței loiale în ceea ce privește producătorii din țările terțe;

N.   întrucât, cu prilejul acestui bilanț al Planului de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010 și în așteptarea primelor reflecții asupra PAC pentru perioada de după 2013, Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție echilibrată în legătură cu bunăstarea animalelor, ținând cont de consecințele economice ale costurilor suplimentare pentru crescătorii de animale și să acorde un sprijin suficient pentru veniturile acestora prin politica de prețuri și de piață și/sau prin ajutoare directe;

O.   întrucât este esențial ca politica europeană în materie de protecție a animalelor să fie însoțită de o politică comercială coerentă, care trebuie să pornească de la faptul că, în ciuda eforturilor depuse de UE, chestiunile legate de bunăstarea animalelor nu sunt abordate nici de acordul-cadru din iulie 2004, nici de alte documente-cheie ale Rundei de la Doha; întrucât, prin urmare, până nu are loc o schimbare fundamentală în atitudinea principalilor parteneri comerciali din cadrul OMC, nu este viabilă introducerea altor standarde de bunăstare a animalelor care au un efect negativ asupra competitivității producătorilor la nivel internațional;

P.   întrucât prin bunăstarea animalelor se înțelege în mod curent rezultatul aplicării standardelor și normelor referitoare la bunăstarea și sănătatea animalelor, menite să îndeplinească nevoile inerente specifice speciilor și nevoile de bunăstare pe termen lung; întrucât printre cerințele esențiale pentru bunăstarea animalelor recunoscute de către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) se numără hrana și apa, posibilitatea manifestării unui comportament natural și îngrijirile medicale;

Q.   întrucât comunicarea Comisiei din octombrie 2009 intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa” precizează că „apar mereu dezechilibre semnificative în cadrul raportului de forțe dintre contractanți” și că acestea „au efecte negative asupra competitivității lanțului de aprovizionare cu alimente, deoarece este posibil ca actori mici dar eficienți să fie obligați să opereze în condiții de rentabilitate redusă, ceea ce le limitează capacitatea și motivația de a investi în îmbunătățirea calității produselor și în inovarea proceselor de producție”;

R.   întrucât creșterea costurilor menționată mai sus poate conduce la transferarea producției către regiuni cu niveluri mai scăzute ale protecției animalelor,

Planul de acțiune 2006-2010

1.   salută inițiativa Comisiei de a se concentra, în cadrul unui plan de acțiune multianual referitor la bunăstarea animalelor, asupra unei serii de domenii de acțiune esențiale și de a adopta ulterior măsuri în aceste domenii;

2.   salută Planul de acțiune comunitar pentru protecția și bunăstarea animalelor 2006-2010, care a transpus, pentru prima dată, Protocolul privind protecția și bunăstarea animalelor anexat la Tratatul de la Amsterdam într-o abordare integrată a dezvoltării protecției animalelor în Europa;

3.   constată că cele mai multe dintre măsurile incluse în planul actual de acțiune au fost puse în aplicare în mod satisfăcător;

4.   constată că s-au înregistrat progrese pozitive în ceea ce privește bunăstarea animalelor, datorită planului de acțiune 2006-2010, dar subliniază că agricultorii din UE nu au beneficiat de pe urma eforturilor depuse de ei pe piață și în cadrul comerțului internațional și insistă ca acest aspect să fie subliniat în viitorul plan de acțiune;

5.   apreciază efortul depus în vederea dezvoltării unor alternative la testările pe animale, dar își exprimă regretul cu privire la faptul că deocamdată nu s-au depus eforturi suficiente pentru a se asigura că, dacă sunt disponibile, se utilizează alternative la testele pe animale, în conformitate cu cerințele stabilite în legislația UE în domeniu;

6.   recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru includerea aspectelor necomerciale, inclusiv bunăstarea animalelor, în acordurile comerciale bilaterale, însă subliniază că astfel de preocupări necomerciale trebuie promovate într-o manieră eficace prin intermediul OMC;

7.   solicită Comisiei să prezinte progresele înregistrate în cadrul negocierilor OMC în privința recunoașterii aspectelor necomerciale, printre care se află bunăstarea animalelor, precum și măsura în care aspectele și standardele referitoare la bunăstarea animalelor sunt luate în considerare în cadrul Rundei de la Doha a negocierilor OMC;

8.   ia act cu mare satisfacție de progresele înregistrate în cadrul proiectului „Animal Welfare Quality” în ceea ce privește noile descoperiri științifice și noile cunoștințe legate de indicatorii referitori la sănătatea și bunăstarea animalelor; constată totuși că acest proiect nu a luat în considerare pe deplin promovarea în practică a utilizării acestor indicatori;

9.   recunoaște că se impun acțiuni suplimentare în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a actualelor norme privind transportul animalelor în statele membre ale UE, în special în ceea ce privește instituirea unui sistem de urmărire prin satelit a transportului animalelor, și îndeamnă Comisia să își onoreze responsabilitățile care îi revin în acest domeniu, în perioada rămasă până la expirarea planului de acțiune, și să prezinte rezultatele studiului solicitat de Parlament și menționat la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005; solicită să se efectueze o analiză a impactului economic asupra sectorului creșterii animalelor înainte de introducerea unor noi norme, care ar trebui să se bazeze pe indicatori obiectivi și fundamentați pe dovezi științifice;

10.   consideră că ar fi oportună crearea de stimulente pentru creșterea, comercializarea și sacrificarea la nivel regional a animalelor, pentru a evita transporturile lungi, atât pentru animalele de reproducere, cât și pentru cele destinate sacrificării;

11.   consideră că grădinile zoologice joacă un rol important în informarea publicului cu privire la conservarea și bunăstarea animalelor sălbatice; este îngrijorat de lipsa unei monitorizări stricte care să asigure respectarea Directivei Consiliului 1999/22/CE(4) privind animalele sălbatice din grădini zoologice și solicită insistent Comisiei să demareze un studiu referitor la eficacitatea și punerea în aplicare a acestei directive în toate statele membre ale Uniunii Europene;

12.   salută progresele obținute în ceea ce privește respectarea cerințelor referitoare la creșterea porcilor, deși mai există cazuri de nerespectare a acestor cerințe; își exprimă îngrijorarea, cu toate acestea, cu privire la faptul că, în ciuda recomandărilor emise în acest sens de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA), lipsesc încă planuri practice privind punerea în aplicare a unor dispoziții din Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor și îndeamnă, prin urmare, Comisia, statele membre și sectoarele interesate să identifice cazurile de nerespectare și motivele care stau la baza acestor practici și să depună eforturile necesare pentru a asigura o mai bună respectare a acestei directive;

13.   îndeamnă Comisia să se asigure, de asemenea, că interzicerea sistemelor care nu au cotețe ce conțin cuiburi pentru găinile ouătoare, interdicție care intră în vigoare în anul 2012, va fi respectată pe deplin și invită Comisia și statele membre să adopte măsurile necesare pentru a garanta capacitatea sectorului de a îndeplini această obligație și să monitorizeze procesul de punere în aplicare în statele membre; insistă ca ouăle importate în UE trebuie, de asemenea, să respecte condițiile de producție impuse producătorilor europeni;

14.   solicită impunerea unei interdicții la nivel european privind comercializarea ouălor care nu îndeplinesc dispozițiile legii;

15.   constată că punerea în aplicare a actualului plan de acțiune este necorespunzătoare din mai multe puncte de vedere și subliniază necesitatea aplicării normelor existente înainte de elaborarea unora noi; atrage atenția, în acest context, asupra importanței aplicării unor sancțiuni eficace pentru nerespectare în toate statele membre;

16.   subliniază că este necesar ca evaluarea pe care Comisia urmează să o realizeze în 2010 să conțină o analiză aprofundată a realizărilor și a lecțiilor care pot fi învățate din eventualele greșeli;

17.   regretă faptul că în această perioadă Comisia nu a elaborat o strategie clară de comunicare cu privire la valoarea produselor care respectă standardele de bunăstare a animalelor, limitându-se la raportul prezentat în octombrie 2009;

18.   recunoaște faptul că în Comunitate animalele sunt considerate ființe sensibile (articolul 13 din tratat); recunoaște că până în prezent acțiunile s-au concentrat asupra animalelor producătoare de alimente și că este necesară includerea altor categorii de animale în planul de acțiune 2011-2015;

Planul de acțiune 2011-2015

19.   reamintește că în rezoluția din 2006 menționată mai sus se solicita ca planul actual de acțiune să fie urmat de unul nou și îndeamnă prin urmare Comisia să prezinte, pe baza noilor dovezi și experiențe științifice, un raport de evaluare a punerii în aplicare a actualului plan și a situației referitoare la politica privind bunăstarea animalelor în UE, iar apoi să elaboreze planul de acțiune privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2011-2015 care ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată;

20.   solicită adoptarea de măsuri prin care să se asigure că legislația existentă este pusă în aplicare neîntârziat și să se garanteze armonizarea standardelor și existența unor condiții de egalitate în cadrul pieței interne; recomandă ca toate propunerile de adoptare a unor dispoziții legislative noi să fie evaluate punându-se în balanță opțiunea alternativă de punere integrală în aplicare a legislației existente, pentru a se evita duplicări inutile;

21.   propune Comisiei ca în raportul său de evaluare să analizeze, printre altele, măsura în care actualul plan de acțiune a răspuns cerințelor societății europene în domeniul bunăstării animalelor, viabilitatea sistemului pentru producătorii europeni, precum și modul în care funcționarea pieței interne a fost afectată de punerea în aplicare a acestui plan;

22.   solicită Comisiei să prezinte efectele produse de standardele de protecție a animalelor și să ia în calcul pe deplin modul în care interacționează diferiți factori, precum protecția animalelor, durabilitatea, sănătatea animalelor, mediul, calitatea produselor și rentabilitatea;

O lege generală la nivel european privind bunăstarea animalelor

23.   constată că articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a creat un context juridic nou în conformitate cu care, la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieței interne, cercetării și dezvoltării tehnologice și al spațiului, Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile și respectă actele cu putere de lege și normele administrative, precum și obiceiurile statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale și a patrimoniilor regionale; consideră că acest articol se aplică la toate animalele de producție și ținute în captivitate, precum la animalele destinate producției de alimente, de companie, de circ, la animalele din grădinile zoologice și la cele fără stăpân, ținând seama, în același timp, de faptul că existența unor caracteristici și condiții de viață diferite impune un tratament diferențiat;

24.   invită Comisia, în temeiul articolului 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să prezinte, pe baza unui studiu de impact și după consultarea părților interesate, cel târziu în 2014, o propunere motivată privind un act legislativ general la nivelul UE în domeniul bunăstării animalelor, care să contribuie, pe baza cunoștințelor științifice disponibile și a experienței dovedite, la o înțelegere comună a conceptului de bunăstare a animalelor, a costurilor asociate și a condițiilor fundamentale aplicabile;

25.   consideră că acest act legislativ general în domeniul bunăstării animalelor trebuie să cuprindă, în conformitate cu legislația privind sănătatea animalelor, orientări adecvate pentru creșterea responsabilă a animalelor, un sistem uniform de monitorizare și de colectare a datelor comparabile, cerințe privind pregătirea persoanele care se ocupă de animale, precum și dispoziții privind responsabilitățile specifice ale proprietarilor, crescătorilor și îngrijitorilor de animale; consideră că toate aceste cerințe ar trebui să fie însoțite de furnizarea de resurse către producători pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

26.   consideră că această legislație europeană în domeniul bunăstării animalelor ar trebui să stabilească un nivel de bază comun pentru bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană, ca o condiție esențială pentru existența unei concurențe libere și echitabile pe piața internă atât pentru produsele interne, cât și pentru cele importate din țări terțe; consideră totuși că statele membre și regiunile trebuie să aibă posibilitatea de a permite producătorilor individuali sau grupurilor de producători să instituie sisteme facultative cu efecte mult mai profunde, evitând totodată denaturarea concurenței și protejând competitivitatea UE pe piețele internaționale;

27.   consideră că produsele importate trebuie să îndeplinească aceleași cerințe de bunăstare a animalelor ca și cele impuse operatorilor din UE;

28.   solicită compensarea agricultorilor europeni pentru creșterea costurilor de producție asociată standardelor mai ridicate în materie de bunăstare a animalelor; propune ca finanțarea măsurilor referitoare la protecția animalelor să fie încorporată în noile programe de sprijin prevăzute în cadrul politicii agricole comune cu începere din 2013;

29.   consideră, de asemenea, că informarea cetățenilor cu privire la nivelul ridicat al bunăstării animalelor în UE la eforturile depuse de diferitele sectoare implicate ar trebui să constituie un element-cheie al acestei politici;

30.   consideră că includerea cerințelor de bunăstare a animalelor în acordurile internaționale reprezintă o condiție esențială pentru a permite producătorilor europeni să concureze pe o piață globalizată și pentru a împiedica relocarea producției în regiuni în care se înregistrează niveluri mult mai scăzute de bunăstare a animalelor, prevenindu-se astfel concurența neloială cu modelul european;

31.   salută discuția cu privire la diversele regimuri de etichetare aplicate bunăstării animalelor, prezentate în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009, menționată mai sus; reamintește, totodată, necesitatea de a lua în discuție aceste regimuri într-un cadru mai larg, ținând cont, îndeosebi, de diferitele regimuri de etichetare existente cu privire la protecția mediului, nutriție și climă; subliniază că informațiile oferite consumatorilor europeni în acest domeniu vor trebui să se bazeze în mod obligatoriu pe date științifice solide și consensuale și să fie pe înțelesul consumatorilor;

32.   recomandă ca informațiile înscrise pe etichetă să fie precise și directe și să facă trimitere la conformitatea cu standardele ridicate de bunăstare a animalelor impuse de UE; consideră că ar trebui să-i revină Comisiei Europene sarcina de a oferi cetățenilor informațiile necesare privind sistemul european de bunăstare a animalelor pentru a se asigura că aceștia primesc informații obiective;

33.   recomandă o analiză a coerenței politicii de bunăstare a animalelor cu celelalte politici ale Uniunii;

34.   invită Comisia să evalueze în detaliu posibilele probleme pe care le-ar putea cauza standardele europene de bunăstare a animalelor pentru competitivitatea producătorilor noștri și să revizuiască sistemele de sprijin pentru producători în contextul aplicării acestor standarde;

35.   consideră că înainte de adoptarea unor noi dispoziții legislative ar trebui să se asigure buna aplicare a normelor existente, fie acestea generale sau specifice; în calitate de exemplu indică interzicerea bateriilor pentru găini, normele privind porcii, normele privind transportul animalelor, precum și cele privind creșterea gâștelor și a rațelor; subliniază că noile măsuri privind bunăstarea animalelor ar trebui corelate cu alte obiective comunitare, cum ar fi dezvoltarea durabilă, în special producția și consumul durabil de animale, protecția mediului și a biodiversității, o strategie pentru o mai bună aplicare a legislației în vigoare și o strategie coerentă pentru accelerarea progresului către cercetarea care nu se bazează pe testări pe animale;

O rețea europeană a centrelor de referință pentru bunăstarea animalelor

36.   consideră că ar trebui instituită, în cadrul instituțiilor comunitare sau naționale existente, o rețea europeană pentru bunăstarea animalelor, a cărei activitate să se bazeze pe legislația generală propusă mai sus privind bunăstarea animalelor; consideră că această rețea ar trebui să numească o instituție în calitate de organism coordonator, care să îndeplinească atribuțiile care îi revin „institutului de coordonare central” menționat în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009, menționată mai sus; consideră, în plus, că acest organism coordonator nu ar trebui în niciun caz să dubleze atribuțiile Comisiei sau ale altor agenții, ci ar trebui să devină un instrument de sprijin care să ofere asistență Comisiei, statelor membre, actorilor din lanțul alimentar și cetățenilor cu privire la formare, educare, bune practici, informare și comunicare cu consumatorii și care să evalueze și să își exprime punctul de vedere cu privire la viitoarele propuneri de legi și de politici și la efectele acestora asupra bunăstării animalelor, să evalueze standardele de bunăstare a animalelor pe baza celor mai recente cunoștințe din domeniu și să coordoneze un sistem UE pentru testarea noilor tehnici;

37.   consideră că, pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, publicului ar trebui să i se ofere informații cu privire la nevoile animalelor și la tratarea corectă a acestora, într-un mod adecvat și serios; consideră că o rețea europeană a centrelor de referință ar trebui să fie responsabilă de punerea în aplicare a măsurilor de educare și informare, întrucât difuzarea cunoștințelor pe baza unor criterii de calitate standardizate este esențială pentru a evita punctele de vedere extreme;

Îmbunătățirea aplicării legislației în vigoare

38.   invită Comisia să evalueze cât mai curând posibil costurile pe care trebuie să le suporte producătorii europeni în urma măsurilor de bunăstare a animalelor și să propună, până în 2012, recomandări, orientări și alte măsuri necesare pentru a rezolvarea problemei pe care o reprezintă pierderea competitivității crescătorilor de animale din Europa;

39.   solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că noțiunea de protecție și bunăstare a animalelor este promovată prin educație;

40.   consideră că obiectivul trebuie să fie un sistem de monitorizare focalizat, bazat pe evaluarea riscurilor și pe factori obiectivi, iar statele membre care înregistrează un număr de abateri superior mediei trebuie să se aștepte la o înăsprire a controalelor;

41.   subliniază faptul că, din cauza dezechilibrelor din lanțul alimentar descrise în comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa”, producătorii primari se găsesc deseori într-o poziție de dezavantaj; reamintește faptul că producătorii primari dispun de posibilități de investiții reduse din cauza costurilor suplimentare pe care le presupune această situație;

42.   subliniază că bugetul Uniunii Europene trebuie să conțină credite suficiente pentru a permite Comisiei să își îndeplinească atribuțiile de monitorizare, pentru a sprijini producătorii, dacă este cazul, și pentru a compensa pierderea competitivității cu care se confruntă producătorii ca urmare a adoptării de noi standarde de bunăstare a animalelor și a modificării celor existente, costurile acestor standarde neregăsindu-se în prețul perceput de agricultori la vânzarea produselor lor;

43.   subliniază că trebuie îmbunătățită și consolidată în continuare competitivitatea sectorului agricol prin promovarea și respectarea normelor în vigoare cu privire la bunăstarea animalelor, dar și în conformitate cu cerințele pentru protecția mediului;

44.   invită statele membre ale UE să se asigure că încălcările normelor UE referitoare la bunăstarea animalelor fac obiectul unor sancțiuni eficace și proporționale și că fiecare sancționare este însoțită de o amplă acțiune de informare și orientare din partea autorităților competente, precum și de măsuri corective corespunzătoare;

45.   solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a preveni încălcarea în viitor a reglementărilor privind bunăstarea animalelor;

46.   salută reducerea considerabilă a utilizării în statele membre a antibioticelor destinate animalelor, întrucât utilizarea acestora ca agent de creștere a fost interzisă în UE, deși această practică mai este încă permisă în SUA și în alte țări; invită totuși Comisia și statele membre să soluționeze într-o manieră responsabilă problema tot mai gravă a rezistenței la antibiotice la animale; invită Comisia să strângă și să analizeze date referitoare la utilizarea produselor de sănătate pentru animale, inclusiv a antibioticelor, pentru a se asigura utilizarea eficientă a acestor produse;

Indicatori și noi tehnici

47.   solicită evaluarea și dezvoltarea în continuare a proiectului „Animal Welfare Quality”, în special în ceea ce privește simplificarea instrumentului și aplicarea practică a acestuia;

48.   consideră că măsurarea indicatorilor de calitate a bunăstării animalelor în cazul produselor importate se va dovedi complicată; subliniază că aceste instrumente, fără a le contesta utilitatea sau validitatea, nu trebuie să aibă ca efect o denaturare a concurenței în detrimentul producătorilor europeni;

49.   îndeamnă Comisia, în temeiul raportului final al proiectului „Animal Welfare Quality”, să propună o perioadă de evaluare a bunăstării animalelor în Uniunea Europeană, utilizând metodele dezvoltate în cadrul proiectului „Animal Welfare Quality”;

50.   invită statele membre, în acest context, să utilizeze mai eficient oportunitățile de sprijin oferite de fondurile UE de dezvoltare rurală și de Al șaptelea program cadru (2007-2013) al DG Cercetare pentru a promova cercetarea aplicată și a investi în soluții inovatoare și moderne destinate bunăstării animalelor; solicită, de asemenea, statelor membre și Comisiei să realizeze mai multe investiții financiare în cercetări și în dezvoltarea de noi tehnici și tehnologii în domeniul bunăstării animalelor;

51.   invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile pentru a se asigura că orientările OIE privind bunăstarea animalelor încurajează bune standarde de bunăstare care reflectă în mod corespunzător dovezile științifice din acest domeniu;

o
o   o

52.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 308 E, 16.12.2006, p. 170.
(2) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 89.
(3) JO L 303, 18.11.2009, p. 1.
(4) JO L 94, 9.4.1999, p. 24.


Agricultura UE şi schimbările climatice
PDF 388kWORD 110k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la agricultura în UE și schimbările climatice (2009/2157(INI))
P7_TA(2010)0131A7-0060/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Adaptarea la schimbările climatice: o provocare pentru agricultura și zonele rurale europene” (SEC(2009)0417),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Rolul agriculturii europene în atenuarea schimbărilor climatice” (SEC(2009)1093),

–   având în vedere Rezoluția sa legislativă din 14 noiembrie 2007 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru privind protecția solului și de modificare a Directivei 2004/35/CE(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2008 referitoare la „agricultura durabilă și biogazul: necesitatea revizuirii legislației europene”(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2009 referitoare la „2050: Viitorul începe azi - recomandări privind viitoarea politică integrată a UE în domeniul schimbărilor climatice”(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2009 referitoare la „problema deteriorării terenurilor agricole în UE, în special în Europa de sud: soluția oferită de instrumentele politicii agricole a UE”(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la „strategia UE pentru Conferința de la Copenhaga privind schimbările climatice (COP 15)”(5),

–   având în vedere raportul privind evaluarea internațională a științei și tehnologiei agricole pentru dezvoltare (EISTAD) elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și de Banca Mondială și semnat de 58 de țări,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0060/2010),

A.   întrucât schimbările climatice, care rezultă din acumularea de-a lungul timpului a gazelor cu efect de seră (GES) în atmosferă, reprezintă o constatare științifică ce poate avea consecințe grave asupra ecosistemelor;

B.   întrucât acest lucru privește în mod direct agricultura, care reprezintă una dintre activitățile economice care gestionează resursele naturale în beneficiul umanității;

C.   întrucât schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări pentru mediu, dar și pentru ordinea socială și economică, productivitatea culturilor agricole prezentând fluctuații de la un an la altul, fiind influențată semnificativ de variațiile extreme ale condițiilor climatice, acestea având o influență indirectă asupra tuturor sectoarelor economiei, deși cel mai vulnerabil dintre acestea rămâne agricultura;

D.   întrucât agricultura contribuie la schimbările climatice, fiind una dintre principalele surse a două GES importante (protoxidul de azot și metanul), care rezultă în urma unor procese biologice diferite, asociate producției agricole dar, în același timp, este foarte expusă efectelor nefaste ale acestei dereglări;

E.   întrucât emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură (inclusiv creșterea animalelor) au scăzut cu 20% în UE-27 între 1999 și 2007, iar procentul de emisii de GES produse de agricultură în cadrul Uniunii a scăzut de la 11% în 1990 la 9,3% în 2007, printre altele ca urmare a eficienței sporite a agriculturii UE, a inovărilor constante și a utilizării unor tehnici noi, a utilizării mai eficiente a îngrășămintelor și a reformelor recente ale PAC;

F.   întrucât agricultura și pădurile sunt principalele sectoare economice în măsură să capteze CO2 care rezultă din activitățile umane, să îl conserve și să îl stocheze în sol datorită capacității lor de rezervor și să îl fixeze în organismele vegetale prin intermediul fotosintezei; întrucât, prin urmare, aceste sectoare dispun de un potențial important, care le permite să participe în mod pozitiv la eforturile de atenuare a încălzirii globale;

G.   întrucât schimbările climatice au deja consecințe negative asupra agriculturii în Uniunea Europeană (inclusiv o scădere a resurselor de apă, salinizarea și secete mai frecvente, deșertificarea, o puternică intensificare a precipitațiilor hibernale și a inundațiilor în nord, pericolul pe care îl reprezintă creșterea nivelului mării pentru zonele costiere joase și pericolul salinizării, furtunile și alte evenimente climaterice extreme, eroziunea și alunecările de teren, precum și proliferarea unor insecte dăunătoare și a unor boli animale și vegetale) și întrucât accelerarea preconizată a acestor fenomene va avea repercusiuni economice, sociale și ecologice grave asupra sectoarelor agricol, forestier și turistic;

H.   întrucât sectorul agricol are capacitatea nu numai de a se adapta la schimbările climatice, ci și de a atenua efectul acestora, bazându-se pe competența agricultorilor, pe o PAC puternică și pe dezvoltarea cercetării și a inovării, însă, fiind vorba de procese naturale greu de stăpânit, eforturile necesare sunt considerabile;

I.   întrucât sectorul forței de muncă din agricultură trebuie protejat și consolidat;

J.   întrucât agricultura continuă să aibă o importanță vitală în menținerea activității umane în teritoriile rurale europene, în special prin gama largă de servicii pe care agricultorii o pot oferi restului societății;

K.   întrucât agricultura este vizată în mod direct de obiectivele Uniunii în materie de dezvoltare a energiilor regenerabile și întrucât această dezvoltare poate contribui în mod substanțial la reducerea GES;

L.   întrucât una din principalele funcții ale agriculturii europene este garantarea furnizării de alimente populației sale;

M.   întrucât Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de frunte în lupta împotriva încălzirii globale,

Contribuția agriculturii Uniunii la eforturile de atenuare a încălzirii globale

1.   afirmă că agricultura și silvicultura europene pot contribui la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin identificarea unor modalități și a sprijinului necesar pentru a contribui la reducerea emisiilor de GES, favorizând stocarea CO2 în sol, dezvoltând producția de energii regenerabile durabile și optimizând funcția de fotosinteză; subliniază că, în acest scop, este esențial să se sprijine dezvoltarea unei agriculturi care să producă bunuri comercializabile și necomercializabile care să exploateze cât mai eficient potențialul și resursele naturale ale fiecărui ecosistem și care să reconcilieze performanțele economice, de mediu și sociale, precum și imperativele legate de bunăstarea animalelor, pentru a îmbunătăți durabilitatea acestuia;

2.   consideră că este necesar, în eventualitatea unei participări mai active a agriculturii la procesul mondial de limitare a schimbărilor climatice, să nu se fragilizeze poziția concurențială a industriei agroalimentare a Uniunii Europene pe piața mondială;

3.   consideră că agricultura ecologică, pășunatul extensiv și practicile de producție integrată constituie unele dintre alternativele la obținerea unei producții agricole mai ecologice; subliniază totuși că trebuie găsite soluții care să permită agriculturii tradiționale, care ocupă majoritatea suprafețelor agricole europene, să contribuie în mod semnificativ la o gestionare durabilă a mediului;

4.   recunoaște faptul că inovării îi revine un rol major în reducerea efectelor pe care agricultura le are asupra schimbărilor climatice și a mediului;

5.   solicită, în special, ca viitoarea PAC să încurajeze, prin acțiuni de informare și de formare și prin măsuri incitative, practicile care contribuie la îmbunătățirea eficienței agriculturii și a potențialului acesteia de atenuare a emisiilor de GES, precum și la îmbunătățirea captării și stocării carbonului, precum:

   tehnicile care includ o exploatare adecvată și simplificată a solului și care asigură o acoperire vegetală a acestuia (ca, de exemplu, reducerea sau eliminarea lucrărilor de arătură, păstrarea reziduurilor recoltei pe câmp) și care permit realizarea de culturi intercalate și o rotație a culturilor, ceea ce optimizează fotosinteza și favorizează îmbogățirea solului cu materii organice, astfel cum a demonstrat proiectul SoCo, lansat la inițiativa Parlamentului European;
   conservarea și dezvoltarea împăduririi și a reîmpăduririi, dezvoltarea agrosilviculturii, a gardurilor vii, a zonelor împădurite pe parcele, a sistemelor de pășuni permanente sau temporare;
   introducerea unor metode de gestionare care să permită prelungirea perioadei de stocare a carbonului captat în pădurile existente;
   o mai bună gestionare a solului și a minereurilor și protecția adecvată a terenurilor bogate în carbon, precum turbăriile și a zonelor umede (culturi adaptate, precum cele de stuf, mai degrabă decât drenaje);
   modernizarea exploatațiilor agricole (izolarea clădirilor, folosirea echipamentelor cu consum redus de energie, utilizarea energiilor regenerabile) și lanțuri de producție mai eficiente;
   tehnicile moderne de împrăștiere/valorificare a gunoiului de grajd, de creștere și hrănire a animalelor, care reduc considerabil emisiile de metan;
   valorizarea energetică a biomasei integrate producției alimentare, care, pe lângă faptul că asigură valorizarea subproduselor și deșeurilor, contribuie la reducerea emisiilor de CO2;
   plantarea de plante lemnoase și erbacee energetice pe terenuri inundabile, în zone umede, pe terenuri nisipoase și în zone mai puțin favorabile agriculturii, cu scopul de a spori absorbția de CO2 și captarea carbonului;

6.   subliniază că aceste practici agricole, care respectă într-o mai mare măsură mediile naturale, au și efecte pozitive la nivelul îmbogățirii biodiversității și a calității solului, al reținerii apei și al luptei împotriva eroziunii și a poluării, și că atenuarea efectelor produse de activitățile agricole asupra schimbărilor climatice constituie chiar unul dintre „bunurile publice” oferite de agricultură;

7.   preconizează instituirea unei politici forestiere europene comune, capabilă să promoveze o gestionare și o producție durabile a pădurilor și să valorifice mai bine aportul și dezvoltarea economică a sectorului pădurilor, acesta fiind cel care contribuie în cea mai mare măsură la captarea carbonului; această politică va trebui să țină cel mai mult seama de diferitele circumstanțe regionale din silvicultură deoarece mediile forestiere din nordul și sudul Europei prezintă posibilități și riscuri distincte;

8.   subliniază că pădurile au o contribuție semnificativă și în ceea ce privește gestionarea eficientă a apelor; subliniază, prin urmare, că statele membre trebuie să fie încurajate să aplice o metodă de gestionare a pădurilor prin care să se reducă diferențele din cadrul regimului hidrologic dintre perioadele de secetă și cele de inundații, diminuând astfel efectele negative ale secetelor și ale inundațiilor asupra agriculturii, producției de energie și populației;

9.   recomandă consolidarea politicilor privind regiunile de munte, deoarece sectorul agropastoral și creșterea animalelor joacă un rol extrem de important în atenuarea schimbărilor climatice și în sprijinirea în vederea adaptării și reducerii vulnerabilității, în special printr-o bună gestionare a pășunilor;

10.   solicită elaborarea unor strategii care să prevină și să atenueze consecințele negative la nivelul agriculturii în Uniunea Europeană prin următoarele măsuri:

   un plan de acțiune în zonele cele mai afectate: folosirea unor soiuri de plante rezistente la noii parametri climatici, adaptarea calendarului activităților agricole la noile condiții, împăduririle, construcția de sere, gestionarea resurselor de apă din agricultură, ecologizarea terenurilor poluate;
   celălalt aspect trebuie să fie un plan de viitor pentru eliminarea cauzelor care conduc la schimbările climatice prin promovarea unei economii globale bazate pe emisii reduse de CO2, corelată cu o promovare a securității energiei;

11.   subliniază că emisiile de protoxid de azot pot fi reduse printr-o utilizare mai eficientă a îngrășămintelor azotate (agricultură de precizie); subliniază, de asemenea, că fertilizarea cu ajutorul reziduurilor provenite din producția de biogaz oferă posibilitatea de a utiliza îngrășăminte organice de precizie și de a reduce, astfel, emisiile;

12.   solicită consolidarea cercetărilor privind alimentația animalelor și selecția genetică a animalelor de fermă în vederea reducerii emisiilor de metan, cu condiția ca astfel de măsuri de atenuare să fie adoptate doar dacă nu pun în pericol sănătatea animalelor sau bunăstarea acestora; solicită, în paralel, crearea unui program care să permită reducerea dependenței Uniunii Europene de proteinele vegetale importate pentru alimentația animală, precum și crearea unui program de informare a consumatorilor cu privire la consecințele comportamentului lor de cumpărare și ale obiceiurilor lor alimentare asupra climei;

13.   solicită cu tărie, în același timp, să se adopte măsuri în vederea accelerării și intensificării cercetărilor privind selecția vegetală, pentru a adapta mai bine culturile și plantele la noile condiții climatice și pentru a putea răspunde provocărilor pe care aceste schimbări le implică, în special în ceea ce privește exigențele în materie de securitate a aprovizionării cu alimente, prin materii prime de o calitate și într-o cantitate suficiente; consideră că aceste cercetări ar trebui să vizeze varietățile de plante rezistente la stresul hidric și la temperaturile foarte ridicate și tehnicile de cultivare aferente; subliniază, de asemenea, că aceste varietăți și tehnici se pot dovedi a fi o alternativă viabilă la sistemele de irigații foarte costisitoare și ineficiente existente în anumite zone și că acestea prezintă și avantajul unei receptivități sporite din partea comunităților locale;

14.   subliniază că stocarea optimizată și împrăștierea îngrășămintelor organice, precum și tratarea acestora în fermenți anaerobi se numără, în prezent, printre tehnicile cele mai promițătoare de reducere a emisiilor de metan (oferind, în același timp, o sursă de energie regenerabilă) și de limitare a dependenței de îngrășămintele chimice azotate, în special în regiunile cu o mare densitate de animale de fermă; consideră că biogazul contribuie la crearea unei agriculturi autonome din punct de vedere energetic;

15.   atrage atenția, în acest sens, asupra necesității de a utiliza digestatul provenit din fermentarea îngrășămintelor pentru producția de biogaz, în locul îngrășămintelor chimice, fără a se încadra în categoria „gunoi de grajd”, ceea ce ar permite o reducere și mai importantă a utilizării de îngrășăminte artificiale;

16.   solicită accelerarea simplificării administrative, precum și a eforturilor de cercetare și dezvoltare pentru exploatarea și valorificarea biomasei care se găsește în exploatațiile agricole (deșeuri agricole sau forestiere), a biogazului ce rezultă din creșterea animalelor și a altor biocarburanți durabili, cu condiția ca aceștia să nu afecteze siguranța alimentară;

17.   subliniază că trebuie aplicat principiul durabilității atunci când se utilizează biomasa; consideră, prin urmare, că ar trebui încurajată utilizarea sa cât mai aproape posibil de locurile de producție a materiilor prime agricole, ceea ce va permite limitarea pierderilor de energie cauzate de transport;

18.   atrage atenția asupra faptului că utilizarea biomasei pentru încălzire permite reducerea considerabilă a consecințelor negative ale schimbărilor climatice; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să acorde ajutoare pentru dezvoltare rurală instituțiilor publice rurale care trec la sisteme de încălzire bazate pe bioenergie;

19.   atrage atenția asupra faptului că utilizarea mai intensă a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) ar putea contribui la îmbunătățirea monitorizării mai multor etape ale producției și la optimizarea gestionării, cu scopul de a spori producția în raport cu utilizarea mijloacelor de producție, reducând, în același timp, emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie; subliniază, de asemenea, că utilizarea mai intensivă a TIC, integrarea politicilor de promovare a formării agricultorilor cu privire la noile tehnologii și susținerea inovației și a spiritului întreprinzător în rândul tinerilor agricultori reprezintă elemente esențiale pentru ca agricultura să devină mai durabilă din punct de vedere al mediului, iar acest sector mai competitiv;

20.   subliniază că Uniunea Europeană este primul importator de produse agricole, ceea ce implică un cost în termeni de carbon superior celui corespunzător producțiilor europene, datorită nivelului adeseori mai scăzut al criteriilor ecologice din țările terțe și datorită emisiilor care provin din transporturile pe distanțe lungi și despăduriri; consideră că este necesară informarea consumatorilor, printr-o strategie de comunicare bine orientată, cu privire la beneficiile unei diete sănătoase și echilibrate, alcătuite din alimente regionale și de sezon de înaltă calitate, produse de o agricultură durabilă și eficientă, a cărei amprentă de carbon ar putea fi diferențiată de cea a produselor importate; consideră, de asemenea, că este necesară compensarea echitabilă a eforturilor realizate de agricultorii europeni pentru reducerea emisiilor, precum și încurajarea diversificării producțiilor locale (inter alia prin dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană);

21.   preconizează, în acest context, etichetarea facultativă „originar din UE” pentru produsele provenind în totalitate din Uniunea Europeană;

22.   solicită punerea în aplicare a unor mecanisme eficace de control al importurilor din țări terțe și sprijină o reciprocitate totală între cerințele pe care trebuie să le respecte producătorii europeni pentru combaterea schimbărilor climatice și cerințele aplicabile importurilor din țări terțe, cu scopul de a evita o scădere a competitivității producțiilor comunitare;

23.   subliniază că Uniunea Europeană trebuie să investească din nou în politica de dezvoltare a agriculturii și silviculturii pentru a promova difuzarea de noi practici și a favoriza dezvoltarea altor agriculturi durabile în lume;

Măsuri de adaptare a agriculturii europene la consecințele încălzirii globale

24.   subliniază că agricultura europeană se adaptează și trebuie să continue să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice care au loc și să se pregătească în vederea impactului pe care aceste schimbări îl vor avea la nivelul a numeroase regiuni din Uniunea Europeană;

25.   consideră, în acest context, că Uniunea ar trebui să dezvolte o strategie coerentă de adaptare a agriculturii la cele două forme diferite de perturbări climatice viitoare:

   pe de o parte, încălzirea globală medie;
   pe de altă parte, variabilitatea mai puternică a condițiilor climatice, manifestată prin multiplicarea evenimentelor meteorologice extreme;

26.   consideră că PAC trebuie să acorde atenție gestionării resurselor într-un mod mai durabil și mai eficient și că acest aspect trebuie luat în considerare în cadrul reformei viitoare a PAC, în special în ceea ce privește următoarele aspecte:

   gestionarea optimă a resurselor de apă (sisteme de irigații mai eficace, utilizarea apei reciclate, practici vizând economisirea apei pe câmpuri, rezervoare colinare etc.), responsabilizarea utilizatorilor;
   alegerea varietăților, selecționate mai ales pentru rezistența lor în condiții extreme, și rotația culturilor adaptate în funcție de secetă, de boli etc.;
   protecția solului (garantând componența organică a acestuia) împotriva eroziunii hidraulice și aeriene;
   plantarea de rânduri de copaci, de garduri vii sau suprafețe împădurite la marginea parcelelor pentru a reține apa, a limita scurgerile și a servi drept protecție împotriva vântului și adăpost pentru factorii auxiliari de cultură, precum insectele polenizatoare;
   întreținerea pășunilor și promovarea producției zootehnice în zonele de pășuni;
   măsurile de supraveghere și control al bolilor; crearea, în acest cadru, a unor dispozitive naționale și europene de monitorizare a apariției și reapariției, pare necesară;
   măsurile de supraveghere și control al insectelor; în acest cadru, examinarea continuă a potențialului de invadare și măsurile de condiționare (controale consolidate la frontiere și în locuri sensibile, cum ar fi pepinierele și aeroporturile, măsurile de biosecuritate) trebuie dezvoltate;
   reabilitarea suprafețelor degradate;
   menținerea pădurilor care se pot adapta la schimbările climatice și gestionarea pădurilor pentru limitarea riscurilor de incendii;

27.   subliniază că ar putea fi necesar nu numai să se reintroducă gestionarea apei pe terenurile care erau inundabile din cauza condițiilor locale defavorabile dar care au fost drenate, ci și să se reexamineze regularizarea cursurilor de apă curgătoare, revitalizarea terenurilor inundabile care permit acest lucru și reîmpădurirea acestora;

Implicații pentru modelul agricol european

28.   subliniază că PAC va trebui să contribuie la o politică agricolă mai durabilă, mărind randamentul și ținând seama, în același timp, de faptul că încălzirea globală poate afecta capacitatea de producție și de alimentare a populației în lume, inclusiv în Europa;

29.   consideră, de asemenea, că PAC trebuie să încurajeze financiar autoritățile locale din statele membre pentru a lua măsuri în vederea:

   refacerii capacității de producție și protecție a ecosistemelor naturale, culturilor agricole și altor resurse afectate de secetă și deșertificare sau inundații;
   îmbunătățirii modalităților de utilizare a resurselor de apă, sol și vegetație, care s-au dovedit, în timp, nedurabile;
   luării unor masuri de identificare, îmbunătățire și promovare a speciilor de plante și a raselor de animale în zonele secetoase și/sau expuse unui risc de aridizare;
   îmbunătățirea masurilor preventive;

30.   ia act de faptul că schimbările climatice au un impact direct și foarte negativ și că, prin urmare, trebuie să se acorde prioritate agriculturii la elaborarea de măsuri destinate să atenueze efectele schimbărilor climatice;

31.   consideră că „noile provocări” menționate în bilanțul de sănătate al reformei PAC, și anume schimbările climatice, gestionarea apei, energiile regenerabile și biodiversitatea, ar trebui reiterate iar respectarea calității solului și a funcțiilor sale și îmbunătățirea acesteia (captarea carbonului, capacitatea de reținere a apei și elementele minerale, viața biologică etc.) ar trebui incluse, de asemenea, printre aceste provocări, deoarece acestea sunt chestiuni majore, cu impact asupra intereselor generațiilor viitoare, și ar trebui luate în considerare în cadrul viitoarei PAC;

32.   ia act de faptul că actualul sistem de ecocondiționalitate, conceput pentru a garanta că producătorii agricoli respectă standarde foarte înalte în materie de bunăstare a animalelor, sănătate animală și protecție a mediului, a fost problematic pentru fermieri și poate, în forma sa actuală, acesta nu a fost modul cel mai adecvat de realizare a obiectivelor vizate; solicită, în contextul viitoarei reforme a PAC, să se pună mai mult accentul pe modele de producție mai durabile și mai eficiente, ținând seama de faptul că acestea necesită finanțare publică pentru a le permite fermierilor să acopere costurile suplimentare ocazionate de furnizarea de „bunuri publice” în beneficiul întregii societăți (precum prezervarea zonelor rurale, conservarea biodiversității, captarea carbonului și securitatea alimentară);

33.   recunoaște că PAC trebuie să stabilească norme de prim rang la nivel mondial în materie de protecție a mediului; subliniază că acest fapt va reprezenta sursa unor costuri care nu pot fi recuperate de pe piață, cu toate că aceasta poate fi considerată în parte drept furnizare de bunuri publice, și că producătorii europeni trebuie să fie protejați de concurența din țările terțe în care normele ecologice ale UE nu sunt respectate;

34.   consideră că schimbările climatice obligă Uniunea Europeană să adapteze modelul politicii agricole; invită, prin urmare, Comisia să promoveze, în viitoarea sa comunicare privind reforma PAC după 2013, un model agricol mai durabil și mai eficient, care să corespundă tuturor obiectivelor PAC, bazat pe o producție alimentară suficientă și sigură și care să respecte mai mult echilibrul ecologic; un astfel de model trebuie să se bazeze pe un sistem echitabil și legitim de sprijinire a fermierilor și să consolideze rolul meseriei de agricultor;

35.   consideră că este necesar, pentru a permite agriculturii europene să contribuie la viitorul securității alimentare și la protecția climei, să se mențină o PAC ambițioasă care să cuprindă, în special, sistemul de plăți directe finanțate din bugetul comunitar, precum și o simplificare și o mai mare echitate a plăților în întreaga Uniune;

36.   subliniază importanța creării și asigurării permanente a unei baze pentru dezvoltarea unor activități economice alternative, care să reducă gradul de dependență al comunităților locale de producția agricolă afectată de secetă sau de resursele naturale; accesul la finanțare din fondurile europene este determinant pentru asigurarea condițiilor de desfășurare a activităților economice alternative;

37.   subliniază importanța promovării practicilor de planificare integrată a dezvoltării în zonele rurale în funcție de nevoile locale, prin introducerea principiilor de optimizare a utilizării terenurilor, pentru adaptarea la noile condiții de mediu (secetă prelungită, alunecări de teren, inundații etc.), la piața produselor și serviciilor generabile la nivel local;

38.   solicită, de asemenea, Comisiei să reflecteze la noi sisteme de ajutor care să vizeze sprijinirea contribuției agriculturii la reducerea emisiilor de CO2, cum ar fi fixarea carbonului în solurile și biomasa agricole, și care să promoveze acele forme de exploatare agricolă a terenurilor ce aduc o contribuție pozitivă la contracararea schimbărilor climatice;

39.   subliniază necesitatea unei estimări corecte din partea Comisiei Europene a costurilor adaptării agriculturii la schimbările climatice;

40.   consideră că este necesară consolidarea instrumentelor de gestiune a riscurilor și a crizelor și adaptarea acestora la volatilitatea din ce în ce mai mare a piețelor și la intensificarea riscurilor climatice;

41.   subliniază, având în vedere amploarea provocării climatice și a investițiilor, că mediul agricol și cel forestier trebuie să se consacre unor modele de producție mai durabile și că este necesară menținerea unei PAC puternice, care să beneficieze de un buget adecvat după 2013; adaugă că este necesar să se prevadă noi resurse financiare pentru a încuraja difuzarea de tehnologii și sisteme moderne și inovatoare, susceptibile de a da rezultate concrete în ceea ce privește atenuarea și adaptarea în diferitele sectoare agricole;

42.   subliniază că, deși PAC nu este o politică europeană axată pe climă, aceasta trebuie totuși să ofere o bază pentru introducerea de instrumente și stimulente eficace în vederea combaterii schimbărilor climatice și că acest lucru ar trebui avut în vedere în dezbaterile privind viitorul buget al Uniunii;

43.   consideră că Uniunea Europeană trebuie să își mențină poziția de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, care nu trebuie plasată pe locul doi din cauza dificultăților economice actuale;

44.   subliniază că Uniunea Europeană are nevoie de politici de dezvoltare și de finanțare pentru o agricultură care să garanteze alimente sigure și de calitate;

o
o   o

45.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 282 E, 6.11.2008, p. 281.
(2) JO C 66 E, 20.3.2009, p. 29.
(3) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 44.
(4) Texte adoptate, P6_TA(2009)0130.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2009)0089.


Agricultura din zonele cu handicapuri naturale: un bilanţ de sănătate special
PDF 219kWORD 64k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la agricultura în zonele afectate de handicapuri naturale: un bilanț de sănătate special (2009/2156(INI))
P7_TA(2010)0132A7-0056/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Către o mai bună direcționare a ajutoarelor pentru fermierii din zonele cu handicapuri naturale” (COM(2009)0161),

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei, transmis la data de 17 decembrie 2009,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0056/2010),

A.   întrucât, peste jumătate (54 %) din terenurile agricole din UE sunt clasificate drept zone defavorizate;

B.   întrucât fiecare stat membru a declarat zone defavorizate, chiar dacă în proporții diferite;

C.   întrucât regiunile montane (inclusiv regiunile arctice situate la nord de paralela 62, asimilate cu regiunile montane) reprezintă aproximativ 16 % din terenurile agricole, însă peste 35 % din terenurile agricole sunt clasificate drept „zone defavorizate intermediare”;

D.   întrucât aceste „zone defavorizate intermediare” au fost clasificate de statele membre pe baza mai multor criterii diferite, fapt care, în opinia Curții de Conturi Europene(1), poate duce la un tratament neechitabil;

E.   întrucât doar o mică parte a exploatațiilor din aceste regiuni beneficiază de plăți compensatorii, iar sumele acordate variază considerabil de la un stat membru la altul(2);

F.   întrucât pentru zonele montane și zonele afectate de handicapuri specifice, definite în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) (zone montane), respectiv articolul 50 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) există criterii clare și incontestabile, astfel încât clasificarea acestor zone nu a fost criticată de Curtea de Conturi Europeană și nici nu este vizată de actuala comunicare a Comisiei;

G.   întrucât situația specifică din regiunile ultraperiferice necesită proceduri speciale;

H.   întrucât sprijinirea zonelor defavorizate este o componentă importantă a celui de-al doilea pilon al politicii agricole comune, și anume al politicii de dezvoltare rurală, fapt pentru care obiectivele politicii regionale și redistribuirea resurselor FEADR nu ar trebui să se afle în centrul dezbaterilor;

I.   întrucât în urma reformei legislației privind zonele defavorizate și a adoptării Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 a fost desființată categoria „zonelor defavorizate intermediare”, iar zonele eligibile pentru sprijin au fost definite ca fiind zone „afectate de handicapuri naturale importante”;

J.   întrucât criteriile socio-economice aplicate de unele state membre înaintea reformei din 2005 nu mai pot fi folosite ca și criterii principale pentru delimitarea zonelor „afectate de handicapuri naturale”, însă aceste criterii se mai pot utiliza în definiția zonelor „afectate de handicapuri specifice”, eligibile pentru sprijin în conformitate cu articolul 50 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

K.   întrucât statele membre dispun de o mare libertate în structurarea programelor lor naționale și regionale de dezvoltare rurală, ceea ce le permite să elaboreze un set de măsuri echilibrate și adaptate situației lor regionale specifice și întrucât statelor membre le revine sarcina de a include în programele lor o ofertă adecvată pentru regiunile lor defavorizate;

L.   întrucât cele opt criterii biofizice s-ar putea dovedi insuficiente și pragul de 66% din terenuri care a fost propus ar putea să nu fie considerat adecvat în toate cazurile pentru a determina handicapul real de o manieră care să respecte marea diversitate a zonelor rurale ale UE; întrucât plantele cultivate, combinația de tipuri de soluri, umiditatea solului și climatul sunt, printre altele, alți factori relevanți în vederea determinării handicapului real dintr-o zonă dată,

1.   subliniază importanța acordării unor plăți compensatorii corespunzătoare în zonele defavorizate, aceasta fiind un instrument indispensabil pentru a garanta furnizarea unor bunuri publice de mare valoare, cum ar fi menținerea gestionării terenurilor și a peisajului cultivat; subliniază că în special zonele defavorizate au deseori o valoare ridicată în ceea ce privește peisajul cultivat, conservarea biodiversității și avantajele pentru mediu, precum și ocuparea forței de muncă în mediul rural și vitalitatea comunităților rurale;

2.   recunoaște că, datorită poziției lor unice, zonele mai puțin favorizate au un rol important de jucat în ceea ce privește furnizarea de avantaje pentru mediu și menținerea peisajului și subliniază că plățile acordate în temeiul acestei măsuri ar trebui să caute să atingă aceste obiective;

3.   subliniază că articolul 158 din TCE referitor la politica de coeziune, conform modificărilor aduse de Tratatul de la Lisabona, acordă o atenție specială regiunilor cu handicapuri naturale; îndeamnă Comisia să conceapă o strategie cuprinzătoare pentru a elimina discrepanțele existente între statele membre în ceea ce privește tratarea acestor zone și să promoveze o strategie integrată care să țină seama de caracteristicile naționale și regionale specifice;

4.   subliniază că sprijinirea zonelor afectate de handicapuri naturale urmărește mai ales menținerea pe scară largă și în permanență a unei forme eficiente și multifuncționale de agricultură, menținând astfel spațiul rural ca o zonă economică vitală și un spațiu de trai;

5.   subliniază necesitatea gestionării acestor zone defavorizate nu doar din perspectiva producției de alimente de calitate, ci și pentru a contribui la dezvoltarea economică generală, la creșterea calității vieții, precum și la stabilitatea demografică și socială în aceste zone;

6.   în acest sens, solicită Comisiei să țină seama, de asemenea, de implicațiile sociale ale noii clasificări pentru zonele cu handicapuri naturale;

7.   subliniază că plățile compensatorii pentru zonele defavorizate, spre deosebire de măsurile agroecologice, nu trebuie să facă obiectul unor condiții specifice suplimentare în ceea ce privește metoda de gestionare a terenurilor, condiții care să depășească cerințele în materie de ecocondiționalitate; reamintește că regimul zonelor defavorizate trebuie, în principiu, să ofere compensații fermierilor care sunt și administratori de terenuri și care lucrează în prezența unor handicapuri naturale semnificative, pentru care piața nu acordă compensații ca atare;

8.   subliniază totuși că plățile acordate în cazul zonelor defavorizate trebuie să fie legate de practicarea unei agriculturi active, adică pentru producția de alimente sau activități strâns legate de producția de alimente;

9.   este de opinie că cele opt criterii biofizice propuse de Comisie ar putea fi în principiu adecvate pentru delimitarea într-o oarecare măsură a zonelor afectate de handicapuri naturale; subliniază totuși că aceste criterii nu pot fi folosite în toate cazurile pentru a delimita în mod obiectiv zonele cu handicapuri naturale;

10.   recunoaște totuși că s-ar putea ca folosirea unor criterii stricte și pur biofizice să nu fie potrivită pentru toate zonele din Europa și ar putea avea consecințe neintenționate în ceea ce privește delimitarea zonelor care le respectă; din acest motiv, recomandă reexaminarea dintr-o perspectivă pur obiectivă a folosirii criteriilor socio-economice, cum ar fi depărtarea de piețe, lipsa serviciilor și depopularea;

11.   îndeamnă Comisia să țină seama de toate pozițiile exprimate în timpul consultării cu statele membre, autoritățile locale și regionale și organizațiile fermierilor în ceea ce privește definirea zonelor cu handicapuri naturale;

12.   în special, includerea unui criteriu geografic cunoscut sub numele de „izolare” ar putea constitui o soluție pentru handicapul natural specific caracterizat prin distanță de piață, îndepărtare și acces limitat la servicii;

13.   consideră că este necesar să se revizuiască definiția criteriului „regimului de umiditate a solului'pentru a ține seama de diversele condiții agricole și climatice care există în diversele state membre ale Uniunii;

14.   pentru a recunoaște limitările solurilor umede neexploatabile, includerea unui criteriu de tipul „numărului de zile în care umiditatea atinge 100 % din capacitatea de absorbție a solului” ar permite să se țină seama de interacțiunea dintre tipurile de soluri și climat (de exemplu pentru a reflecta în mod corect dificultățile climatului marin);

15.   solicită, prin urmare, Comisiei să continue eforturile sale în materie de cercetare și analiză în vederea includerii unor criterii suplimentare potențiale în noul regim referitor la zonele defavorizate pentru a-și adapta într-o măsură mai mare propunerile în funcție de dificultățile practice cu care se confruntă fermierii și să construiască un set robust de criterii, care să rămână adecvate pe termen lung;

16.   subliniază însă că pentru aplicarea acestor criterii și stabilirea unor valori de prag realiste în practică este indispensabil ca statele membre și regiunile să dispună de datele biofizice necesare, iar acestea să corespundă cu un grad de precizie suficient tipului de teren în cauză; prin urmare, sprijină procesul inițiat de Comisie pentru evaluarea practică a criteriilor propuse; solicită ca hărțile detaliate care urmează să fie prezentate de statele membre să fie folosite eventual pentru adaptarea valorilor-limită ale criteriilor care definesc zonele cu handicapuri naturale și a pragului de 66 % propus, la nivel național sau regional, în funcție de caracteristicile mediului natural;

17.   subliniază, în special, că, pentru a ține seama de o manieră practică de interacțiunile dintre numărul ridicat de factori de influență, s-ar putea să fie necesară utilizarea cumulată a criteriilor adoptate; aceasta ar putea permite zonelor defavorizate care numără două sau mai multe handicapuri naturale mici sau medii să fie clasificate ca zone defavorizate chiar și în cazul în care criteriile individuale nu ar permite această clasificare;

18.   subliniază că avizul definitiv referitor la unitatea teritorială de bază aleasă, la criteriile și valorile de prag propuse de Comisie poate fi emis doar atunci când sunt disponibile hărțile detaliate elaborate de statele membre; subliniază că, în absența unor astfel de rezultate ale simulării, pragul propus de 66 %, precum și pragurile care definesc criteriile însele, trebuie privite cu mare circumspecție și pot fi ajustate obiectiv și în mod corespunzător doar după ce hărțile naționale sunt disponibile; solicită, prin urmare, Comisiei să examineze prompt rezultatele exercițiului de cartografiere și să prezinte cât mai curând posibil, pe baza acestora, Parlamentului European și Consiliului o comunicare detaliată referitoare la delimitarea zonelor cu handicapuri naturale;

19.   subliniază că, atunci când se stabilește harta definitivă a zonelor defavorizate intermediare, trebuie să se țină seama și de criterii naționale obiective, care să permită adaptarea definiției zonelor la diversele condiții specifice din fiecare țară; consideră că această adaptare ar trebui efectuată de o manieră transparentă;

20.   consideră că este necesară o anumită ajustare voluntară la nivel național a criteriilor pentru sprijinirea zonelor afectate de handicapuri naturale pentru a putea reacționa în mod corespunzător în cazul situațiilor geografice speciale în care handicapurile naturale au fost compensate prin intervenții umane; subliniază totuși că în cazul creșterii calității terenului, trebuie să se țină seama de povara reprezentată de costurile permanente aferente întreținerii, cum ar fi cele legate de drenare și irigare; propune ca, în acest context, să se recurgă și la date economice (cum ar fi veniturile exploatațiilor și productivitatea terenurilor); subliniază însă că decizia privind criteriile utilizate pentru această ajustare trebuie să fie luată de statele membre, dat fiind că multe state membre au dezvoltat deja un sistem adecvat și potrivit de diferențiere, care ar trebui menținut;

21.   consideră că noile criterii ar putea exclude anumite zone afectate de handicapuri naturale care în momentul de față sunt eligibile; subliniază că ar trebui definită o perioadă de tranziție adecvată pentru a permite regiunilor în cauză să se adapteze la noua situație;

22.   subliniază că zonele care au depășit, prin intermediul tehnicilor agronomice, dezavantajele naturale ale terenului ar trebui să nu fie eliminate definitiv, în special dacă beneficiază de venituri agricole scăzute sau beneficiază de un număr redus de alternative de producție și solicită Comisiei să garanteze o tranziție lină în cazul zonelor respective;

23.   solicită ca, în cazul procedurilor tehnice care urmăresc compensarea handicapurilor naturale, să nu se țină seama doar de avantajele pe termen scurt, ci ca procedurile să fie supuse, de asemenea, unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile;

24.   subliniază responsabilitatea care le revine statelor membre la desemnarea zonelor afectate de handicapuri naturale, precum și la elaborarea unor programe echilibrate pentru dezvoltarea rurală; subliniază necesitatea unui parteneriat cu autoritățile locale și regionale în cadrul acestui proces; subliniază, în același timp, necesitatea unei notificări, respectiv aprobări a acestor decizii naționale sau regionale de către Comisia Europeană;

25.   subliniază că reforma referitoare la zonele cu handicapuri naturale formează o parte esențială a dezvoltării viitoare a politicii agricole comune a Uniunii Europene;

26.   solicită Comisiei să elaboreze în termen de un an un text legislativ separat referitor la agricultura în zonele cu handicapuri naturale;

27.   solicită ca revizuirea regimului referitor la zonele defavorizate să aibă loc în concertare cu discuțiile reformei globale a PAC pentru a asigura coerența conceperii noilor sisteme de sprijin pentru fermieri, în special în conexiune cu noua plată unică pe exploatație;

28.   este conștient de implicațiile pe care le-ar putea avea exercițiul de redefinire a zonelor defavorizate intermediare asupra viitoarei definiri a ajutorului acordat în cadrul PAC, deci solicită Comisiei să țină seama de toate pozițiile exprimate în cadrul consultărilor publice de către statele membre, de autoritățile regionale și locale și de colectivele agricole interesate;

29.   solicită protejarea bugetului european pentru dezvoltare rurală și îndeamnă statele membre să folosească din plin posibilitățile de cofinanțare pentru zonele defavorizate, care constituie unul dintre cele mai importante și eficiente regimuri de dezvoltare rurală;

30.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(1) Curtea de Conturi Europeană: Raportul special nr. 4/2003, JO C 151, 27.6.2003.
(2) De la 16 EUR/ha în Spania până la 250 EUR/ha în Malta.


O nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu
PDF 248kWORD 114k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu (2009/2225(INI))
P7_TA(2010)0133A7-0066/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei. Principalele realizări ale strategiei i2010 în perioada 2005-2009” (COM(2009)0390),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană” (COM(2009)0557),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2006 privind o societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007 privind o politică europeană în domeniul spectrului de frecvențe radio(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2007 privind elaborarea unei politici europene în materie de bandă largă(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(4),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0066/2010),

A.   întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pătrund în practic aproape toate aspectele vieții noastre și sunt legate în mod inextricabil de dorința noastră de a avea o economie prosperă și competitivă, de a ne proteja mediul și de a trăi într-o societate mai democratică, mai deschisă și mai incluzivă;

B.   întrucât Europa ar trebui să joace un rol principal în crearea și aplicarea de TIC, creând mai multă valoare pentru cetățenii și întreprinderile sale; întrucât utilizarea TIC contribuie la depășirea provocărilor structurale actuale, și la realizarea unei creșteri economice viabile;

C.   întrucât Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală, iar omul este plasat în centrul aceste acțiuni politice; întrucât această revoluție digitală nu mai poate fi concepută ca o evoluție plecând de la trecutul industrial, ci mai degrabă ca un proces de transformare radicală;

D.   întrucât dezvoltarea societății digitale ar trebui să fie incluzivă și accesibilă tuturor cetățenilor UE și ar trebui susținută prin politici eficace destinate reducerii decalajelor digitale din cadrul UE, ajutând tot mai mulți cetățeni să își dezvolte competențele informatice pentru a folosi la maximum oportunitățile oferite de aplicațiile TIC;

E.   întrucât, deși comunicațiile în bandă largă sunt disponibile pentru peste 90% din populația UE, introducerea acestora are loc în doar 50% dintre gospodării;

F.   întrucât piețele de comunicație competitive joacă un rol important în garantarea faptului că utilizatorii se bucură de maximum de beneficii în ceea ce privește alegerea, calitatea și prețurile accesibile;

G.   întrucât potențialul Europei este indisolubil legat de abilitățile populației, ale forței de muncă și ale organizațiilor europene; întrucât, în absența acestor abilități, tehnologiile și infrastructurile de informații și comunicare pot genera doar o valoare adăugată economică și socială limitată;

H.   întrucât TIC poate constitui un motor deosebit de puternic în eforturile de a susține dezvoltarea pozitivă și durabilă în țările de pe glob și de a combate sărăcia și inegalitățile sociale și economice;

I.   întrucât cetățenii nu vor interacționa, nu își vor exprima opiniile în deplină libertate și nu vor încheia tranzacții dacă nu au suficientă încredere în cadrul legal al noului spațiu digital; întrucât garantarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale în acest context este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii cetățenilor; întrucât garantarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală (IPR) și a altor drepturi este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii întreprinderilor;

J.   întrucât criminalitatea informatică, cum ar fi instigarea la comiterea de acte teroriste și acte criminale determinate de ură și pornografia infantilă, s-a intensificat și amenință indivizii, inclusiv copiii,

K.   întrucât industriile culturale și creative europene joacă un rol esențial nu doar pentru promovarea diversității culturale, a pluralismului media și a democrației participative în Europa, ci reprezintă în același timp și un motor al creșterii durabile și al relansării economice a Uniunii Europene; întrucât trebuie acordată o atenție deosebită specificităților culturale și de limbaj în dezbaterea privind instituirea unei piețe unice în sectorul materialului creativ;

L.   întrucât societatea democratică europeană, participarea cetățenilor la dezbaterile publice și accesul la informație în lumea digitală depinde de un sector al presei competitiv și puternic constituind al patrulea pilon al democrației;

M.   întrucât întârzierea creșterii și a productivității este cauzată de progresele insuficiente în materie de creație, difuzare și utilizare a TIC, iar noile întreprinderi cu un potențial mare de creștere, active în sectorul inovațiilor din domeniul TIC întâmpină dificultăți în a se instala durabil pe piețe;

N.   întrucât sectoarele public și privat trebuie să investească în noi platforme și servicii inovatoare, cum ar fi, de pildă, identificarea prin radiofrecvență (RFID), cloud computing, eSănătate, contoare inteligente, mobilitate inteligentă etc.; întrucât consolidarea pieței unice europene va amplifica interesul pentru investițiile în economia și piețele europene și va conduce la noi economii de scară;

O.   întrucât în domeniul serviciilor on-line piața unică europeană nu este încă pe deplin funcțională; întrucât diversitatea normelor la nivel național ridică obstacole în calea liberei circulații a serviciilor digitale și a comerțului electronic transfrontalier; întrucât întreprinderile și serviciile publice europene vor beneficia de avantaje economice și sociale prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor TIC performante;

P.   întrucât decalajul dintre comerțul electronic intern și transfrontalier în UE se accentuează, deși internetul este canalul de distribuție cu amănuntul cu cea mai rapidă dezvoltare; întrucât Comunicarea Comisiei privind comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557) arată că există un potențial imens pentru cetățenii UE de a face economii considerabile prin comerțul electronic transfrontalier,

1.   invită Comisia să propună o agendă digitală și un plan de acțiune ambițioase care să permită Europei să realizeze progrese pe calea spre o societate digitală deschisă și prosperă, care să ofere tuturor cetățenilor alternative economice, sociale și culturale; propune ca această nouă agendă digitală să fie numită „agenda 2015.eu” și să se bazeze pe modelul spiralei virtuoase 2015.eu;

2.   subliniază că este important să se continue eforturile depuse pentru a asigura accesul universal al tuturor cetățenilor și consumatorilor la rețeaua fixă și mobilă de internet de mare viteză, inclusiv prin promovarea concurenței în beneficiul consumatorilor; subliniază că în acest sens sunt necesare politici cu obiective precise care să promoveze concurența și investițiile eficiente în infrastructuri de acces noi și mai performante, precum și gama de opțiuni a consumatorilor, furnizând acces, în condiții echitabile și la prețuri competitive pentru toți cetățenii, indiferent de locul unde se află aceștia, asigurându-se, astfel, că niciun cetățean european nu este exclus;

3.   consideră că fiecare gospodărie din UE ar trebui să aibă acces la internet de bandă largă la un preț competitiv până în 2013; în plus, solicită Comisiei și statelor membre să promoveze toate instrumentele politice disponibile pentru a pune la dispoziția tuturor cetățenilor europeni comunicațiile în bandă largă, inclusiv fondurile structurale europene, și dividendul digital în scopul de a extinde gradul de acoperire și calitatea comunicațiilor mobile în bandă largă; în plus, invită statele membre să dea un nou avânt strategiei europene pentru internetul în bandă largă și de mare viteză, în special prin actualizarea obiectivelor naționale referitoare la acoperirea rețelelor în bandă largă și de mare viteză;

4.   constată existența unor ambiguități în cadrul normelor privind ajutoarele de stat care pot afecta serviciile în bandă largă sprijinite de Comunitate, în special abilitatea autorităților publice de a-și consolida propriile exigențe referitoare la rețele ca bază pentru realizarea de noi investiții; solicită Comisiei să abordeze de urgență aceste probleme;

5.   reamintește că ar trebui acordată o atenție deosebită zonelor rurale afectate de tranziția industrială și regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în special zonele ultraperiferice; consideră că o soluție adecvată pentru a asigura furnizarea și accesul efectiv la internetul în bandă largă pentru cetățenii din aceste regiuni într-un interval de timp acceptabil și cu un cost rezonabil este prin intermediul tehnologiilor wireless, inclusiv prin satelit, care permit pretutindeni o conectivitate imediată la internet;

6.   reamintește că obligațiile de serviciu universal corespund unui set minimal de servicii de o calitate specificată la care ar trebui să aibă acces toți utilizatorii finali la un preț accesibil fără a denatura concurența și fără a impune o povară suplimentară asupra consumatorilor și operatorilor; îndeamnă Comisia să realizeze fără întârziere mult-așteptata revizuire a normelor privind serviciile universale;

7.   subliniază importanța garantării pentru utilizatorii cu handicap a unui acces echivalent cu cel de care beneficiază ceilalți utilizatori, astfel cum a solicitat Parlamentul European în revizuirea Directivei privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor; solicită Comisiei să ia în considerare nevoile utilizatorilor cu handicap în modul cel mai serios în agenda „2015.eu”;

8.   solicită Comisiei să efectueze o evaluare de impact pentru a analiza modalitatea în care poate fi realizată portabilitatea numerelor la nivel european;

9.   subliniază că este important ca Europa să rămână un continent mobil în lume și să se asigure că 75% din abonații serviciilor mobile beneficiază de internet în bandă largă și au acces la servicii wireless de mare viteză până în 2015;

10.   reamintește necesitatea de a accelera distribuirea armonizată a spectrului creat prin dividendul digital într-un mod nediscriminatoriu și fără a compromite serviciile actuale și avansate de radiodifuziune;

11.   invită Comisia să abordeze prin intermediul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio cerințele tehnice menite să asigure disponibilitatea spectrului în timp util, cu suficientă flexibilitate, să permită implementarea de noi tehnologii și servicii, ca, de exemplu, servicii mobile de bandă largă; invită Comisia să întocmească rapoarte privind concurența și evoluțiile pieței spectrului de frecvențe;

12.   subliniază necesitatea de a se continua evaluarea și cercetarea potențialei interferențe dintre actualii și viitorii utilizatori ai spectrului, astfel încât să se atenueze posibilele consecințe negative pentru consumatori;

13.   consideră că, întrucât ratele de acces la internet cresc, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru ca 50% din gospodăriile din UE să fie conectate la rețele de foarte mare viteză până în 2015 și 100% până în 2020, asigurând utilizatorului final creșterea calității și fiabilității serviciilor, în conformitate cu nevoile și așteptările acestuia; reamintește că pentru atingerea acestor obiective elaborarea unui cadru de politici este vitală pentru a favoriza investițiile private, protejând, totodată, concurența și asigurând o paletă largă de opțiuni pentru consumatori;

14.   invită statele membre transpună pe deplin noul cadru normativ privind telecomunicațiile înainte de expirarea termenului prevăzut, să asigure pe deplin aplicarea acestuia și să împuternicească autoritățile naționale de reglementare în consecință; subliniază că noul cadru prevede un mediu de reglementare previzibil și coerent care să stimuleze investițiile și să promoveze piețe competitive pentru rețelele, produsele și serviciile TIC, contribuind la o piață unică performantă pentru serviciile societății informatice; insistă că orice indicații referitoare la aplicarea pachetului privind telecomunicațiile la accesul generației următoare trebuie să exploateze pe deplin conceptele introduse în directive pentru a promova realizarea acestor rețele;

15.   consideră că este necesar să se mărească eficiența coordonării activității de reglementare, asigurând funcționalitatea deplină a OAREC în cel mai scurt timp posibil;

16.   invită părțile interesate să adopte modele deschise pentru implementarea rețelelor de comunicare pentru a contribui la stimularea inovației și a cererii;

17.   reafirmă nevoia de transparență și predictibilitate a reglementării și invită Comisia să continue să integreze principiile unei mai bune reglementări în pregătirea inițiativelor legislative și nelegislative, în special prin evaluări de impact focalizate și realizate în timp util;

18.   reamintește că interoperabilitatea și accesibilitatea sunt interconectate și reprezintă temelia pe care se va clădi o societate informațională eficientă, pentru a permite interoperabilitatea produselor, a infrastructurilor și a serviciilor, astfel încât europenii să poată accesa serviciile și informațiile indiferent de programul informatic pe care îl folosesc;

19.   insistă asupra faptului că, pentru a clădi o societate digitală incluzivă, competențele digitale sunt cruciale și că toți cetățenii UE ar trebui să aibă posibilitatea și să fie stimulați pentru a dobândi competențe informatice adecvate; subliniază că aceste competențe digitale pot contribui la integrarea socială a persoanelor defavorizate (de exemplu, persoanele în vârstă și persoanele cu venituri mici); invită Comisia și statele membre să abordeze problema așa-numitului al doilea decalaj digital în curs de manifestare, și anume disparitățile între diferitele grupuri sociale în ceea ce privește competențele informatice și utilizarea internetului; subliniază angajamentul esențial de a reduce la jumătate decalajele înregistrate în ceea ce privește cunoștințele și competențele informatice până în 2015;

20.   solicită respectarea transparenței, accesibilității și a egalității de șanse în folosirea sistemelor TIC, pentru a le face mai ușor de utilizat pentru un număr cât mai mare de cetățeni europeni;

21.   accentuează faptul că toate școlile primare și secundare trebuie să dispună de conexiuni la internet fiabile și de calitate până în 2013 și de conexiuni de foarte mare viteză până în 2015 cu ajutorul politicii regionale și de coeziune, acolo unde este posibil; subliniază faptul că formarea TIC și învățarea online ar trebui să devină o parte integrantă a activităților educative continue creând premisele pentru programe educative și de formare accesibile și mai bune;

22.   recunoaște importanța învățământului online ca metodă educațională adaptată inovațiilor TIC, care poate satisface necesitățile persoanelor care nu au acces la metodele educaționale convenționale, însă subliniază că schimbul de informații dintre profesori, studenți și alte părți interesate reprezintă o condiție esențială; consideră că trebuie încurajate, de asemenea, schimburile internaționale, pentru ca instituțiile de învățământ să-și poată redobândi rolul important în promovarea înțelegerii dintre popoare;

23.   recomandă introducerea noțiunii de competență digitală în școală încă de la ciclul pre-primar, în paralel cu limbile străine, pentru a forma din timp utilizatori competenți;

24.   remarcă importanța dobândirii competențelor digitale de către cetățenii UE pentru ca aceștia să poată exploata la maximum beneficiile participării la societatea digitală; reafirmă necesitatea de a garanta că aptitudinile, cunoașterea, competența și creativitatea forței de muncă europene se ridică la cel mai înalte standarde mondiale și că sunt în permanență actualizate; consideră că cunoștințele și competențele informatice ar trebui să constituie un aspect central al politicilor UE, deoarece reprezintă forța motrice a societății de inovație europene;

25.   propune lansarea unui „plan de acțiune pentru alfabetizarea și participarea la mediul digital” la nivelul UE și al statelor membre care să conțină îndeosebi: oportunități specifice de formare în domeniul informatic pentru șomeri și grupurile care riscă să fie excluse; stimulente pentru inițiativele din sectorul privat care vizează să ofere tuturor angajaților formări în domeniul competențelor informatice; o inițiativă „Fii deștept online!”, la nivel european, prin care toți studenții, inclusiv cei angajați în învățarea continuă și în formarea profesională, să se familiarizeze cu utilizarea în siguranță a TIC și a serviciilor online; și un sistem comun la nivel european de certificare în domeniul TIC;

26.   invită statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a inspira tinerii informaticieni să aleagă o carieră în domeniul TIC; invită statele membre ca, între timp, în programele lor educaționale pentru elevii de școală primară, să pună un accent mai puternic pe tematica legată de științele naturale, precum matematica și fizica; consideră că, din moment ce există o nevoie reală și stringentă de acțiuni prin care să se satisfacă cererea de aptitudini TIC în Europa chiar pe termen scurt și mediu, va fi necesară o bază de date mai performantă pentru monitorizarea aptitudinilor electronice; invită instituțiile UE să adopte măsuri suplimentare pentru a crea această bază de date;

27.   subliniază că toți cetățenii UE ar trebui să fie sensibilizați cu privire la drepturile și obligațiile lor informatice de bază printr-o cartă europeană a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital; consideră că această cartă ar consolida acquis-ul comunitar, inclusiv și mai ales drepturile utilizatorilor legate de protecția sferei private, utilizatorii vulnerabili și conținutul pe suport digital, garantând, de asemenea, interoperabilitatea la un nivel de performanță corespunzător; reiterează faptul că drepturile aferente mediului digital ar trebui privite în cadrul general al drepturilor fundamentale;

28.   are convingerea fermă că protecția vieții private este una dintre valorile de bază și că toți utilizatorii ar trebui să dețină controlului asupra datelor lor personale, inclusiv asupra „dreptului de a fi uitat”; îndeamnă Comisia să țină seama nu numai de protecția datelor și de chestiunile privind viața privată, dar în special de necesitățile specifice ale minorilor și adulților tineri în această privință; solicită Comisiei să înainteze o propunere privind adaptarea Directivei privind protecția datelor la actualul mediu digital;

29.   solicită Comisiei și statelor membre să adopte în continuare măsuri pentru a ameliora securitatea digitală, pentru a combate criminalitatea informatică și spam-ul pentru a întări încrederea utilizatorilor și a proteja spațiul virtual al Uniunii Europene împotriva tuturor tipurilor de infracțiuni și contravenții; solicită Comisiei și statelor membre să inițieze și să consolideze cooperarea internațională în acest domeniu; reamintește că aproape jumătate dintre statele membre nu au ratificat încă Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și îndeamnă toate statele membre să ratifice și să implementeze convenția respectivă;

30.   invită statele membre să adopte măsurile necesare care să le permită tuturor cetățenilor din Europa să beneficieze de o identificare electronică sigură;

31.   insistă asupra menținerii unui internet deschis, în care cetățenii și întreprinderile utilizatoare să poată accesa și distribui informații sau rula aplicațiile și serviciile pe care le doresc, astfel cum se prevede în cadrul de reglementare revizuit; invită Comisia, Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și autoritățile naționale de reglementare (ANR) să promoveze îndeaproape dispozițiile privind „neutralitatea rețelei”, să monitorizeze aplicarea acestora și să raporteze Parlamentului European înainte de sfârșitul anului 2010; consideră că legislația UE ar trebui să mențină dispoziția privind „simpla transmitere” prevăzută în Directiva privind comerțul electronic (2000/31/CE) întrucât reprezintă o modalitate esențială de promovare a concurenței libere și deschise pe piața produselor digitale;

32.   subliniază faptul că pluralismul, libertatea presei și respectarea diversității culturale sunt valori fundamentale și obiective finale ale Uniunii Europene; invită, prin urmare, Comisia Europeană să asigure respectarea acestor valori și obiective de către toate politicile comunitare propuse;

33.   salută implementarea rapidă a legislației privind serviciile de roaming; subliniază necesitatea de a monitoriza în continuare în mod constant prețurile la comunicații mobile și servicii de date în roaming; solicită OAREC să efectueze o analiză independentă privind metodele care ar putea fi utilizate, în afara reglementării prețurilor, pentru a crea o piață internă competitivă pentru roaming; solicită Comisiei ca, pe baza analizei OAREC și a propriei sale analize, să propună înainte de 2013 o soluție pe termen lung la problema roaming-ului pentru a asigura o piață pentru roaming funcțională, orientată spre client și competitivă care să atragă după sine o scădere a prețurilor;

34.   subliniază că serviciile digitale pot contribui la utilizarea pe deplin, la nivel european, a pieței interne și a oportunităților sale; solicită dezvoltarea unei politici eficiente pentru o piață unică a produselor și serviciilor digitale pentru Europa care să facă serviciile online în Europa mai competitive, mai accesibile, transfrontaliere și transparente, să asigure cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor și să pună capăt discriminării teritoriale; invită instituțiile UE să elimine principalele obstacole administrative și de reglementare din calea tranzacțiilor online transfrontaliere până în 2013; invită Comisia să accelereze evaluarea în curs de desfășurare a acquis-ului comunitar care afectează piața unică digitală și să propună acțiuni legislative specifice care să soluționeze principalele impedimente;

35.   solicită realizarea unui studiu referitor la normele armonizate din cadrul UE în vederea promovării unei piețe comune în domeniul informaticii dematerializate („cloud computing”) și a e-comerțului;

36.   invită Comisia să aibă în vedere măsuri pentru a mări și mai mult transparența termenilor și condițiilor tranzacțiilor comerciale transfrontaliere online, precum și eficacitatea controlului respectării legislației și a căilor de atac la nivel transfrontalier; subliniază faptul că dezvoltarea cu succes a comerțului online impune distribuția eficientă a produselor și mărfurilor și, drept urmare, subliniază necesitatea unei aplicări rapide a celei de a treia Directive poștale (2008/6/CE);

37.   consideră că statele membre ar trebui să asigure mediul digital necesar pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri; solicită statelor membre să instituie puncte de contact unice pentru TVA pentru a facilita e-comerțul transfrontalier pentru IMM-uri și întreprinzători și solicită Comisiei să susțină utilizarea pe scară largă a facturilor electronice;

38.   invită Comisia și statele membre să se asigure că, până în 2015, cel puțin 50% din achizițiile publice sunt efectuate prin mijloace electronice, astfel cum prevede planul de acțiune stabilit la Conferința ministerială privind e-guvernarea, care a avut loc la Manchester, în 2005;

39.   este de părere că, la aproape o decadă de la adoptare, directivele care alcătuiesc cadrul legal pentru societatea informațională par să fie depășite din cauza complexității sporite a mediului online, introducerii de noi tehnologii și faptului că datele referitoare la cetățenii UE sunt prelucrate tot mai mult în afara UE; consideră că, cu toate că anumite chestiuni juridice aferente anumitor directive pot fi soluționate printr-o actualizare progresivă, alte directive necesită o revizuire fundamentală și că este necesară adoptarea unui cadru internațional pentru protecția datelor;

40.   subliniază beneficiile potențiale pentru cetățeni și întreprinderi ale adoptării tehnologiilor digitale de către serviciile publice, pentru a asigura cetățenilor servicii mai eficace și mai personalizate; solicită statelor membre să utilizeze instrumentele TIC pentru a crește transparența și responsabilitatea actului de guvernare și a contribui la o democrație mai participativă care să implice toate grupurile socio-economice, mărind gradul de sensibilizare al noilor utilizatori și consolidând fiabilitatea și încrederea; invită statele membre să elaboreze planuri naționale pentru trecerea serviciilor publice la tehnologii digitale care să includă obiective și măsuri prin care să se asigure că până în 2015 toate serviciile publice pot fi accesate online și pot fi accesate de persoanele cu handicap;

41.   subliniază importanța comunicațiilor în bandă largă pentru sănătatea cetățenilor europeni întrucât acestea permit utilizarea tehnologiilor eficiente de informatică medicală, creșterea calității tratamentelor, extinderea ariei geografice de pătrundere a asistenței medicale către zonele rurale, insulare, montane și slab populate, facilitarea îngrijirii la domiciliu, în special pentru bătrâni și persoanele cu handicap, precum și reducerea tratamentelor inutile și a transferurilor costisitoare de pacienți; reamintește că comunicațiile în bandă largă pot contribui la protecția cetățenilor europeni prin facilitarea și difuzarea informațiilor privind siguranța publică, procedurile, reacția în caz de dezastre și redresarea ulterioară acestora;

42.   subliniază că TIC sunt extrem de importante pentru persoanele cu dizabilități care, în comparație cu ceilalți, au o mai mare nevoie de asistență tehnologică în activitățile lor cotidiene; consideră că persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa în aceeași măsură la dezvoltarea rapidă a produselor și a serviciilor rezultate din noile tehnologii, pentru a putea beneficia de pe urma unei societăți informaționale deschise și fără obstacole;

43.   subliniază necesitatea de a dezvolta „cea de-a cincea libertate” pentru a permite libera circulație a conținutului și cunoștințelor și de a crea, până în 2015, un cadru legal convergent, favorabil consumatorului pentru accesarea conținutului digital în Europa, ceea ce ar conferi certitudine consumatorilor și ar asigura un echilibru echitabil între pretențiile deținătorilor drepturilor de difuzare și accesul publicului larg la materiale informative și cunoștințe; îndeamnă UE, având în vedere ritmul dezvoltării tehnologice, să accelereze dezbaterea privind drepturile de autor și să analizeze impactul unui titlu european de proprietate intelectuală în conformitate cu articolul 118 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a oferi o protecție uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală pe tot cuprinsul Uniunii, atât online, cât și offline.

44.   recunoaște faptul că sectoarele culturale și de creație europene joacă un rol fundamental în promovarea diversității culturale, a pluralismului mijloacelor de informare în masă și a democrației participative la nivel european, fiind, totodată, un motor important al creșterii economice durabile în cadrul UE putând juca, prin urmare, un rol decisiv în redresarea economică a UE; recunoaște necesitatea promovării unui climat care să încurajeze în continuare sectorul de creație; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală în toate inițiativele privind politicile referitoare la Agenda digitală;

45.   subliniază faptul că agenda digitală europeană trebuie să promoveze producerea și difuzarea, în cadrul UE, de materiale de înaltă calitate și diverse din punct de vedere cultural, în scopul stimulării tuturor cetățenilor europeni în direcția adoptării tehnologiilor digitale precum internetul și a maximizării beneficiilor culturale și sociale pe care cetățenii UE le pot avea, în domeniul cultural și cel social, de pe urma acestor tehnologii; recomandă inițierea unei campanii de informare la nivelul UE, pentru creșterea gradului de conștientizare, în special prin dezvoltarea și difuzarea de materiale culturale digital; invită Comisia să examineze, în cadrul programului său de muncă legislativ, posibilitatea de a permite statelor membre să aplice o rată scăzută a TVA pentru difuzarea online a bunurilor culturale;

46.   subliniază faptul că internetul, care oferă multe noi oportunități pentru difuzarea și accesarea produselor activității de creație, lansează, de asemenea, noi provocări legate de protejarea spațiului virtual al Uniunii Europene împotriva noilor tipuri de infracțiuni și contravenții; constată că sancțiunile, unul dintre instrumentele posibile în domeniul asigurării respectării drepturilor de autor, ar trebui să se adreseze, în principiu, persoanelor care exploatează conținutul în scopuri comerciale, mai degrabă decât cetățenilor individuali;

47.   este de părere că UE trebuie să promoveze politici de influențare a ofertei și să examineze perfecționarea reglementărilor referitoare la acordarea de licențe privind drepturile de autor și achitarea acestora, în lumina noilor tehnologii, a noilor modalități de punere la dispoziție a conținuturilor digitale și a evoluției comportamentului consumatorilor; solicită un sistem de administrare și acordare a drepturilor mai eficient, mai coerent și mai transparent și pentru materialele audio, și pentru materialele audiovizuale, precum și mai multă transparență și concurență între organizațiile de gestionare și colectare a drepturilor;

48.   subliniază faptul că trebuie să se acorde o mai mare atenție, în cadrul noii Agende digitale, digitalizării și îmbunătățirii accesului cetățenilor la patrimoniul cultural unic al Europei; îndeamnă statele membre să acorde un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar politicii de digitalizare a UE, încurajând, totodată, atât Comisia, cât și statele membre să găsească soluții adecvate pentru depășirea actualelor obstacole juridice;

49.   își exprimă profunda îngrijorare cu privire la viitorul bibliotecii digitale europene, dacă nu au loc schimbări radicale în ceea ce privește formatul digital al bibliotecii, gestionarea, eficiența, practicabilitatea, utilitatea și mediatizarea intensă a proiectului;

50.   consideră că, pe lângă aplicarea consecventă a TIC, este esențial să se promoveze excelența în cercetare în acest domeniu și să se stimuleze investițiile publice și private în proiecte de cercetare și inovare de mare risc, realizate în colaborare, în domeniul TIC; subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet, a informaticii dematerializate („cloud computing”), a mediilor inteligente și supercalculatoarelor și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon; propune ca bugetul alocat de UE cercetării în domeniul TIC să fie dublat, iar bugetul pentru asimilarea TIC să fie mărit de patru ori în următoarele perspective financiare;

51.   deploră faptul că, în ceea ce privește atragerea, formarea și păstrarea talentelor academice din domeniul TIC, Europa continuă să se afle cu mult în urma altor piețe care sunt lider în domeniu și că se confruntă cu un exod al creierelor datorită unor condiții de lucru mai bune în SUA pentru personalul academic și cercetători; subliniază că, pentru a aborda această problemă, este necesar ca Europa să elaboreze, în colaborare cu universitățile și cu industria, un program ambițios de dezvoltare a carierei care să sprijine rolul primordial pe care îl joacă comunitatea de cercetători științifici în vasta strategie mondială de inovare în domeniul TIC;

52.   consideră că, până în 2015, toate institutele de cercetare europene și toate infrastructurile trebuie conectate la rețele de transmisie de foarte mare viteză Gbps, în scopul de a se crea un intranet al comunității de cercetători europene;

53.   solicită mai multe investiții în utilizarea software-lor cu sursă deschisă („open-source”) în UE;

54.   solicită realizarea de noi investiții în cercetare, în scopul mai bunei aplicări a instrumentelor digitale actuale, pentru a se garanta accesul tuturor cetățenilor la produsele culturale;

55.   își exprimă îngrijorarea cu privire la birocrația din Programul-cadru al UE (PC); invită Comisia să elimine birocrația prin regândirea proceselor PC, fără să pună în pericol acest program, și prin crearea unui comitet al utilizatorilor;

56.   invită Comisia să evalueze împreună cu statele membre modul în care directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE privind contractele de achiziții publice și transpunerea acestora sprijină cercetarea și inovarea și, după caz, să identifice cele mai bune practici; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere elaborarea de indicatori privind inovarea în cadrul achizițiilor publice;

57.   reamintește că, în viitor, competitivitatea Europei și abilitatea acesteia de a se redresa din criza economică actuală depinde într-o mare măsură de capacitatea sa de a facilita aplicarea la scară largă și în mod eficient a TIC în mediul de afaceri; constată totuși că IMM-urile sunt cu mult în urma marilor întreprinderi și atrage atenția în mod special asupra garanțiilor care trebuie oferite microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, pentru a evita excluderea acestora de la dezvoltarea TIC; invită statele membre și Comisia să consolideze măsurile de sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea instrumentelor TIC, cu scopul de a le spori productivitatea;

58.   invită Comisia să elaboreze un plan digital de promovare a întreprinderilor on-line, care să vizeze în primul rând să ofere alternative acelor persoane care au fost disponibilizate recent în contextul crizei financiare; consideră că planul ar trebui să constea în punerea la dispoziție a unor produse software și hardware la prețuri accesibile și oferirea de conexiuni la internet și de consultanță gratis;

59.   consideră că Agenda 2015.eu ar trebui să vizeze integrarea TIC printre priorități în vederea unei economii cu emisii reduse de carbon; solicită exploatarea tehnologiilor TIC pentru a îndeplini obiectivele 20-20-20 ale strategiei privind schimbările climatice; este de părere că implementarea de aplicații precum rețele inteligente de energie electrică, contoare inteligente, mobilitatea inteligentă, autovehiculele inteligente, gestionarea inteligentă a apei și e-sănătatea trebuie să figureze printre inițiativele-cheie ale Agendei 2015.eu; atrage atenția, de asemenea, că amprenta de carbon a sectorului TIC ar trebui redusă cu 50% până în 2015;

60.   consideră că principiul comerțului echitabil ar trebui să se afle la baza comerțului internațional, cu scopul de a se ajunge la un echilibru adecvat între deschiderea piețelor și protecția legitimă a diverselor sectoare economice, acordându-se o atenție specială condițiilor sociale și de muncă;

61.   consideră că asumarea Agendei 2015.eu la toate nivelurile politice și geografice (UE, național și regional), în spiritul unei guvernanțe pe mai multe niveluri, precum și vizibilitatea politică sunt condiții prealabile esențiale pentru o aplicare eficientă; în acest sens, propune organizarea unor reuniuni la nivel înalt pe marginea agendei digitale pentru a trece în revistă progresele obținute la nivelul UE și al statelor membre și pentru a relansa dinamica politică;

62.   atrage atenția Comisiei îndeosebi asupra necesității de a stabili obiective și ținte SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste și cu termene clare) și de a adopta un plan de acțiune care să mobilizeze toate instrumentele adecvate la nivelul UE: finanțare, instrumente juridice fără caracter obligatoriu, asigurarea aplicării și, atunci când este necesar, legislație specifică în toate domeniile politice relevante (de exemplu, comunicații electronice, educație, cercetare, inovare, politica de coeziune); solicită Comisiei să facă o revizuire periodică a rezultatelor strategiei 2015.eu, pe baza unei game largi de indicatori, care să permită realizarea unei analize cantitative și calitative a impactului social și economic; invită Comisia și statele membre să asigure o coordonare adecvată între programele UE și cele naționale și regionale din acest domeniu;

63.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 133.
(2) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 364.
(3) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 87.
(4) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 370.


Descărcarea de gestiune 2008: Comisia
PDF 745kWORD 552k
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III – Comisia (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))
P7_TA(2010)0134A7-0099/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(3),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), Raportul privind planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(4),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(5) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(6),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, îndeosebi cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(7), în special articolele 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(8),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(9),

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(10),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(11),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(12), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(13), în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(14), în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2005/56/CE a Comisiei din 14 ianuarie 2005 de instituire a Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru gestionarea acţiunii comunitare în domeniul educaţiei, audiovizualului şi culturii, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(15),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiei executive aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din deciziile în cauză, directorului Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(16),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(17),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(18),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(19),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(20), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(21), în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(22), în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2004/20/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 de înfiinţare a unei agenţii executive, „Agenţia Executivă pentru Energie Inteligentă”, pentru gestionarea acţiunilor comunitare în domeniul energiei, în cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(23),

–   având în vedere Decizia 2007/372/CE a Comisiei din 31 mai 2007 de modificare a Deciziei 2004/20/CE în vederea transformării Agenţiei Executive pentru Energie Inteligentă în Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare(24),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

4.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(25),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(26),

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(27),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(28),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(29), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(30), în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(31), în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2004/858/CE a Comisiei din 15 decembrie 2004 de înfiinţare a unei agenţii executive, denumită „Agenţia Executivă pentru Programul de Sănătate Publică”, pentru gestionarea acţiunilor comunitare în domeniul sănătăţii publice – în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(32),

–   având în vedere Decizia 2008/544/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de modificare a Deciziei 2004/858/CE pentru a transforma Agenţia Executivă pentru Programul de Sănătate Publică în Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori(33),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(34),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(35),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(36),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(37),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(38), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(39), în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(40), în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2007/60/CE a Comisiei din 26 octombrie 2006 de înfiinţare a Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(41),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

6.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor referitoare la execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III – Comisia (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(42),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(43),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(44),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), Raportul privind planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(45),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(46) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(47),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune a agenţiilor executive cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, în special cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(48), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(49), în special articolul 14 alineatele (2) şi (3),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 318 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia este responsabilă pentru întocmirea conturilor,

1.   aprobă închiderea conturilor referitoare la execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii de Conturi şi Băncii Europene de Investiţii şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

7.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, Secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(50),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(51),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(52),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), raportul privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(53),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(54) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(55),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866), şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune a agenţiilor executive cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, în special cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(56), în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(57), în special articolul 14 alineatele (2) şi (3),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât articolul 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că responsabilitatea pentru execuţia bugetului Uniunii revine Comisiei, în cooperare cu statele membre, care trebuie să coopereze cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

B.   întrucât articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene solicită Curţii de Conturi să furnizeze Parlamentului şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, declaraţia putând fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii;

C.   întrucât aplicarea principalelor politici ale UE este caracterizată de „gestionarea repartizată” a bugetului comunitar de către Comisie şi statele membre, conform căreia 80% din cheltuielile comunitare sunt gestionate de statele membre;

D.   întrucât îmbunătăţirea gestiunii financiare în UE trebuie să fie sprijinită de o monitorizare atentă a progreselor realizate de Comisie şi de statele membre şi întrucât statele membre ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru gestionarea fondurilor UE, asigurând finalizarea unui cadru integrat de control intern la nivelul Uniunii cu scopul de a obţine o declaraţie de asigurare (DAS) pozitivă;

E.   întrucât în ultimele sale cinci rezoluţii anuale privind descărcarea de gestiune, Parlamentul a atras atenţia asupra nevoii urgente de a introduce declaraţii naţionale, la nivelul politic adecvat, care să vizeze toate fondurile UE care fac obiectul gestiunii repartizate, astfel încât fiecare stat membru să îşi asume responsabilitatea pentru gestiunea fondurilor primite de la UE;

F.   întrucât aplicarea punctului 44 din Acordul interinstituţional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară (AII)(58) şi a articolului 53b alineatul (3) din Regulamentul financiar privind sintezele anuale ale auditurilor şi ale declaraţiilor disponibile ar trebui să contribuie substanţial la îmbunătăţirea gestiunii bugetului UE;

G.   întrucât Curtea de Conturi, în Avizul său nr. 6/2007 menţionat anterior, subliniază, de asemenea, că declaraţiile naţionale pot fi considerate a fi un nou element de control intern asupra fondurilor UE şi că ele ar putea stimula un control îmbunătăţit asupra fondurilor UE care fac obiectul gestiunii repartizate;

H.   întrucât lucrările Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului, în general, şi procedura de descărcare de gestiune, în special, fac parte dintr-un proces care are ca scop stabilirea răspunderii întregii Comisii şi a fiecărui comisar în parte, precum şi a tuturor celorlalţi actori implicaţi, în rândul cărora statele membre constituie cea mai importantă parte, pentru gestiunea financiară în cadrul UE, în conformitate cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, creând astfel o bază mai solidă pentru procesul decizional;

I.   întrucât Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului ar trebui să ţină seama în mod corespunzător de rezultatele şi recomandările procedurii de descărcare de gestiune 2008 în cursul următoarei proceduri bugetare;

J.   întrucât, pentru a fi constructivă, recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune ar trebui să aibă ca scop consolidarea eforturilor de reformă şi a răspunderii statelor membre pentru soluţionarea problemelor identificate de Curte şi asigurarea unei mai bune gestiuni financiare în Uniunea Europeană;

K.   întrucât actualul calendar al procedurii de descărcare de gestiune este mult prea lung în contextul necesităţii de a introduce în cel mai scurt timp posibil măsurile corective şi reformele solicitate de Parlament în cadrul atribuţiei sale de control; întrucât conturile anuale trebuie stabilite înainte de încheierea primului trimestru din anul care urmează exerciţiului financiar analizat, astfel încât Curtea de Conturi să-şi poată prezenta raportul înainte de sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului care urmează exerciţiului financiar analizat;

L.   întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 de stabilire a Statutului funcţionarilor şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene(59) prevede că plata pensiilor este în sarcina bugetului Comunităţilor şi că statele membre garantează colectiv plata prestaţiilor respective în conformitate cu baremul de repartizare stabilit pentru finanţarea acestor cheltuieli; întrucât personalul rambursează la bugetul general o cotă parte salarii pentru a contribui la finanţarea sistemului de pensii;

M.   întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 stabileşte o garanţie colectivă din partea statelor membre, ceea ce înseamnă că garanţia se aplică în cazul nerespectării obligaţiilor de către unul sau mai multe state membre şi permite să se considere că Uniunea dispune de o creanţă asupra statelor membre care au subscris la acest angajament,

ASPECTE ORIZONTALE
Preocupări majore şi obiective de realizat

1.   îşi exprimă în continuarea îngrijorarea, la începutul mandatului noii Comisii, faţă de problemele acumulate şi rămase nerezolvate de la Comisia anterioară, şi anume:

   rate ridicate constante de eroare în efectuarea plăţilor,
   ritmul lent de recuperare a plăţilor necuvenite, precum şi
   niveluri fără precedent de ridicate în ceea ce priveşte reportările;

2.   salută semnalele iniţiale ale unei abordări colegiale din partea noii Comisii, demonstrate de angajamentul asumat de comisarii László Andor, Johannes Hahn şi Algirdas Šemeta în discuţiile cu Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului şi aşteaptă o declaraţie fermă a comisarilor Janusz Lewandowski şi Algirdas Šemeta prin care să se promită măsuri în următoarele domenii: declaraţiile de asigurare ale statelor membre, propunerile pentru riscul de eroare admisibil, simplificarea şi transparenţa şi fondurile fiduciare care acoperă acţiunile externe; consideră că trebuie avute în vedere măsuri suplimentare în domeniul corecţiilor şi recuperărilor şi al sistemelor de control intern;

3.   consideră că erorile în efectuarea plăţilor frânează eficienţa în realizarea obiectivelor politicilor UE şi reafirmă că grupurile de politici cu o rată de eroare mai mică de 2% reprezintă în continuare doar 47% din bugetul UE, ceea ce înseamnă o creştere de numai 9% între 2005 şi 2008; consideră că acest fapt ilustrează în continuare un nivel necorespunzător de ameliorare de la un exerciţiu la altul şi subliniază că, în pofida unor domenii care au înregistrat progrese, grupurile de politici reprezentând 31% din buget rămân marcate de o rată de eroare care depăşeşte 5%, iar grupurile de politici reprezentând următoarele 22 de procente sunt marcate de o rată de eroare cuprinsă între 2% şi 5%;

4.   invită Comisia să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un nou program începând cu 2010, care să asigure o accelerare a reducerii ratelor de eroare, pentru a garanta astfel că până în 2014 încă 20% din buget vor putea fi clasificate în intervalul de eroare „verde” de către Curtea de Conturi, şi care să includă schimbările intermediare solicitate de Curtea de Conturi pentru o nouă metodologie menită să evidenţieze ratele de erori specifice de la capitolul bugetar „Coeziune” şi să facă diferenţa între plăţile efectuate în legislatura 2000-2006 şi cele din legislatura 2007-2013; consideră că realizarea acestui obiectiv reprezintă o componentă esenţială a valorificării pe deplin a cheltuielilor UE în viitor şi pentru evoluţia către o DAS pozitivă;

5.   invită Preşedintele Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la modul în care Comisia va funcţiona într-un mod mai coordonat pentru a remedia deficienţele existente în sistemele financiare şi a reduce în mod considerabil ratele de eroare, după cum s-a menţionat mai sus;

Fiabilitatea conturilor şi legalitatea operaţiunilor subiacente

6.   ia act cu satisfacţie de opinia pozitivă a Curţii privind fiabilitatea conturilor anuale şi de declaraţia Curţii conform căreia conturile prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară a Comunităţilor la 31 decembrie 2008, precum şi rezultatele operaţiunilor şi fluxurilor de numerar ale acestora;

7.   consideră că este anormal ca aceste conturi anuale să prezinte un capital propriu negativ de 51 400 000 000 EUR şi se întreabă dacă sumele ce urmează a fi solicitate de la statele membre nu trebuie considerate ca active, din moment ce implică un anume angajament în ceea ce priveşte pensiile care trebuie plătite personalului şi estimate la 37 000 000 000 EUR; ia act de explicaţiile contabilului Comisiei în sensul că standardele contabile internaţionale aplicabile sectorului public au fost respectate în mod corespunzător; propune să se ia în considerare crearea unui fond de pensii comunitar pentru a externaliza angajamentele financiare de acest tip cu privire la personal;

8.   îşi exprimă totuşi preocuparea faţă de observaţiile Curţii referitoare la deficienţele identificate în sistemele contabile ale anumitor organe şi direcţii generale din cadrul Comisiei care afectează facturile/declaraţiile de cheltuieli şi prefinanţările şi care pun în pericol calitatea informaţiilor financiare;

9.   salută opinia fără rezerve emisă de Curte cu privire la venituri, la angajamentele pentru toate grupurile de politici şi la plăţile subiacente conturilor pentru grupurile de politici „Educaţie şi cetăţenie” şi „Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli”, care sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legislaţia şi reglementările în vigoare;

10.   invită Curtea de Conturi ca la următoarea descărcare de gestiune să furnizeze declaraţia de asigurare referitoare la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, astfel cum este prevăzut la articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, la fel cum procedează în cazul fiabilităţii conturilor;

11.   salută eforturile Comisiei de a promova şi a aplica proceduri îmbunătăţite de gestiune şi control, care determină o ameliorare faţă de exerciţiile anterioare, cu o reducere a nivelului de erori constatat de Curte în cadrul operaţiunilor subiacente în anumite domenii de cheltuieli (domeniile de politici „Agricultură şi resurse naturale”, „Cercetare, energie şi transport” şi „Educaţie şi cetăţenie”);

12.   regretă că DAS conţine în continuare rezerve în câteva domenii extrem de importante de cheltuieli comunitare din bugetul aferent exerciţiului financiar 2008 („Dezvoltare rurală”, „Măsuri structurale”, „Cercetare, energie şi transport”, „Acţiuni externe la nivelul organizaţiilor executive” şi „Extindere”), în care plăţile sunt încă afectate de erori materiale semnificative;

13.   recunoaşte că, în comunicarea sa privind impactul planului de acţiune privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale, Comisia afirmă că etapele prevăzute în acesta au fost parcurse; constată că rezultatele preliminare arată o rată de eroare de aproximativ 5% pentru perioada 2007-2013; aşteaptă, cu toate acestea, beneficii mai substanţiale pentru politica de coeziune, în care există încă probleme foarte mari, în pofida progresele realizate de Comisie spre o utilizare mai eficientă a fondurilor UE şi a mediului global de control;

14.   consideră, de asemenea, în ceea ce priveşte domeniile „Cercetare, energie şi transport” şi „Ajutor extern, dezvoltare şi extindere”, că Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru integrat de control intern ar trebui să genereze deja beneficii şi că Comisia ar trebui să fie în măsură să furnizeze o serie de indicatori şi descriptori pentru a măsura impactul acestui plan de acţiune;

15.   ia act, cu toate acestea, de observaţia Curţii conform căreia nu se poate determina dacă planul de acţiune a avut un impact măsurabil asupra sistemelor de supraveghere şi de control şi, în cele din urmă, asupra regularităţii operaţiunilor (punctul 2.28 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008) şi îndeamnă Comisia să adopte măsurile adecvate pentru a garanta că pentru descărcarea de gestiune 2009 vor exista indicatori pentru a putea evalua impactul planului de acţiune;

16.   invită Comisia să prezinte propuneri de reducere a perioadelor necesare pentru procesul de descărcare de gestiune, astfel încât votul în plen să poată avea loc în anul care urmează exerciţiului financiar analizat;

Informaţii şi cadrul DAS

17.   salută activităţile întreprinse de Curte pentru a clarifica şi mai mult abordarea DAS în ceea ce priveşte factorii care contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii sistemelor de control în fiecare sector de la un exerciţiu la altul şi pentru a îmbunătăţi calitatea diverselor părţi din raportul Curţii, cum ar fi analiza măsurilor structurale, şi invită Curtea să informeze în continuare periodic Parlamentul;

18.   consideră că evaluarea pe care Curtea o realizează în fiecare an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht asupra modului în care Comisia gestionează fondurile UE s-a dovedit a fi un instrument util pentru îmbunătăţirea gestionării acestor fonduri şi recunoaşte eforturile majore întreprinse de Comisie pentru îmbunătăţirea gestiunii; cu toate acestea, invită statele membre să dea dovadă de un angajament mai ferm în ceea ce priveşte ameliorarea modului de cheltuire a fondurilor;

19.   subliniază îmbunătăţirile realizate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, declaraţia de asigurare a Curţii privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente putând fi completată de aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii [în prezent articolul 287 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene];

20.   consideră, cu toate acestea, că elaborarea unei singure evaluări anuale globale nu reflectă structura complexă a finanţelor Comunităţilor Europene; consideră, de asemenea, că emiterea unei evaluări anuale negative timp de 15 exerciţii consecutive ar putea avea repercusiuni negative în rândul cetăţenilor care nu înţeleg de ce Curtea emite întotdeauna un aviz negativ;

Revizuirea tratatelor: reforma DAS

21.   subliniază că, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul deţine un rol mai mare în procedura de revizuire a tratatelor, având drept de iniţiativă, adică dreptul de prezenta Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, inclusiv a declaraţiei de asigurare;

22.   solicită să se reflecteze dacă pe viitor ar fi posibil să se emită declaraţii separate de asigurare pentru fiecare sector/domeniu de politici şi pentru fiecare program multianual, astfel încât să existe o corespondenţă mai mare între metodologia Curţii şi natura multianuală şi sectorială a finanţelor Comunităţilor Europene;

23.   ia act de faptul că, în mod constant, Comisia a susţinut că „natura multianuală” a cheltuielilor vizate înseamnă că cele mai multe erori pot fi detectate şi corectate înainte de finalizarea programelor relevante; ia act, de asemenea, de faptul că, în prezent, Curtea consideră că nu există suficiente informaţii disponibile pentru a susţine această afirmaţie;

Gestiune bugetară

24.   îşi exprimă preocuparea cu privire la faptul că angajamentele bugetare restante (angajamente neutilizate reportate spre a fi utilizate în exerciţiile viitoare), în special în cadrul programelor multianuale, au crescut în 2008 cu 16,4 miliarde EUR (11,8%), ridicându-se la 155,0 miliarde EUR (punctul 3.9 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008), dar recunoaşte că acest lucru este cauzat de întârzierile înregistrate în unele cazuri în etapa de demarare a noilor programe, în timp ce în alte cazuri reflectă un proces deficitar de planificare bugetară; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fondurile neutilizate din fiecare exerciţiu reprezintă oportunităţi ratate de aplicare a programelor şi politicilor UE;

25.   ia act, cu toate acestea, de faptul că, chiar dacă angajamentele bugetare restante pentru creditele diferenţiate rămân la un nivel foarte ridicat, depăşind totalul creditelor de angajament înscrise în bugetul 2008, Curtea remarcă totodată faptul că majoritatea angajamentelor bugetare restante datează din 2007 şi 2008 şi, prin urmare, fac parte din cadrul financiar actual (punctul 3.15 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

26.   salută faptul că deblocarea automată ar trebui să prevină problemele în actuala perioadă de finanţare, dar este în continuare preocupat de faptul că cea mai mare parte a angajamentelor bugetare restante („RAL”) provin din domeniul „coeziune” şi au fost cauzate de lipsa oricărei proceduri de deblocare în perioada 2000-2006;

27.   solicită statelor membre să transmită restul documentelor de evaluare a conformităţii sistemelor de gestiune şi control cât mai curând posibil şi să se asigure că acestea sunt de o calitate satisfăcătoare pentru a evita alte întârzieri în efectuarea plăţilor intermediare şi o nouă creştere a angajamentelor bugetare restante;

28.   invită Comisia să pună la dispoziţia Parlamentului o prezentare de ansamblu a sprijinului bugetar acordat, pentru fiecare ţară şi fond, pentru perioada 2005-2009;

Recuperări

29.   constată oarecare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte recuperările, dar se declară în continuare preocupat de problemele care subzistă în ceea ce priveşte distribuirea necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi calitatea scăzută a informaţiilor furnizate cu privire la mecanismul de corecţie aplicat la nivel de stat membru; atrage atenţia asupra nevoii urgente de a asigura o rată a recuperării de 100% în ceea ce priveşte fondurile emise în mod fals;

30.   salută informaţiile oferite de Comisie cu privire la corecţiile financiare, defalcate pe state membre, până în septembrie 2009, dar este preocupat de existenţa unei inconsecvenţe între anualitatea rapoartelor Curţii şi datele cumulative furnizate de Comisie, ceea ce face imposibilă o evaluare completă a performanţelor exclusiv pentru exerciţiul în cauză (2008);

31.   solicită Comisiei să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea sistemelor de recuperări multianuale, inclusiv la nivelul statelor membre, şi să consolideze informaţiile privind sumele recuperate şi corecţiile financiare pentru a furniza date fiabile şi comparabile între diferitele domenii de politici şi modalităţile de gestionare a fondurilor; solicită Comisiei să raporteze Parlamentului cu privire la acestea în cadrul notelor care însoţesc conturile anuale pentru a oferi o imagine de ansamblu;

32.   solicită Comisiei să prezinte date complete şi fiabile cu privire la corecţiile financiare şi îndeosebi la recuperări, specificând statul membru în cauză, linia bugetară exactă şi exerciţiul la care se referă fiecare recuperare în parte (după cum s-a specificat deja în raportul privind descărcarea de gestiune pentru 2006(60)), orice altă prezentare făcând imposibilă efectuarea unor controale stricte;

33.   îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora o clasificare anuală defalcată pe fonduri şi pe state membre, specificând rata de eroare constatată – cu şi fără impactul mecanismelor corective – şi să o prezinte Parlamentului într-un mod activ, transparent şi uşor accesibil;

34.   invită Curtea de Conturi să facă observaţii pe marginea acestei liste, pe baza propriilor constatări;

Suspendarea plăţilor

35.   evidenţiază importanţa deciziilor şi a măsurilor corective finale în scopul excluderii de la finanţare europeană a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu legislaţia UE şi îşi reînnoieşte solicitarea de a se preciza linia bugetară exactă şi exerciţiul la care se referă fiecare recuperare în parte;

36.   asigură Comisia de sprijinul său deplin în aplicarea strictă a legislaţiei privind suspendarea plăţilor şi salută acţiunile deja întreprinse pentru a nu transfera fonduri atunci când Comisia nu dispune de o garanţie absolută privind fiabilitatea sistemelor de gestiune şi control ale statului membru beneficiar al fondurilor în cauză;

37.   atrage atenţia asupra exemplului Greciei, unde corecţiile financiare semnificative făcute în temeiul unei decizii a Comisiei par să fi condus la performanţe mai bune în unele domenii; invită Comisia să identifice aceste domenii şi reaminteşte că, în ceea ce priveşte Sistemul integrat de administrare şi control IACS, nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la eficienţa planului de acţiune creat şi implementat de autorităţile elene (punctul 2.5 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

38.   consideră că, în ceea ce priveşte rezervele recurente aferente programelor de cheltuieli ale unui anumit stat membru, suspendarea plăţilor, ca mijloc de constrângere, va contribui la creşterea interesului statelor membre de a utiliza în mod corect fondurile europene primite;

39.   invită Comisia să simplifice regulile şi să aplice legislaţia existentă privind suspendarea plăţilor atunci când acest lucru este necesar şi să informeze Parlamentul, Consiliul şi Curtea de Conturi în timp util cu privire la suspendarea plăţilor şi rezultatele acestora;

Sinteze anuale

40.   consideră că sintezele anuale ale auditurilor şi declaraţiilor disponibile pe care statele membre trebuie să le întocmească în conformitate cu AII şi cu articolul 53b alineatul (3) din Regulamentul financiar ar trebui să constituie un prim pas către instituirea declaraţiilor naţionale de gestiune în toate statele membre;

41.   salută declaraţia Conferinţei interparlamentare privind creşterea responsabilităţii statelor membre ale UE faţă de fondurile Uniunii Europene care a avut loc la Haga, în perioada 28-29 ianuarie 2010, şi care recomandă ca instrumentele de politică naţională să fie implementate sau consolidate pentru a contribui la ameliorarea controlului şi a gestionării cheltuielilor UE în statele membre şi ca instrumentele utilizate pentru gestionarea şi asumarea răspunderii în ceea ce priveşte finanţarea UE, cum ar fi rapoartele anuale, să conţină elementele unui cadru comun al UE pentru a permite comparaţiile şi identificarea „celor mai bune practici”, precum şi pentru a face progrese în ceea ce priveşte declaraţiile naţionale de gestiune;

42.   subliniază necesitatea de a consolida rolul sintezelor anuale în cursul viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, precum şi necesitatea de a îmbunătăţi calitatea, omogenitatea şi comparabilitatea datelor furnizate de statele membre pentru a se asigura valoarea lor adăugată în cadrul controlului asupra fondurilor UE;

43.   salută informaţiile furnizate Parlamentului de Comisie cu privire la sintezele anuale primite în 2009 şi invită Comisia să publice toate sintezele anuale ale tuturor statelor membre în scopul de a amplifica transparenţa şi răspunderea publică; invită Comisia să analizeze, pe baza acestor sinteze, punctele forte şi deficienţele sistemului naţional de administrare şi control al fondurilor UE din fiecare stat membru;

44.   consideră că este foarte important ca Comisia să prezinte un raport privind calitatea sintezelor anuale în cauză şi să confere valoare adăugată procesului identificând problemele comune, soluţiile posibile sau cele mai bune practici, utilizând informaţiile în rolul său de supraveghere etc.;

45.   consideră că înainte de sfârşitul lui 2010 ar trebui să fie transmisă Parlamentului, Consiliului şi Curţii o analiză comparativă care să fie publicată ulterior;

46.   solicită Comisiei să se asigure că Nota orientativă generală privind sintezele anuale impune tuturor statelor membre o metodologie şi o sferă analitică uniforme; ia act de intenţia Comisiei de a revizui Nota orientativă, astfel încât să simplifice cerinţele de raportare şi să ofere orientări mai detaliate privind bunele practici; solicită Comisiei să profite de această ocazie pentru a include în Nota orientativă un cadru pentru declaraţiile naţionale de gestiune pentru statele membre care decid să le introducă şi să îşi dezvolte abordarea bazată pe stimulente;

Declaraţii naţionale de gestiune

47.   salută iniţiativele voluntare ale Danemarcei, Ţărilor de Jos, Suediei şi Regatului Unit de a întocmi declaraţii naţionale de gestiune; constată, cu toate acestea, diferenţele majore dintre cele patru iniţiative naţionale; salută cu entuziasm scrisorile adresate de guvernul suedez şi guvernul olandez prin care acestea invită Comisia să elaboreze recomandări privind definirea aspectelor-cheie ale declaraţiilor naţionale, care ar putea servi, de asemenea, ca sursă valoroasă de informare pentru alte state membre regretă faptul că, în pofida acestor iniţiative, majoritatea celorlalte state membre nu au introdus încă astfel de declaraţii;

48.   îşi reiterează solicitarea de introducere a declaraţiilor naţionale de gestiune (punctul 32 din rezoluţia sa din 23 aprilie 2009(61) care însoţeşte decizia privind descărcarea de gestiune pentru 2007);

49.   atrage atenţia asupra articolului 317 primului paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene(fostul articol 274 din Tratatul CE) care prevede în prezent că „Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul”; îşi exprimă convingerea că se vor obţine progrese atunci se vor primi declaraţiile naţionale de gestiune pentru toate fondurile UE care fac obiectul gestiunii repartizate, aşa cum a solicitat Parlamentul în ultimele sale cinci rezoluţii anuale care însoţesc deciziile privind descărcarea de gestiune;

50.   atrage atenţia asupra articolului 317 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin care se impun statelor membre anumite obligaţii de control şi audit, încă nedefinite, precum şi răspunderile care decurg din acestea; invită Comisia să utilizeze noua formulare de la articolul 317 pentru a introduce cât mai curând posibil declaraţii naţionale de gestiune obligatorii; face totodată trimitere la articolul 291 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin care se conferă Comisiei noi instrumente pentru o aplicare în condiţii unitare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii;

51.   solicită Comisiei să propună, în cadrul revizuirii Regulamentului financiar, ca statele membre să aibă obligaţia de a emite declaraţii naţionale de gestiune semnate la un nivel politic adecvat şi certificate de organismul suprem de control la nivel naţional, ca mijloc de descărcare administrativă şi pentru îmbunătăţirea administrării fondurilor care fac obiectul gestiunii repartizate;

52.   solicită ca, în conformitate cu articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, să se intensifice cooperarea dintre organismele naţionale de control şi Curte în ceea ce priveşte controlul gestiunii repartizate;

53.   propune ca, în calitatea lor de auditori externi independenţi şi cu respectarea standardelor internaţionale de audit, organismele naţionale de audit să emită certificate naţionale de audit pentru gestionarea fondurilor UE; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a modifica şi adapta calendarul procedurii de descărcare de gestiune în scopul de a permite auditarea la timp a declaraţiilor naţionale de gestiune de către auditorii (naţionali) externi;

54.   este profund îngrijorat de manipularea dovedită a statisticilor financiare şi de evaziunea fiscală din Grecia; ia act de corupţia generalizată de la nivelul întregii administraţii din sectorul public, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, după cum a recunoscut prim-ministrul Greciei; atrage atenţia asupra efectelor grave în materie de costuri pe care acest lucru îl are asupra bugetului Greciei; invită Comisia să acorde prioritate investigării circumstanţelor în care i s-au furnizat şi a acceptat date macroeconomice false în decursul unei perioade atât de lungi;

Sistemul de control intern al Comisiei
Planul de acţiune pentru instituirea unui cadru integrat de control intern

55.   îşi exprimă preocuparea cu privire la critica repetată adusă de Curtea de Conturi referitoare la calitatea neadecvată a controalelor din statele membre şi consideră că posibilitatea ca statele membre să aplice standarde diferite de control dăunează imaginii UE;

56.   în pofida îmbunătăţirilor treptate înregistrate în ceea ce priveşte DAS începând din 2003 (în 2008, 56 % din totalul cheltuielilor au primit avize de audit pozitive din partea Curţii, faţă de doar 6% din cheltuieli în 2003), este în continuare îngrijorat de evaluarea Curţii, conform căreia nu este încă posibil să se stabilească dacă planul de acţiune a avut un impact măsurabil asupra sistemelor de supraveghere şi de control, iar Comisia nu este în măsură să demonstreze că măsurile pe care le-a adoptat pentru a ameliora sistemele de supraveghere şi de control au fost eficiente în atenuarea riscurilor de eroare în anumite domenii ale bugetului (punctele 2.28 şi 2.33 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

57.   solicită Comisiei să prezinte în continuare evaluări periodice ale sistemului integrat de control intern şi solicită o expunere şi mai detaliată şi mai explicită – în rapoartele anuale de activitate şi în raportul de sinteză – asupra funcţionării sistemelor de gestiune repartizată ale serviciilor Comisiei şi ale statelor membre, astfel cum a procedat deja Direcţia Generală Politică Regională în raportul anual de activitate;

Analiza echilibrului existent dintre cheltuielile operaţionale şi costul sistemului de control al fondurilor UE

58.   atrage atenţia, în acest context, asupra importanţei acţiunii 10 din planul de acţiune menţionat anterior, care vizează efectuarea unei „analize a costurilor controalelor”, având în vedere că „trebuie să se ajungă la un echilibru adecvat între costurile şi beneficiile controalelor”;

59.   solicită Comisiei să realizeze în 2010 o evaluare completă şi mai cuprinzătoare a resurselor consacrate sistemelor de control din domeniul cercetării, energiei, transportului, dezvoltării rurale, ajutorului extern şi cheltuielilor administrative, aşa cum a solicitat Parlamentul în rezoluţiile sale anterioare care însoţeau deciziile de descărcare de gestiune;

60.   consideră că această evaluare va fi un instrument esenţial pentru a determina ce îmbunătăţiri viitoare se pot realiza şi cu ce costuri, aşa cum a recomandat Curtea în Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 [punctul 2.35 litera (a)], precum şi pentru a înregistra progrese privind riscul de eroare admisibil;

Risc de eroare admisibil

61.   ia act de Comunicarea susmenţionată a Comisiei din 16 decembrie 2008 pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc de eroare admisibil ca bază metodologică solidă pentru o analiză economică a nivelurilor acceptabile de risc; îşi reiterează îndoielile legate de datele furnizate de statele membre cu privire la costurile de control şi invită Comisia să actualizeze şi să finalizeze datele menţionate în comunicare; invită Comisia să analizeze toate punctele slabe şi deficienţele identificate de Curtea de Conturi şi subliniază următoarele:

   definiţia unui posibil risc de eroare admisibil este doar unul dintre diferitele elemente care trebuie analizate pentru a îmbunătăţi gestiunea financiară în Uniunea Europeană; celelalte elemente sunt (1) o mai bună utilizare a actualelor sistemele de control, (2) o creştere a costurilor de control care în general sunt foarte scăzute, (3) simplificare şi (4) concentrare;
   în prezent, calitatea informaţiilor furnizate de statele membre nu este suficientă pentru a constitui baza de stabilire şi aprobare a unui risc de eroare admisibil;
   nu se cunoaşte poziţia Consiliului în această problemă;

62.   invită Comisia să furnizeze o analiză detaliată a deficienţelor şi punctelor slabe identificate de Curtea de Conturi(62), îndeosebi în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor disponibile provenind de la statele membre;

63.   reaminteşte acţiunea 4 din planul de acţiune menţionat anterior, care, conform recomandărilor Parlamentului, propune lansarea unui „dialog interinstituţional cu privire la riscurile care pot fi tolerate în operaţiunile subiacente”; constată totuşi că punerea în aplicare a acestei acţiuni de-abia a început;

64.   consideră, aşadar, că, în conformitate cu principiile proporţionalităţii şi rentabilităţii sistemelor de control, Comisia ar trebui să evalueze relaţia dintre resursele disponibile pentru fiecare politică, pe de o parte, şi proporţia de resurse alocate sistemelor de control pe domenii de cheltuieli, pe de altă parte;

65.   solicită Comisiei să identifice domeniile foarte sensibile din punct de vedere politic (care implică un grad ridicat de „risc pentru reputaţia instituţiilor”) în care ar trebui să se adopte o abordare calitativă (mai curând decât una economică) a ratelor de eroare;

66.   consideră că valoarea fondurilor Uniunii aflate în pericol din cauza erorilor ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare atunci când se stabileşte rata de eroare admisibilă;

67.   consideră totodată că raportul costuri-beneficii care există între resursele utilizate în activităţile de control şi rezultatele acestor controale ar trebui să reprezinte un element fundamental pe care Curtea de Conturi să îl ia în considerare la emiterea DAS;

68.   regretă că se investeşte mai multă energie de către Comisie pentru a convinge Parlamentul de necesitatea de a introduce un „risc de eroare admisibil” decât pentru a convinge statele membre de necesitatea declaraţiilor naţionale de gestiune obligatorii;

Simplificare

69.   subliniază că sistemele de control reflectă complexitatea normelor şi reglementărilor existente la diferitele niveluri care uneori se suprapun; îndeamnă, aşadar, Comisia să accelereze procesul de simplificare, implicând în acelaşi timp pe deplin Parlamentul şi solicită statelor membre şi regiunilor să depună eforturi corespunzătoare în acest scop;

Dezbatere interinstituţională asupra sistemului actual al procedurii de descărcare de gestiune

70.   solicită Comisiei să organizeze o dezbatere interinstituţională la cel mai înalt nivel, la care să participe, într-o fază iniţială, reprezentanţi ai Consiliului, ai Comisiei, ai Curţii de Conturi şi ai Parlamentului, urmată de o a doua fază, la care să participe reprezentanţi ai statelor membre, ai parlamentelor naţionale şi ai instituţiilor supreme de audit pentru a iniţia o dezbatere generală asupra sistemului actual al procedurii de descărcare de gestiune;

71.   propune să se acorde Comisiei, în cursul viitoarei proceduri bugetare, resursele financiare necesare pentru a organiza această dezbatere;

Responsabilitatea politică şi administrativă a Comisiei
Rapoarte anuale de activitate

72.   regretă faptul că, în Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008, Curtea subliniază încă o dată că unele dintre rapoartele anuale de activitate conţin încă probe insuficiente pentru emiterea DAS; invită Curtea de Conturi să includă în diferitele capitole ale Raportului anual o analiză detaliată a rapoartelor de activitate anuale corespunzătoare;

73.   se declară preocupat de faptul că Curtea continuă să constate deficienţe în funcţionarea sistemelor de supraveghere şi control şi la nivelul rezervelor relevante exprimate cu privire la asigurările furnizate în declaraţiile directorilor generali ai Comisiei, în special în privinţa impactului pe care îl au asupra asigurării privind legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, şi le reaminteşte statelor membre şi Comisiei responsabilităţile ce le revin în acest domeniu;

Transparenţă şi etică

74.   insistă asupra faptului că publicul trebuie să aibă acces la informaţiile privind toţi membrii grupurilor de experţi şi ai grupurilor de lucru care colaborează cu Comisia, precum şi la informaţiile privind beneficiarii fondurilor UE;

75.   insistă asupra responsabilităţii Comisiei de a se asigura că datele furnizate cu privire la beneficiarii fondurilor UE sunt complete, consultabile şi comparabile, inclusiv de a pune la dispoziţie detalii privind beneficiarii şi proiectele acestora;

76.   salută faptul că informaţiile privind beneficiarii fondurilor UE vor fi publicate pe scară mai largă şi pe un site internet uşor accesibil şi uşor de utilizat şi solicită să se standardizeze structura şi prezentarea site-urilor naţionale, regionale şi internaţionale care pot fi accesate printr-un portal central;

77.   subliniază încă o dată necesitatea de a revizui actualul Cod de conduită aplicabil membrilor Comisiei pentru a elimina deficienţe precum: (a) absenţa oricărei definiţii a termenului „conflict de interese”; (b) absenţa prevederilor privind procedura de urmat în cazul apariţiei unui conflict de interese; (c) lipsa clarităţii privind acceptarea de cadouri şi ospitalitate şi (d) absenţa oricărui organism desemnat să analizeze plângerile, precum şi să îl scutească pe preşedinte de îndatorirea (eventuală) de a se autoevalua;

78.   se aşteaptă ca Comisia să demareze procesul de consultare a Parlamentului privind revizuirea actualului Cod de conduită aplicabil membrilor Comisiei în conformitate cu înţelegerea la care s-a ajuns la 27 ianuarie 2010 între preşedintele José Manuel Barroso şi Grupul de lucru al Parlamentului European privind revizuirea Acordului-cadru dintre Parlament şi Comisie şi ca aceasta să adopte versiunea revizuită a Codului de conduită aplicabil membrilor Comisiei până cel târziu în august 2010, remarcând, însă, că ar fi trebuit ca această revizuire să fie făcută înaintea numirii noii Comisii;

79.   reaminteşte importanţa asigurării unei transparenţe şi a unei publicităţi complete cu privire la personalul care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele membrilor Comisiei şi care nu este recrutat în conformitate cu Statutul funcţionarilor;

80.   reaminteşte, de asemenea, că în Codul de conduită obligatoriu al membrilor Comisiei ar trebui să se prevadă normele etice necesare şi principiile directoare pe care aceştia sunt obligaţi să le respecte în exercitarea mandatului lor, în special la numirea colaboratorilor lor, îndeosebi în cabinetele lor;

81.   solicită Comisiei să se asigure că toții membrii personalului sunt formați în mod corespunzător și informați pe deplin cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în temeiul articolelor 22a și 22b din Statutul funcționarilor;

Guvernanţa şi reforma administrativă

82.   constată o uşoară scădere (de la 31,8 % în 2007 la 30,9 % în 2009) a nivelului personalului cu „funcţii de asistenţă administrativă şi coordonare”, care reprezintă numai o parte din costurile generale; reaminteşte solicitările sale anterioare privind adoptarea de măsuri pentru a atinge un procent de 20% în acest domeniu (punctul 217 din rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009);

83.   îndeamnă Comisia să prezinte, împreună cu documentele pregătitoare referitoare la bugetul 2011 (anterior, documente de lucru privind proiectul preliminar de buget), o schemă de personal care să includă o reducere de 3% în acest sector, ca un prim pas către atingerea nivelului de 20% până la sfârşitul mandatului Comisiei Barroso II;

84.   invită Comisia ca, în perioada premergătoare revizuirii Statutului funcţionarilor şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi, să elaboreze şi să prezinte metode alternative pentru ajustarea salarizării funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi pornind de la un temei juridic adecvat şi pe o bază actuarială; consideră că acest lucru ar trebui să conducă la o bază mai largă de calcul pentru ajustarea anuală şi la o ajustare mai rapidă a salarizării, reflectând astfel cu o mai mare acurateţe evoluţiile economice generale din statele membre;

85.   invită Comisia să evalueze eficienţa încadrării candidaţilor în niveluri de salarizare de bază doar în funcţie de adecvarea lor şi să înainteze propuneri de încadrare a personalului calificat în niveluri de salarizare mai ridicate; se aşteaptă, de asemenea, ca evaluarea să cuprindă şi un raport privind utilizarea concretă a membrilor cabinetelor după eliberarea din funcţie şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească la intrarea în funcţie;

86.   invită Comisia să-şi exprime poziţia cu privire la gradul în care au fost realizate economiile vizate în Statutul funcţionarilor din 2004, în special în ceea ce priveşte creşterea contribuţiilor funcţionarilor şi ale celorlalţi agenţi în domeniile îngrijirii medicale şi pensiilor;

87.   propune Comisiei să împartă atribuţiile ierarhice între persoanele cu responsabilităţi contabile şi cele responsabile cu transferul fondurilor în aplicarea normelor obişnuite de securitate pentru controlul intern al gestiunii trezoreriei;

Gestionarea agenţiilor

88.   reaminteşte solicitarea sa (punctele 254 şi 255 din rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009) referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de gestionare generală a „agenţiilor de reglementare”, precum şi la introducerea unui sistem eficient de monitorizare pentru agenţiile Uniunii;

89.   în acest sens subliniază că, în ciuda statutului de independenţă juridică al anumitor agenţii, Comisia rămâne responsabilă pentru execuţia bugetului [în conformitate cu articolul 317 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articolele 54, 55 şi 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 şi articolul 37 şi articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002];

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

90.   este preocupat de numărul investigaţiilor cu o durată mai mare de nouă luni şi de nivelul scăzut al preluării cazurilor investigate de OLAF de către instanţele naţionale şi consideră că ar trebui realizată o evaluare a resurselor de personal ale OLAF pentru a stabili dacă un nivel mai ridicat de personal ar putea determina îmbunătăţiri în aceste două domenii;

91.   salută măsurile întreprinse de noua Comisie la 15 ianuarie 2010 pentru a debloca discuţiile în cadrul Consiliului cu privire la reforma OLAF şi pentru a prezenta, cel târziu în iulie 2010, „documentul de reflecţie” al Comisiei promis şi îndelung aşteptat, ca bază de negocieri în Consiliu;

92.   reaminteşte că este important să fie luată în considerare poziţia Parlamentului adoptată în primă lectură la 20 noiembrie 2008 privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(63) şi doreşte să sublinieze încă o dată faptul că, pentru o poziţie solidă a OLAF pe viitor, acesta ar trebui să rămână în cadrul Comisiei, păstrându-şi în acelaşi timp independenţa; reaminteşte că articolul 317 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene prevede o responsabilitate mai mare acordată statelor membre, venind astfel în sprijinul solicitărilor permanente ale Parlamentului pentru o cooperare mai bună a statelor membre cu OLAF;

93.   doreşte să i se transmită în timp util propunerea de instituire a unui Parchet European (EPPO), astfel cum este prevăzut la articolul 86 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene; doreşte să fie implicat în discuţiile pe tema instituirii EPPO;

94.   solicită Comisiei să prezinte, în regim de urgenţă, „documentul de reflecţie” al Comisiei promis şi îndelung aşteptat, şi reafirmă importanţa poziţiei în primă lectură a Parlamentului în această privinţă, din 20 noiembrie 2008, menţionată anterior; doreşte să sublinieze încă o dată faptul că, pentru a garanta pe viitor o poziţie solidă a OLAF, acesta ar trebui să rămână în cadrul Comisiei, păstrându-şi în acelaşi timp independenţa; subliniază propunerea sa privind postul de director general al OLAF, astfel cum este formulată în poziţia Parlamentului, şi solicită numirea extrem de rapidă a candidatului admis; consideră că întreaga procedură de selecţie trebuie să se desfăşoare într-un cadru interinstituţional care respectă pe deplin prerogativele Parlamentului;

95.   îşi reiterează opinia că procedura de numire a unui director general interimar al OLAF trebuie, mutatis mutandis, să respecte normele prevăzute în actul prin care se stabileşte temeiul juridic al OLAF, şi anume articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(64); deplânge aplicarea generală de către Comisie a Statutului funcţionarilor şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că poziţia Comisiei poate afecta eficacitatea OLAF;

ASPECTE SECTORIALE
Venituri

96.   salută faptul că, în ansamblu, Curtea a considerat că declaraţiile statelor membre privind resursele proprii tradiţionale transmise Comisiei au fost fiabile şi lipsite de erori semnificative şi, în plus, faptul că resursele proprii bazate pe TVA şi pe VNB au fost calculate şi colectate corect şi incluse în mod adecvat în conturile Comunităţii de către Comisie;

97.   ia act, cu profundă îngrijorare, de raportul Comisiei privind statisticile referitoare la datoria şi deficitul guvernului grec (COM(2010)0001), care ridică întrebări grave legate de fiabilitatea informaţiilor furnizate de autorităţile elene; invită Comisia să stabilească prin anchete proprii validitatea informaţiilor furnizate în 2008 şi să confirme regularitatea şi legalitatea calculului şi contribuţiei resurselor proprii puse la dispoziţie;

98.   solicită Comisiei să-şi prezinte planurile privind abordarea viitoare a operaţiunilor cu administraţia elenă; subliniază că personalul implicat în gestionarea fondurilor europene trebuie să fie scutit de măsurile aşteptate de reducere a costurilor pentru a garanta astfel menţinerea şi integritatea structurilor de gestiune;

99.   constată, cu toate acestea, în ceea ce priveşte resursele proprii bazate pe TVA, că rezervele datând chiar din 1989 există în continuare şi invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să îşi continue eforturile de a asigura ridicarea rezervelor în termene rezonabile;

100.   solicită Comisiei, cu privire la resursele proprii bazate pe VNB, să dea curs recomandării formulate de Curte la punctul 4.36 din Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 şi să comunice Parlamentului detalii cu privire la progresele înregistrate în aplicarea verificării directe şi în evaluarea sistemelor de supraveghere şi control ale institutelor naţionale de statistică din statele membre;

Politica agricolă comună

101.   salută evaluarea pozitivă a Curţii, pe baza activităţii sale de audit, conform căreia, cu excepţia politicii de dezvoltare rurală, plăţile efectuate pentru grupul de politici agricultură şi resurse naturale în cursul exerciţiului financiar care s-a încheiat la 31 decembrie 2008 nu au fost afectate de erori semnificative; constată cu satisfacţie că rata de eroare medie în cadrul UE 27 este inferioară pragului de 2% acceptat de Curte;

102.   ia act cu îngrijorare de diferenţa importantă între statele membre în ceea ce priveşte ratele de eroare constatate la faţa locului în punerea în aplicare a ajutoarelor pe suprafaţă (0,20% în Franţa, 0,24% în Regatul Unit, 0,3% în Germania, 3,70% în Grecia, 12,57% în România şi aproximativ 6% în Bulgaria) şi insistă asupra necesităţii de a nu periclita credibilitatea globală a sistemului; solicită adoptarea de măsuri urgente, bine direcţionate, care să aibă drept rezultat atât descărcarea administrativă pentru statele membre cu nivelul cel mai înalt de performanţă, cât şi contramăsuri eficiente;

103.   regretă constatarea Curţii privind cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea rurală, care sunt încă afectate de o rată ridicată de eroare, deşi rata estimată de eroare a fost mai scăzută decât în anii anteriori;

104.   salută evaluarea Comisiei privind calitatea declaraţiilor şi a situaţiilor rezumative anuale prezentate de către statele membre pentru cheltuielile din domeniul agriculturii, care concluziona că, în 2008, majoritatea statelor membre şi-au respectat obligaţiile juridice şi, în general, s-au conformat orientărilor Comisiei;

105.   reaminteşte, ca şi în anii anteriori, că IACS este în general un sistem de control eficace pentru limitarea riscului de eroare sau de cheltuieli neconforme, dar regretă totuşi faptul că Curtea a depistat deficienţe semnificative la agenţiile de plată selecţionate din trei state membre: Bulgaria, România şi Regatul Unit (Scoţia) (punctul 5.32 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008); recunoaşte, cu toate acestea, că s-au luat măsuri pentru a remedia aceste deficienţe;

106.   solicită, în contextul planurilor de dezvoltare rurală, simplificarea normelor complexe şi definiţii mai precise ale criteriilor de eligibilitate, în special în cazul sistemelor pentru agromediu, în primul rând la nivelul Comisiei, dar şi la nivel naţional şi solicită, de asemenea, să se ofere instrucţiuni şi orientări mai cuprinzătoare şi mai clare tuturor părţilor interesate şi să se organizeze acţiuni de formare;

107.   regretă faptul că sistemul de identificare a parcelelor agricole (SIPA) aplicat de către autorităţile naţionale continuă să fie incorect în anumite state membre în care Curtea a semnalat deficienţe semnificative (în Bulgaria, Spania, Polonia şi Regatul Unit); constată că la nivel naţional au fost adoptate măsuri diferite pentru a remedia aceste deficienţe;

108.   îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la erorile care au afectat cheltuielile din Programul SAPARD în Bulgaria şi România, determinând Direcţia Generală Agricultură să includă o rezervă în raportul său anual de activitate; ia act de planurile de acţiune deja existente ca răspuns la recomandările Comisiei;

109.   subliniază importanţa unor operaţiuni de audit ex post prompte şi aprofundate în vederea depistării cheltuielilor neeligibile şi/sau a documentelor justificative neadecvate, pentru a permite efectuarea corecţiilor necesare;

110.   îşi exprimă preocuparea faţă de deficienţele identificate de către Curte cu privire la definirea de către statele membre a condiţiilor necesare pentru menţinerea terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu („BCAM”), în sensul în care se efectuează plăţi pe baza sistemului SPU sau SPUS în favoarea anumitor beneficiari, fără ca aceştia să ia vreo măsură în privinţa terenurilor în cauză (punctul 5.49 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

111.   consideră că aceste deficienţe, inclusiv problema beneficiarilor care nu pot fi definiţi ca fiind „fermieri”, astfel cum au fost semnalate de Curte în Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008, ar trebui soluţionate de Comisie pentru a oferi un nivel mai ridicat de asigurare în ceea ce priveşte activitatea organismelor de certificare;

112.   ia act de concluziile Curţii şi, prin urmare, îndeamnă Comisia să îmbunătăţească controalele în statele membre care nu au respectat legislaţia comunitară atunci când au alocat drepturile, depăşind limitele stabilite prin regulamente;

113.   constată că, în cazul unui sfert dintre agenţiile de plată, Comisia a observat că există deficienţe în ceea ce priveşte conturile de debitori şi a propus corecţii financiare în valoare de aproximativ 25,3 milioane EUR; ia act, în continuare, de faptul că aceste corecţii reprezintă în jur de 1,95 % din cele 1 295  milioane EUR care trebuie recuperate la sfârşitul exerciţiului financiar 2008; subliniază că, deşi se situează cu puţin sub pragul de semnificaţie de 2 %, corecţiile acestea indică faptul că există un risc de eroare semnificativă, la nivel global, în conturile de debitori;

114.   solicită Comisiei să realizeze o monitorizare atentă pentru a se asigura că aceste creanţe sunt exacte şi sunt imputate corect bugetului comunitar;

Coeziune

115.   constată că plăţile intermediare pentru perioada 2007-2013, efectuate în 2008, reprezintă doar 32% din cheltuieli şi că observaţiile Curţii de Conturi se referă îndeosebi la cheltuielile din perioada de programare 2000-2006, care au reprezentat 68% din plăţile pentru politica de coeziune în exerciţiul 2008; constată, prin urmare, că efectele consolidării cadrului juridic pentru perioada 2007-2013 şi ale măsurilor de simplificare adoptate în 2008 şi 2009 nu pot fi încă vizibile;

116.   subliniază prioritatea absolută de reducere suplimentară a ratelor globale de eroare, care au rămas ridicate în acest domeniu de cheltuieli în 2008, şi de ameliorare a sistemului de supraveghere al Comisiei şi a sistemului de recuperări;

117.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că erorile din domeniul finanţării politicii de coeziune arată că cel puţin 11% din suma totală rambursată nu ar fi trebuit să fie plătită, nicio îmbunătăţire nefiind înregistrată în 2007; regretă că recuperările şi corecţiile financiare sunt doar parţial funcţionale; constată că, pentru perioada de programare 2000-2006, au fost făcute următoarele corecţii financiare: Spania, 1 535,07 milioane EUR; Grecia, 881,24 milioane EUR; Italia, 693,90 milioane EUR; Franţa, 248,48 milioane EUR; Regatul Unit, 155,94 milioane EUR; Portugalia, 128,24 milioane EUR; Polonia, 88,99 milioane EUR; Ungaria, 40,62 milioane EUR; Republica Slovacia, 39,16 milioane EUR; Irlanda, 25,55 milioane EUR; Germania 19,33 milioane EUR; Suedia 11,30 milioane EUR;

118.   ia act cu îngrijorare de dificultăţile întâmpinate de autorităţile statelor membre atât în ceea ce priveşte transpunerea cerinţelor în materie de reglementare 2007-2013 (cum ar fi chestiunile de incompatibilitate dintre UE şi autorităţile naţionale, întârzieri în stabilirea normelor, norme neclare), cât şi în ceea ce priveşte stabilirea de noi sisteme de gestionare şi control (atribuirea sarcinilor pentru noile instituţii, şi anume autorităţile de gestiune, certificare şi audit);

119.   regretă faptul că sistemul de sancțiuni aplicabile statelor membre care înregistrează rate mari de eroare și primesc cote mari din fonduri este ineficient deoarece statele membre plătesc doar între 3% și 5% din creditele totale sub formă de recuperări; este preocupat de faptul că această sumă este mai mică decât costul de menținere a sistemelor de control adecvate, devenind astfel un stimulent negativ;

120.   îşi reiterează solicitarea privind o simplificare suplimentară a normelor propuse de Comisie şi, în acelaşi timp, privind introducerea de controale mai eficiente la nivel naţional şi la nivelul UE, în scopul punerii în aplicare eficiente a fondurilor structurale şi de coeziune; este de părere că o evaluare obiectivă a efectelor măsurilor de simplificare introduse în 2008-2009 este esenţială şi invită Comisia să realizeze această evaluare până la sfârşitul exerciţiului 2010;

121.   ia act de îngrijorarea manifestată de Curtea de Conturi cu privire la dificultățile cu care s-a confruntat în a oferi, printr-un simplu raport anual, o imagine definitivă și imuabilă a realității schimbătoare și progresive a bugetului aferent politicii de coeziune care se bazează pe un calendar multianual dinamic în cadrul căruia procentajele finale de erori și nereguli generează anumite consecințe, la fel ca și sumele efective supuse recuperării, toate acestea putând fi controlate doar într-o etapă ulterioară (Comisia tocmai a încheiat exercițiul 1994-1999); solicită în acest sens Comisiei să prezinte, pe lângă planul de acțiune în vigoare și în cooperare cu Curtea de Conturi, o propunere de soluționare a acestor dificultăți ce rezultă din decalajul existent între cadrul bugetar multianual și sistemul de control anual; consideră că o astfel de propunere ar fi, de asemenea, utilă pentru a garanta un control mai eficace asupra marilor proiecte europene, precum Galileo;

122.   ia act de faptul că planul de acţiune menit să întărească rolul de supraveghere al Comisiei din cadrul gestiunii repartizate a acţiunilor structurale, prezentat în 2008, nu a fost pus în aplicare pe deplin în 2008 şi nu ar fi soluţionat principala problemă, şi anume aceea a complexităţii excesive a normelor, la care se adaugă cerinţele de execuţie, care diferă de la un stat membru la altul şi uneori chiar şi între diferite regiuni; solicită Comisiei să pună în timp util traducerile orientărilor la dispoziţia autorităţilor statelor membre; subliniază, în plus, că impactul său nu poate fi evaluat, deoarece erorile comise în exerciţiile precedente afectează în continuare cheltuielile rambursate de Comisie, acest lucru fiind în mod just semnalat de către Curte în Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 (punctul 6.34);

123.   consideră că, în pofida ameliorării sensibile a sistemelor de gestiune și control introduse prin planul de acţiune din 2008, care a consolidat rolul de supraveghere al Comisiei în cadrul acțiunilor structurale, observaţia Comisiei potrivit căreia numai 31% dintre sisteme funcţionează bine şi că peste 60% necesită îmbunătăţiri nu este satisfăcătoare; prin urmare, invită statele membre, autorităţile regionale şi autorităţile de gestionare responsabile să colaboreze strâns cu Comisia în efortul de a inversa aceste statistici;

124.   ia act cu satisfacţie de rezultatul auditului, care indică o rată preliminară de eroare de 5%, reflectând astfel efectele pozitive ale simplificării introduse pentru perioada de programare 2007-2013;

125.   observă că planul de acţiune al Comisiei i-a permis acesteia să ia măsuri conforme cu toate recomandările Curţii de Conturi; salută acţiunile de formare şi orientare întreprinse de Comisie şi destinate autorităţilor responsabile cu punerea în aplicare a programelor cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului de gestiune repartizată aplicat cheltuielilor aferente politicii de coeziune; încurajează Comisia să îşi intensifice eforturile, oferind orientări statelor membre şi încurajându-le să consolideze procedurile de recuperare şi de raportare;

126.   ia act de observaţia Curţii de Conturi potrivit căreia proporţia proiectelor din eşantionul statistic reprezentativ care au prezentat erori a fost de 43%, iar în cazul unui număr mare dintre acestea au existat rambursări necuvenite; consideră totuşi că această observaţie trebuie atenuată de afirmaţia Comisiei conform căreia aceasta era deja la curent cu existența unor deficiențe în cinci din cele șase programe în cauză și a luat măsurile corective necesare; ia act de a doua afirmaţie a Comisiei, susţinută de observaţia Curţii de Conturi de la punctul 6.20 din Raportul său anual, şi anume că 58% dintre erori sunt erori de conformitate şi nu ar fi avut nici un efect asupra rambursării cheltuielilor;

127.   constată că încălcarea normelor privind achiziţiile publice reprezintă una dintre cauzele cele mai frecvente ale neregulilor; invită Comisia să verifice cauzele acestei lipse de conformitate cu normele respective; salută, în acest context, constatările Curţii de Conturi şi iniţiativele Comisiei de simplificare a gestiunii fondurilor structurale şi consideră că aceste iniţiative vor contribui la reducerea numărului de erori;

128.   încurajează Comisia să prezinte până cel târziu în 2011 o propunere privind riscul de eroare admisibil în domeniul politicii de coeziune, care a reprezentat domeniul cel mai afectat de erori;

129.   invită Comisia să efectueze de urgenţă o analiză iniţială cu privire la raportul costuri-beneficii existent între resursele alocate activităţilor de control în cadrul DG REGIO şi DG EMPL şi rezultatele obţinute în urma acestor controale;

130.   ia act de faptul că primele efecte pozitive ale cadrului juridic şi de control consolidat, precum şi ale planului de acţiune al Comisiei asupra ratei de eroare din perioada de programare 2007-2013 vor fi vizibile probabil abia de la sfârşitul exerciţiului 2010;

131.   este preocupat de faptul că, în contextul încheierii perioadei de programare 2000-2006, este posibil ca autorităţile naţionale, fiind supuse presiunii de a absorbi toate fondurile angajate, să fi prezentat un număr tot mai ridicat de proiecte neprevăzute; subliniază necesitatea de a garanta că această situaţie nu se va repeta pe parcursul perioadei de programare actuale şi invită Comisia să aplice cu stricteţe măsuri corective şi disuasive (suspendarea plăţilor şi corecţii financiare) împotriva statelor membre, dacă este cazul;

132.   regretă, în acest context, debutul lent al programelor incluse în perioada de programare 2007-2013, cauzat de transmiterea cu întârziere de către statele membre a rapoartelor de evaluare a conformităţii şi a strategiilor de audit; împărtăşeşte opinia Curţii şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că această întârziere ar putea spori probabilitatea ca sistemele de control să nu fie în măsură să depisteze şi să împiedice erorile în timpul etapei de demarare a noilor programe; solicită încă o dată Comisiei să îşi îndeplinească rolul de supraveghere cu o rigoare maximă;

133.   solicită Comisiei să identifice şi să promoveze cele mai bune practici în statele membre pentru a permite o majorare a absorbţiei fondurilor şi o îmbunătăţire a fluxurilor de numerar ale beneficiarului prin modificarea şi simplificarea regulamentelor de implementare a fondurilor structurale la nivel naţional;

134.   ia act de observaţia Curţii de Conturi potrivit căreia, pentru perioada de programare 2007-2013, au fost consolidate dispoziţiile referitoare la control şi au fost clarificate responsabilităţile Comisiei şi, respectiv, ale statelor membre; în acest context, apreciază valoarea adăugată a autorităţii de audit stabilite pentru fiecare program şi împărtăşeşte aşteptarea Comisiei ca raportul anual de control şi avizul comunicat de autoritatea de audit să sporească asigurarea furnizată de sistemele de control naţionale;

135.   solicită Comisiei să îi ofere, în viitorul său raport de sinteză şi în rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor sale generale, informaţii clare care să permită identificarea statelor membre ale căror sisteme de control sunt cel mai puţin eficiente şi să întocmească un clasament anual al statelor membre pentru fiecare fond; în plus, invită Curtea de Conturi să întocmească aceeaşi listă în funcţie de auditurile sale;

136.   atrage atenţia asupra observaţiei Curţii, similară celei emise pentru exerciţiul 2007, conform căreia sfera şi amploarea rezervelor din rapoartele anuale de activitate nu reflectă într-o măsură suficientă gravitatea problemelor existente în ceea ce priveşte neregulile şi sistemele de control ineficiente; consideră, aşadar, că abordarea direcţiilor generale ar trebui să fie mai prudentă şi, prin urmare, sfera de cuprindere a rezervelor ar trebui să se extindă;

137.   atrage atenţia asupra caracterului specific al cheltuielilor aferente politicii de coeziune care rezultă din sistemul de gestiune multianual şi subliniază că corecţiile financiare sunt efectuate în exerciţiile ulterioare şi, de asemenea, la încheierea perioadei de programare, ceea ce permite Comisiei, la modul general, să detecteze şi să corecteze numeroase nereguli;

138.   salută rapoartele trimestriale pe care Comisia le prezintă în ceea ce priveşte corecţiile financiare, precum şi creşterea frecvenţei corecţiilor financiare ale Comisiei în 2008 şi 2009; regretă totuşi faptul că sistemul de corecţii financiare are un efect disuasiv scăzut asupra statelor membre, întrucât orice cheltuieli ineligibile identificate de Comisie sau de Curte pot fi substituite cu alte cheltuieli eligibile de către statele membre; consideră că Comisia ar trebui să se asigure că pe viitor doar neregulile identificate chiar de statele membre pot fi înlocuite cu alte cheltuieli fără pierderi de fonduri pentru statul membru în cauză;

139.   regretă calitatea slabă a informării Comisiei de către anumite state membre cu privire la recuperări şi la corecţii financiare, ceea ce limitează utilitatea şi integralitatea rapoartelor trimestriale prezentate de Comisie Parlamentului; invită Comisia să adopte măsuri suplimentare pentru a se asigura că statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile, verificând şi evaluând în mod riguros fiabilitatea şi integralitatea datelor raportate şi aşteaptă cu interes să primească noua notă orientativă destinată autorităţilor de certificare, inclusiv recomandările Comisiei privind ameliorarea procedurilor de raportare; solicită Comisiei să identifice, în viitorul său raport de sinteză, statele membre care nu se conformează pe deplin cerinţelor de raportare;

140.   ia act de faptul că numărul de nereguli pe care statele membre l-au raportat OLAF în cursul exerciţiului 2008 prezintă variaţii semnificative: Italia 802, Spania 488, Regatul Unit 483, Portugalia 403, Germania 372, Polonia 329, Olanda 262, Suedia 146, Franţa 98, Grecia 96, Republica Cehă 80, Republica Slovacia 62, Ungaria 39, Austria 37, Belgia 35, Estonia 28, Finlanda 28, Lituania 26, Letonia 22, Slovenia 13, Cipru 4, Bulgaria 4, Irlanda 2, Malta 1, România 0; este îngrijorat de faptul că acest lucru ar putea avea ca rezultat scăderea coerenţei sistemului de raportare;

141.   constată că nu a fost comunicat Comisiei niciun caz de fraudă în legătură cu proiectele auditate şi subliniază că rata de eroare menţionată în raportul Curţii de Conturi nu vizează neapărat fraude;

142.   solicită Comisiei să monitorizeze în permanenţă plauzibilitatea datelor raportate şi să verifice, pe baza propriilor anchete, eficienţa sistemelor de raportare, în cazurile în care numărul de nereguli raportate pare să fie excesiv de scăzut;

143.   invită Comisia să furnizeze informaţii detaliate referitoare la cifrele legate de aplicarea şi sistemele de distribuţie pentru plăţile efectuate de către autorităţile elene din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, ca urmare a incendiilor forestiere devastatoare; invită Comisia să furnizeze informaţii cu privire la controalele efectuate ex post şi la rezultatele acestora;

144.   salută decizia Curţii de Conturi de a include în programul său anual de lucru pe 2010 auditurile asupra FSE şi FEDER în domeniile turismului, formării profesionale a femeilor şi aprovizionării cu apă potabilă, domenii de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea comunităţilor locale;

145.   invită Curtea de Conturi să examineze modul în care autorităţile de gestionare efectuează evaluările externe privind fondurile structurale şi de coeziune şi să acorde o atenţie deosebită independenţei evaluării în cazul în care este plătită de beneficiarul acesteia;

146.   invită Curtea de Conturi să evalueze, din punctul de vedere al resurselor umane, capacitatea autorităţilor de audit din statele membre de a efectua audituri, precum şi independenţa lor în ceea ce priveşte verificarea conformităţii sistemului de control al gestiunii;

Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale

147.   salută faptul că resursele destinate Fondului social european (FSE) au fost utilizate în proporţie de 100% în cazul creditelor de angajament (10,6 miliarde EUR) şi în proporţie de 97,1% în cazul creditelor de plată (8,8 miliarde EUR); recunoaşte eforturile Comisiei în vederea unei mai bune gestiuni financiare;

148.   deţine elemente doveditoare pentru o rată de eroare în FSE mai mică decât cea de 11% raportată pentru fondurile structurale în general; îndeamnă Comisia să prezinte propria cifră pentru rata de eroare în cazul FSE şi să examineze posibilitatea unei autonomii sporite a FSE în perioada de finanţare următoare;

149.   reaminteşte că este de datoria Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă, care gestionează creditele, să ia măsuri adecvate pentru a preveni fraudele şi corupţia; salută strânsa cooperare cu OLAF; solicită garanţii cu privire la urmărirea şi sancţionarea cazurilor de fraudă din cadrul FSE şi de către autorităţile judiciare naţionale;

150.   constată că rata de eroare nu se referă în mod necesar la fraude şi solicită, prin urmare, să se facă în viitor o distincţie clară între rata fraudelor şi cea a erorilor;

151.   salută eforturile Comisiei de a primi explicaţii detaliate din partea tuturor statelor membre sub formă de rapoarte anuale de control prezentate de instituţiile de audit şi rapoarte anuale rezumative; solicită evaluarea cerinţelor de raportare pentru a se evita duplicarea solicitărilor de informaţii; consideră lipsa rapoartelor sau prezentarea de rapoarte lacunare de către autorităţilor naţionale de gestiune şi control, precum şi nerespectarea cerinţelor minime ale reglementărilor financiare ca fiind inacceptabile şi pasibile de sancţiuni; invită, de aceea, Comisia să elaboreze propuneri pentru îmbunătăţirea şi completarea obligaţiei existente de raportare cu un mecanism de sancţionare;

152.   constată că este posibil să existe conflicte de interese între gestionari şi beneficiari în procesul alocării de fonduri; invită Comisia să asigure respectarea normelor privind evitarea conflictelor de interese în procesul alocării de fonduri, prin mijloace corespunzătoare la nivelul administraţiilor naţionale;

153.   subliniază nevoile deosebite ale grupurilor-ţintă şi ale promotorilor de proiecte din cadrul FSE; propune acceptarea de activităţi de voluntariat desfăşurate în cadrul organizaţiilor nonprofit şi de contribuţii în natură pentru cofinanţarea proiectelor; solicită realizarea unui sondaj de către promotorii de proiecte cu privire la costurile administrative ale FSE în funcţie de stat şi de proiect;

154.   reaminteşte cele mai recente modificări aduse regulamentelor privind fondurile structurale [Regulamentul (CE) nr. 1341/2008(65), Regulamentul (CE) nr. 284/2009(66), Regulamentul (CE) nr. 396/2009(67), Regulamentul (CE) nr. 397/2009(68) şi Regulamentul (CE) nr. 846/2009(69)] în scopul simplificării procedurilor administrative; solicită un raport referitor la impactul acestor modificări;

155.   remarcă faptul că astfel de proceduri de simplificare sunt esenţiale pentru reducerea sarcinilor administrative la nivel naţional, regional şi local; subliniază totuşi că este foarte important să se asigure că astfel de proceduri nu conduc în viitor la o rată mai ridicată de eroare;

Politici interne
Cercetare, energie şi transport

156.   salută uşoara scădere a numărului de erori pentru acest grup de politici în comparaţie cu exerciţiile trecute, precum şi îmbunătăţirile înregistrate în privinţa plăţilor efectuate cu întârziere, Curtea constatând că în 2008 Comisia şi-a îmbunătăţit în mod considerabil performanţele în ceea ce priveşte efectuarea la timp a plăţilor către beneficiari;

157.   îndeamnă Comisia să depună toate eforturile pentru a menţine tendinţa pozitivă din 2008 în acest domeniu, care se află sub gestiunea financiară directă a Comisiei;

158.   cu toate acestea, constată cu îngrijorare că, în general, pentru politicile din domeniul cercetării, energiei şi transportului, auditul Curţii relevă încă o dată un nivel semnificativ de eroare în privinţa plăţilor efectuate către beneficiari şi în cadrul sistemelor de supraveghere şi control ale Comisiei, care nu atenuează suficient riscul inerent de rambursare a unor costuri supraestimate;

159.   este preocupat în mod special de rezervele nesoluţionate prezentate de cele patru servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării, ca urmare a ratei erorilor reziduale care afectează declaraţiile de cheltuieli din cadrul celui de-al şaselea Program-cadru (PC6);

160.   constată, de asemenea, disparitatea sistemică care se manifestă în tratamentul beneficiarilor fondurilor UE în cadrul unor sectoare, programe şi moduri de gestiune diferite;

161.   este preocupat de faptul că imaginea publică a UE poate suferi în situaţia în care părţile interesate constată că în domeniul agriculturii se aplică sisteme de control mai stricte decât în domeniul implementării programelor de cercetare;

162.   constată că în trecut nu s-au aplicat unele dispoziţii legale privind finanţarea cercetării (de exemplu, în ceea ce priveşte sancţiunile) şi invită Comisia să pună capăt acestei situaţii şi să asigure aplicarea integrală şi consecventă a dispoziţiilor legale în vigoare;

163.   reaminteşte, în acelaşi timp, solicitările pe care le-a prezentat în rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009 (punctul 117 şi altele), în special solicitarea sa privind abţinerea de la orice modificări retroactive şi aşteptările legitime ale beneficiarilor ca acestea să fie onorate, precum şi accelerarea procesului de acceptare a certificatelor referitoare la metodologia aplicată pentru costurile medii de personal, acolo unde nu s-a realizat niciun progres vizibil; invită Comisia ca, pe viitor, în scopul unei bune legiferări, să prezinte propuneri realiste atât referitor la obiective, cât şi la proceduri;

164.   în această privinţă, constată cu îngrijorare profundă că nu a fost aprobat decât un singur certificat referitor la metodologia aplicată în privinţa costurilor medii de personal;

165.   regretă absenţa informaţiilor clare privind activele Galileo; invită Comisia să obţină informaţiile necesare pentru a realiza un inventar, pentru a verifica criteriile de recunoaştere şi a examina evaluarea activelor Galileo deţinute de Agenţia Spaţială Europeană; solicită Comisiei să trimită aceste informaţii Parlamentului înainte de sfârşitul exerciţiului 2010;

166.   este preocupat de faptul că regulamentul în vigoare referitor la actualul program-cadru nu corespunde necesităţilor unui mediu de cercetare modern şi consideră că modernizarea şi simplificarea suplimentară sunt esenţiale pentru un nou program-cadru;

167.   consideră că simplificarea regulilor de calcul pentru cheltuielile declarate este necesară pentru îmbunătăţirea situaţiei şi invită Comisia să îşi continue eforturile de a elabora un set de reguli cât mai uşor de aplicat pentru beneficiarii programelor; solicită să se definească clar criteriile necesare pentru a evalua dacă metodologiile de calcul al costurilor aplicate de beneficiari respectă cerinţele normative;

168.   subliniază faptul că Comisia trebuie să asigure aplicarea riguroasă a controalelor, în special prin îmbunătăţirea fiabilităţii certificatelor de audit şi prin implementarea eficace a strategiei sale de audit ex post, prin aplicarea de penalităţi acolo unde este cazul şi prin efectuarea în timp util a recuperărilor sau a ajustărilor în cazurile de rambursare necuvenită a unor cheltuieli declarate, conform recomandării Curţii;

169.   solicită, de asemenea, Comisiei să reflecteze asupra distribuţiei activităţilor între direcţiile generale din domeniul cercetării, care, alături de lipsa utilizării unui sistem de informaţii de gestiune integrat, îngreunează procesul de coordonare, potrivit Curţii, în special în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse ca urmare a rezultatelor auditului;

Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară

170.   consideră că ratele globale de execuţie a liniilor bugetare pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară sunt satisfăcătoare;

171.   salută rata globală de 95,15% de execuţie a bugetului în domeniul mediului, rata de execuţie de 99,75% a creditelor de angajament în domeniul sănătăţii publice şi de 98% a capitolului siguranţă alimentară şi sănătate animală, ceea ce reprezintă un rezultat bun;

172.   constată că din bugetul 2008 au fost finanţate şase proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare;

173.   salută obţinerea unei rate de execuţie de 99,26% a bugetului operaţional al programului LIFE+; constată că au fost selectate 196 de proiecte; constată că 52% din fondurile acordate au fost alocate unor proiecte de „natură şi biodiversitate”; cu toate acestea, consideră că încă se mai pot aduce îmbunătăţiri activităţii de gestionare a Comisiei pentru a se asigura durabilitatea proiectelor cofinanţate;

174.   constată, în acest sens, că se pot realiza îmbunătăţiri dacă se garantează că există deja măsuri de sprijin în momentul în care se lansează cererile de propuneri, ameliorându-se în continuare diseminarea cunoştinţelor generate de proiectele LIFE şi consolidându-se urmărirea sistematică a proiectelor după finalizarea lor;

175.   invită Comisia să acorde asistenţă suplimentară şi formare specifică solicitanţilor şi să elaboreze orientări uşor de utilizat; subliniază că ar trebui să se acorde de urgenţă atenţie părţilor din program care au început să aibă un nivel scăzut de execuţie şi să acţioneze în consecinţă;

176.   subliniază importanţa furnizării unei asistenţe suplimentare şi specifice solicitanţilor care implementează proiecte în cadrul programului de sănătate publică pentru a evita cererile de rambursare nerezonabile şi rapoartele financiare incomplete care conduc la proceduri anevoioase; în plus, consideră că procedurile de ofertare trebuie să fie clare şi uşor de urmat pentru a evita cereri de proiecte care sunt în mod evident neeligibile pentru finanţare din cauza dimensiunii lor şi a costurilor asociate ridicate sau din cauză că sunt de slabă calitate;

177.   constată cu satisfacţie implementarea cu succes a Fondului comunitar pentru tutun şi este încrezător în ceea ce priveşte importanţa instrumentului respectiv;

178.   reaminteşte Comisiei responsabilitatea pe care o are faţă de Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori (EAHC); constată că EAHC a gestionat 256 de proiecte cu costuri repartizate, reprezentând o sumă totală de 119 milioane EUR din bugetul Uniunii Europene, a organizat reuniuni de experţi, precum şi zile de informare; consideră că performanţa EAHC în 2008 este bună;

Piaţa internă şi protecţia consumatorilor

179.   regretă că rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor generale şi serviciilor Comisiei sunt disponibile online doar într-o singură limbă; îndeamnă Comisia să îmbunătăţească situaţia în ceea ce priveşte rapoartele de anul viitor;

180.   subliniază că, în multe situaţii, erorile de execuţie a bugetului sunt consecinţa normelor şi procedurilor prea complexe care reglementează cheltuielile; încurajează, prin urmare, Comisia să îşi sporească eforturile de simplificare a cadrului juridic, în special pentru a rezolva problemele rămase în anumite sisteme de control;

181.   regretă că frecvenţa controalelor fizice efectuate de statele membre asupra importurilor rămâne extrem de scăzută, în pofida recomandărilor repetate ale Curţii de Conturi Europene şi a faptului că taxele vamale reprezintă o parte considerabilă a veniturilor totale din bugetul 2008; invită, aşadar, Comisia să solicite statelor membre să găsească un echilibru corespunzător între controalele fizice la import şi auditările ulterioare ale operatorilor;

182.   salută îmbunătăţirile efectuate care au permis atingerea unei rate de execuţie de 92% a creditelor de plată aferente realizării şi dezvoltării pieţei interne (linia bugetară 12 02 01); ia act de rata de execuţie de 48% a programului SOLVIT (linia bugetară 12 02 02), care se datorează utilizării creditelor de plată doar în primul an de creare a acestei linii bugetare; ia act, prin urmare, de faptul că rata de execuţie a creditelor de angajament a atins 97%;

183.   recunoaşte că o rată de execuţie de 97% a creditelor de plată aferente politicii vamale (liniile bugetare 14 04 01 şi 14 04 02) reprezintă un progres semnificativ în comparaţie cu exerciţiul precedent, datorită unei metode de calcul îmbunătăţite, şi încurajează Comisia să continue în acelaşi mod;

184.   apreciază eforturile care au permis atingerea unei rate de execuţie de 97% a creditelor de plată aferente acţiunilor de protecţie a consumatorilor (liniile bugetare 17 02 01 şi 17 02 02);

Transport şi turism

185.   constată că bugetul 2008, astfel cum a fost adoptat definitiv şi apoi modificat în cursul exerciţiului financiar, prevedea, în special pentru politicile din sfera de activitate a Comisiei pentru transport şi turism, credite de angajament în valoare totală de 2 516 000 000 EUR şi credite de plată în valoare totală de 1 703 000 000 EUR; constată, de asemenea, că din aceste sume:

   pentru reţelele transeuropene de transport (TEN-T) au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 969 425 000 EUR şi credite de plată în valoare de 892 308 000 EUR;
   pentru siguranţa transporturilor, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 13 600 000 EUR şi credite de plată în valoare de 10 000 000 EUR;
   pentru programul Marco Polo, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 39 080 000 EUR şi credite de plată în valoare de 37 958 000 EUR;
   pentru agenţiile de transport şi Autoritatea de supraveghere Galileo, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 96 160 000 EUR şi credite de plată în valoare de 98 000 000 EUR;
   pentru transporturi, inclusiv pentru un domeniu prioritar consacrat mobilităţii urbane durabile, din cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 468 472 000 EUR şi credite de plată în valoare de 345 402 000 EUR;
   pentru siguranţa transporturilor, inclusiv acţiunea prioritară care are drept obiect facilitarea traficului transfrontalier la punctele de trecere a frontierelor externe din partea de nord-est a Uniunii Europene, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 5 350 000 EUR;
   pentru turism, au fost prevăzute credite de angajament în valoare de 2 500 000 EUR şi credite de plată în valoare de 1 500 000 EUR;

186.   ia act de faptul că, la examinarea execuţiei bugetului aferent exerciţiului financiar 2008, Curtea de Conturi Europeană a ales să se concentreze asupra politicii de cercetare şi asupra politicii energetice, mai degrabă decât asupra politicii transporturilor;

187.   salută menţinerea unor rate ridicate de utilizare atât a creditelor de angajament, cât şi a celor de plată pentru proiectele privind TEN-T, ambele ajungând la aproape 100%, şi invită statele membre să garanteze o finanţare adecvată de la bugetele naţionale, în paralel cu acest angajament al UE; reaminteşte că Parlamentul a susţinut un nivel de finanţare din partea UE mai ridicat; constată că revizuirea proiectelor prioritare de TEN-T în 2010 va constitui o ocazie de a evalua dacă aceste cheltuieli au fost suficiente şi eficiente;

188.   este îngrijorat de faptul că, pentru al doilea exerciţiu consecutiv, rata de utilizare a creditelor de plată alocate siguranţei transporturilor a fost scăzută (79%); constată că rata de utilizare a creditelor de plată alocate programului Marco Polo II a fost deosebit de scăzută (40 %) şi că rata de utilizare a plăţilor pentru optimizarea sistemelor de transport nu a fost decât de 67%; reaminteşte că, în fiecare caz, suma înscrisă în bugetul aferent exerciţiului 2008 era cea propusă în proiectul preliminar de buget pregătit de Comisie (PPB);

189.   îşi exprimă regretul cu privire la rata de utilizare extrem de scăzută a creditelor de plată pentru drepturile pasagerilor (27%); ia act de faptul că plăţile efectuate nu reprezintă decât 55% din suma propusă de Comisie în proiectul său preliminar de buget; subliniază că, pentru aplicarea eficientă a normelor, este foarte important să se investească, printre altele, în măsuri de informare a pasagerilor cu privire la drepturile lor;

190.   insistă asupra insuficienţei ratei de utilizare a creditelor de plată pentru programul GALILEO (50%), dată fiind importanţa acestuia pentru sectoarele de logistică şi transporturi durabile;

191.   invită Comisia să prezinte o explicație detaliată cu privire la utilizarea insuficientă a acestor credite, precum și cu privire la măsurile pe care le va prevedea pentru a se asigura că această situație nu se va mai repeta;

192.   ia act de faptul că testarea operaţiunilor prin eşantionare evidenţiază o rată de eroare situată cel mai probabil între 2% şi 5%; invită Comisia să îşi intensifice eforturile pentru ca această rată să fie mai mică de 2%;

193.   salută cu satisfacţie constatarea Curţii de Conturi Europene cu privire la legalitatea şi regularitatea conturilor anuale ale Agenţiei Executive pentru Reţele de Transport Transeuropene sub toate aspectele semnificative; este îngrijorat de întârzierile în materie de recrutare şi salută obiectivul Agenţiei de a ocupa posturile care sunt în prezent vacante;

194.   regretă că nu sunt disponibile date privind acţiunile din domeniul turismului şi salută noul cadru juridic şi economic creat de Tratatul de la Lisabona, care permite dezvoltarea de acţiuni la nivelul Uniunii Europene (turism social şi cultural, destinaţii de excelenţă etc.) în acest sector, care să beneficieze de sprijin într-un cadru bugetar multianual;

195.   îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a transmite Parlamentului şi Consiliului, în fiecare an, o descriere a cheltuielilor de la fiecare linie bugetară mai detaliată decât remarcile şi comentariile incluse la fiecare linie;

Cultură şi educaţie

196.   salută eforturile depuse de Comisie pentru asigurarea unei mai mari transparenţe şi îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii şi sprijină măsurile ulterioare adoptate în acest sens; solicită ca în cadrul revizuirii apropiate la jumătatea perioadei a programelor multianuale să se facă o evaluare atentă a structurilor de execuţie şi gestiune; recomandă includerea unor elemente pentru măsurarea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor în relaţiile cu agenţiile naţionale; reaminteşte, în acest context, că aproape 70% din fondurile programelor multianuale sunt executate prin intermediul agenţiilor naţionale;

197.   sprijină orientările oferite de Comisie autorităţilor naţionale în ceea priveşte supravegherea activităţilor agenţiilor naţionale pentru a facilita în continuare gestionarea programelor în statele membre; încurajează Comisia să monitorizeze în continuare în mod activ gestionarea programelor de către agenţiile naţionale pentru a evita întreruperile în execuţia diverselor părţi ale programelor multianuale; sprijină abordarea strictă adoptată de Comisie de a suspenda plăţile către agenţiile naţionale în cazurile în care sunt depistate deficienţe de gestiune; solicită tuturor celor implicaţi să evite consecinţele negative pentru beneficiari, cauzate de astfel de deficienţe; solicită Comisiei să separe, în interesul transparenţei şi al controlului costurilor, costurile de organizare şi de personal ale agenţiilor naţionale de fondurile de plătit ca subvenţii;

198.   atrage atenţia asupra pericolelor generate de măsuri de control disproporţionate faţă de bugetele administrate; consideră că cerinţele aplicabile de control nu trebuie, în niciun caz, să impună o presiune în favoarea unor majorări de scară care să conducă la ridicarea pragului de participare;

199.   solicită Comisiei, în contextul revizuirii Regulamentului financiar, să instituie un nou regim care să le permită beneficiarilor să achiziţioneze mai multe active fără să se teamă că acest lucru ar putea duce la o reducere a sprijinului care le este alocat în cadrul cofinanţării din partea UE;

200.   solicită Comisiei ca, împreună cu agenţiile naţionale, să caute o soluţie rezonabilă şi flexibilă la problema dobânzii aplicate bugetelor descentralizate neutilizate pentru care se reţine un impozit la sursă în statele membre, dar pe care agenţiile naţionale trebuie să le plătească integral;

201.   remarcă reducerea semnificativă a erorilor legate de plăţi; consideră, cu toate acestea, că sunt necesare noi îmbunătăţiri în ceea ce priveşte plăţile intermediare şi finale; solicită Comisiei să supravegheze mai îndeaproape procesul de elaborare a declaraţiei anuale ex post pentru Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii, prin vizite de monitorizare şi verificări directe;

202.   solicită Comisiei să reducă obstacolele birocratice din calea programului „Tineretul în acţiune”; solicită, în special, ca măsurile din cadrul acţiunilor 1.1 şi 1.3 ale programului să fie disponibile ca servicii uşor accesibile; subliniază că criteriile de selecţie trebuie să fie transparente şi uşor de înţeles pentru solicitanţi; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a introduce un nou mod de alocare a fondurilor în cadrul programului „Tineretul în acţiune”, astfel încât să se ofere finanţare unor proiecte la scară mică sau unor proiecte pentru tineret care nu pot, în situaţia actuală, să obţină finanţare;

Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

203.   constată o scădere relativă a nivelului de execuţie a creditelor de angajament din bugetul alocat spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în 2008 faţă de 2007 (87,51% în 2008 faţă de 90,29% în 2007); ia act de faptul că o sumă de 75 000 000 EUR a fost reportată pentru 2009, dar constată că, potrivit informaţiilor primite de la serviciile Comisiei, suma respectivă a fost angajată înainte de 31 martie 2009; subliniază faptul că nivelul de execuţie a creditelor de plată a crescut faţă de 2007 (80,88% în 2008 faţă de 60,41% în 2007); invită Direcţia Generală Justiţie, Libertate şi Securitate să încerce să ridice în continuare nivelul de execuţie a angajamentelor şi plăţilor în 2009;

204.   regretă faptul că, în cadrul Fondului pentru frontierele externe, Comisia nu a putut efectua primele plăţi de prefinanţare către statele membre decât în ultimele luni ale lui 2008, deoarece normele de aplicare au fost adoptate abia la 5 martie 2008, iar câteva state membre au depus versiunile iniţiale ale descrierilor sistemelor de gestiune şi control, precum şi ale documentelor de programare cu întârzieri substanţiale sau de o calitate insuficientă;

205.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiei ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe evaluarea efectuată de comisia competentă asupra performanţelor agenţiei în cursul exerciţiului;

Sistemul de informaţii Schengen din a doua generaţie

206.   este foarte îngrijorat de întârzierile în înfiinţarea Sistemului de informaţii Schengen din a doua generaţie şi de implicaţiile acestor întârzieri pentru bugetul UE şi bugetele statelor membre; notează că aşa-numitul „test pentru prima etapă de referinţă” privind stabilitatea, fiabilitatea şi performanţa proiectului SIS II, desfăşurat la sfârşitul lui ianuarie 2010, nu a avut succes;

207.   reaminteşte obligaţia Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1104/2008 al Consiliului din 24 octombrie 2008 privind migrarea de la Sistemul de informaţii Schengen (SIS 1+) la Sistemul de informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II)(70) şi Decizia 2008/839/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind migrarea de la Sistemul de Informații Schengen (SIS 1+) la Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)(71), de a prezenta Parlamentului European şi Consiliului, o dată la şase luni şi pentru prima oară după primele şase luni din 2009, un raport cu privire la progresele înregistrate în procesul de dezvoltare a SIS II şi de migrare de la SIS 1+ la SIS II; constată că primul Raport privind progresele înregistrate ianuarie 2009 - iunie 2009 (COM(2009)0555), care a fost publicat la 22 octombrie 2009, nu mai este de actualitate şi că al doilea raport privind progresele nu este încă disponibil;

208.   reiterează solicitarea adresată Comisiei de către Consiliu şi Parlament – formulată de Consiliu în concluziile sale privind direcţia viitoare a SIS II din 4-5 iunie 2009 şi de Parlament în Rezoluţia sa din 22 octombrie 2009 referitoare la progresele la nivelul Sistemului de informaţii Schengen II şi la nivelul Sistemului de informaţii privind Vizele(72) – de a garanta transparenţă totală în ceea ce priveşte aspectele financiare ale dezvoltării SIS din a doua generaţie;

209.   subliniază că Comisia trebuie să-şi respecte obligaţiile de raportare într-un mod mai prompt şi mai transparent;

210.   invită Curtea de Conturi să desfăşoare un audit detaliat şi să prezinte un raport special de evaluare a gestionării proiectului SIS II de către Comisie, de la prima etapă a proiectului, începând cu cererea iniţială de ofertare;

211.   îşi rezervă dreptul de a păstra în rezervă fondurile ce urmează a fi alocate pentru dezvoltarea SIS II în bugetul anual 2011 în scopul de a asigura un control parlamentar şi o supraveghere deplină a procesului;

Drepturile femeii şi egalitatea de gen

212.   reaminteşte Comisiei că, în temeiul articolului 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene care ar trebui să fie respectat în toate activităţile acesteia şi, prin urmare, ar trebui urmărit şi în cadrul descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Uniunii Europene;

213.   regretă că integrarea dimensiunii de gen în buget nu a fost încă realizată; prin urmare, îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a lua măsuri suplimentare pentru a garanta că integrarea dimensiunii de gen în cadrul planificării bugetare devine realitate;

214.   salută studiul de fezabilitate(73) pregătit de Comisie privind integrarea dimensiunii de gen în buget şi invită toţi partenerii din cadrul procedurii bugetare a Uniunii Europene să ţină seama de acest studiu atunci când pregătesc, execută sau auditează bugetul;

215.   invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a elabora date defalcate pe genuri care pot fi incluse în rapoartele de descărcare de gestiune, deoarece puţinele date disponibile până în prezent nu oferă o imagine de ansamblu adecvată a acestei situaţii;

216.   invită Curtea de Conturi să dedice un capitol separat aspectelor privind egalitatea de gen în cadrul rapoartelor sale de descărcare de gestiune;

217.   salută faptul că mecanismele de finanţare pentru perioada 2007-2013 au fost simplificate, dar regretă că, în ciuda acestei îmbunătăţiri, s-au constatat erori în cazul unui număr important de rambursări aferente proiectelor din domeniul coeziunii (din care fac parte Fondul social european şi egalitatea de gen) şi în 2008; prin urmare, solicită Comisiei să se asigure că mecanismele de finanţare sunt mai eficiente;

Acţiuni externe

218.   constată, pe baza experienţelor din 2007 şi 2008, că este esenţial să se asigure o îmbunătăţire continuă a transparenţei în acest domeniu de politici în ceea ce priveşte cheltuielile, mai ales având în vedere instituirea Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE);

219.   invită Comisia să prezinte, înainte de sfârşitul procedurii de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2008, planuri concrete, detaliate şi cuprinzătoare privind schema de personal, structura organizatorică şi de control a SEAE, care să reflecte, în special, majorarea nivelului de personal şi repartizarea acestuia, implicaţiile bugetare şi modificările preconizate ale Statutului şi Regulamentului financiar, şi să înceapă imediat negocierile cu autoritatea bugetară pe baza propunerilor prezentate; respinge negocierile bazate pe acorduri-cadru imprecise;

220.   îşi exprimă cu fermitate părerea că dreptul de control al Parlamentului în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune nu ar trebui să se diminueze sub nicio formă odată cu instituirea SEAE; se aşteaptă ca, atunci când va propune revizuirea Regulamentului financiar actual, Comisia să ţină seama de acest lucru(74); subliniază că revizuirea menţionată ar trebui să facă parte din ciclul normal al revizuirilor trienale; respinge ideea unei proceduri accelerate, astfel cum este preconizată de Comisie;

221.   ia act cu deosebită îngrijorare de evaluarea generală a Curţii, potrivit căreia sistemele de supraveghere şi de control ale tuturor direcţiilor generale în cauză (AIDCO, RELEX, ELARG şi ECHO) continuă să fie eficiente doar parţial, precum şi de concluzia Curţii potrivit căreia plăţile efectuate pentru acest grup de politici au fost afectate de erori semnificative; subliniază că, la fel ca şi în trecut, erorile sunt întâlnite mai ales la nivelul delegaţiilor şi al beneficiarilor;

222.   salută îmbunătăţirile pe care le-a realizat DG AIDCO în privinţa sistemelor sale de supraveghere şi de control; încurajează totuşi EuropeAid să efectueze îmbunătăţirile necesare referitor la verificările sale ex ante, să apeleze la auditul extern şi să remedieze inconsecvenţele şi deficienţele din planul său anual de audit, din modulul de audit CRIS şi din monitorizarea globală a rezultatelor auditului;

223.   solicită DG RELEX să îşi consolideze controalele ex post şi să remedieze deficienţele relevate de Curte în ceea ce priveşte gestiunea sa financiară şi supravegherea proiectelor; salută recunoaşterea de către DG RELEX a necesităţii de a acorda mai multă atenţie acestei probleme;

224.   atrage atenţia asupra numărului substanţial de posibile cazuri de fraudă (102 de cazuri) care sunt investigate de OLAF în acest domeniu de politici – un număr care este depăşit doar de numărul investigaţiilor interne; salută concentrarea atenţiei OLAF asupra domeniului ajutorului extern, în cadrul activităţilor de investigare şi de prevenire şi de cooperare intensificată;

225.   regretă întârzierile constatate în asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte fondurile UE administrate de către organizaţii internaţionale, în special de către ONU („gestionate în comun”); regretă dificultăţile cărora Curtea a trebuit să le facă faţă, în ciuda solicitărilor repetate ale Comisiei privind respectarea Acordului-cadru financiar şi administrativ (FAFA), în obţinerea de rapoarte de audit şi de documente justificative din partea ONU; recunoaşte şi salută progresele înregistrate, în special încheierea unui acord privind termenii de referinţă aplicabili misiunilor de verificare în aprilie 2009 şi semnarea orientărilor comune pentru raportări;

226.   consideră că organizaţiile ONU deţin adesea o experienţă şi cunoştinţe specifice care nu pot fi găsite uşor în altă parte; îşi exprimă totuşi îngrijorarea pentru faptul că Comisia nu demonstrează în mod convingător în prealabil dacă alegerea unei organizaţii ONU este de fapt mai eficientă şi mai eficace decât alte modalităţi de furnizare a ajutorului(75); invită Comisia să pună în aplicare un proces mai transparent şi mai obiectiv de selectare a mijloacelor de punere în aplicare a ajutorului;

227.   observă tendinţa continuă de a mări contribuţiile la fondurile cu donatori multipli şi îndeosebi la ONU, în conformitate cu principiile bunei cooperări între donatori; cu toate acestea, îşi exprimă nemulţumirea faţă de problemele constante întâmpinate de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte accesul la documentele financiare emise de către agenţiile ONU; salută acţiunile întreprinse de Comisie pentru a facilita procesele de auditare efectuate de Curtea de Conturi şi solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta pe deplin interesele financiare ale Uniunii Europene şi pentru a spori transparenţa procesului, aducând, dacă este cazul, modificări la FAFA;

228.   subliniază, în acest context, frustrarea şi insatisfacţia sa profundă cu privire la faptul că, până în prezent, Comisia nu a reuşit să ia măsuri pentru a crea un instrument cu adevărat european pentru implementarea gestiunii crizei, aşa cum i s-a cerut în rezoluţiile precedente privind descărcarea de gestiune; insistă, încă o dată, asupra faptului că aceste măsuri ar trebui adoptate urgent şi invită noua Comisie să îşi ofere, cu ocazia viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, posibilitatea de a gestiona ea însăşi fondurile fiduciare cu donatori multipli;

229.   salută rezultatele pozitive în ceea ce priveşte transparenţa, obiectivele şi coordonarea internaţională a donatorilor ca urmare a instituirii mecanismului PEGASE(76), care a fost conceput pe baza MIT(77), dar care are o sferă mai largă de aplicare, acoperind atât cheltuielile MIT, cât şi cele legate de relansarea activităţilor economice - sprijin bugetar, finanţarea infrastructurilor şi a problemelor sociale - în conformitate cu Planul palestinian de dezvoltare şi reformă;

230.   ia act de recomandarea Curţii conform căreia documentele de planificare strategică pentru Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat ar trebui să conţină obiective strategice clare şi indicatori de performanţă măsurabili; consideră că ar trebui să se ia măsuri similare şi pentru alte instrumente externe a căror sferă de aplicare continuă să rămână foarte generală;

231.   propune elaborarea de către Comisie a unui studiu care să examineze posibilitatea flexibilizării bugetelor în domeniul politicilor externe; consideră că, având în vedere surplusurile bugetare existente în prezent şi creşterea continuă a nevoilor în domeniul acestor politici, ar trebui să se ofere preventiv un grad mai mare de flexibilitate, dar care să nu afecteze existenţa unei gestiuni bugetare eficace şi a unui control bugetar corespunzător;

Dezvoltare şi ajutor umanitar

232.   regretă faptul că, în urma auditului Curţii, s-a constatat că angajamentele privind sprijinul bugetar erau afectate de un nivel ridicat de erori necuantificabile; insistă asupra faptului că aceste plăţi ar trebui să fie evaluate cu şi mai multă rigurozitate de către Comisie; ia act cu satisfacţie, în acest context, de revizuirea, în februarie 2009, a circuitelor financiare pentru acest tip de plăţi;

233.   constată cu satisfacţie că s-a înregistrat o clarificare şi o îmbunătăţire a structurii evaluărilor de către Comisie a respectării dispoziţiilor Acordului ICD (Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dezvoltare); cu toate acestea, regretă depistarea, de către Curte, a unor cazuri frecvente în care Comisia nu a demonstrat într-o manieră structurată şi formalizată că gestiunea finanţelor publice era suficient de transparentă, de responsabilă şi de eficace sau, cel puţin, că fusese instituit un program credibil şi relevant de reformă;

234.   împărtăşeşte opinia Curţii, potrivit căreia Comisia ar trebui să continue eforturile de a-i susţine deciziile privind eligibilitatea sprijinului bugetar şi de a asigura faptul că toate viitoarele acorduri de finanţare oferă o bază cuprinzătoare şi clară pentru evaluarea îndeplinirii condiţiilor de plată;

235.   invită Comisia ca, în privinţa sprijinului bugetar, să consolideze sistemele de supraveghere şi control pentru asigurarea regularităţii plăţilor, să monitorizeze mai îndeaproape organizaţiile care implementează proiecte finanţate de UE, să efectueze audituri mai eficiente, cu o urmărire subsecventă strictă, şi să dezvolte principii directoare privind sprijinul bugetar orientate într-o mai mare măsură spre rezultate;

236.   îndeamnă Comisia să ajute ţările partenere să-şi dezvolte capacităţi de control parlamentar şi de audit, în special atunci când ajutorul este furnizat prin sprijin bugetar, şi invită Comisia să prezinte periodic rapoarte cu privire la progresele realizate;

237.   atrage atenţia asupra faptului că rolul său în ceea ce priveşte sprijinul bugetar este de a trage la răspundere Comisia pentru rezultatele cheltuielilor şi că sprijinul bugetar este un instrument de asistenţă care necesită o modificare a paradigmei de control de la un control asupra intrărilor la o verificare a rezultatelor în raport cu o serie de indicatori;

238.   îşi reia solicitarea privind condiţionarea progresivă a ajutorului pentru dezvoltare, în general, şi a sprijinului bugetar, în special, de o declaraţie naţională de transparenţă ex ante, emisă de guvernul ţării beneficiare şi semnată de ministrul său de finanţe, privind anumite aspecte care afectează guvernanţa şi structura de răspundere a ţării beneficiare;

239.   invită noua Comisie să îşi asume rolul de lider şi să prezinte această propunere altor donatori internaţionali – în special Băncii Mondiale – pentru elaborarea şi aplicarea unui astfel de instrument de comun acord cu alţi donatori; aşteaptă să fie informat de Comisie cu privire la un posibil calendar pentru astfel de negocieri;

240.   îndeamnă Comisia să definească obiective strategice şi indicatori de performanţă adecvaţi, care ar permite o evaluare eficientă a impactului acţiunilor UE;

241.   invită Comisia să pună mai mult accentul pe sănătatea femeilor din ţările în curs de dezvoltare, în general, şi pe îmbunătăţirea sănătăţii materne, în special, deoarece acesta este domeniul în care Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt cel mai departe de a fi realizate;

242.   salută progresele înregistrate în ceea ce priveşte repartizarea muncii între donatori, precum şi alte principii de eficientizare a ajutorului; consideră totuşi că Comisia ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a coordona activităţile statelor membre în această privinţă;

243.   subliniază nevoia de a majora eficienţa ajutorului şi de a reduce fragmentarea acestuia; consideră că numărul ridicat de proiecte gestionate de Comisie şi de statele membre (aproximativ 40 000 de proiecte) ar trebui să fie redus, acordând prioritate unor programe mai eficiente şi unei mai bune coordonări cu donatorii UE, concentrând atenţia în mod clar asupra unui număr mai limitat de domenii de intervenţie prioritare pentru fiecare ţară beneficiară, fără a exclude micile ONG-uri care desfăşoară o activitate eficientă în acest domeniu;

244.   constată că 63% din fondurile angajate până acum în cadrul „Mecanismului pentru produse alimentare” au fost canalizate prin organizaţii internaţionale şi reaminteşte faptul că Regulamentul (CE) nr. 1337/2008(78) prevede că, în ceea ce priveşte implementarea, Comisia este obligată să menţină „un echilibru adecvat”(79) între organizaţiile internaţionale şi alte entităţi eligibile;

245.   solicită din nou o mai mare implicare a parlamentelor şi consultarea societăţii civile(80) din ţările partenere atunci când se elaborează şi se revizuiesc documentele de strategie de ţară privind ICD;

246.   îndeamnă Comisia să asigure o vizibilitate mai bună a activităţilor finanţate de UE pe alte continente;

Organizaţii neguvernamentale (ONG-uri)

247.   ia act de comentariile scrise ale comisarilor Maroš Šefčovič şi Algirdas Šemeta din 8 martie 2010 care includ informaţii detaliate despre finanţarea organizaţiilor de tip ONG de către Comisie şi agenţiile executive;

248.   invită Comisia să creeze un registru public al organismelor de tip ONG finanţate de serviciile acesteia, să-şi armonizeze diversele baze de date privind beneficiarii fondurilor de la bugetul UE sau ai Fondului european de dezvoltare, să indice în sistemul său de contabilitate caracterul „non-profit” al entităţilor beneficiare şi să examineze posibilitatea extinderii Registrului reprezentanţilor de interese, prin includerea de informaţii despre fondurilor primite de aceştia de la Uniunea Europeană;

România şi Bulgaria

249.   este preocupat de deficienţele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din Bulgaria şi România şi salută măsurile puse în aplicare de către Comisie, inclusiv întreruperea plăţilor, monitorizarea atentă şi cooperarea cu cele două state membre, toate acestea conducând la o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei; cu toate acestea, continuă să fie preocupat de deficienţele fundamentale vizând o serie de nereguli potenţiale la nivelul gestionării fondurilor Phare de către două agenţii executive din Bulgaria, deşi procedura de contractare pentru fondurile Phare s-a încheiat; ia act de angajamentul autorităţilor actuale de a ancheta neregularităţile şi de a reforma gestionarea fondurilor UE;

250.   ia act de faptul că lucrările de dezafectare de la centrala nucleară de la Kozlodui (unitățile 1-4) urmează a fi finalizate până la 19 octombrie 2035; remarcă o lipsă de transparenţă cu privire la sursa fondurilor provenind de la diferite direcţii generale ale Comisiei; solicită Curţii de Conturi să controleze fondurile utilizate acolo;

251.   regretă absenţa unor progrese semnificative în remedierea deficienţelor identificate (în special în legătură cu Fondul naţional pentru infrastructuri rutiere); sprijină, în consecinţă, abordarea prudentă a Comisiei şi angajamentul acesteia de a monitoriza atent situaţia, de a lua măsuri în urma constatărilor şi de a oferi consiliere şi asistenţă autorităţilor bulgare în vederea remedierii deficienţelor identificate; îndeamnă Comisia să aplice maximum de vigilenţă şi rigoare atunci când aprobă rapoartele de evaluare a conformităţii prezentate pentru programele operaţionale propuse de autorităţile bulgare şi înainte de a efectua plăţile intermediare aferente perioadei de programare 2007-2013; ia act de măsurile luate de Bulgaria; salută rezultatul pozitiv al procedurilor de evaluare a conformităţii efectuate de Comisie pentru toate programele operaţionale, subliniind în acelaşi timp că asistenţa şi controlul eficient din partea Comisiei trebuie aplicate în continuare;

252.   ia act de suspendarea de către Comisie, în iulie 2008, a plăţilor destinate României în cadrul Programului SAPARD, ca urmare a deficienţelor şi neregulilor identificate de serviciile sale şi salută planul de acţiune prezentat de România pentru soluţionarea acestor deficienţe, care i-a permis Comisiei să anuleze suspendarea plăţilor în iulie 2009;

253.   sprijină suspendarea de către Comisie a plăţilor pentru Bulgaria în cadrul a trei programe de preaderare, Phare/Facilitatea de tranziţie, ISPA şi SAPARD, care a avut loc în 2008, pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva deficienţelor şi neregulilor identificate de serviciile sale în gestionarea acestor fonduri; salută reacţia pozitivă a Bulgariei la toate recomandările, care i-a permis Comisiei să îşi anuleze suspendarea plăţilor în 2009;

254.   regretă, cu toate acestea, existenţa deficienţelor, îndeosebi faptul că nu s-au putut identifica solicitările neconforme de sprijin, iar aceste nereguli nu au putut fi urmărite în mod adecvat şi îndeamnă Bulgaria să adopte un plan de acţiune detaliat, în strânsă cooperare cu Comisia şi sub supravegherea atentă a unui auditor independent;

255.   subliniază că acest plan de acţiune trebuie să vizeze obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp, îndeosebi, acolo unde este cazul, elaborarea de norme de achiziţii publice transparente, care să respecte standardele internaţionale şi să nu limiteze concurenţa ofertanţilor internaţionali, prin impunerea de sarcini administrative interne covârşitoare; în plus, consideră că aceste obiective trebuie să se concentreze asupra stabilirii şi menţinerii unor structuri administrative şi judiciare complet funcţionale;

256.   salută informaţiile actualizate primite de la Comisie privind stadiul execuţiei fondurilor UE în Bulgaria şi România; constată totuşi că există încă incoerenţe şi neregularităţi în rapoartele prezentate privind progresele înregistrate; constată că eforturile sale de a evalua progresele realizate în sistemul administrativ şi judiciar sunt zădărnicite de modelele actuale ale rapoartelor privind progresele înregistrate; solicită Comisiei să continue să monitorizeze îndeaproape sistemele acestor state membre şi punerea în aplicare a planurilor de acţiune convenite şi sugerează că OLAF ar trebui, de asemenea, să menţină în continuare sprijinul pe care îl acordă acestor state membre în îndeplinirea obligaţiilor lor privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii;

257.   solicită ca rapoartele să indice în mod clar progresele din domeniile-cheie de combatere a fraudei şi corupţiei; îşi reiterează solicitarea de a dispune de un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde), bazat pe indicatori specifici (cantitativi şi calitativi ai măsurilor juridice şi administrative adoptate pentru a preveni, descuraja şi pedepsi frauda şi corupţia) pentru a avea o imagine clară a evoluţiei sistemelor existente în acele ţări; îşi exprimă uimirea faţă de faptul că OLAF nu a fost întotdeauna consultat în elaborarea rapoartelor; solicită Comisiei să includă comentariile OLAF în următoarele rapoarte privind progresele înregistrate;

Extindere

258.   ia act de măsurile adoptate de Comisie pentru a îmbunătăţi performanţa generală a asistenţei de preaderare acordate Croaţiei, în strânsă cooperare cu autorităţile naţionale, şi pentru a monitoriza îndeaproape condiţiile în vederea descentralizării depline a fondurilor IPA; subliniază că experienţa acumulată în urma soluţionării problemelor privind execuţia fondurilor de preaderare în Bulgaria şi România ar trebui să ajute autorităţile croate, cu sprijinul Comisiei, să evite dificultăţi similare atunci când execută fondurile de preaderare în propria ţară; regretă că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a introduce un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde) în rapoartele privind progresele înregistrate, care să arate evoluţiile în domeniile de mare importanţă pentru combaterea fraudei, cum ar fi crearea şi menţinerea unor structuri stabile şi eficiente pentru sistemele administrativ şi judiciar;

259.   îşi exprimă dezamăgirea faţă de persistenţa deficienţelor principale (pregătirea insuficientă pentru programare şi inegalităţile între performanţele din diferitele sectoare), care au avut drept rezultat o performanţă generală evaluată drept „moderat nesatisfăcătoare” în ceea ce priveşte asistenţa de preaderare în Turcia;

260.   ia act de măsurile adoptate de Comisie în ţările candidate şi în alte ţări din Balcanii de Vest pentru a lupta împotriva corupţiei şi încurajează punerea în aplicare a unor proiecte de consolidare a independenţei sistemului judiciar, de dezvoltare a unui sistem profesional de control al aplicării legii şi de sprijinire a luptei împotriva corupţiei, în cadrul asistenţei regionale şi naţionale; reaminteşte că, în conformitate cu Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest, UE s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu ţările din Balcanii de Vest pentru a consolida în continuare pacea şi pentru a promova stabilitatea, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor; subliniază că angajamentul include şi lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei, precum şi consolidarea cooperării regionale;

261.   reaminteşte că Curtea de Conturi nu a putut identifica nicio metodologie clară a Comisiei prin care aceasta să poată evalua progresele în aceste domenii; solicită, în special, secretariatului general al Comisiei să furnizeze Parlamentului un raport privind implementarea Agendei de la Salonic, care ar putea constitui baza pentru o evaluare externă a progreselor; invită Comisia să stabilească o legătură clară între plata fondurilor de preaderare şi realizările dovedite şi vizibile din domeniile Agendei de la Salonic;

262.   reaminteşte că Raportul de ţară din 2009 pentru Croaţia a dezvăluit deficienţe în sistemul judiciar, cauzate de lipsa transparenţei, precum şi în aplicarea de criterii uniforme şi obiective în selecţia judecătorilor şi a procurorilor; prin urmare, se îndoieşte că fondurile cheltuite la capitolul 23 au fost cheltuite în mod eficient şi constructiv;

263.   notează că Consiliul de Cooperare Regională (CCR) funcţionează de peste un an; solicită Comisiei să ofere informaţii pentru a consolida cooperarea regională în cadrul sistemului de implementare descentralizată şi să prezinte autorităţii bugetare consideraţiile sale strategice din acest domeniu;

264.   reaminteşte necesitatea ca ţările candidate să garanteze implementarea eficientă a noilor dispoziţii legale reformate prin intermediul unui serviciu public ambiţios, transparent, responsabil, eficient şi operativ; constată cu îngrijorare că – în pofida evoluţiilor diferite ale celor două ţări – atât în Croaţia, cât şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, corupţia este încă răspândită şi constituie o problemă foarte gravă; regretă faptul că în cazurile de corupţie la nivel înalt s-au desfăşurat doar investigaţii limitate şi că, în ansamblu, doar un mic număr de anchete au condus la acuzaţii penale; subliniază că acest lucru denotă deficienţe grave în sistemul judiciar;

265.   solicită Comisiei să continue să monitorizeze şi să raporteze autorităţii bugetare întârzierile şi numărul de noi acuzaţii penale şi hotărâri judecătoreşti, precum şi întârzierile şi numărul de noi acţiuni în instanţe pentru încălcarea legislaţiei în materie de achiziţii publice în Croaţia şi FYROM;

266.   conchide că nevoia de a monitoriza progresele în mod constant, obiectiv şi transparent persistă; în acest sens, invită Comisia ca, în cazul procedurilor de aderare, să stabilească un punct de pornire în domeniile-cheie, relevante pentru aderare, care să servească drept punct de referinţă şi orientare pe întreaga durată a procesului de aderare; consideră că durabilitatea progresului în procesul de aderare şi afirmarea obiectivelor atinse în decursul unui astfel de proces sunt de o importanţă crucială pentru ca Uniunea să îşi poată continua parcursul cu succes; în consecinţă, solicită un control regulat după aderare;

Cheltuieli administrative

267.   observă cu mulţumire că auditul Curţii nu a identificat erori semnificative care să afecteze legalitatea şi regularitatea cheltuielilor administrative.

CONCLUZII PRIVIND RAPOARTELE SPECIALE ALE CURŢII DE CONTURI
Partea I
Raportul special nr. 10/2008 – Ajutorul pentru dezvoltare acordat de Comunitatea Europeană în domeniul serviciilor de sănătate în Africa Subsahariană

268.   invită Comisia să examineze posibilitatea majorării ajutorului pe care îl acordă în sectorul sănătăţii în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a celui de al zecelea FED, pentru a-şi susţine angajamentul faţă de ODM din domeniul sănătăţii şi să se asigure că ajutoarele sale dedicate sectorului sănătăţii sunt distribuite cu respectarea priorităţii sale de politică de sprijinire a sistemelor de sănătate;

269.   reaminteşte Comisiei angajamentul luat în contextul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare de a dedica 20% din fonduri sănătăţii şi învăţământului primar până în 2009 în toate cheltuielile aferente politicii europene de dezvoltare şi îi cere să informeze periodic Parlamentul cu privire la procentajul, defalcat pe ţări, din asistenţa totală pentru dezvoltare alocată Africii Subsahariene care este destinat învăţământului primar şi secundar şi serviciilor de sănătate de bază;

270.   îndeamnă Comisia să se asigure că dispune de suficiente competenţe în domeniul sănătăţii pentru a juca un rol eficient în dialogul din acest sector, incluzând specialişti în toate delegaţiile pentru care sănătatea constituie un sector-cheie, intensificând, în ţările care traversează perioade post-conflict, cooperarea cu consultanţii în materie de sănătate din cadrul Direcţiei Generale Ajutor Umanitar a Comisiei (DG ECHO), constituind parteneriate mai strânse cu birourile naţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru valorificarea competenţelor acestei organizaţii, şi încheind acorduri oficiale cu statele membre ale UE pentru a beneficia de competenţele lor; solicită Comisiei să comunice Parlamentului numărul experţilor în sănătate şi educaţie disponibili în regiune, la nivelul delegaţiilor şi la sediul său, precum şi o trecere în revistă în care să precizeze dacă a reuşit să crească acest număr;

271.   invită Comisia să crească în continuare utilizarea sprijinului bugetar sectorial în sectorul sănătăţii, să-şi axeze sprijinul bugetar general (SBG) pe îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi să folosească în continuare proiecte pentru a sprijini dezvoltarea politicilor şi consolidarea capacităţilor;

272.   îndeamnă Comisia să instituie mecanisme şi instrumente de monitorizare pentru a garanta că o proporţie adecvată din SBG este destinată nevoilor de bază, în special în sectorul sănătăţii, să utilizeze obiective care să măsoare direct rezultatul politicilor, să ofere sprijin pentru consolidarea capacităţilor şi să informeze Parlamentul cu privire la măsurile luate în acest scop;

273.   invită Comisia să stabilească orientări clare privind utilizarea fiecărui instrument şi a combinaţiilor lor şi să colaboreze mai strâns şi mai eficient cu Fondul Global în ţările beneficiare;

274.   invită Comisia ca, în cooperare cu Curtea de Conturi, să identifice cum pot fi remediate deficienţele menţionate în raportul Curţii şi să prezinte Parlamentului un raport privind rezultatul acestor discuţii;

Partea a II-a
Raportul special nr. 12/2008 – Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA), 2000-2006

275.   îndeamnă Comisia să urmărească îndeaproape implementarea proiectelor ex-ISPA, să examineze cum ar putea fi evitate sau reduse întârzierile în viitor la implementarea unor instrumente similare (IPA, de exemplu) şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni întârzierile în pregătirea viitoarelor documente de orientare;

276.   solicită o planificare mai riguroasă şi realistă de către autorii proiectelor şi găsirea unor modalităţi de accelerare a procedurilor la punerea în aplicare a unor instrumente similare în viitor, atât la nivelul Comisiei, cât şi în cadrul autorităţilor naţionale din ţările beneficiare;

277.   invită Comisia să îşi continue auditurile sistemelor pentru a garanta crearea unor sisteme fiabile pentru gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune şi pentru a preveni producerea pe viitor a unor eventuale situaţii cu risc ridicat;

Partea a III-a
Raportul special nr. 1/2009 – Activităţile bancare din bazinul mediteraneean aferente programului MEDA şi protocoalelor anterioare

278.   atrage atenţia Comisiei asupra necesităţii de a îmbunătăţi coordonarea eficace a activităţilor de asistenţă întreprinse de Uniune, de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de alţi parteneri internaţionali şi locali şi schimbul regulat de informaţii, îndeosebi la nivel local, în vederea sporirii coerenţei şi complementarităţii acţiunilor acestora;

279.   observă că nivelul monitorizării, deşi îmbunătăţit ulterior, nu a fost unul corespunzător în decursul primilor ani ai programului MEDA, îndeosebi în cazurile în care Comisia s-a bazat în totalitate pe activităţile de monitorizare desfăşurate de BEI înainte de 2005;

280.   subliniază importanţa unui acord de gestiune privind activităţile bancare menţionate pe care Comisia le-a încredinţat BEI pentru a asigura o monitorizare corespunzătoare, acoperirea aspectelor de mediu, protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi respectarea obligaţiilor financiare şi de raportare de către intermediari şi promotori;

281.   subliniază importanţa unui program de evaluare şi de monitorizare conceput special pentru activităţile bancare care să fie aplicat în cadrul Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat;

Partea a IV-a
Raportul special nr. 2/2009 – Programul de sănătate publică al Uniunii Europene (2003-2007): un instrument eficace de îmbunătăţire a nivelului stării de sănătate?

282.   consideră că Programul de sănătate publică (PSP) (2003-2007) a avut obiective ambiţioase, dar insuficient de clare şi neajustate la caracterul limitat al mijloacelor bugetare; subliniază că aceasta a dus la un număr prea mare de domenii de acţiune în cadrul programului, care, în anumite cazuri, nici măcar nu au inclus proiecte; observă că această diluare a scăzut calitatea programului, lărgind în acelaşi timp atât de mult paleta de proiecte, încât Comisia nu cunoaşte pe deplin toate proiectele existente; invită, aşadar, Comisia să prezinte Parlamentului un raport privind rezultatele demersurilor făcute pentru determinarea situaţiei privind Programul actual de sănătate publică şi subliniază că riscul de diluare ar trebui tratat în cadrul evaluării la jumătatea perioadei şi al evaluării ex post a programului;

283.   observă că Curtea de Conturi a pus la îndoială utilitatea unor părţi din PSP şi regretă că, în anumite cazuri, programul a finanţat proiecte care au o valoare adăugată europeană redusă (în special în componenta „factori determinanţi pentru sănătate”);

284.   consideră, prin urmare, că orice succesor al PSP ar trebui să se concentreze pe reţele şi pe schimbul de bune practici şi că ar trebui să se folosească mai des metoda deschisă de coordonare pentru a încuraja schimbul de „bune practici”;

285.   invită Comisia să stabilească o logică explicită de intervenţie pentru orice posibil program care ar succeda actualului PSP; subliniază că logica ar trebui stabilită în evaluarea de impact ex ante care trebuie să însoţească propunerea Comisiei privind un asemenea program;

286.   solicită Curţii de Conturi să prezinte un aviz oficial privind evaluarea de impact ex ante a Comisiei înainte ca Parlamentul şi Consiliul să examineze propunerea Comisiei de decizie privind programul; consideră că, în momentul în care îşi redactează avizul, Curtea ar trebui să ţină seama de opiniile Parlamentului menţionate mai sus;

Partea a V-a
Raportul special nr. 3/2009 – Eficacitatea cheltuielilor efectuate în cadrul măsurilor structurale în domeniul tratării apelor reziduale pentru perioadele de programare 1994-1999 şi 2000-2006

287.   ia act de subutilizarea anumitor staţii de tratare şi solicită insistent staţiilor finanţate de UE să menţină o funcţionare rentabilă; încurajează, prin urmare, Comisia şi statele membre să găsească modalităţi de a se asigura că staţiile de tratare finanţate de UE sunt conectate corespunzător la reţelele de canalizare; subliniază responsabilitatea statelor membre pentru funcţionarea staţiilor de tratare şi încurajează statele membre să depună eforturi pentru a asigura o calitate corespunzătoare a efluenţilor şi utilizarea la maximum a capacităţilor;

288.   ia act de eforturile Comisiei cu privire la revizuirea directivei aplicabile (Directiva 86/278/CEE(81) a Consiliului – Directiva privind nămolurile de epurare); încurajează accelerarea actualei proceduri de revizuire pentru a include evoluţiile recente şi pentru a ajusta practicile diferite ale statelor membre din acest domeniu; încurajează statele membre să asigure o calitate a nămolurilor de epurare conformă cu limitele impuse de UE;

289.   subliniază necesitatea unei examinări mai riguroase a proiectelor în etapa de depunere a cererilor pentru ca rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor; prin urmare, invită Comisia să elaboreze mai multe orientări şi liste de verificare interne care să fie utilizate în procedura de evaluare în vederea îmbunătăţirii coerenţei cererilor de subvenţionare, precum şi să asigure măsuri de remediere în caz de nefurnizare a informaţiilor solicitate sau de neadoptare a măsurilor impuse;

Partea a VI-a
Raportul special nr. 4/2009 privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării

290.   regretă şi nu poate accepta diferenţele existente între angajamentele politice ale UE în ceea ce priveşte implicarea actorilor nestatali (ANS) în procesul de cooperare pentru dezvoltare şi modalităţile efective de aplicare şi, prin urmare, aşteaptă dovezi din partea comisarul responsabil care să ateste un sprijin politic deplin şi o voinţă de acţiune pentru o îndeplinire eficientă a angajamentelor politice asumate faţă de ANS atât la nivel central, cât şi în cadrul delegaţiilor Comisiei; regretă, de asemenea, că criteriile pentru succesul dezvoltării se reduc la „dezvoltarea economică”, pentru că această abordare ignoră faptul că discrepanţa dintre cei cu mijloace şi cei fără a crescut în mod dramatic; solicită Comisiei să se asigure că, până la sfârşitul anului 2010, fiecare delegaţie dispune cel puţin de un expert cu normă întreagă responsabil de politicile, contactele şi contractele cu ANS;

291.   constată că ţările în curs de dezvoltare care desfăşoară procesul de dezvoltare pe cont propriu au obţinut rezultate bune în ceea ce priveşte reducerea sărăciei; subliniază rolul-cheie al statului în procesul de dezvoltare şi invită Comisia şi delegaţiile sale să îşi îmbunătăţească în continuare relaţiile cu guvernele ţărilor partenere pentru a permite o cooperare şi o consultare mai eficientă cu ANS;

292.   consideră extrem de regretabilă lipsa unor date complete şi fiabile şi speră că în viitorul apropiat Comisia va lua măsuri de remediere, deoarece disponibilitatea unor date fiabile reprezintă o condiţie pentru demararea măsurării rezultatelor; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte Parlamentului, înainte de demararea procedurii bugetare pentru 2011, o sinteză financiară completă a fondurilor UE canalizate prin ANS din diferitele linii bugetare, defalcate pe ţări;

293.   consideră că este mai importantă calitatea ajutoarelor decât cantitatea acestora şi invită Comisia să joace un rol important în faţa haosului evident din asistenţa pentru dezvoltare prin promovarea unei coordonări ferme şi eficiente a donatorilor şi prin îmbunătăţirea actualei structuri a ajutoarelor; solicită Comisiei să analizeze dacă nu ar fi momentul potrivit, luând pe deplin în considerare observaţiile Curţii, să se revizuiască întregul sistem de (co)finanţare a ANS pentru a se asigura că aceştia se pot baza pe un ansamblu de norme transparente şi eficiente pentru a participa la programe şi proiecte;

294.   invită Comisia să ţină seama în mod corespunzător de faptul că donatorii sunt actori politici şi că, în anumite cazuri, pot exista conflicte de interese între donatori şi ţările beneficiare; subliniază că existenţa unor instituţii naţionale democratice puternice, precum şi a unei politici bine definite în ceea ce priveşte distribuţia bogăţiei reprezintă o condiţie prealabilă a dezvoltării durabile; consideră că, pentru a se ajunge la o politică mai coerentă în programare şi în programele şi proiectele ulterioare şi pentru a se putea realiza o evaluare adecvată, ar trebui să se producă o schimbare semnificativă, trecându-se de la cofinanţarea proiectelor pentru ANS la o finanţare de către Uniune în proporţie de 100 %;

295.   consideră că există o anumită suprapunere între evaluarea realizată pentru Comisie a ajutoarelor acordate de UE prin intermediul organizaţiilor societăţii civile(82) şi Raportul special al Curţii de Conturi şi invită Curtea şi unităţile de evaluare din cadrul Comisiei să procedeze la un schimb de informaţii cu privire la activităţile prevăzute şi să comunice Parlamentului rezultatele acestui demers;

296.   invită Comisia să prezinte propuneri de modificare a Regulamentului financiar care să permită UE să joace un rol important în rândul celorlalţi donatori internaţionali;

Partea a VII-a
Raportul special nr. 5/2009 – Gestiunea de trezorerie a Comisiei

297.   consideră că Comisia ar trebui să-şi amelioreze controlul asupra diverselor activităţi de gestiune a trezoreriei şi că, aşa cum a recomandat Curtea de Conturi, ar trebui organizate reuniuni periodice între cele două DG-uri implicate (DG Buget – DG BUDG şi DG Afaceri Economice şi Financiare – DG ECFIN) pentru a se realiza schimburi de informaţii cu privire la riscuri şi schimburi de experienţe şi de bune practici privind activităţile de gestiune a trezoreriei şi a activelor la nivelul general al Comisiei;

298.   consideră că Comisia ar trebui să întreprindă în continuare toate acţiunile necesare pentru a asigura monitorizarea îndeaproape şi eficace a riscurilor financiare importante pe tot parcursul exerciţiului; salută faptul că, în vederea îmbunătăţirii în continuare a situaţiei, Comisia a propus deja Curţii de Conturi şi a convenit cu aceasta ca, începând cu încheierea exerciţiului 2008, să se trimită o circulară oficială organizaţiilor financiare în cauză pentru a obţine din partea acestora informaţii corecte, complete şi standardizate cu privire la conturile fiduciare;

299.   invită Comisia să elaboreze un plan de control în DG BUDG pentru fiecare perioadă de 12 luni pe baza analizei riscurilor, să efectueze controale în timpul exerciţiului şi la sfârşitul acestuia şi să raporteze Parlamentului eventualele probleme întâmpinate în termen de trei luni de la sfârşitul exerciţiului respectiv;

300.   invită Comisia să avanseze cu evaluarea riscurilor legate de operaţiunile sale de trezorerie (DG BUDG), care face parte din conturile sale anuale şi care demonstrează în mod clar şi complet căror riscuri se expune, modul în care sunt gestionate aceste riscuri şi ce măsuri au fost puse în practică pentru a le controla, pentru a le minimiza sau pentru a le neutraliza;

301.   consideră că, din motive de transparenţă, Comisia are trebui să consemneze mai clar procedurile sale de transfer de fonduri între conturile de resurse proprii ale statelor membre, precum şi procedurile de selecţie specifice urmate în fiecare caz;

302.   solicită Comisiei să îşi îmbunătăţească sistemul de evidenţă a bazelor de date, să optimizeze controalele încrucişate şi să urmeze observaţiile Curţii privind îmbunătăţirea coordonării necesare pentru a se putea avea în vedere expunerea generală la riscuri a Comisiei cu fiecare bancă comercială, în cazul în care limitele privind fondurile deţinute în conturi la băncile comerciale au fost stabilite la nivelul direcţiilor generale în cauză;

303.   salută şi sprijină eforturile Comisiei de a propune actualul sistem pentru gestiunea amenzilor încasate provizoriu, care a făcut obiectul unei revizuiri în 2008, şi se aşteaptă ca propunerea de decizie a Comisiei în această privinţă, prezentată la începutul lui 2009 de DG BUDG, să conducă la o creştere a securităţii sale;

Partea a VIII-a
Raportul special nr. 6/2009 – Ajutorul alimentar furnizat de Uniunea Europeană pentru persoanele defavorizate: o evaluare a obiectivelor, a mijloacelor, precum şi a metodelor utilizate

304.   salută auditarea de către Curte a acestui program, precum şi propunerea de reformare a Comisiei (COM(2008)0563); face trimitere la poziţia sa din 26 martie 2009(83), în care sprijinea propunerea de reformare; subliniază faptul că acţiunea UE pentru ajutor alimentar completează acţiunile deja existente în statele membre;

305.   reaminteşte faptul că ajutorul social acordat de autorităţile statelor membre se concentrează rareori asupra accesului la alimente şi că iniţiativele din sectorul alimentar care vizează grupurile de populaţie excluse şi marginale din punct de vedere social tind să vină din partea organizaţiilor caritabile şi să fie realizate cu ajutorul voluntarilor;

306.   consideră că este nevoie de criterii mai bune pentru a direcţiona ajutorul către ţările şi beneficiarii care au cea mai mare nevoie;

307.   consideră că statele membre care participă la program ar trebui să elaboreze măsuri eficiente de combatere a risipei de alimente;

308.   reaminteşte Comisiei că principiul subsidiarităţii nu reduce sub nicio formă obligaţiile sale în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, conform căruia Comisia execută bugetul „pe propria răspundere” şi „în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare”;

309.   se aşteaptă ca recomandările Curţii să fie puse în aplicare de către Comisie pentru a permite autorităţilor bugetare să beneficieze de informaţii complete şi obiective referitoare la rezultatele programului;

Partea a IX-a
Raportul special nr. 7/2009 – Gestionarea etapei de dezvoltare şi validare a programului Galileo

310.   regretă că, potrivit concluziilor Curţii, gestionarea etapei de dezvoltare şi validare a programului Galileo a fost neadecvată; observă că dezvoltarea tehnologică a fost întârziată cu cinci ani comparativ cu planificarea iniţială şi că estimările costurilor pentru etapa de dezvoltare şi validare aproape s-au dublat, de la 1 100 000 000 EUR la 2 100 000 000 EUR;

311.   solicită Comisiei să dea curs recomandărilor Curţii în comunicarea viitoare referitoare la viitorul programului Galileo, cu scopul de a clarifica obiectivele politice ale programului Galileo şi de a le transpune în obiective strategice şi operaţionale pentru a stabili o foaie de parcurs solidă pentru programul Galileo, până la implementarea sa totală;

312.   este îngrijorat de constatarea Curţii conform căreia Întreprinderea comună Galileo nu a reuşit să îşi îndeplinească majoritatea obiectivelor şi că activităţile sale au fost afectate grav de probleme legate de structura de conducere; solicită Comisiei să se asigure, urmând recomandarea Curţii, că, în cazul unei viitoare întreprinderi comune, structura de conducere nu afectează activităţile întreprinderii comune;

313.   consideră că contribuabilii europeni ar trebui să fie informaţi despre orice participare a ţărilor terţe la programele Galileo şi EGNOS; solicită, aşadar, Comisiei să ofere informaţii detaliate Parlamentului cu privire la orice tip de cooperare dintre UE şi ţările terţe referitoare la programele Galileo şi EGNOS;

314.   invită Comisia şi Autoritatea de Supraveghere a GNSS European ca, în conturile sale, iar Curtea de Conturi în rapoartele sale, să ofere autorităţii de descărcare de gestiune informaţii clare şi cuprinzătoare cu privire la activele corporale şi necorporale create în cadrul programelor Galileo şi EGNOS şi deţinute de Uniunea Europeană;

315.   invită Comisia să pregătească cifre actualizate şi analize costuri-beneficii pentru proiectul Galileo şi să informeze Parlamentul cu privire la acestea;

Partea a X-a
Raportul special nr. 8/2009 – „Reţelele de excelenţă” şi „proiectele integrate” ale politicii comunitare în domeniul cercetării: au fost îndeplinite obiectivele acestor instrumente?
Stadiul iniţial al procedurii

316.   ia act de existenţa unui amplu decalaj între aşteptări şi realitate, respectiv de faptul că evaluarea a mai puţin de 55% dintre proiectele examinate ex post s-a menţinut la nivelul „excelent” iniţial; solicită Comisiei să îşi revizuiască procedurile de evaluare;

317.   reaminteşte că cele mai multe propuneri nu depăşesc pragul de „excelenţă” (numai între 15% şi 20%), deşi costurile de depunere a propunerilor (care se ridică, în unele cazuri, până la 300 000 EUR) sunt suportate de candidaţi; în acest sens, îndeamnă Comisia să dea dovadă, în mod coerent şi eficient, de judiciozitate (prin aplicarea unor proceduri care să cuprindă mai multe etape) în vederea utilizării cu pragmatism a fondurilor alocate cercetării în locul „administrării cercetării”;

318.   consideră regretabil faptul că, în funcţie de posibila selecţie în urma prezentării propunerii, numai 53% până la 86% din totalul părţilor interesate au înţeles pe deplin natura instrumentelor utilizate în cadrul celui de al şaselea Program-cadru (PC6); regretă faptul că, în unele cazuri, alegerea instrumentului s-a făcut mai degrabă pe considerente de ordin fiscal, decât pe considerente obiective; ia act de faptul că existenţa unui număr mare de parteneri în cadrul reţelelor de excelenţă (RE), precum şi concentrarea deosebită a Comisiei asupra integrării juridice reprezintă o provocare specifică şi ia act de faptul că Grupul de experţi privind viitorul RE a recomandat formarea unor parteneriate mai largi numai în cazuri excepţionale justificate corespunzător(84);

Formarea reţelelor de excelenţă

319.   regretă faptul că – în pofida solicitărilor Parlamentului pentru o aplicare a programelor de cercetare orientată mai mult către servicii şi clienţi – s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte formarea de „ghişee unice” care să deservească toate direcţiile generale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării şi domeniile conexe, standardizarea procedurilor de depunere a solicitărilor, documentarea necesară şi comunicarea consecventă; subliniază faptul că publicul consideră Comisia drept o entitate unică;

320.   în acest sens, solicită Comisiei să ia în sfârşit măsurile necesare în vederea adoptării unei atitudini proactive în ceea ce priveşte asistenţa acordată clienţilor, controlul intern al calităţii, care presupune o standardizare la nivel secundar, şi gestiunea coerentă; solicită Comisiei să publice on-line toate textele juridice pe care se întemeiază contractele de subvenţionare, incluzând trimiteri la dreptul belgian atunci când este necesar;

321.   reaminteşte solicitările constante din partea Parlamentului European de reducere a sarcinii administrative, în special în cazul procedurilor de acordare a subvenţiilor(85); regretă faptul că termenul de contractare este în medie de 13 luni, în creştere cu 4 luni faţă de PC5; în vederea PC7, solicită Comisiei să utilizeze instrumentele administrative existente [precum codurile personale de identificare (CPI) şi reprezentanţii desemnaţi pentru persoane juridice];

322.   îşi exprimă nemulţumirea faţă de faptul că PC6 nu a atins obiectivul unei participări mai puternice a sectorului privat, în special a IMM-urilor; împărtăşeşte opinia Curţii conform căreia unele dispoziţii au descurajat activ participarea acestora; per ansamblu, consideră că normele şi dispoziţiile juridice (inclusiv modelele de contracte şi orientările) sunt extrem de complicate şi împiedică punerea în aplicare eficientă şi eficace a politicilor de cercetare;

323.   observă că evaluările urmăresc în principal verificarea „intrărilor”, şi nu estimarea „ieşirilor”; împărtăşeşte opinia Curţii conform căreia definirea corespunzătoare a unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp (SMART) chiar de la lansarea unui proiect este esenţială pentru stabilirea evoluţiei şi a eventualului succes al acestuia; subliniază că cerinţele de raportare trebuie concepute ca un instrument util de monitorizare şi evaluare a progreselor privind integrarea şi a progreselor materiale(86) şi nu trebuie utilizate ca un mijloc de sancţionare sau de intervenţie în alte activităţi de gestionare ale coordonatorului, întreprinse din proprie iniţiativă, cu condiţia ca acestea să nu încalce dispoziţiile legale;

Sustenabilitatea şi evoluţia viitoare

324.   regretă că în majoritatea cazurilor nu a putut fi realizată o integrare sustenabilă care să depăşească perioada iniţială de finanţare şi că, în aprecierea Curţii, perioada iniţială de finanţare de cinci ani s-a dovedit a fi nerealistă; sprijină propunerea de aplicare a unor criterii extrem de competitive şi selective pentru finanţarea prelungită a RE care îşi declară capacitatea de a deveni autosustenabile(87);

325.   ia act cu interes de propunerea grupului de experţi de a explora posibilitatea unor apeluri coordonate între ERA-NET şi PC7, combinând fondurile naţionale cu cele comunitare(88), precum şi de toate măsurile de sporire a transparenţei şi accesibilităţii bazei de date CORDIS în vederea asigurării unui schimb de rezultate ale activităţilor de cercetare din cadrul ERA (schimb de exemple de bune practici);

326.   este profund preocupat de faptul că aplicarea strategiei Comisiei de auditare a PC6 a avut deja ca rezultat iniţierea a două proceduri judiciare de către foşti participanţi; subliniază că încrederea constituie fundamentul oricărei cooperări pe termen lung şi invită din nou Comisia, în vederea asigurării siguranţei juridice, să nu mai recalculeze situaţiile financiare ale proiectelor din cadrul PC6 pe care deja le-a aprobat şi decontat, dând noi interpretări criteriilor de eligibilitate a costurilor prevăzute în secţiunea „Condiţii generale” (anexa II) din modelul de contract pentru PC6(89); îndeamnă Comisia să îşi intensifice eforturile de găsire a unei soluţii, în special simplificând procedurile de recuperare prin utilizarea unor proceduri forfetare corespunzătoare şi ţinând seama de buna-credinţă şi aşteptările legitime ale beneficiarilor şi îşi exprimă dorinţa de a se institui un dialog bazat pe soluţii;

327.   solicită Comisiei să găsească soluţii care să garanteze siguranţa şi continuitatea pe termen mediu a punerii în aplicare şi a planificării programelor-cadru, în special în vederea PC8, şi, în mod deosebit, să aplice în mod omogen termene fixe şi regulamente de procedură stricte;

Partea a XI-a
Raportul special nr. 9/2009 – Eficienţa şi eficacitatea activităţilor de selecţie de personal desfăşurate de Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului

328.   încurajează Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO) să ia în considerare recomandările Curţii în programul său de dezvoltare (PDE);

329.   consideră că EPSO şi instituţiile europene ar trebui să îşi amelioreze comunicarea cu cetăţenii cu privire la ideea unei funcţii publice europene imparţiale şi să îmbunătăţească imaginea UE ca angajator;

330.   subliniază, în acest context, că EPSO ar trebui să vizeze îmbunătăţirea comunicării sale cu administraţiile publice din statele membre pentru a proceda la un schimb de bune practici în domeniul informării publicului şi al publicităţii, precum şi în domeniul promovării specifice a oportunităţilor de angajare, astfel încât să permită angajarea de profesionişti; consideră că o comunicare similară ar trebui iniţiată cu organizaţiile internaţionale relevante;

331.   îşi exprimă convingerea că îmbunătăţirea cooperării cu universităţile ar putea fi benefică pe termen lung, putând furniza instituţiilor UE candidaţi adecvaţi, pe de o parte, şi servind absolvenţilor drept alternativă în alegerea carierei, pe de altă parte;

332.   încurajează EPSO să îşi continue eforturile de a determina şi a preîntâmpina dezechilibrele geografice atât din rândul candidaţilor, cât şi, ulterior, al laureaţilor;

333.   regretă că nici raportul Curţii, nici EPSO nu analizează suficient procesul de recrutare a funcţionarilor de la nivelurile de conducere medii şi superioare, îndeosebi dezechilibrele geografice din acest domeniu; sugerează Curţii să analizeze acest aspect în viitorul său raport special (sau raport de monitorizare);

334.   consideră că EPSO ar trebui să îmbunătăţească gestionarea listelor de laureaţi, oferindu-le acestora informaţii privind posturile disponibile pentru a facilita astfel încadrarea acestora; consideră, totodată, că ar trebui făcute eforturi pentru a reduce timpul dintre publicarea listelor de laureaţi şi angajarea acestora;

335.   nu este convins că detaşarea funcţionarilor de la alte instituţii UE la EPSO ca membri cu normă întreagă ai juriilor de selecţie este o soluţie rentabilă şi realistă;

336.   invită EPSO să evite orice ambiguităţi în anunţurile de concurs şi încurajează Oficiul să îşi revizuiască procedurile de verificare a respectării criteriilor de eligibilitate;

337.   solicită, de asemenea, EPSO să-şi amelioreze căile de atac, de exemplu prin numirea de jurii diferite în primă şi în a doua instanţă;

338.   constată că în faţa Tribunalului Funcţiei Publice au fost înaintate o serie de acţiuni contra EPSO cu privire la deficienţele din procedurile de selecţie (în special legate de problema limbilor); consideră că, după finalizarea acestor cauze, EPSO ar trebui să tragă învăţămintele corespunzătoare şi să le includă în PDE;

Partea a XII-a
Raportul special nr. 10/2009 – Acţiunile de informare şi de promovare pentru produsele agricole

339.   regretă faptul că sistemul actual nu permite o evaluare a eficacităţii acţiunilor şi că, chiar dacă impactul politicii este pozitiv, măsurarea acestuia este foarte dificilă, având în vedere lipsa unor obiective specifice, a unei strategii explicite şi a unor indicatori corespunzători;

340.   îndeamnă Comisia să definească obiectivele politicii, ţinând seama de cerinţele de consecvenţă dintre dezideratele exprimate şi bugetul alocat, să formuleze aceste obiective conform modelului SMART şi să stabilească şi să monitorizeze indicatori de performanţă corespunzători;

341.   invită Comisia să continue procesul de îmbunătăţire a procedurii de selecţie, în special prin păstrarea cerinţei de a include în propuneri informaţii referitoare la impactul estimat al acţiunilor în cauză, precum şi la metoda de măsurare a acestuia;

342.   invită statele membre să contribuie la îmbunătăţirea procedurii de selecţie prin verificarea pertinenţei propunerilor şi prin sporirea selectivităţii; de asemenea, încurajează statele membre să comunice Comisiei informaţii privind ajutoarele şi acţiunile de promovare naţionale;

343.   invită statele membre să îşi îmbunătăţească procedurile de achiziţii publice aplicate la selectarea organismelor însărcinate cu punerea în aplicare, şi în special să evite termenele foarte scurte, să aplice sistematic proceduri oficiale şi să se asigure că organizaţiile care au formulat propunerile îndeplinesc condiţiile de selecţie;

Partea a XIII-a
Raportul special nr. 11/2009 – Sustenabilitatea proiectelor LIFE-Natura şi gestionarea de către Comisie a acestora

344.   reaminteşte faptul că supravegherea şi gestionarea instrumentului LIFE-Natura reprezintă un proces complex şi implică diverse părţi interesate din statele membre; totuşi, observă că valoarea resurselor financiare alocate necesită garanţia ca investiţiile realizate să fie rentabile şi sustenabile;

345.   invită Comisia să îşi revizuiască modelul de selecţie pentru a acorda prioritate propunerilor de proiecte LIFE-Natura care pot oferi garanţii în ceea ce priveşte continuitatea rezultatelor şi sugerează acesteia să examineze posibilitatea separării gestionării componentelor „Natură” şi „Mediu”;

346.   îndeamnă Comisia să coopereze strâns cu Agenţia Europeană de Mediu şi cu Centrul tematic european pentru diversitate biologică în procesul de definire a criteriilor şi a indicatorilor corespunzători pentru selecţia propunerilor, în ceea ce priveşte sustenabilitatea lor, să ia iniţiativele necesare pentru a îmbunătăţi monitorizarea proiectelor în ceea ce priveşte rezultatele obţinute şi să elaboreze indicatori şi criterii corespunzătoare pentru monitorizarea rezultatelor proiectelor;

347.   invită Comisia să îşi revizuiască strategia de comunicare, acordând o atenţie specială difuzării informaţiilor relevante şi a experienţelor acumulate, şi să se asigure că beneficiarii au obligaţia de a oferi mai multe detalii tehnice în privinţa metodelor folosite, a experienţelor acumulate şi a bunelor practici identificate;

348.   invită statele membre, întrucât sunt responsabile pentru conservarea sustenabilă a naturii, să coopereze strâns cu Comisia şi cu alte state membre în vederea realizării unui schimb de bune practici pentru gestionarea proiectelor LIFE-Natura;

349.   invită Comisia să introducă un sistem de monitorizare a finanţării post-LIFE pentru a evalua eficienţa proiectelor finanţate şi a garanta impactul de sustenabilitate al finanţării UE după finalizarea proiectelor;

350.   invită Comisia să elaboreze măsuri eficiente de soluţionare a problemelor juridice existente şi a constrângerilor de implementare în ceea ce priveşte monitorizarea pe termen lung a proiectelor;

Partea a XIV-a
Raportul special nr. 12/2009 – Eficacitatea proiectelor Comisiei din domeniul justiţiei şi afacerilor interne pentru Balcanii de Vest

351.   constată cu satisfacţie că, spre deosebire de programele de aderare anterioare, Comisia a încercat să abordeze reformele structurale importante din domeniul justiţiei şi afacerilor interne într-o etapă mai timpurie a procesului de extindere şi consideră pozitivă această ordine a priorităţilor; insistă, în acest context, ca, în vederea menţinerii acestor eforturi, Comisia să îşi direcţioneze în continuare asistenţa pentru Balcanii de Vest către sectorul justiţiei şi afacerilor interne;

352.   reaminteşte cadrul politic şi instituţional dificil în care Comisia asigură gestionarea proiectelor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne; ţinând seama de concluziile din raportul Curţii potrivit cărora proiectele de investiţii au avut mai mult succes decât proiectele de consolidare instituţională, aşteaptă din partea Comisiei o întărire semnificativă a legăturii dintre proiectele care vizează consolidarea capacităţilor instituţionale şi proiectele de investiţii din regiunea în cauză;

353.   împărtăşeşte opinia Curţii potrivit căreia asumarea responsabilităţii pentru acţiunile şi proiectele locale reprezintă un factor-cheie pentru reuşita consolidării statului de drept şi consideră, de asemenea, că lipsa de angajament şi neasumarea responsabilităţii la nivel local dăunează sustenabilităţii proiectelor; invită Comisia să se asigure că asistenţa acordată este însoţită de o voinţă puternică a beneficiarilor de a încuraja în mod activ reformele instituţionale şi să sporească implicarea beneficiarilor în proiecte;

354.   consideră, asemenea Curţii de Conturi, că ajutoarele UE în Balcanii de Vest sunt eficace, în general, dar că există riscuri reale în ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor; constată cu satisfacţie că sustenabilitatea şi asumarea responsabilităţii pentru proiecte ar trebui să se amelioreze în cadrul IAP ca urmare a condiţiilor stabilite şi a cofinanţării proiectelor de către beneficiari; este de părere că planurile de întreţinere ar spori şi mai mult durabilitatea proiectelor şi solicită Comisiei să ia în considerare introducerea acestora ca o condiţie pentru obţinerea sprijinului financiar din partea UE;

355.   se aşteaptă din partea Comisiei să se asigure cu rigurozitate că intervenţiile privind infrastructurile din domeniul gestionării integrate a frontierelor sunt concepute şi realizate astfel încât să încurajeze cooperarea regională;

356.   invită Comisia să depună toate eforturile posibile pentru a asigura o mai bună cooperare între diferiţii donatori la faţa locului, precum şi o coordonare mai eficientă a acţiunilor acestora;

357.   consideră că vizibilitatea UE ca cel mai mare donator din regiune ar trebui îmbunătăţită semnificativ pentru a fi pe măsura contribuţiilor sale; aşteaptă o propunere din partea Comisiei privind această chestiune;

Partea a XV-a
Raportul special nr. 13/2009– Delegarea de sarcini de implementare către agenţii executive: o opţiune de succes?

358.   subliniază faptul că, în conformitate cu principiile delegării competenţelor, responsabilitatea pentru politici şi pentru supravegherea activităţilor îi revine în continuare Comisiei;

359.   regretă totuşi că, potrivit auditului, controlul exercitat de Comisie asupra activităţilor agenţiilor nu este pe deplin eficace şi subliniază necesitatea dezvoltării de noi indicatori care să permită direcţiilor generale responsabile cu supravegherea să îmbunătăţească măsurarea performanţelor agenţiilor;

360.   consideră că înfiinţarea de agenţii executive ar trebui să fie motivată nu doar de constrângerile de personal, ci, în principal, de scopul îmbunătăţirii serviciilor în cadrul programelor în care o separare clară între politică şi sarcinile de punere în aplicare ar permite Comisiei să îşi concentreze eforturile asupra aspectelor strategice;

361.   sprijină intenţia Comisiei de a nu înfiinţa alte agenţii executive, cu excepţia cazului în care Comisia va dobândi competenţe noi până în 2013, ci, mai degrabă, să utilizeze posibilitatea prelungirii mandatului agenţiilor existente;

362.   constată că, potrivit raportului Curţii, practica de recrutare din agenţiile executive este să se angajeze agenţi temporari pe posturi cu grade inferioare şi să se solicite agenţilor contractuali o experienţă mai îndelungată decât în cazul agenţilor contractuali cu sarcini similare din cadrul Comisiei; constată că astfel s-ar putea reduce atractivitatea posturilor, în ciuda posibilităţii de reînnoire a contractelor, spre deosebire de perioada maximă de trei ani aplicabilă agenţilor contractuali ai Comisiei, şi observă că acest lucru ar putea avea drept urmare compromiterea bunei funcţionări a agenţiilor în cauză;

363.   solicită Comisiei să ofere informaţii cu privire la diferitele perioade contractuale aplicabile diferitelor sarcini contractuale şi la durata diferitelor contracte oferite de agenţiile executive;

364.   consideră că unul dintre potenţialele beneficii majore ale unei agenţii executive este recrutarea de personal specializat şi, prin urmare, solicită Comisiei să adopte măsuri pentru a ameliora şi simplifica recrutarea personalului agenţiilor; în plus, solicită Comisiei să ia în considerare nevoile specifice de recrutare ale agenţiilor executive;

365.   solicită Comisiei să prezinte informaţii detaliate cu privire la numărul de agenţi contractuali angajaţi de agenţiile executive şi la sarcinile care li s-au atribuit, la nivelurile de salarizare care le corespund, precum şi o situaţie a experienţei cerute în funcţie de fiecare grad de angajare; în plus, solicită Comisiei să prezinte informaţii cu privire la situaţiile în care personalul adecvat nu a putut fi recrutat rapid şi la întârzierile produse în procesul de recrutare a personalului, precum şi o analiză a factorilor care au determinat întârzierile;

366.   invită Comisia să urmeze recomandările Curţii şi:

   (a) să colecteze şi să folosească date fiabile privind volumul de muncă şi productivitatea legate de delegarea sarcinilor, cu scopul de a realiza un studiu de impact atât înainte, cât şi după externalizare;
   (b) să identifice factorii de succes şi concluziile care au condus la obţinerea de rezultate mai bune în cadrul agenţiilor executive şi să aplice experienţa acumulată tuturor programelor care continuă să fie gestionate de serviciile Comisiei;
   (c) să îmbunătăţească supravegherea exercitată asupra agenţiilor prin stabilirea de obiective specifice şi orientate către rezultate, utilizând un număr limitat de indicatori de performanţă relevanţi, care ar trebui să constituie baza pentru obiectivele din următorii ani;

Partea a XVI-a
Raportul special nr. 14/2009 – Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective?

367.   având în vedere fluctuaţiile şi disparităţile masive de pe piaţa mondială, aşteaptă din partea Comisiei să adopte măsuri compensatorii şi de precauţie eficiente pentru a consolida întreprinderile mici şi a promova siguranţa aprovizionării cu alimente printr-o gamă largă de întreprinderi în cadrul Uniunii Europene;

368.   constată o preocupare deosebită a Curţii cu privire la consecinţele în zonele montane şi în cel mai puţin favorizate; subliniază că această preocupare este împărtăşită şi de Parlament, exploataţiile agricole eficiente fiind parte integrantă a dezvoltării în multe regiuni rurale; consideră că exploataţiile agricole în multe state membre au un impact semnificativ asupra dezvoltării, stabilităţii şi conservării peisajelor în zonele rurale;

369.   nu împărtăşeşte ideea potrivit căreia piaţa laptelui din UE ar trebui să se orienteze în principal spre piaţa internă, dar împărtăşeşte părerea Curţii de Conturi potrivit căreia, în ceea ce priveşte exporturile mondiale, sectorul european al laptelui ar trebui să se concentreze pe fabricarea de produse lactate cu o valoare adăugată mare; subliniază, de asemenea, că Comisia ar trebui să considere ca problemă prioritară concurenţa loială pe piaţa mondială fără dumping pentru a contracara dezavantajarea şi anihilarea financiară a întreprinderilor ca urmare a fluctuaţiilor neprevăzute din comerţul mondial; solicită finanţarea de măsuri de marketing adecvate şi de studii de cercetare în materie de piaţă în ţările din afara Europei şi subliniază că structurile agricole sau crearea acestora în ţările în curs de dezvoltare nu trebuie distruse prin exportul de bunuri agricole şi măsuri adiacente pe piaţă;

370.   împărtăşeşte opinia Curţii privind nevoia de supraveghere permanentă a evoluţiei pieţei laptelui şi solicită să se ţină cont de recomandările Curţii pentru a identifica astfel evoluţiile neadecvate în momentul în care acestea survin şi pentru a le combate prin măsuri corespunzătoare într-un stadiu incipient;

371.   în plus, subliniază faptul că este necesară o dezbatere detaliată şi cuprinzătoare cu privire la obiectivele PAC;

Partea XVII
Raportul special nr. 16/2009 privind gestionarea de către Comisia Europeană a asistenţei de preaderare pentru Turcia

372.   salută evaluarea obiectivă a Curţii privind gestionarea de către Comisie a asistenţei de preaderare pentru Turcia;

373.   remarcă criticile Curții cu privire la absența unei metode clare de selecție care să asigure că proiectele selectate corespund priorităților Parteneriatului de aderare și salută concluziile Curții conform cărora, deși au fost constatate anumite deficiențe în modul de gestionare de către Comisie a asistenței de preaderare acordate Turciei în perioada APT (adică 2002-2006), între timp Comisia a luat măsuri de îmbunătățire a procedurilor pentru IPA, deși eficiența modificărilor va putea fi evaluată doar în viitor;

374.   este şocat de concluziile din raportul special, în care Curtea de Conturi critică faptul că, pentru perioada 2002-2008, Comisia nu a garantat existenţa unui mecanism eficient de evaluare a proiectelor individuale şi că, prin urmare, este dificilă o evaluare a modului în care au fost gestionate fondurile, inclusiv utilitatea fondurilor investite;

375.   consideră că este îngrijorător faptul că planificarea strategică pentru 2002-2004, precum şi cele 236 de „priorităţi” definite în parteneriatul pentru aderare din 2006 nu au inclus niciun clasament în ceea ce priveşte importanţa şi niciun considerent privind nivelul sau măsurile necesare în ceea ce priveşte progresele către aderare; critică lipsa evidentă a unei utilizări eficiente a ajutorului financiar european; îşi exprimă dezamăgirea că, între 2006 şi 2008, multe priorităţi „pe termen scurt” nu au înregistrat niciun progres semnificativ;

376.   subliniază solicitarea Curţii de a dispune de o metodologie solidă cu ajutorul căreia să determine obiectivele strategice care necesită prioritar asistenţa financiară a UE; consideră că măsurile desemnate pentru realizarea fiecărui obiectiv strategic trebuie să fie definite în mod clar; solicită Comisiei să garanteze că diferitele propuneri de proiecte includ obiective specifice, măsurabile, realiste şi relevate, astfel încât realizarea lor să contribuie în mod vizibil la atingerea obiectivelor strategice;

377.   critică faptul că fondurile de asistenţă pentru preaderare au fost alocate Turciei în ciuda faptului că lipseau indicatori şi că progresele în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare nu au putut fi evaluate; prin urmare, solicită ca fondurile să fie concentrate în proiecte relevante pentru aderare, cu adevărat cuantificabile şi care pot fi implementate;

378.   subliniază că, deşi Comisia a introdus măsuri care vizează remedierea multor deficienţe din Sistemul de implementare descentralizată, în special de la introducerea noului Instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA 2007-2013), Comisia trebuie să abordeze deficienţele care persistă încă în programarea globală şi gestiunea performanţei, astfel cum a recomandat Curtea; se aşteaptă, de asemenea, din partea Comisiei să înştiinţeze autorităţile turce în acest sens pentru a se elabora astfel propuneri de proiecte care să permită realizarea obiectivelor strategice legate de finanţarea UE în termene realiste; consideră că Comisia trebuie să lanseze noi iniţiative în scopul de a ameliora profilul şi implementarea proiectelor de către instituţiile Sistemului de implementare descentralizată (măsuri cum ar fi evaluările obligatorii ale nevoilor şi programarea mai bună a regimurilor contractuale);

379.   având în vederea imposibilitatea de a evalua progresele efectuate pentru realizarea obiectivelor de aderare, solicită Comisiei să facă o analiză mai exactă a obiectivelor și a eficienței instrumentului de asistență pentru preaderare pe baza comentariilor Curții de Conturi și să prezinte analiza în cauză până la 15 septembrie 2010;

380.   reaminteşte importanţa unei evaluări efectuate de Comisie a întregului program de asistenţă de preaderare acordată Turciei.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 107, 30.4.2004, p. 1.
(4) JO C 216, 14.9.2007, p. 3.
(5) JO C 269, 10.11.2009, p. 1
(6) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(7) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(8) JO L 71, 14.3.2008.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(10) JO C 304, 15.12.2009, p. 65.
(11) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(12) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(13) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(14) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(15) JO L 24, 27.1.2005, p. 35.
(16) JO L 71, 14.3.2008.
(17) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(18) JO C 304, 15.12.2009, p. 77.
(19) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(20) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(21) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(22) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(23) JO L 5, 9.1.2004, p. 85.
(24) JO L 140, 1.6.2007, p. 52.
(25) JO L 71, 14.3.2008.
(26) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(27) JO C 304, 15.12.2009, p. 83.
(28) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(29) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(30) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(31) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(32) JO L 369, 16.12.2004, p. 73.
(33) JO L 173, 3.7.2008, p. 27.
(34) JO L 71, 14.3.2008.
(35) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(36) JO C 304, 15.12.2009, p. 71.
(37) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(38) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(39) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(40) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(41) JO L 32, 6.2.2007, p. 88.
(42) JO L 71, 14.3.2008.
(43) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(44) JO C 107, 30.4.2004, p. 1.
(45) JO C 216, 14.09.2007, p. 3.
(46) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(47) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(48) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(49) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(50) JO L 71, 14.3.2008.
(51) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(52) JO C 107, 30.4.2004, p. 1.
(53) JO C 216, 14.9.2007, p. 3.
(54) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(55) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(56) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(57) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(58) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(59) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(60) JO L 88, 31.3.2009, p. 25.
(61) JO L 255, 26.9.2009, p. 36.
(62) http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/2410290.PDF.
(63) JO C 16 E, 22.1.2010, p. 201.
(64) JO L 135, 31.5.1999, p. 1.
(65) Regulamentul (CE) nr. 1341/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune, în ceea ce privește anumite proiecte generatoare de venituri (JO L 348, 24.12.2008, p. 12).
(66) Regulamentul (CE) nr. 284/2009 al Consiliului din 7 aprilie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară (JO L 94, 8.4.2009, p. 10).
(67) Regulamentul (CE) nr. 396/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul social european în vederea adăugării de noi tipuri de costuri eligibile pentru o contribuţie din partea FSE (JO L 126, 21.5.2009, p. 1).
(68) Regulamentul (CE) nr. 397/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul european de dezvoltare regională în ceea ce priveşte eligibilitatea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile în locuinţe (JO L 126, 21.5.2009, p. 3).
(69) Regulamentul (CE) nr. 846/2009 al Comisiei din 1 septembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1828/2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională (JO L 250, 23.9.2009, p. 1).
(70) JO L 299, 8.11.2008, p. 1.
(71) JO L 299, 8.11.2008, p. 43.
(72) Texte adoptate, P7_TA(2009)0055.
(73) Studiul de evaluare a fezabilităţii şi opţiunilor pentru introducerea elementelor dimensiunii de gen în procedura bugetară a UE, Comisia Europeană (DG Buget, Contract specific ABAC 132007 în conformitate cu Contractul-cadru BUDG 06/PO/01/Lot 002/ABAC-101922, Raportul final din mai 2008 A).
(74) A se vedea Rezoluţia Parlamentului din 22 octombrie 2009 referitoare la aspectele instituţionale ale instituirii Serviciului european pentru acţiune externă [Texte adoptate, P7_TA(2009)0057].
(75) A se vedea Raportul special nr. 15/2009 al Curţii de Conturi Europene intitulat „Asistența comunitară implementată prin organizații ONU: procesul decizional și de monitorizare”.
(76) Mecanismul palestiniano-european pentru gestionarea ajutorului socio-economic.
(77) Mecanismul Internaţional Temporar.
(78) Regulamentul (CE) nr. 1337/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 de creare a unui mecanism de reacţie rapidă la creşterea preţurilor la produsele alimentare în ţările în curs de dezvoltare (JO L 354, 31.12.2008, p.62).
(79) 530 de milioane EUR din 837 de milioane EUR vizau proiecte de gestiune comună cu organizaţiile internaţionale.
(80) Raportul special nr. 4/2009 al Curţii de Conturi Europene privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării. Articolul 19 alineatul (8) şi articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 (ICD) prevede consultarea de către Comisie a reprezentanţilor societăţii civile „la un stadiu timpuriu” al procesului de programare.
(81) Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 191, 15.7.1986, p. 23).
(82) http://ec.europa.eu/europeaid/how/evaluation/evaluation_reports/2008/1259_docs_en.htm
(83) Texte adoptate, P6_TA(2009)0188.
(84) Raportul final al Grupului de experţi privind viitorul reţelelor de excelenţă (septembrie 2008 – „ER”), p. 21.
(85) SEC(2006)0866 – C6-0231/2006 – 2006/0900(CNS).
(86) ER, p. 26.
(87) ER p. 28
(88) ER, p. 27.
(89) Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, secţiunea III – Comisia şi agenţiile executive (JO L 255, 26.9.2009, p. 36).


Descărcarea de gestiune 2008: al şaptelea, al optulea, al nouălea şi al zecelea Fond european de dezvoltare (FED)
PDF 356kWORD 136k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2008 (COM(2009)0397 – C7-0171/2009 – 2009/2077(DEC))
P7_TA(2010)0135A7-0063/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune (2007) (COM(2009)0526 și anexa sa SEC(2009)1427),

–   având în vedere situaţiile financiare şi conturile de venituri şi cheltuieli ale celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008 (COM(2009)0397 - C7-0171/2009),

–   având în vedere Raportul privind gestiunea financiară a celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare” (COM(2009)0310),

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al șaptelea, al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(2),

–   având în vedere Recomandările Consiliului din 16 februarie 2010 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2008 (5082/2010 – C7-0056/2010, 5084/2010 – C7-0057/2010, 5085/2010 – C7-0058/2010, 5086/2010 – C7-0059/2010),

–   având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(3) și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005(4),

–   având în vedere Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5), modificată de Decizia 2007/249/CE a Consiliului din 19 martie 2007(6),

–   având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(7),

–   având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(8),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(9),

–   având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(10),

–   având în vedere articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind Regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare(11),

–   având în vedere articolul 76, articolul 77 a treia liniuță și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0063/2010),

1.   acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor referitoare la execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2008 (COM(2009)0397 – C7-0171/2009 – 2009/2077(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune (2007) (COM(2009)0526 și anexa sa SEC(2009)1427),

–   având în vedere situaţiile financiare şi conturile de venituri şi cheltuieli ale celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008 (COM(2009)0397 - C7-0171/2009),

–   având în vedere Raportul privind gestiunea financiară a celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare” (COM(2009)0310),

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al șaptelea, al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Comisiei(12),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(13),

–   având în vedere Recomandările Consiliului din 16 februarie 2010 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2008 (5082/2010 – C7-0056/2010, 5084/2010 – C7-0057/2010, 5085/2010 – C7-0058/2010, 5086/2010 – C7-0059/2010),

–   având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(14) și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005(15),

–   având în vedere Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(16), modificată de Decizia 2007/249/CE a Consiliului din 19 martie 2007(17),

–   având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(18),

–   având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(19),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(20),

–   având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(21),

–   având în vedere articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind Regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare(22),

–   având în vedere articolul 76, articolul 77 a treia liniuță și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0063/2010),

1.   ia act de conturile anuale finale ale celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare, astfel cum sunt prezentate în tabelul 1 din raportul anual al Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor referitoare la execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2008;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea și de al nouălea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2008 (COM(2009)0397 – C7-0171/2009 – 2009/2077(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune (2007) (COM(2009)0526 și anexa sa SEC(2009)1427),

–   având în vedere situaţiile financiare şi conturile de venituri şi cheltuieli ale celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008 (COM(2009)0397 - C7-0171/2009),

–   având în vedere Raportul privind gestiunea financiară a celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare” (COM(2009)0310),

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al șaptelea, al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile Comisiei(23),

–   având în vedere Raportul special nr. 15/2009 al Curții de Conturi intitulat „Asistența comunitară implementată prin organizații ONU: procesul decizional și de monitorizare”,

–   având în vedere Raportul special nr. 18/2009 al Curții de Conturi intitulat „Eficacitatea sprijinului acordat prin FED pentru integrarea economică regională în Africa de Est și în Africa de Vest”,

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(24),

–   având în vedere Recomandările Consiliului din 16 februarie 2010 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2008 (5082/2010 – C7-0056/2010, 5084/2010 – C7-0057/2010, 5085/2010 – C7-0058/2010, 5086/2010 – C7-0059/2010),

–   având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(25) și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005(26),

–   având în vedere Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(27), modificată de Decizia 2007/249/CE a Consiliului din 19 martie 2007(28),

–   având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(29),

–   având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(30),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(31),

–   având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(32),

–   având în vedere articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind Regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare(33),

–   având în vedere articolul 76, articolul 77 a treia liniuță și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0063/2010),

A.   întrucât Fondul european de dezvoltare (FED) este cel mai important instrument financiar al Uniunii Europene în cadrul cooperării pentru dezvoltare cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP);

B.   întrucât cuantumul total al ajutorului oferit prin FED va crește considerabil în următorii ani, deoarece valoarea ajutorului Uniunii din cadrul celui de al zecelea FED pentru perioada 2008-2013 a fost stabilită la 22 682 000 000 EUR, reprezentând o creștere de 64% comparativ cu alocațiile financiare aferente celui de al nouălea FED;

C.   întrucât sprijinul bugetar este un instrument de asistență care necesită o schimbare de paradigmă în controlul parlamentar, de la un control asupra intrărilor, la un control asupra rezultatelor și ieșirilor;

D.   întrucât, în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului ca fondurile europene de dezvoltare să fie incluse în bugetul UE, acestea nu se încadrează în prezent în bugetul general al Uniunii Europene și nu intră sub incidența Regulamentului financiar general, ci sunt implementate în conformitate cu norme financiare specifice;

E.   întrucât Parlamentul este hotărât să își dezvolte în continuare capacitățile de supraveghere pentru a-și îndeplini cât mai eficient posibil obligațiile de autoritate care acordă descărcarea de gestiune,

1.   salută punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, în special crearea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE); își exprimă îngrijorarea pentru faptul că administrarea fragmentată a ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE ar putea dăuna eficienței acestuia și subliniază că ameliorările ce vizează buna gestionare a FED trebuie să fie menținute și nu blocate; solicită Comisiei să îi furnizeze o descriere și explicații detaliate cu privire la funcționarea noului sistem;

2.   reamintește și susține angajamentul Comisiei de a include FED integral în bugetul Uniunii în cadrul discuțiilor asupra viitorului cadru financiar; își repetă solicitarea adresată Comisiei de a informa integral Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la pregătirile legate de această inițiativă; consideră că această includere a FED în bugetul general ar permite consolidarea coerenței, transparenței și eficacității FED și a dispozitivului său de control;

3.   solicită să fie ținut la curent cu privire la examinarea la jumătatea perioadei a celui de al zecelea FED, prevăzută pentru 2010, și insistă ca programarea comună să fie consolidată în mod adecvat pentru a obține o mai mare concentrare și o mai bună coordonare și diviziune a muncii; consideră că strategia de punere în aplicare pentru cel de al zecelea FED ar trebui să se axeze pe un număr limitat de domenii, fără a exclude organizațiile neguvernamentale (ONG), eficace pe teren, domenii de o importanță crucială pentru dezvoltarea durabilă pentru a evita efectele negative care decurg dintr-o proliferare a obiectivelor; solicită, în acest context, Comisiei să verifice dacă o gestionare a resurselor prin intermediul ONG-urilor respective este într-adevăr mai eficientă și mai rentabilă decât o gestionare de către Comisie;

4.   își repetă invitația adresată Comisiei ca, atunci când își va ajusta strategia de control, să identifice pragul dincolo de care lipsa de rezultate și costurile controalelor impun o schimbare de orientare; așteaptă cu interes, în acest context, să primească raportul Comisiei privind rezultatele studiilor în materie de risc tolerabil/cost-eficacitate în domeniul acțiunii externe, precum și privind revizuirea strategiei de control a EuropeAid, în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune 2009;

Declarația de asigurare

5.   observă că, în opinia Curții de Conturi, conturile reflectă în mod corect veniturile și cheltuielile aferente celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea FED, cu excepția problemei puse de metoda Comisiei de estimare a provizionului pentru costuri angajate; încurajează Comisia să își perfecționeze metoda în lunile următoare în vederea descărcării de gestiune aferente exercițiului financiar 2009;

Operațiuni subiacente

6.   constată cu satisfacție că, potrivit Curții de Conturi, veniturile și cheltuielile nu prezintă erori semnificative; este îngrijorat totuși de incidența ridicată a erorilor necuantificabile în cadrul angajamentelor aferente sprijinului bugetar și de nivelul semnificativ de eroare estimat în cadrul plăților;

7.   regretă și consideră drept inacceptabil faptul că Curtea de Conturi nu a putut obține toate informațiile și documentele necesare referitoare la 10 plăți efectuate în favoarea unor organizații internaționale și că, prin urmare, nu este în măsură să își exprime opinia cu privire la regularitatea unor cheltuieli în cuantum de 190 000 000 EUR, echivalentul a 6,7% din cheltuielile anuale;

8.   solicită Comisiei să intervină pe lângă aceste organizații internaționale suficient de insistent și stabilind un calendar ad-hoc care să garanteze că cererile de informații sunt tratate în timp util, pentru a sprijini cererile de informații/documentație din partea Curții de Conturi și pentru a asigura respectarea acordului-cadru financiar și administrativ (FAFA);

Execuția financiară

9.   constată cu satisfacție că al șaptelea FED a fost închis la 31 august 2008 și că au fost plătiți 10 381 000 000 EUR, și anume 98,3% din cei 10 559 000 000 EUR alocați; ia act de transferarea soldului (178 000 000 EUR) către cel de al nouălea FED;

10.   ia act de intrarea în vigoare a celui de al zecelea FED (pentru perioada 2008-2013, în valoare totală de 22 682 000 000 EUR) la 1 iulie 2008 și salută punerea în aplicare rapidă a celui de al zecelea FED și performanțele în general bune ale Comisiei, atât la nivelul angajamentelor și al plăților, cât și la nivelul gestionării sumelor restante; încurajează Comisia să își continue eforturile în scopul de a lichida restul plăților vechi și latente;

Gestionarea financiară a FED de către Comisie

11.   ia act cu satisfacție de faptul că, în opinia Curții de Conturi, Raportul Comisiei privind gestiunea financiară a celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea FED pentru exercițiul financiar 2008, prezintă „o descriere fidelă a modului în care Comisia și-a îndeplinit obiectivele operaționale pentru exercițiul financiar (…), a situației financiare, precum și a evenimentelor care au avut o influență semnificativă asupra activităților desfășurate în 2008”(34);

Fiabilitatea conturilor

12.   observă că, în temeiul articolului 1 și al articolului 103 alineatul (3) din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea FED și în temeiul articolelor 2, 3 și 4 și al articolului 125 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 215/2008, resursele celui de al nouălea și ale celui de al zecelea FED care sunt gestionate de Banca Europeană de Investiții (BEI) (peste 3 500 000 000 EUR)(35) nu fac obiectul declarației de asigurare (DAS); consideră că aceste resurse care nu sunt vizate de DAS ar trebui să facă obiectul unui raport periodic al BEI;

13.   salută opinia Curții de Conturi conform căreia conturile anuale finale ale celui de al șaptelea, de al optulea, de al nouălea și de al zecelea FED prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2008;

14.   ia act cu satisfacție de faptul că noul sistem informatic de contabilitate a exercițiului adaptat FED (ABAC FED) a putut fi lansat în februarie 2009;

Gestionarea proiectelor și plăți aferente proiectelor

15.   salută nivelul record de execuție a creditelor de angajament atins în 2008 și execuția la timp a celui de al zecelea FED; subliniază că accelerarea execuției nu ar trebui să se facă în detrimentul calității operațiunilor finanțate;

16.   ia act cu satisfacție de constatarea Curții de Conturi conform căreia plățile în avans nu prezintă erori semnificative; regretă totuși că, potrivit Curții de Conturi, suma aferentă plăților auditate este afectată de un nivel semnificativ de eroare;

17.   poate accepta argumentul că o parte din erori (absența facturilor sau a altor documente justificative), și anume cele legate de realitatea cheltuielilor din Angola pot fi explicate prin condițiile extrem de dificile în care s-a desfășurat auditul în această țară; subliniază însă că 47% dintre erorile cuantificabile vizează eligibilitatea cheltuielilor și, ca urmare, invită Comisia să își amelioreze sistemul de control pentru a reduce erorile(36); în acest context, atrage atenția Comisiei asupra recomandării Curții de Conturi de a îmbunătăți controalele ex ante, punând accentul pe riscurile principale;

18.   solicită Comisiei să identifice, în momentul revizuirii Regulamentului financiar, eventualele probleme de procedură cu care s-a confruntat în situațiile de criză și să îi prezinte¸ îndeosebi cu privire la finanțarea măsurilor de ajutor de urgență de către statele membre, o procedură de control eficace care să aibă flexibilitatea necesară pentru a nu afecta distribuirea fondurilor și să garanteze transparența proiectelor realizate;

Raportul anual de activitate

19.   salută constatarea Curții de Conturi conform căreia calitatea raportului anual de activitate s-a ameliorat sensibil și felicită Comisia, printre altele, pentru utilizarea mai frecventă a indicatorilor cantitativi(37);

Monitorizarea organizațiilor de implementare

20.   critică faptul că, la fel ca în anii precedenți, se mențin deficiențe semnificative în ceea ce privește procedurile financiare și mecanismele de control ale organizațiilor de implementare, ale supervizorilor și ale ordonatorilor naționali de credite; apreciază totuși eforturile EuropeAid și în special ale delegațiilor în vederea remedierii acestor deficiențe; solicită intensificarea acestor eforturi în viitor și se așteaptă ca viitoarele ameliorări preconizate în sistemul CRIS Audit să permită obținerea unor rezultate mai bune;

21.   subliniază că democrația și dreptul individual de a trăi în condiții ce nu aduc atingere drepturilor omului trebuie să reprezinte obiective integrate ale organizațiilor care asigură implementarea în țările care beneficiază de sprijin din FED;

Sprijin bugetar

22.   observă creșterea importantă, în deciziile cumulate de finanțare, a ponderii sprijinului bugetar și a ajustării structurale pentru al zecelea FED (peste 45 %) față de al optulea și al nouălea FED (circa 15 %)(38);

23.   regretă că auditul Curții de Conturi a revelat că angajamentele și plățile aferente sprijinului bugetar prezentau un nivel ridicat de erori necuantificabile; insistă ca aceste plăți să fie evaluate de Comisie cu mai multă rigoare și ca aceasta să consolideze în viitor modalitățile de plată; în acest context, ia act cu satisfacție de revizuirea circuitelor financiare pentru aceste plăți, realizată în februarie 2009;

24.   ia act cu satisfacție de ameliorarea clarității și structurii evaluărilor efectuate de Comisie referitoare la respectarea dispozițiilor Acordului de la Cotonou; regretă, cu toate acestea, identificarea în continuare de către Curtea de Conturi a numeroase cazuri în care Comisia nu a reușit să demonstreze suficient de structurat și formal că gestionarea finanțelor publice ale țărilor beneficiare este suficient de transparentă, fiabilă și eficace sau, cel puțin, că aceste țări dispun de un program de reformă credibil și pertinent în această direcție;

25.   este de acord cu recomandarea Curții de Conturi conform căreia Comisia trebuie să își continue eforturile vizând fundamentarea adecvată a deciziilor sale referitoare la eligibilitatea sprijinului bugetar și să se asigure că toate acordurile de finanțare oferă o bază completă și clară pentru evaluarea respectării condițiilor de plată(39); așteaptă să primească informații privind rezultatul revizuirii orientărilor, promisă de Comisie pentru sfârșitul anului 2009;

26.   îndeamnă Comisia să ajute țările partenere să își dezvolte capacități de control parlamentar și de audit și să implice parlamentele și societatea civilă în elaborarea strategiilor lor naționale de dezvoltare;

27.   reamintește că, așa cum a subliniat deja la punctul 79 din Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al șaptelea, de al optulea și de al nouălea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2007(40) (denumită în continuare „Rezoluția din 23 aprilie 2009”), rolul său în ceea ce privește sprijinul bugetar este de a trage la răspundere Comisia pentru rezultatele cheltuielilor și că sprijinul bugetar este un instrument de ajutor care necesită o modificare a paradigmei de control, de la un control asupra intrărilor la o verificare a rezultatelor, prin raportare la o serie de indicatori, pentru a se asigura astfel că ajutoarele aduc beneficii populației din țara beneficiară;

28.   își repetă solicitarea adresată Comisiei de a identifica, cu cea mai mare rigoare, țările sau aspectele din cadrul punerii în aplicare a sprijinului bugetar pentru care o atenție deosebită din partea Parlamentului ar putea conduce la o mai mare responsabilizare a donatorilor(41), pe lângă orientările speciale referitoare la gestionarea operațiunilor de sprijin bugetar în țările aflate într-o situație fragilă promise în răspunsurile Comisiei din 2 decembrie 2009 la întrebările scrise ale Comisiei pentru control bugetar adresate comisarului Karel De Gucht;

29.   invită din nou Curtea de Conturi să îl informeze cu privire la calitatea evaluării și gestionării riscurilor realizate de către Comisie și să efectueze mai multe audituri ale performanței în care să evalueze rezultatele cheltuielilor destinate dezvoltării în general și cele aferente sprijinului bugetar în special(42);

30.   invită Comisia să se asigure că sprijinul bugetar este redus sau anulat dacă nu se obțin rezultate clare;

Declarația de transparență a țărilor beneficiare

31.   își confirmă convingerea că ajutorul pentru dezvoltare în general și sprijinul bugetar în special ar trebui să fie condiționate de o declarație de transparență ex-ante, emisă de guvernul țării beneficiare și semnată de ministrul său de finanțe privind problemele care afectează structura guvernanței și răspunderii din fiecare țară beneficiară; nu acceptă argumentul Comisiei conform căruia informațiile privind guvernanța obținute prin analize realizate în cooperare cu celelalte părți și cu alte părți interesate sunt suficiente;

32.   repetă solicitarea adresată Comisiei de a lua inițiativa și de a prezenta o propunere în acest sens altor donatori internaționali, în special Băncii Mondiale, pentru elaborarea și aplicarea unui astfel de instrument de comun acord cu alți donatori; așteaptă să fie informat cu privire la un posibil calendar pentru aceste negocieri;

Resurse umane

33.   este extrem de preocupat de riscul de pierdere a memoriei instituționale ca urmare a problemelor importante de personal (rotație prea mare și o rată a posturilor vacante prea ridicată și în creștere) semnalate în Raportul anual de activitate al EuropeAid(43) și este îngrijorat de faptul că numărul agenților EuropeAid a continuat să scadă în comparație cu creditele angajate;

34.   își reiterează îngrijorarea cu privire la existența riscului ca insuficiența sau distribuirea necorespunzătoare a personalului sau lipsa unor calificări sau cunoștințe specifice să aibă un impact asupra eficacității acțiunilor, a calității controalelor, a verificărilor și a monitorizării(44);

35.   sprijină intenția Comisiei de a recruta agenți externi suplimentari cu scopul a consolida personalul de la sediu și din cadrul delegațiilor pentru dispozitivul de gestiune și control al FED; consideră că această consolidare a personalului ar fi cu atât mai necesară cu cât angajamentele aferente celui de al zecelea FED sunt majorate substanțial;

Comentarii privind concluziile și recomandările Curții de Conturi

36.   ia act cu satisfacție de recunoașterea de către Curtea de Conturi a eforturilor depuse de EuropeAid pentru a-și îmbunătăți sensibil sistemele de control și de supraveghere; sprijină hotărârea Comisiei de a îmbunătăți în continuare arhitectura sistemelor sale de control;

37.   este în întregime de acord cu recomandările exprimate de Curtea de Conturi la punctul 55 literele (a)-(f) și la punctul 56 literele (a) și (b) din Raportul anual referitor la FED;

38.   atrage atenția în mod deosebit, așteptând soluții la problema deficitului de resurse umane, asupra recomandării Curții de Conturi adresată Comisiei de a analiza riscurile în mod mai structurat și de a evalua mai realist resursele disponibile în momentul stabilirii programelor anuale de audit, precum și de a monitoriza îndeaproape implementarea acestor programe pe tot parcursul anului;

39.   subliniază faptul că, în Raportul său special nr. 18/2009, Curtea de Conturi consideră că sprijinul alocat prin FED pentru integrarea economică regională în Africa de Est și în Africa de Vest, pentru care se alocă o proporție considerabilă din fondurile FED - peste 50% -, este doar parțial eficace; solicită Comisiei să ia măsuri pentru a implementa măsurile recomandate de Curtea de Conturi, mai ales în ceea ce privește asigurarea coordonării și a armonizării cu organizațiile regionale, garantarea resurselor umane suficiente, asigurarea coordonării strategiilor regionale și naționale, precum și în ceea ce privește o clarificare precisă a obligațiilor, a responsabilităților și a obiectivelor;

Priorități de dezvoltare și vizibilitate

40.   solicită ca regula de a aloca o valoare de referință de 20% din fondurile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare învățământului primar și secundar și serviciilor de sănătate de bază să se aplice și FED; îndeamnă Comisia să acorde mai multă atenție sănătății materne, întrucât acest obiectiv de dezvoltare al mileniului a înregistrat evoluția cea mai nesatisfăcătoare; îndeamnă Comisia să asigure o vizibilitate mai bună a activităților finanțate de UE pe alte continente;

41.   își reiterează sprijinul pentru includerea în buget a FED, pentru ca, astfel, cheltuielile să devină mai democratice, mai responsabile și mai transparente;

Facilitatea pentru investiții

42.   ia act de faptul că BEI gestionează facilitatea pentru investiții, un instrument ce implică un anumit grad de risc, finanțat prin FED, care are drept scop promovarea investițiilor private în contextul economic și politic dificil al țărilor ACP; reamintește observațiile conținute în rezoluțiile sale din 22 aprilie 2008(45) și din 23 aprilie 2009 care însoțesc deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului FED aferent exercițiilor financiare 2006 și 2007, prin care își exprima îngrijorarea față de faptul că gestionarea facilității pentru investiții de către BEI nu face obiectul descărcării de gestiune; reamintește, de asemenea, că resursele FED constituie fonduri publice ce provin de la contribuabilii europeni și nu de pe piețele financiare;

43.   regretă, așa cum a făcut-o și Curtea de Conturi în Avizul său nr. 9/2007 referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea Fond european de dezvoltare, faptul că au fost create două domenii separate de gestiune, ceea ce limitează sfera descărcării de gestiune, creează o nevoie suplimentară de coordonare între Comisie și BEI și îngreunează obținerea unei imagini complete asupra rezultatelor obținute;

44.   remarcă faptul că raportul anual al BEI privind facilitatea pentru investiții conține în principal informații financiare și foarte puține - sau chiar deloc - informații privind rezultatele diverselor programe finanțate;

45.   reamintește că la punctul 24 din Rezoluția din 22 aprilie 2008 menționată anterior propunea ca BEI să prezinte nemijlocit Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului Raportul său anual privind implementarea facilității pentru investiții; propune, în acest context, invitarea Președintelui BEI de către Comisia pentru control bugetar, cât mai curând posibil, în vederea discutării acestei posibilități;

46.   repetă invitația adresată BEI în Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 ca în rapoartele sale să se concentreze asupra rezultatelor și să prezinte informații complete, relevante și obiective privind rezultatele, obiectivele stabilite, obiectivele atinse și motivele eventualelor abateri, precum și evaluările realizate și un rezumat al rezultatelor lor;

o
o   o

47.   solicită Comisiei să îi furnizeze informații mai complete decât în raportul privind acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției din 23 aprilie 2009 asupra procedurilor specifice pe care le-a instituit cu BEI pentru coordonarea eforturilor celor două instituții de a realiza obiectivele de dezvoltare ale UE, precum și asupra eficienței respectivelor proceduri.

(1) JO C 269, 10.11.2009, p. 257.
(2) JO C 274, 13.11.2009, p. 235.
(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(4) JO L 287, 28.10.2005, p. 4.
(5) JO L 314, 30.11.2001, p. 1 și JO L 324, 7.12.2001, p. 1.
(6) JO L 109, 26.4.2007, p. 33.
(7) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(8) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(9) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(10) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(11) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(12) JO C 269, 10.11.2009, p. 257.
(13) JO C 274, 13.11.2009, p. 235.
(14) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(15) JO L 287, 28.10.2005, p. 4.
(16) JO L 314, 30.11.2001, p. 1 și JO L 324, 7.12.2001, p. 1.
(17) JO L 109, 26.4.2007, p. 33.
(18) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(19) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(20) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(21) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(22) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(23) JO C 269, 10.11.2009, p. 257.
(24) JO C 274, 13.11.2009, p. 235.
(25) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(26) JO L 287, 28.10.2005, p. 4.
(27) JO L 314, 30.11.2001, p. 1 și JO L 324, 7.12.2001, p. 1.
(28) JO L 109, 26.4.2007, p. 33.
(29) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(30) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(31) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(32) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(33) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(34) A se vedea punctul 8 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(35) A se vedea punctul 2 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(36) A se vedea punctul 22 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(37) A se vedea punctul 29 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(38) A se vedea graficul II din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED, p. 266.
(39) A se vedea punctul 56 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(40) JO L 255, 26.9.2009, p. 98.
(41) A se vedea punctul 43 din Rezoluția din 23 aprilie 2009.
(42) A se vedea punctul 53 din Rezoluția din 23 aprilie 2009.
(43) A se vedea punctul 30 din Raportul anual 2008 al Curții de Conturi referitor la FED.
(44) A se vedea punctul 61 din Rezoluția din 23 aprilie 2009.
(45) JO L 88, 31.3.2009, p. 253.


Descărcarea de gestiune 2008: Parlamentul European
PDF 774kWORD 343k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea I – Parlamentul European (C7-0173/2009 – 2009/2069(DEC))
P7_TA(2010)0136A7-0095/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (SEC(2009)1089 – C7–0173/2009)(2),

–   având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2008, Secțiunea I – Parlamentul European(3),

–   având în vedere Raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(5),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE, articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 179a din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6) (Regulamentul financiar), în special articolele 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(7),

–   având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind orientările pentru procedura bugetară 2008 – secțiunile II, IV, V, VI, VII, VIII și IX – și proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European (secțiunea I) pentru procedura bugetară 2008(8),

–   având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0095/2010),

A.   întrucât „cetățenii au dreptul să știe cum le sunt cheltuite impozitele și cum este utilizată puterea încredințată organelor politice”(9);

B.   întrucât principiul „echilibrului puterilor” are o deosebită importanță în instituțiile caracterizate printr-o gestiune financiară descentralizată și întrucât acest principiu trebuie asigurat printr-o responsabilitate centrală suficient de dezvoltată pentru adecvarea sistemică a cadrului de control intern și a structurii de guvernanță;

C.   întrucât o condiție pentru o responsabilizare eficientă și coerentă – obligativitatea explicării modului în care s-au utilizat fondurile publice – este ca cetățenii europeni să aibă acces la informații relevante și obiective,

1.   acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea I – Parlamentul European (C7-0173/2009 – 2009/2069(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(10),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0173/2009)(11),

–   având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2008, Secțiunea I – Parlamentul European(12),

–   având în vedere Raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(13),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(14),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE, articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 179a din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15) (Regulamentul financiar), în special articolele 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(16),

–   având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind orientările pentru procedura bugetară 2008 - secțiunile II, IV, V, VI, VII, VIII și IX - și proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European (secțiunea I) pentru procedura bugetară 2008(17),

–   având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0095/2010),

A.   întrucât „cetățenii au dreptul să știe cum le sunt cheltuite impozitele și cum este utilizată puterea încredințată organelor politice”(18);

B.   întrucât principiul „echilibrului puterilor” are o deosebită importanță în instituțiile caracterizate printr-o gestiune financiară descentralizată și întrucât acest principiu trebuie asigurat printr-o responsabilitate centrală suficient de dezvoltată pentru adecvarea sistemică a cadrului de control intern și a structurii de guvernanță;

C.   întrucât o condiție pentru o responsabilizare eficientă și coerentă – obligativitatea explicării modului în care s-au utilizat fondurile publice – este ca cetățenii europeni să aibă acces la informații relevante și obiective;

D.   întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar răspunsurile primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget și a secretarului general,

Gestiunea riscurilor și guvernanța corporativă în Parlament

1.   observă cu maximă satisfacţie că rapoartele din ultimul deceniu privind descărcarea de gestiune acordată Parlamentului pentru executarea bugetului său au avut un rol important şi au determinat evoluţii pozitive în gestiunea financiară a Parlamentului, cum ar fi statutul deputaţilor, statutul asistenţilor parlamentari, precum şi procesul EMAS; este hotărât să continue aceste evoluţii încurajatoare în direcţia unei excelenţe în gestiunea financiară publică;

2.   ia act de conceptul general de „guvernanță corporativă” ca fiind un ansamblu de procese, practici, politici și norme care au un impact asupra modului în care este condusă, administrată sau controlată o societate sau o instituție, cu scopul reducerii costurilor și îmbunătățirii producției;

3.   reamintește că, la 12 martie 2009, Departamentul tematic pentru afaceri bugetare a prezentat un proiect de raport referitor la controlul parlamentar al execuției bugetului și propune ca Parlamentul să adopte a serie de bune practici;

4.   subliniază faptul că elementele-cheie ale unei bune guvernanțe corporative cuprind transparența și deschiderea, responsabilitatea și responsabilizarea persoanelor însărcinate cu guvernanța corporativă într-o organizație;

5.   definește responsabilizarea ca fiind recunoașterea și asumarea răspunderii pentru acțiuni, decizii și politici, precum și ca obligația de a raporta, de a da explicații și de a fi răspunzător pentru consecințele rezultate;

6.   constată că Parlamentul este o organizație complexă în care granița dintre deciziile politice și cele administrative nu este întotdeauna clară din cauza caracterului pluristratificat al structurii de guvernanță a instituției;

7.   consideră că într-un sistem de guvernanţă corporativă eficient ar trebui acordată suficientă atenţie rolului conducerii; consideră că directorii generali, directorii şi şefii de unitate ar trebui recrutaţi în funcţie de merit, luând în considerare egalitatea de șanse și echilibrul geografic, experienţa şi capacităţile de conducere;

8.   consideră că sisteme mai sofisticate de control intern și de gestionare a riscurilor vor îmbunătăți responsabilizarea și vor proteja conducerea politică și administrativă de riscurile financiare și nefinanciare;

9.   invită, prin urmare, serviciile competente să revizuiască și, dacă este cazul, să consolideze standardele minime de control intern pentru a include învățămintele trase și pentru a le alinia la evoluțiile din domeniul gestiunii riscurilor și al guvernanței corporative; reamintește faptul că departamentele de ordonanțare au obligația de a respecta standardele atunci când își elaborează sistemele de control intern și normele de aplicare; invită serviciile competente să solicite avizul Comisiei pentru control bugetar înainte ca standardele minime de control intern revizuite să fie trimise Biroului pentru a fi examinate și aprobate;

10.   ia act de următoarele obiective ale secretarului general pentru 2008-2009:

   pregătirea pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;
   pregătirile pentru alegerile europene din 2009 cu scopul de a inversa tendința de scădere a ratei de participare la vot;
   accelerarea serviciilor oferite deputaților; și
   reformarea și consolidarea Secretariatului General al Parlamentului;

11.   reamintește faptul că resursele financiare ale Parlamentului cuprind bani ai contribuabililor și că orice instituție care utilizează fonduri publice are obligația de a explica modul în care au fost utilizate aceste fonduri și de a oferi informații cuprinzătoare, obiective și relevante cu privire la măsura în care aceste fonduri au fost utilizate în scopurile prevăzute și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare (economie, eficiență, eficacitate) și transparenței;

12.   reamintește că toate subvențiile sunt supuse principiului transparenței și al egalității de tratament, în special articolului 109 alineatul (1) și articolului 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar, precum și articolului 169 din Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr. 2342/2002(19) (normele de aplicare); subliniază că acest lucru se aplică tuturor beneficiarilor fondurilor Uniunii, inclusiv personalului Parlamentului și rudelor lor care primesc subvenții pentru excursii private (pentru schi etc.); solicită administrației să examineze în continuare aceste plăți;

Riscuri pentru reputație

13.   subliniază că anumite riscuri pentru reputație sunt mult mai periculoase decât riscurile financiare și invită secretarul general și ordonatorii de credite să evalueze pe deplin profilul de risc al Parlamentului;

14.   salută înființarea postului de manager de risc la 24 februarie 2010 și solicită nou numitului manager de risc să informeze comisiile competente cât mai repede posibil cu privire la conceperea unei abordări și a unei strategii de gestionare a riscurilor care să fie adoptată în viitor;

15.   observă că rolul și funcția unui manager de risc ar trebui să constea în asistența prin consultanță și coordonare oferită ordonatorilor de credite la gestionarea de către aceștia a riscurilor;

16.   subliniază că independența, rolul și desfăşurarea activitţii managerului de riscuri sunt importante; constată și salută faptul că managerul de risc va fi în subordinea directă a cabinetului secretarului general;

17.   invită pe Secretarul general, ca parte integrantă din procedura de descărcare de gestiune, să prezinte Comisiei pentru control bugetar un raport anual cu privire la activităţile managerului de riscuri;

18.   subliniază faptul că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a sporit competențele Parlamentului, iar volumul de muncă al deputaților și al personalului lor auxiliar a crescut; consideră că, în toate locurile de desfășurare a activității, condițiile de lucru ar trebui să reflecte în mod adecvat nevoia crescută de forță de muncă și de materiale;

19.   în această privință, reamintește concluziile sale privind lucrările de renovare legate de azbest și solicită secretarului general să prezinte un raport privind rezultatele operaționale și financiare ale lucrărilor și eventualele nevoi viitoare de măsuri corective ulterioare;

20.   atrage atenția asupra faptului că plata cheltuielilor legate de renovările din Strasbourg în urma accidentului din 7 august 2008 nu trebuie suportată de contribuabilii europeni ;

21.   propune ca chestionarul privind clădirile și răspunsurile la acesta să fie transmise simultan Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru bugete;

22.   subliniază că valoarea adăugată a Europarl TV este foarte mică, din cauza audienței scăzute; consideră că finanțarea și întregul proiect Europarl TV ar trebui reanalizate;

Procesul de descărcare de gestiune

23.   subliniază că valoarea adăugată a procedurii parlamentare și publice care face ca Parlamentul să își acorde sieși descărcarea de gestiune constituie încă o posibilitate de a exercita, în public, un control critic asupra gestiunii financiare a instituției, înlesnind astfel înțelegerea de către cetățenii europeni a organizării, a structurii de guvernanță și a metodelor de lucru specifice ale Parlamentului;

24.   atrage atenția asupra nevoii de a reduce și mai mult riscurile în gestiunea financiară a Parlamentului, unde până și deficiențele minore pot provoca daune considerabile pentru reputație, punând în umbră realizările în materie de politici ale Parlamentului, și le reamintește deputaților și personalului acestuia de responsabilitatea care le revine de a asigura o bună gestiune financiară a Parlamentului;

25.   subliniază faptul că este necesar un control critic pentru a garanta că responsabilii financiari ai Parlamentului își asumă întreaga răspundere, deoarece doar o transparență deplină și completă oferă cetățenilor Uniunii o bună cunoaștere a gestiunii financiare a Parlamentului și a folosirii de către acesta a banilor contribuabililor;

Activitățile Comisiei pentru control bugetar

26.   subliniază că Parlamentul, ca instituție, este preocupat în mod deosebit de transparența totală a gestiunii sale financiare; se așteaptă, prin urmare, din partea Comisiei sale pentru control bugetar să își respecte în întregime rolul parlamentar specific și important, subliniind în mod clar unde se pot aduce îmbunătățiri, așa cum procedează în cazul altor instituții;

27.   înțelege pe deplin că o analiză obiectivă, profesională și cuprinzătoare a structurilor și a procedurilor decizionale și de conducere complexe este solicitantă și de durată și recomandă o mai bună dotare a Comisiei pentru control bugetar pentru ca aceasta să își poată îndeplini sarcinile tot mai solicitante, prin consolidarea substanțială a organigramei secretariatului comisiei;

28.   subliniază faptul că formularea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (introdusă prin Tratatul de la Lisabona) constituie o foarte mare provocare pentru activitățile de control ale Parlamentului;

29.   subliniază că suplimentarea cu personal a secretariatelor comisiilor nu se poate face pe baza unor parametri pur cantitativi și invită secretarul general să includă și parametri calitativi bine definiți;

30.   subliniază în continuare că activitățile parlamentare tradiționale, cum ar fi controlul critic asupra utilizării banilor publici, trebuie să constituie o parte integrantă din activitatea centrală a instituției la toate nivelurile;

Îmbunătățirea proceselor administrative

31.   ia act de tradiția conform căreia Comisia pentru control bugetar, în rapoartele sale de descărcare de gestiune, cere administrației să îi furnizeze informații referitoare la diverse subiecte; recomandă ca aceste informații să fie trimise direct președintelui Comisiei pentru control bugetar și să fie publicate - pentru a informa atât membrii comisiei, cât și cetățenii Uniunii - pe pagina de internet a comisiei în cauză, de îndată ce sunt primite de președintele acesteia;

32.   ar aprecia disponibilitatea Secretarului general pentru un schimb de opinii cu comisia competentă în fond cu privire la răspunsurile date de administraţie la solicitările incluse în rezoluţiile de descărcare de gestiune, la reuniunea ordinară a comisiei din septembrie din fiecare an;

Prezentarea conturilor Parlamentului

33.   ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2008, și anume:

(a) Credite disponibile

credite pentru 2008:

1 452 517 167

reportări neautomate din exercițiul financiar 2007:

43 800 036

reportări automate din exercițiul financiar 2007:

225 239 332

credite din venituri alocate pentru 2008:

47 551 735

reportări de venituri alocate din exercițiul financiar 2007:

38 325 182

Total:

1 807 433 452

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2008

angajamente:

1 723 369 531

plăți efectuate:

1 488 856 868

plăți restante și credite neangajate provenind din venituri alocate:

232 944 667

credite reportate automat, inclusiv cele provenind din venituri alocate:

232 944 667

credite reportate neautomat:

8 315 729

credite anulate:

70 722 045

(c) Venituri bugetare

încasate în 2008:

151 054 374

(d) Total bilanț la 31 decembrie 2008

1 782 229 891

34.   observă că totalul plăților aferente creditelor din exercițiul 2008, inclusiv reportările automate și neautomate pentru 2009 ale acestor credite, corespunde unei proporții de 94% din totalul creditelor pentru 2008;

35.   observă că bugetul Uniunii Europene pentru 2008 a avut credite de angajament în total de 129 150  milioane EUR, din care bugetul Parlamentului a reprezentat 1 453  milioane EUR; observă în continuare că această cifră reprezintă puțin peste 1% din bugetul Uniunii și, respectiv, 19,48% din cele 7 284 de milioane EUR destinate cheltuielilor administrative ale instituțiilor Uniunii Europene în ansamblu;

Creanțe pe termen scurt

36.   ia act de faptul că guvernul belgian a rambursat Parlamentului 85 896 389 EUR la începutul anului 2010; invită secretarul general să informeze la timp Comisia pentru control bugetar cu privire la modul în care vor fi utilizați banii respectivi;

Achiziții publice

37.   observă că Serviciul de Audit Intern a efectuat un audit cuprinzător al gestiunii și controlului procesului de achiziții publice din Parlament în 2004 și 2005 și că raportul final adoptat la 31 martie 2006 conținea 144 de măsuri specifice de pus în aplicare până la 31 martie 2008;

38.   salută faptul că Serviciul de Audit Intern a început în 2008 o nouă serie de audituri pentru a reevalua nivelul de realizare a celor 144 de măsuri specifice și observă că aceste noi audituri erau în curs de desfășurare la sfârșitul lui 2009;

39.   atrage atenția asupra faptului că achizițiile publice, ca interfață între sectorul public și cel privat, constituie un domeniu cu grad sporit de risc, căruia trebuie să i se acorde permanent o atenție deosebită;

40.   reamintește că în fiecare etapă a procesului de achiziție - evaluarea inițială a necesităților, pregătirea procedurii de ofertare, redactarea cererilor de oferte și a caietului de sarcini, contactarea ofertanților, deschiderea ofertelor, evaluarea ofertelor, decizia de atribuire, încheierea contractelor – există riscuri semnificative pentru realizarea obiectivelor sus-menționate din cauza mediului juridic complex și a necesităților faptice;

41.   invită pe Secretarul general să asigure continuarea cursurilor speciale de formare cu privire la achiziţiile publice şi că acestea sunt urmate de personalul responsabil cu achiziţiile, să asigure recunoaşterea ca funcţie specializată în registrul de competenţe profesionale al Parlamentului a personalului responsabil cu achiziţiile, funcţie ce trebuie ocupată numai de personal intern, considerată ca având un „caracter sensibil”, supusă unei proceduri adecvate de rotaţie şi/sau altor măsuri de control;

Reforma Regulamentului financiar

42.   invită secretarul general să participe activ la următoarea revizuire trienală a Regulamentului financiar, oferind consiliere în materie administrativă în domenii în care este necesară reforma;

Raportul anual privind contractele atribuite

43.   ia act de faptul că serviciile centrale, pe baza informațiilor furnizate de departamentele de ordonanțare, elaborează Raportul anual(20) privind contractele atribuite în 2008, adresat autorității bugetare, cu următoarea defalcare a tuturor contractelor atribuite în 2008 și 2007:

Tipul contractului

2008

2007

Număr

Procentaj

Număr

Procentaj

Servicii

Bunuri

Lucrări

Clădiri

240

59

44

15

67%

17%

12%

4%

161

48

28

12

65%

19%

11%

5%

Total

358

100%

249

100%

Tipul contractului

2008

2007

Valoare (EUR)

Procentaj

Valoare (EUR)

Procentaj

Servicii

Bunuri

Lucrări

Clădiri

454 672 969

22 868 680

81 247 056

123 429 315

67%

3%

12%

18%

218 201 103

42 443 126

16 449 758

54 387 707

66%

13%

5%

16%

Total

682 218 020

100%

331 481 694

100%

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2008, pagina 4)

44.   ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2008 și 2007 pe tip de procedură utilizată, prezentată mai jos:

Tipul procedurii

2008

2007

Număr

Procentaj

Număr

Procentaj

Deschisă

Restrânsă

Negociată

126

14

218

35%

4%

61%

85

10

154

34%

4%

62%

Total

358

100%

249

100%

Tipul procedurii

2008

2007

Valoare (EUR)

Procentaj

Valoare (EUR)

Procentaj

Deschisă

Restrânsă

Negociată

345 415 316

139 782 362

197 020 342

51%

20%

29%

162 124 519

59 593 905

109 763 270

49%

18%

33%

Total

682 218 020

100%

331 481 694

100%

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2008, pagina 6)

45.   observă că, dintr-un total de 358 de contracte atribuite în 2008, 140 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse (valoarea lor fiind de 485,2 milioane EUR), iar 218 au avut la bază proceduri negociate (valoarea lor fiind de 197  milioane EUR);

Proceduri negociate excepționale

46.   observă în special majorarea considerabilă în 2008 a numărului de proceduri negociate excepționale, așa cum se arată în defalcarea de mai jos:

2008

2007

% din contractele totale ale DG

% din contractele totale ale DG

Număr

Număr

DG PRES (fără DIT)

8

44,44 %

6

37,50 %

DG IPOL

0

0,00 %

0

0,00 %

DG EXPO

3

75,00 %

1

20,00 %

DG COMM (fără Dir. pentru bibliotecă)

16

16,00 %

9

13,64 %

DG PERS

0

0,00 %

1

9,09 %

DG INLO (fără Dir. de interpretare)

35

34,31 %

19

21,84 %

DG INTE (fosta Dir. de interpretare)

9

56,25 %

3

33,33 %

DG TRAD (fără Dir. de editare)

0

0,00 %

1

25,00 %

DG ITEC (fostele direcții de editare și TI)

9

56,25 %

2

33,33 %

DG FINS

0

0,00 %

0

0,00 %

Serviciul Juridic

0

0,00 %

0

0,00 %

Total Parlament

80

22,35 %

42

16,87 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2008, pagina 9)

47.   observă că proporția de proceduri negociate excepționale a crescut atât ca număr, cât și ca pondere în cazul a șase ordonatori de credite delegați;

Articolul 54 din normele de aplicare(21)

48.   reamintește că articolul 54 din normele de aplicare prevede următoarele: „Dacă proporția procedurilor negociate din numărul de contracte adjudecate de către același ordonator de credite delegat crește considerabil față de exercițiile anterioare sau dacă proporția în cauză este cu mult mai mare decât media înregistrată pentru instituție, ordonatorul de credite responsabil prezintă instituției un raport precizând măsurile luate pentru inversarea acestei tendințe”;

49.   consideră că creșterea înregistrată între 2007 și 2008 obligă în mod clar ordonatorii de credite să ia măsuri pentru „inversarea tendinței”; invită secretarul general să prezinte Comisiei pentru control bugetar, până la 1 septembrie 2010, un raport privind măsurile luate;

50.   invită ordonatorii de credite să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune – pentru exercițiul financiar 2009 și după aceea – mai multe informații care să permită o supraveghere mai detaliată a utilizării de către Parlament a procedurilor negociate excepționale (articolele 126 și 127 din normele de aplicare), incluzând în raportul lor anual de activitate o anexă în care să existe informații clare privind:

   motivul pentru care a fost necesar în primul rând să se încheie un contract în temeiul articolelor 126 și 127 din normele de aplicare;
   motivul pentru care ordonatorul de credite a considerat că un anumit contract se încadrează într-una dintre categoriile stabilite („nu au fost depuse oferte corespunzătoare”, „motive tehnice sau artistice”, „urgență” etc.) la articolul 126 alineatul (1) și la articolul 127 alineatul (1);
   numărul de candidați cu care s-au desfășurat negocieri și
   criteriile de acceptabilitate a ofertei;

51.   invită în continuare Unitatea financiară centrală să consolideze informațiile ce vor fi incluse în respectiva anexă nouă la „Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European”;

Declarațiile responsabililor din cadrul Parlamentului

52.   reamintește faptul că la articolul 8 alineatele (9)-(11) din Normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European se prevede că secretarul general, în calitate de ordonator de credite delegat principal, emite o declarație în care specifică dacă bugetul Parlamentului a fost executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și dacă cadrul de control instituit oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

53.   reamintește în continuare că declarația emisă de ordonatorul de credite delegat principal se bazează pe declarațiile emise de directorii generali în calitatea lor de ordonatori de credite delegați;

54.   constată că fostul secretar general, în declarația sa din 4 martie 2009(22),

   a observat că niciun ordonator de credite nu a formulat rezerve în declarația sa și
   a certificat că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control instituit oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

55.   observă în continuare că ordonatorul de credite delegat principal a afirmat, de asemenea, că declarația se bazează pe propria judecată, pe rapoartele de audit intern primite, pe activitățile centrale de monitorizare și de sprijin pentru gestiunea financiară realizate în numele său și la cererea sa și pe toate celelalte informații pe care le-a avut la dispoziție;

Articolul 60 alineatele (4) și (7) din Regulamentul financiar(23)

56.   observă că la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul financiar se prevede că fiecare ordonator de credite delegat „stabilește (...) procedurile interne de gestiune și de control adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor sale (...)” și că la articolul 60 alineatul (7) al doilea paragraf din Regulamentul financiar se prevede că același actor din gestiunea financiară trebuie să raporteze cu privire la „eficiența și eficacitatea” sistemelor introduse de el;

Nu toate rapoartele anuale de activitate au respectat Regulamentul financiar

57.   observă în continuare că doar anumiți directori generali „au prezentat riscurile asociate operațiunilor lor sau au prezentat rapoarte cu privire la funcționarea sistemelor lor de control intern” (răspunsul la întrebarea 4.2.1), în timp ce la articolul 60 alineatul (7) al doilea paragraf din Regulamentul financiar se precizează clar că ordonatorii de credite prezintă în raportul anual de activitate eficiența și eficacitatea sistemului de control intern;

Sunt oare cerințele de raportare prea vagi?

58.   observă că această nerespectare a fost „fără îndoială cauzată de faptul că instrucțiunile pentru redactarea rapoartelor anuale de activitate pentru 2008 au lăsat ordonatorilor de credite delegați o mai mare libertate în ceea ce privește modalitatea de raportare, în special în privința sistemelor lor de control intern” (răspunsul la întrebarea 4.2); este mulțumit totuși să constate că, în ceea ce privește rapoartele pentru 2009, instrucțiunile au fost mai stricte în această privință și speră ca toți directorii generali să acționeze în consecință;

59.   reamintește că obiectivul unui sistem de control intern este să asigure corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu Regulamentul financiar;

60.   subliniază că în orice sistem de gestiune financiară trebuie să existe mecanisme de control adecvate atunci când se autorizează cheltuielile;

61.   invită, prin urmare, secretarul general să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cât mai rapid posibil și, în orice caz, până cel târziu la 31 decembrie 2010 cu privire la măsurile exacte – și termenele de aplicare – pe care le-a adoptat sau pe care le va adopta în vederea consolidării sistemului de control intern și, în special, în ceea ce privește:

   garantarea faptului că rapoartele de activitate ale tuturor ordonatorilor de credite respectă integral articolul 60 alineatul (7) din Regulamentul financiar;
   obținerea unor rapoarte anuale de activitate mai clare, mai scurte, mai precise, mai relevante și mai profesioniste menite să ofere autorității care acordă descărcarea de gestiune informații relevante cu privire la utilizarea de către Parlament a banilor publici, precum și adoptarea oricăror alte măsuri necesare pentru ca secretarul general să emită o declarație de asigurare pertinentă;
   efectuarea unor controale interne privind procedurile negociate și restrânse începând din 2008; intensificarea acestor controale interne;
   publicarea unei liste anuale complete a tuturor societăților cărora li s-au acordat contracte negociate și restrânse începând din 2008;

Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008
Factorul de multiplicare aplicabil salariilor

62.   constată că Parlamentul și Comitetul Economic și Social European continuă să aplice dispozițiile din Statutul funcționarilor referitoare la factorul de multiplicare la fel ca în exercițiile anterioare în așteptarea hotărârii definitive a Curții de Justiție în cauzele înaintate în această privință de personalul celor două instituții;

Rambursarea cheltuielilor de cazare efectuate în misiune

63.   observă că, încă din exercițiul financiar 2004, Curtea de Conturi a invitat Parlamentul să se asigure că cheltuielile de cazare efectuate în misiune sunt decontate în conformitate cu Statutul funcționarilor; recunoaște eforturile depuse de DG Personal pentru a simplifica și a raționaliza gestionarea misiunilor;

64.   ia act de răspunsul administrației și atrage atenția asupra faptului că „baza bugetară” nu poate fi utilizată pentru a eluda cadrul de reglementare; consideră că acestui aspect ar trebui să i se acorde o atenție specială în cadrul revizuirii viitoare a Statutului funcționarilor;

65.   se așteaptă ca decidenții săi principali pentru acest domeniu - Biroul, secretarul general și directorul general pentru personal - să ia măsurile necesare cât mai curând posibil pentru a se asigura că normele și procedurile interne ale Parlamentului referitoare la misiuni respectă pe deplin și consecvent principiul bunei gestiuni financiare și Statutul funcționarilor;

Indemnizațiile de asistență acordate deputaților

66.   constată și felicită serviciile pentru volumul considerabil de lucru efectuat în exercițiul de regularizare pentru cheltuielile de asistență parlamentară acoperite în perioada 2004-2008;

67.   invită secretarul general, directorul general al DG Personal și directorul general al DG Inovare și Asistență Tehnică să analizeze cât de mult pot fi folosite noile tehnologii de videoconferință ca mijloc de reducere a costurilor misiunilor; atrage atenția în special asupra utilizării programelor informatice de tip Open Source ca mijloc sigur și ieftin de desfășurare a videoconferințelor;

68.   observă în continuare că este de așteptat ca noul sistem care a început să fie aplicat la 14 iulie 2009 să garanteze o respectare adecvată a normelor și a principiilor pertinente și să ofere cea mai bună garanție de transparență, legalitate și bună gestiune financiară a indemnizației de asistență parlamentară;

Deputații ca persoane publice

69.   sprijină dreptul contribuabililor de a controla utilizarea de către deputați, ca persoane publice, a contribuției lor și invită deputații să acorde o atenție specială interesului public atunci când utilizează fonduri publice europene;

70.   invită atât auditorul intern, cât și Curtea de Conturi, având în vedere riscurile considerabile pentru reputație în acest domeniu de politică publică, să urmărească îndeaproape funcționarea și eficiența noului cadru și să semnaleze orice deficiență și/sau posibilitate de îmbunătățire a accesului public la informațiile privind plățile către deputați, inclusiv privind cheltuielile de asistență;

Regimul de pensii complementare pentru deputați

71.   reamintește observațiile Curții de Conturi din rapoartele sale anuale pentru 2006 și 2007 privind necesitatea de a institui norme clare care să definească obligațiile și responsabilitățile Parlamentului și ale membrilor fondului în caz de deficit; invită secretarul general să prezinte o propunere până la 31 decembrie 2010 pentru a soluționa această chestiune, respectând totodată decizia plenului de a nu folosi sume suplimentare provenite din impozite pentru a acoperi deficitul;

72.   ia act de faptul că, la 31 decembrie 2008, fondul avea un deficit actuarial de 121 844 000 EUR și că, la aceeași dată, fondul a estimat beneficiile rămase de plată către membrii fondului la o 276 984 000 EUR (anexa 11.2 la Raportul anual al Curții de Conturi pentru 2008);

73.   constată că obligațiile Parlamentului se reflectă în situațiile financiare de la 31 decembrie 2008;

74.   ia act de raportul auditorului independent conform căruia „provizionul pentru pensii și obligații similare a fost calculat pe baza unui randament al investițiilor de 6,5% pe an”, cifră care nu este realistă;

75.   subliniază că este necesară o transparență deplină privind deciziile care urmează să fie luate de organele sale de conducere, și anume Președintele, Biroul, chestorii și Conferința președinților;

76.   invită Biroul să analizeze posibilitatea de a pune mai ușor la dispoziția Comisiei pentru control bugetar informațiile oferite Comisiei pentru bugete referitoare la deciziile cu implicații bugetare majore, pentru a satisface mai bine nevoile de informații ale autorității care acordă descărcarea de gestiune și ale contribuabililor europeni;

77.   consideră că Biroul, în calitate de organ competent în cadrul Parlamentului pentru decizii financiare și administrative care afectează deputații și funcționarea instituției, are o responsabilitate deosebită de a consolida răspunderea democratică;

78.   consideră că propunerile de buget rectificativ care vizează doar exercițiul bugetar actual sunt insuficiente ca instrument de gestiune și invită Biroul să prezinte o estimare pe cinci ani a consecințelor preconizate ale deciziilor financiare majore;

79.   atrage atenția asupra faptului că aspectele legate de asumarea răspunderii în politica publică și de gestionarea riscurilor pentru reputația unei instituții publice sunt chestiuni care nu pot și nu ar trebui să fie reduse la nivelul de considerente juridice;

Rapoartele auditorului intern al Parlamentului

80.   constată că Serviciul de Audit Intern a făcut parte, încă de la crearea sa, din Direcția Generală Finanțe, care reprezintă circa 30 % din bugetul Parlamentului și salută faptul că Serviciul de Audit Intern este în prezent, de la 1 septembrie 2009, în urma unei decizii a secretarului general, în subordinea directă a secretarului general, deoarece atât eficacitatea activității de audit intern, cât și percepția rolului său independent și obiectiv de către departamentele auditate vor fi sporite prin această decizie;

81.   subliniază că fosta sa poziție în cadrul organizației nu a împiedicat Serviciul de Audit Intern să își îndeplinească funcțiile în conformitate cu cerințele profesionale și normative; salută noua sa poziție și se așteaptă ca aceasta să îmbunătățească fluxul de informații esențiale privind aspectele legate de riscuri de la secretarul general și, astfel, să faciliteze rolul auditorului intern de consiliere a Parlamentului pentru a face față riscurilor;

Auditul cadrului de control intern

82.   observă cu satisfacție că Serviciul de Audit Intern a acordat prioritate monitorizării și consilierii în privința implementării noilor sisteme descentralizate de control intern introduse prin Regulamentul financiar, cu aplicare de la 1 ianuarie 2003;

83.   observă, de asemenea, că revizuirea inițială din 2003 și 2004 a cadrului de control intern a condus la elaborarea a 14 rapoarte de audit care acoperă toate departamentele și toate serviciile centrale și care conțin 452 de acțiuni asupra cărora s-a convenit;

84.   constată că o serie de prime audituri de urmărire din 2005 și 2006 au arătat că conducerea a realizat 225 dintre cele 452 de acțiuni inițiale și că dintre cele 227 de acțiuni nefinalizate 20 erau considerate a fi „critice”, deoarece implicau domenii cu un nivel ridicat de expunere la riscuri și necesitau luarea unor măsuri corective urgente de către serviciile implicate;

Acțiuni deschise rămase

85.   constată, de asemenea, că în urma unei a doua serii de audituri de urmărire din 2007 și 2008, rezultatul de la sfârșitul lui 2008 a arătat că, dintre cele 452 de acțiuni inițiale, 88 au rămas deschise, fiind repartizate între diferitele DG-uri după cum urmează:

DG PRES: 5
DG TRAD: 1
DG ITEC: 22 + patru acțiuni critice nefinalizate
DG INTE: 5
DG INLO 10
DG COMM: 6
DG PERS 9
DG FINS 12
Sec-Gen 18 (acțiuni centrale)

86.   salută îmbunătățirile de la nivelul sistemelor de management si de control intern ale direcțiilor generale, dar își pune întrebări cu privire la numărul de acțiuni nefinalizate care arată o rată globală de finalizare de doar 80,53 % pe o perioadă relativ lungă de timp care ar fi trebuit să ofere serviciilor responsabile timp suficient pentru a întreprinde măsuri corective;

87.   este pe deplin conștient că anumite departamente au fost mutate în alte direcții generale în perioada analizată; reamintește că „instituția asigură luarea de măsuri conform recomandărilor rezultate din lucrările de audit” în conformitate cu articolul 86 alineatul (3) din Regulamentul financiar și consideră nesatisfăcător faptul că recomandările de audit formulate în 2003 și 2004 nu fuseseră încă puse în aplicare în 2008;

88.   subliniază că cele 88 de acțiuni nefinalizate indică faptul că mai persistă riscuri reziduale în anumite domenii și recomandă cu fermitate adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate pentru a pune în aplicare cât mai curând cu putință recomandările restante; invită secretarul general să informeze comisia competentă cu privire la progresele înregistrate;

89.   consideră că, în vederea consolidării biroului auditorului intern al Parlamentului și, astfel, a îmbunătățirii controlului financiar, ar trebui întreprinsă o analiză a acestui serviciu și ar trebui furnizate toate instrumentele care asigură îndeplinirea sarcinilor Comisiei pentru control bugetar;

90.   solicită ca Parlamentul să primească, până la 30 septembrie 2010, o explicație completă și răspunsuri precise pentru a afla de ce nu a fost deschis încă noul centru pentru vizitatori;

Premiile Parlamentului European

91.   consideră drept nepotrivit Premiul pentru jurnalism acordat de Parlament, dat fiind că Parlamentul nu ar trebui să acorde premii jurnaliştilor a căror sarcină este de a examina în mod critic instituţiile UE şi activitatea acestora;

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0 0)

92.   constată că, în 2008, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0 0 au fost utilizate după cum urmează:

(în EUR)

Cuantumul disponibil de la bugetul 2008

81 625 415

Deputați neafiliați

1 485 287

Cuantumuri disponibile pentru grupuri

80 140 128

Grup

Credite alocate de la bugetul Parlamentului

Realocare (*)

Alocare suplimentară 2008 (**)

Resurse proprii și credite reportate ale grupurilor

Cheltuieli 2008

Rata utilizării creditelor disponibile

Plafonul reportărilor (***)

Credite reportate pentru 2009

PPE

19 457 497

-19 262

2 256 382

9 768 471

24 057 411

76,46%

11 985 131

7 405 677

PSE

14 417 268

45 992

1 685 892

7 254 341

16 555 599

70,74%

8 894 526

6 847 894

ALDE

6 685 814

-35 299

768 650

3 008 933

7 409 623

71,05%

4 111 557

3 018 475

VERTS/ALE

2 765 269

45 912

330 540

1 070 615

3 191 911

75,78%

1 713 175

1 020 425

GUE/NGL

2 809 780

-2 357

325 919

971 528

2 627 939

64,02%

1 730 809

1 476 931

UEN

2 764 733

-26 557

315 066

968 265

2 770 796

68,90%

1 697 433

1 250 711

IND/DEM

1 621 041

-51 389

176 408

760 676

1 924 007

76,75%

986 929

582 729

NI

1 226 937

 

141 143

117 207

1 019 401

68,63%

754 612

392 949

Total

51 748 339

-42 960

6 000 000

23 920 036

59 556 687

72,96%

31 874 170

21 995 791

(*) Din cauza modificărilor din componența grupurilor și deputaților neafiliați.

(**) Decizia Biroului din 3 decembrie 2008.

(***) În conformitate cu punctul 2.1.6 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 4 0 0 0 și cu Decizia Biroului din 15 decembrie 2008; alocare suplimentară de utilizat până la 30 martie 2009.

Credite suplimentare

93.   reamintește că, la reuniunea sa din 19 noiembrie 2008, Biroul a decis să înscrie credite suplimentare în valoare totală de 6 milioane EUR la postul bugetar 4 0 0 0 pentru a finanța o campanie de informare pentru alegerile europene din 2009 [D(2009)28076 din 15 iunie 2009];

94.   constată că, la 15 decembrie 2008, Biroul a decis:

   „că limita de 50 % prevăzută la punctele 2.1.6 și 2.9.2 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 4000 nu se aplică creditelor suplimentare în valoare de 6 milioane EUR pe care a decis să le realoce în cadrul reuniunii sale din 19 noiembrie 2008 și că, în consecință, această sumă suplimentară ar putea fi reportată integral în 2009;
   că grupurile trebuie totuși să utilizeze aceste credite suplimentare înainte de sfârșitul lunii martie 2009 și că toate sumele neutilizate trebuie să revină în bugetul Parlamentului; și că, prin urmare,
   utilizarea acestor credite suplimentare ar trebui analizată în contextul închiderii conturilor pentru prima jumătate a exercițiului 2009, dat fiind faptul că anii electorali sunt împărțiți în două perioade de câte șase luni„ [D(2009)28076 din 15 iunie 2009];

95.   reamintește că, la reuniunea Biroului din 16 iunie 2009, Președintele „și-a exprimat îngrijorarea cu privire la declinul global al participării la vot la aceste alegeri care a atins 43,2 %, aceasta reprezentând o problemă asupra căreia viitorul Birou va trebui să reflecteze cu atenție” (PE 426.193/BUR);

Închiderea conturilor - fără dezbatere?

96.   observă că, în conformitate cu punctul 2.7.3 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 4 0 0 0(24), Președintele a transmis rapoartele auditate depuse de grupurile politice privind utilizarea creditelor Comisiei pentru control bugetar la 8 iulie 2009 (scrisoarea 311812);

97.   subliniază că, în Comunicarea sa din 15 iunie 2009 (D(2009)28076) către membrii Biroului, secretarul general a declarat că „[în] toate rapoartele, auditorii au certificat fără rezerve conformitatea cu normele a conturilor prezentate”;

98.   observă că, la reuniunea sa din 16 iunie 2009 (Procesul-verbal al reuniunii din 16 iunie 2009, PE 426.193/BUR):

   cu ocazia adoptării deciziei sale de închidere a conturilor grupurilor politice pentru 2008, Biroul a luat act de documentele prezentate de grupuri și le-a aprobat;
   cu ocazia adoptării deciziei sale de închidere a conturilor Grupului ITS, Biroul a avizat concluziile conținute în comunicarea secretarului general pe această temă;
   Biroul a încredința secretarului general sarcina de a stabili cuantumul definitiv de recuperat de la un deputat și de a efectua toate regularizările necesare;

99.   reamintește că, în conformitate cu punctul 2.2.3 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 4 0 0 0, fiecare grup trebuie să aibă un sistem de control intern;

Partidele politice la nivel european

100.   constată că, în 2008, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 0 au fost utilizate după cum urmează:

 

 

 

 

(EUR)

Execuția bugetului 2008 în conformitate cu acordul

Partid

Resurse proprii

Subvenții totale PE

Venituri totale

Subvențiile ca % din cheltuielile eligibile (max. 85%)

PPE

1 169 574,08

3 354 754,00

4 524 328,08

79%

PSE

859 853,00

3 027 647,00

3 887 500,00

82%

ELDR

420 721,36

1 115 665,00

1 536 386,36

83%

EFGP

272 909,63

641 534,00

914 443,63

70%

GE

176 454,75

536 539,11

712 993,86

76%

PDE

78 746,17

407 693,22

486 439,39

83%

AEN

36 619,20

206 376,01

242 995,21

85%

ADIE

80 187,00

303 051,35

383 238,35

85%

EFA

65 390,25

226 600,00

291 990,25

83%

EUD

50 094,08

153 821,06

203 915,14

85%

Total

3 210 549,52

9 973 680,75

13 184 230,27

80%

101.   constată că Biroul, la reuniunea sa din 17 iunie 2009, a aprobat fără dezbatere rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru și situațiile financiare a șapte din zece partide politice europene (Procesul-verbal al reuniunii din 17 iunie 2009, PE 426.231/BUR);

102.   observă în continuare că secretarul general, în Comunicarea sa către membrii Biroului [D(2009)30444 din 15 iunie 2009], a furnizat următoarele informații:"

8.  În general, rapoartele de activitate ale partidelor corespund programelor de lucru prezentate de partide atunci când au fost solicitate subvențiile. Partidele au adus modificări la programele inițiale, în special în ceea ce privește subiectele, datele și locurile reuniunilor sau ale conferințelor. Cu toate acestea, modificările nu afectează esența programelor de lucru și ar trebui acceptate pentru a oferi partidelor flexibilitatea necesară pentru a face față unui mediu politic în schimbare de-a lungul anului. Partidele au făcut, de asemenea, schimbări în bugetele lor provizorii prin intermediul transferurilor.

...

10.  În toate rapoartele, auditorii au certificat fără rezerve conformitatea conturilor prezentate cu dispozițiile statutare ale Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 și faptul că acestea prezentau o imagine reală și fidelă a situației partidelor politice la închiderea exercițiului financiar 2008

"

103.   constată că Biroul, la reuniunea sa din 14 septembrie 2009, a aprobat rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru și situațiile financiare ale celor trei partide politice la nivel european ale căror rapoarte nu au fost disponibile pentru reuniunea Biroului din 17 iunie 2009, și anume ADIE (Alianța Democraților Independenți din Europa), AEN (Uniunea pentru Europa Națiunilor) și EUD (Democrații Europeni) (Procesul-verbal al reuniunii din 14 septembrie 2009, PE 426.393/BUR);

104.   observă în continuare că Biroul a stabilit că ordonatorului de credite îi revenea sarcina de a recupera un sold de 90 604,58 EUR de la cele trei partide în cauză (ADIE, AEN și EUD), ținând cont de suma finală a subvențiilor care trebuiau acordate acelor partide;

105.   ia act de răspunsul secretarului general la punctul 96 din Rezoluția sa din 23 aprilie 2009(25) referitor la măsurile luate ca urmare a raportului auditorului intern referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor privind contribuțiile în favoarea partidelor politice la nivel european(26) și trimiterea la trei acțiuni care au fost „abandonate”;

106.   reamintește că „este necesar să se asigure un nivel maxim de transparență și control financiar al partidelor politice la nivel european finanțate de la bugetul general al Uniunii Europene”, așa cum se menționează la considerentul 11 din Regulamentul (CE) nr. 2004/2003(27);

107.   subliniază că nu se poate realiza „un nivel maxim de transparență” fără (i) o aplicare minuțioasă, în special prin introducerea unei structuri-model pentru descrierea programului de lucru și pentru rapoartele de activitate finale și (ii) un număr suficient de controale ex-post la fața locului ale subvențiilor aprobate de ordonatorul de credite;

108.   este incapabil că înțeleagă cum poate Biroul să își respecte obligația care îi revine în temeiul articolului 209 alineatul (2) (de a hotărî „cu privire la eventuala suspendare sau reducere a unei finanțări și eventuala recuperare a sumelor acordate necorespunzător”) și al articolului 209 alineatul (3) (de a aproba „raportul de activitate final și situația financiară finală a partidului politic beneficiar”) din Regulamentul de procedură fără a introduce structurile-model menționate anterior care sunt cruciale pentru realizarea unei evaluări și a unui proces de plată transparente;

Fundațiile politice la nivel european

109.   constată că, în 2008, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 0 au fost utilizate după cum urmează:

Postul bugetar 4030 - execuția aferentă exercițiului financiar 2008 (în EUR)

Fundație

Abreviere

Resurse proprii

Cuantumul final al subvenției

Venit total

Subvențiile ca % din cheltuielile eligibile (max. 85%)

Centre for European Studies

CEE

262 293

1 344 892

1 607 184

84%

Foundation for European Progressive Studies

FEPS

221 835

1 208 436

1 430 271

85%

European Liberal Forum

ELF

39 315

172 187

211 502

81%

Green European Institute

GEI

48 442

270 836

319 278

85%

Transform Europe

TE

23 800

147 090

170 890

85%

Institute of European Democrats

IED

18 079

101 108

119 188

85%

Europa Osservatorio Sulle Politiche Dell'unione

EUROPA

61 901

232 900

294 801

84%

Center Maurits Coppieters

CMC

21 881

106 608

128 489

83%

Fondation Politique Europeenne Pour La Democratie

FPED

16 635

120 501

137 136

85%

Foundation for EU Democracy*

FEUD

 

 

 

 

Total

 

714 181

3 704 558

4 418 739

84%

*: raportul final nu este încă aprobat.

110.   observă că Biroul, la reuniunea sa din 17 iunie 2009, a aprobat rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru și situațiile financiare a șase dintre cele zece fundații și a stabilit că ordonatorului de credite îi revenea sarcina de a recupera excedentul de 85 437,44 EUR de la fundația Institute of European Democrats și de a plăti un sold de 482 544,35 EUR celorlalte cinci fundații (Procesul-verbal al reuniunii din 17 iunie 2009, PE 426.231/BUR);

111.   observă în continuare că secretarul general, în Comunicarea sa către membrii Biroului [D(2009)31289 din 15 iunie 2009], a furnizat următoarele informații:"

9.  În martie 2008, cu puțin înainte de data-limită pentru depunerea cererilor de subvenționare, majoritatea fundațiilor au afirmat la reuniunea de informare cu departamentele responsabile din cadrul secretariatului că nu pot prezenta un program de lucru detaliat, și anume care să conțină locul, data și subiectul unei conferințe sau subiectul exact al unui studiu. În consecință, nu a fost posibil să se verifice dacă activitățile efectuate corespund programelor de lucru prezentate odată cu cererea de subvenționare. În cazurile în care cererea a fost detaliată corespunzător, s-a observat în mai multe rânduri că s-au făcut modificări majore, de exemplu s-a renunțat la o parte dintre evenimente sau au fost modificate subiectele unor studii.

10.  Deoarece acesta este primul exercițiu de finanțare imediat după înființarea fundațiilor beneficiare, se propune acceptarea rapoartelor finale. Cu toate acestea, ar părea util ca Biroul să solicite Președintelui să reamintească fundațiilor, în scrisoarea sa privind închiderea exercițiului financiar 2008, ca pe viitor să își îmbunătățească programarea activității și să justifice în rapoartele finale toate modificările aduse în decursul anului.

...

12.  În toate rapoartele, auditorii au certificat fără rezerve conformitatea conturilor prezentate cu dispozițiile statutare ale Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 și faptul că acestea prezentau o imagine reală și fidelă a situației fundațiilor politice la închiderea exercițiului financiar 2008 (...)

"

112.   observă că Biroul, la reuniunea sa din 14 septembrie 2009, a aprobat rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru și situațiile financiare a trei dintre cele patru fundații politice la nivel european care nu au putut să își transmită rapoartele spre examinare pentru reuniunea din 17 iunie 2009 (European Liberal Forum - ELF, Transform Europe - TE și Fondation Politique Européenne Pour La Démocratie - FPED) [Procesul-verbal al reuniunii din 14 septembrie 2009 și Comunicarea către membrii Biroului D(2009)40444 din 9 septembrie 2009];

113.   observă în continuare că Biroul a stabilit, de asemenea, că ordonatorului de credite îi revenea sarcina de a recupera excedentul de 15 144,39 EUR de la ELF și 32 178,58 EUR de la FPED și de a plăti un sold de 21 965,56 EUR către TE și și-a amânat decizia privind închiderea exercițiului financiar al FEUD până la o reuniune ulterioară;

114.   sprijină în totalitate înființarea de partide politice la nivel european și de fundații politice la nivel european, precum și activitățile acestora; consideră că o transparență deplină în ceea ce privește gestiunea financiară a partidelor și a fundațiilor și obținerea rezultatelor preconizate sunt deosebit de importante pentru cetățenii Uniunii;

115.   consideră că informațiile prezentate autorității care acordă descărcarea de gestiune nu demonstrează convingător că sistemele de management și de control intern funcționează eficace și că informațiile și documentația prezentată de partide și de fundații nu sunt suficiente pentru a satisface așteptările justificate ale cetățenilor și ale contribuabililor în ceea ce privește transparența; așteaptă din partea ordonatorilor de credite să stabilească un program de controale ex-post ce constituie o condiție prealabilă pentru obținerea de asigurări;

116.   salută faptul că Serviciul de Audit Intern a început să urmărească punerea în aplicare a recomandărilor sale din 2007 și că acest nou raport va include, de asemenea, o examinare a fundațiilor politice la nivel european;

Punerea în aplicare a Statutului deputaților și a Statutului asistenților

117.   observă că Biroul, prin Decizia din 14 septembrie 2009, a instituit un grup temporar de evaluare a punerii în aplicare a statutelor deputaților și asistenților, condus de Dagmar Roth-Behrendt, vicepreședintă, pentru a căuta soluții la problemele de ordin practic care au apărut;

118.   salută această inițiativă și atrage atenția asupra necesității de a efectua ajustări la procedurile administrative și la normele actuale ținând seama de eventualele riscuri financiare și pentru reputație și fără a genera costuri suplimentare nejustificate;

119.   se așteaptă ca secretarul general să fi identificat riscurile asociate noilor regimuri și costurile de administrare și control necesare pentru a limita aceste riscuri;

Posturi vacante

120.   se așteaptă ca secretarul general să ia toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum timpul în care posturile rămân vacante (maximum trei luni), contribuind astfel semnificativ la îmbunătățirea serviciilor destinate deputaților, dând posibilitatea personalului de a furniza o muncă de calitate, conform așteptărilor;

121.   invită secretarul general să se asigure că anunțurile care vizează posturi vacante de șef de unitate și alte încadrări superioare sunt deschise și funcționarilor din alte instituții ale UE;

Politica imobiliară

122.   reamintește apelul său ca Parlamentul să adopte o strategie pe termen lung a proprietăților și clădirilor; subliniază din nou solicitările de la punctul 30 din Rezoluția sa din 22 octombrie 2009 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea I – Parlamentul European, secțiunea II – Consiliul, secțiunea IV – Curtea de Justiție, secțiunea V – Curtea de Conturi, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor, secțiunea VIII – Ombudsmanul European și secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor(28); subliniază în special că o asemenea strategie a proprietăților și clădirilor trebuie, de asemenea, să ia în considerare costurile ridicate ale întreținerii clădirilor achiziționate și necesitatea pe termen mediu de a le renova; subliniază faptul că strategia proprietăților și clădirilor trebuie să asigure sustenabilitatea bugetului Parlamentului; subliniază, de asemenea, faptul că trebuie luate în considerare și cerințele care decurg din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și se așteaptă să fie informat cu privire la rezultate;

123.   în ceea ce privește birourile de informare, invită Comisia și Parlamentul să adopte de comun acord o politică imobiliară pe termen mediu și lung, care să planifice cu mult timp înainte și care să stabilească, în particular, procedurile de achiziție a proprietăților, rolul instituțiilor respective și perioadele de rambursare; subliniază că necesitatea unui astfel de acord este cu atât mai mare cu cât Comisia și Parlamentul preferă, în prezent, forme diferite de finanțare a birourilor de informare;

Sistemul de management de mediu și audit (EMAS)

124.   constată cu satisfacție că Organizația Internațională pentru Standardizare a acordat Parlamentului un certificat ISO (ISO 14001:2004) pentru sistemele sale de management de mediu pentru cele trei locuri principale de desfășurare a activității;

125.   salută faptul că Parlamentul:

   este prima instituție a UE care a primit acest certificat pentru toate activitățile sale tehnice și administrative;
   și-a redus consumul de gaz și combustibil cu aproape 25% în ultimii trei ani;
   a decis să utilizeze în proporție de 100% energie electrică din surse regenerabile în cele trei locuri principale de desfășurare a activității, ceea ce a făcut posibilă reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu 17%; și
   reciclează, transformă deșeuri organice în compost sau reutilizează mai mult de 50% din toate deșeurile;

126.   invită secretarul general să adopte măsuri menite să asigure – la toate nivelurile – o mai bună înțelegere a necesității de a evita producerea de deșeuri inutile în general și îndeosebi în ceea ce privește numărul de dosare din hârtie care se produc pentru diferitele reuniuni, dar nu se utilizează, având în vedere, în special, efortul imens de ordin economic și financiar utilizat pentru dezvoltarea infrastructurii digitale; prin urmare, sugerează îmbunătățirea utilizării echipamentului digital existent în cadrul Parlamentului;

127.   se așteaptă, ca regulă generală, ca toate organele decizionale să acorde o prioritate ridicată cerințelor de mediu în toate deciziile referitoare, inter alia, la clădiri (inclusiv izolarea, geotermia, biocombustibilii și panourile fotovoltaice), transporturi și materialele de birou;

128.   recomandă ca Parlamentul să participe la rambursarea cheltuielilor de transport public ale personalului pentru deplasarea între reședință și locul de muncă, așa cum se face deja în câteva state membre, în schimbul acordului de a renunța la dreptul de acces în parcările Parlamentului, deoarece un astfel de sistem ar reduce numărul de mașini care circulă în fiecare dimineață în Bruxelles și emisiile de dioxid de carbon aferente;

129.   sprijină pe deplin principiul multilingvismului și ia act de Decizia Parlamentului din 24 octombrie 2007(29) de a reinstitui traducerea completă a stenogramelor ședințelor în toate limbile oficiale și aprobă cheltuielile suplimentare în cuantum de 14 840 000 EUR; cere să se facă o analiză a modalităților de identificare a utilizării date diferitelor versiuni lingvistice ale stenogramelor ședințelor;

130.   consideră că echipa EMAS ar trebui să funcționeze independent și să aibă suficiente resurse financiare pentru a-și desfășura activitățile; invită echipa EMAS să își transmită raportul anual președintelui Comisiei pentru control bugetar;

131.   își exprimă preocuparea față de cazurile perpetue de mică delincvență din clădirile Parlamentului; solicită ca secretarul general să acorde o atenție deosebită acestei chestiuni, în vederea reducerii acestui fenomen;

Transport

132.   subliniază că fiecare autoturism achiziționat de Parlament în 2009 producea emisii de CO2 care depășeau media mașinilor noi lansate pe piața Uniunii în anul respectiv; este conștient de numărul în creștere al autoturismelor performante, inclusiv al celor hibride, disponibile în prezent care produc emisii de CO2 sub medie;

133.   invită autoritățile competente să reînnoiască, până la 31 decembrie 2010, întregul parc de autoturisme sedan al Parlamentului pentru protocol și reprezentare cu autoturisme cu emisii de CO2 care să nu depășească media Uniunii pentru ultimul an pentru care sunt disponibile cifrele Comisiei, să rezerve aceste autoturisme pentru uzul Președintelui, al președinților grupurilor politice și al vizitatorilor importanți și să se asigure că autoturismele aflate la dispoziția deputaților în Bruxelles și Strasbourg sunt conforme cu standardul european de emisii EURO 5 până la data menționată;

134.   este surprins că majoritatea autoturismelor achiziționate în 2008 au fost considerate cele mai ecologice mașini care corespundeau nevoilor utilizatorilor; încurajează Parlamentul să sprijine utilizarea transportului public de către deputați și să revizuiască serviciul său de biciclete pentru deplasări în Bruxelles în vederea extinderii lui; solicită, de asemenea, ca Parlamentul să creeze propriul său serviciu de biciclete în timpul perioadelor de sesiune de la Strasbourg, care să fie dotat cu un număr suficient de biciclete;

Coordonarea studiilor

135.   constată că în 2008 DG IPOL a angajat 7,1 milioane EUR, iar DG EXPO a angajat 499 423 EUR pentru studii externe (răspunsul la întrebarea 24); invită serviciile responsabile să verifice - înainte de a solicita un nou studiu extern - dacă nu există deja un studiu similar și/sau dacă un studiu similar nu este efectuat de o altă instituție a Uniunii;

136.   invită secretarul general să contacteze celelalte instituții ale UE pentru a stabili o bază de date centrală cu studiile realizate, care să poată să fie consultate și de publicul larg;

Acces la bazele de date

137.   constată că totalul costurilor abonamentelor la serviciile electronice comerciale de informații a fost de 804 987 EUR în 2008 și de 970 484 EUR în 2009; invită serviciile competente ca, la reînnoirea contractelor, să amelioreze condițiile de acces și, astfel, să permită unui număr mai mare de utilizatori – inclusiv deputaților – să beneficieze de aceste servicii de informații;

Rambursarea cheltuielilor legate de vizitele efectuate de grupuri sponsorizate

138.   solicită ca rambursarea cheltuielilor legate de vizita unui grup sponsorizat să se facă întotdeauna prin transfer bancar în contul responsabilului grupului, și nu în numerar; solicită, de asemenea, realizarea de către Parlament a unui studiu care să analizeze dacă sistemul de rambursare forfetară a cheltuielilor de deplasare suportate de grupurile de vizitatori este adecvat în raport cu diferitele puncte de plecare și destinații ale vizitelor sau dacă sistemul de rambursare a costurilor efective – supus unui plafon maxim – ar fi mai potrivit pentru acest tip de grup.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 127, 5.6.2009, p. 1.
(4) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(5) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) PE 349.540/Bur/ann/fin.
(8) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 225.
(9) Inițiativa europeană în materie de transparență.
(10) JO L 71, 14.3.2008.
(11) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(12) JO C 127, 5.6.2009, p. 1.
(13) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(14) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(15) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(16) PE 349.540/Bur/ann/fin.
(17) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 225.
(18) Inițiativa europeană în materie de transparență.
(19) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene. (JO L 357, 31.12.2002, p. 1).
(20) Disponibil la adresa: http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/200911/20091120ATT64961/20091120ATT64961EN.pdf
(21) A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/budget/library/documents/implement_control/fin_rules/syn_pub_rf_modex_en.pdf
(22) Disponibilă la adresa: http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/200911/20091118ATT64756/20091118ATT64756EN.pdf
(23) A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/budget/library/documents/implement_control/fin_rules/syn_pub_rf_modex_en.pdf
(24) PE 335.475/BUR/Rev2.
(25) JO L 255, 26.9.2009, p. 3.
(26) http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/200911/20091120ATT64976/20091120ATT64976EN.pdf
(27) Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).
(28) Texte adoptate, P7_TA(2009)0052.
(29) Decizia Parlamentului European din 24 octombrie 2007 privind modificarea articolului 173 și introducerea articolului 173a în Regulamentul de procedură al Parlamentului European privind stenograma și înregistrarea audiovizuală a dezbaterilor (JO C 263 E, 16.10.2008, p. 409).


Descărcarea de gestiune 2008: Comitetul Economic şi Social European
PDF 219kWORD 65k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European (C7-0177/2009 – 2009/2073(DEC))
P7_TA(2010)0137A7-0080/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0177/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Comitetului Economic și Social European, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0080/2010),

1.   acordă Secretarului General al Comitetului Economic și Social European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Economic și Social European aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008, Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European (C7-0177/2009 – 2009/2073(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2008 – Volumul I (C7–0177/2009)(7),

–   având în vedere Raportul anual al Comitetului Economic și Social European prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0080/2010),

A.   întrucât „cetățenii au dreptul să știe cum le sunt cheltuite impozitele și cum este utilizată puterea încredințată organelor politice”(11),

1.   constată că, în 2008, Comitetul Economic și Social European (CESE) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 118 milioane EUR (2007: 116 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 95,64 %, la fel ca media celorlalte instituții (95,67 %);

2.   observă că, în Raportul său anual, Curtea de Conturi a declarat că activitățile de audit nu au dat naștere unor observații semnificative în ceea ce privește CESE;

3.   ia act de creșterea nesemnificativă a numărului de posturi permanente atribuite CESE (700 de posturi în 2008; 695 de posturi în 2007) și de faptul că aproape toate aceste posturi au fost ocupate (14 posturi vacante în 2008; 8 posturi vacante în 2007); salută adoptarea și punerea în aplicare a planului pe termen mediu (strategia 2008-2013) de promovare, în cadrul Secretariatului, a egalității de șanse și a diversității, în special prin introducerea pe viitor a unui regim general de program de lucru flexibil, precum și a unui plan de formare pe termen mediu (2008-2010) și dezvoltarea unei politici de mobilitate a personalului, și așteaptă cu nerăbdare rapoartele de evaluare a politicii de resurse umane;

4.   atrage atenția asupra observației făcute de Curtea de Conturi în anexa 11.2 din Raportul său anual cu privire la abordarea diferită a CESE (precum și a Parlamentului) în aplicarea dispozițiilor din Statutul funcționarilor referitoare la factorul de multiplicare; subliniază că CESE acordă astfel personalului său un avantaj financiar de care nu beneficiază alte instituții și care implică cheltuieli mai mari; reiterează faptul că dispozițiile din Statutul funcționarilor referitoare la factorul de multiplicare ar trebui să fie interpretate și puse în aplicare în mod identic de către toate instituțiile; ia act de intenția CESE de a-și adapta practicile în conformitate cu hotărârea așteptată a Tribunalului Funcției Publice;

5.   salută aplicarea Acordului de cooperare administrativă dintre CESE și Comitetul Regiunilor (CoR) pentru perioada 2008-2014 și invită CESE și CoR să comunice progresele înregistrate în ceea ce privește armonizarea standardelor lor de control intern, precum și procedurile financiare relevante utilizate de serviciile comune; ia act de soluția reciproc satisfăcătoare de repartizare a verificării în cadrul serviciilor comune pe baza „apartenenței” ordonatorului de credite responsabil la unul sau altul dintre comitete;

6.   reamintește că decuplarea care a rezultat în urma Acordului de cooperare administrativă ar trebui să fie neutră din punct de vedere bugetar și așteaptă cu interes revizuirea acordului la jumătatea perioadei a Acordului, prevăzută pentru 2011, și, odată cu aceasta, o analiză comună efectuată de CESE și CoR;

7.   salută rezultatele evaluării mini-acordurilor de cooperare în domeniile afectate de decuplare, realizată în comun de CESE și CoR și, în special, concluziile acestora care indică faptul că noua structură de guvernanță a condus la îmbunătățirea cooperării administrative dintre comitete, serviciile decuplate și-au menținut nivelul de calitate și au devenit mai eficiente și nu au fost necesare mijloace bugetare suplimentare; ia act, de asemenea, de concluzia conform căreia anumite aspecte practice ale cooperării ar trebui să fie îmbunătățite în viitor;

8.   salută eforturile CESE de cooperare interinstituțională în domeniul sistemelor informatice și, în special, negocierile CESE și CoR cu Comisia în ceea ce privește utilizarea sistemului de gestionare a personalului Sysper2;

9.   ia act de asigurarea CESE în ceea ce privește controalele, în special în legătură cu faptul că normele interne ale CESE prevăd o verificare ex-ante sistematică, dublată de controale aleatorii ex-post, cu precădere în domeniile cu un volum ridicat de activitate;

10.   salută activitatea de succes a comitetului de audit al CESE, auditurile efectuate de acesta și măsurile întreprinse pe baza planurilor de acțiune convenite, precum și continuarea dezvoltării indicatorilor de bază privind activitatea și performanța (KAPI) în 2008 de către Unitatea de audit intern, precum și disponibilitatea CESE de a sprijini celelalte instituții, oferindu-le informații în urma experienței dobândite în dezvoltarea KAPI;

11.   reamintește că membrii CESE nu își declară interesele financiare și nici nu comunică informații relevante privind activitățile profesionale declarabile și posturile sau activitățile remunerate; solicită CESE să introducă imediat această obligație pentru toți membrii săi;

12.   solicită, de asemenea, ca cheltuielile de deplasare ale membrilor CESE să se bazeze exclusiv pe costurile reale și sugerează că diurnele ar trebui să fie egale cu cele primite de deputații din Parlamentului European; solicită Secretarului General al CESE să prezinte un raport Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European înainte de septembrie 2010 cu privire la noile norme interne corespunzătoare care urmează să fie adoptate;

13.   ia act de faptul că grupul ad-hoc, din cadrul Biroului CESE, responsabil pentru elaborarea propunerilor de revizuire a statutului financiar al membrilor, și-a încheiat activitatea, iar propunerea este în prezent discutată de organele competente; îndeamnă CESE să comunice rezultatele acestui proces;

14.   reamintește că normele privind achizițiile publice din Regulamentul financiar sunt excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici; reamintește Comisiei solicitarea sa de a consulta pe larg CESE atunci când își desfășoară activitățile preliminare elaborării viitoarelor propuneri de modificare a Regulamentului financiar, pentru a se asigura că preocupările CESE sunt luate pe deplin în considerare;

15.   felicită CESE pentru calitatea raportului său anual de activitate și salută includerea unei prezentări explicite a măsurilor întreprinse în urma observațiilor formulate de Parlament în deciziile anterioare privind descărcarea de gestiune.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) Inițiativa europeană în materie de transparență, la adresa http://ec.europa.eu/commission_barroso/kallas/work/eu_transparency/index_en.htm


Descărcarea de gestiune 2008: Comitetul Regiunilor
PDF 217kWORD 64k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea VII – Comitetul Regiunilor (C7-0178/2009 – 2009/2074(DEC))
P7_TA(2010)0138A7-0082/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0178/2009)(2),

–   având în vedere raportul anual al Comitetului Regiunilor, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, precum şi articolul 314 alineatul (10) şi articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0082/2010),

1.   acordă secretarului general al Comitetului Regiunilor descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Comitetului aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii de Conturi, Ombudsmanului European şi Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea VII – Comitetul Regiunilor (C7-0178/2009 – 2009/2074(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (C7–0178/2009)(7),

–   având în vedere raportul anual al Comitetului Regiunilor, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, precum şi articolul 314 alineatul (10) şi articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 77 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7–0082/2010),

A.   întrucât „cetățenii au dreptul să știe cum le sunt cheltuite impozitele și cum este utilizată puterea încredințată organelor politice”(11);

1.   constată că, în 2008, Comitetul Regiunilor (CoR) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 93 milioane EUR (68,6 milioane EUR în 2007; 74,4 milioane EUR în 2006), cu o rată de utilizare de 86,87 %(12);

2.   observă că, în Raportul său anual, Curtea de Conturi a declarat că activităţile de audit nu au dat naştere unor observaţii semnificative în ceea ce priveşte CoR;

3.   salută aplicarea Acordului de cooperare administrativă dintre CoR şi Comitetul Economic şi Social (CESE) pentru perioada 2008-2014 şi invită CoR şi CESE să comunice progresele făcute în ceea ce priveşte armonizarea standardelor lor de control intern, precum şi procedurile financiare relevante utilizate de serviciile comune; ia act de soluţia reciproc satisfăcătoare de repartizare a verificării între serviciile comune pe baza „apartenenţei” ordonatorului de credite responsabil la unul sau altul dintre comitete;

4.   reaminteşte că decuplarea care a rezultat din Acordul de cooperare administrativă ar trebui să fie neutră din punct de vedere bugetar şi aşteaptă cu interes revizuirea la jumătatea perioadei a Acordului, prevăzută pentru 2011, şi, odată cu aceasta, o analiză comună efectuată de CoR şi CESE;

5.   salută rezultatele evaluării acordurilor de mini-cooperare în domeniile afectate de decuplare, realizate în comun de CoR şi CESE şi, în special, concluziile acestora care indică faptul că noua structură de guvernanţă a a condus la îmbunătățirea cooperării administrative dintre comitete, serviciile decuplate şi-au menţinut nivelul de calitate şi au devenit mai eficiente şi nu au fost necesare mijloace bugetare suplimentare; ia act, de asemenea, de concluzia conform căreia anumite aspecte practice ale cooperării ar trebui să fie îmbunătăţite în viitor;

6.   salută eforturile CoR de cooperare interinstituţională în domeniul sistemelor informatice şi, în special, negocierile CoR şi CESE cu Comisia în ceea ce priveşte utilizarea sistemului de gestionare a personalului Sysper2;

7.   salută îmbunătăţirile în curs ale mediului de control intern al CoR, în special inventarul principalelor proceduri administrative, operaţionale şi financiare ale CoR, elaborarea unei note de orientare pentru personal privind deontologia şi integritatea, inclusiv a unei liste de verificare pentru autoevaluare în ceea ce priveşte conflictul de interese, îmbunătăţirea vademecumului de sarcini şi responsabilităţi ale personalului CoR, precum şi organizarea unui exerciţiu de verificare ex post pentru 2008 în toate serviciile CoR;

8.   observă că exerciţiul de evaluarea a riscurilor realizat în 2008 a identificat două domenii de preocupare: în primul rând, problemele care au decurs din modificarea organigramei şi consecinţele noului acord de cooperare administrativă dintre CoR şi CESE, într-un moment în care perioada de adaptare era încă în desfăşurare şi, în al doilea rând, aspectele privind personalul, cauzate de o rotaţie prea intensă a locurilor de muncă, de proceduri de recrutare dificile şi lungi şi o formare insuficientă; aşteaptă ca aceste aspecte să fie urmărite în cadrul viitorului raport anual de activitate al CoR;

9.   ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern a realizat audituri privind efectuarea cheltuielilor de misiune şi executarea studiilor externe, ceea ce a permis o testare validă a mediului de control intern, precum şi audituri de urmărire a transferurilor salariale (a doua urmărire), audituri privind standardele de control intern (prima urmărire) şi privind adecvarea circuitelor financiare;

10.   salută măsurile adoptate în urma deciziilor anterioare ale Parlamentului de descărcare de gestiune, în special în urma observaţiilor Parlamentului cu privire la raportul OLAF şi la ancheta administrativă privind transferurile de salarii ponderate, prin care toate sumele primite nejustificat de anumiţi funcţionari au fost recuperate, au fost deschise proceduri disciplinare, iar recomandările formulate de auditorul intern au fost puse în aplicare sau sunt în curs de punere în aplicare;

11.   salută, de asemenea, măsurile adoptate în privinţa sistemului de gestiune şi control în cadrul propriilor servicii, confirmând că, în fiecare an, s-au efectuat controale aleatorii ex post pe mai mulţi ani inclusiv 2008, precum şi măsurile adoptate în problema serviciilor de gestiune şi control din cadrul serviciilor comune ale CESE/CoR, ceea ce a demonstrat că, prin decuplarea mai multor servicii, sistemele de gestiune şi control din cele două comitete au fost îmbunătăţite, garantându-se că există întotdeauna un comitet care deţine întreaga responsabilitate pentru o anumită categorie de cheltuieli, permiţând astfel asumarea integrală a responsabilităţii financiare şi operaţionale;

12.   solicită ca membrii CoR să îşi declare interesele financiare, publicând informaţii relevante privind activităţile profesionale care pot fi declarate şi funcţiile sau activităţile remunerate, mai ales fiindcă membrii CoR deţin un mandat electoral sau răspund politic în faţa unei adunări alese;

13.   felicită CoR pentru calitatea raportului său anual de activitate şi salută includerea în acesta a măsurilor explicite adoptate în urma deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune.

(1) JO L 71, 14.3.2008.
(2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(3) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 71, 14.3.2008.
(7) JO C 273, 13.11.2009, p. 1.
(8) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(9) JO C 273, 13.11.2009, p. 122.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) Iniţiativa europeană în materie de transparenţă, la adresa http://ec.europa.eu/commission_barroso/kallas/work/eu_transparency/index_en.htm
(12) Rată ajustată de 98,1 %: creditele în valoare de 93 milioane EUR ale CoR includ venituri alocate sub forma unei plăţi în valoare de 10,7 milioane EUR efectuate de CESE în 2008 pentru a permite CoR să plătească într-o singură tranşă partea care revine CESE din chiriile clădirii împreună cu partea care revine CoR. Chiriile au fost plătite în 2009. Creditele CoR pe 2008, ajustate cu tranzacţia interinstituţională în valoare de 10,7 milioane EUR, se ridică la 82,4 milioane EUR, iar rata de utilizare ajustată pe 2008 a CoR este de 98,1 %.


Descărcarea de gestiune 2008: performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE
PDF 294kWORD 76k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune 2008: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE (2010/2007(INI))
P7_TA(2010)0139A7-0074/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul Comisiei adresat Parlamentului European din 15 octombrie 2008 privind deciziile de descărcare de gestiune 2006 (COM(2008)0629) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SEC(2008)2579),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2008, intitulată „Agențiile europene – calea de urmat” (COM(2008)0135),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 octombrie 2008 referitoare la o strategie pentru rezolvarea viitoare a aspectelor instituționale ale agențiilor de reglementare(1),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(3), în special articolul 96,

–   având în vedere Raportul special nr. 5/2008 al Curții de Conturi Europene intitulat „Agențiile Uniunii Europene: obținerea de rezultate”,

–   având în vedere studiul din 2009 al Parlamentului European privind fezabilitatea și posibilitatea de a asigura servicii partajate pentru agențiile Uniunii,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0074/2010),

A.   întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, observațiile orizontale care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 96 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 și cu articolul 3 din anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

B.   întrucât creșterea numărului de agenții, decisă de legislatorul UE, a luat în ultimii ani o amploare fără precedent și a permis externalizarea anumitor sarcini ale Comisiei, precum și acordarea de sarcini suplimentare agențiilor, uneori cu riscul de a semăna cu un fenomen de dezmembrare a administrației Uniunii, ceea ce aduce prejudicii exercitării responsabilităților;

C.   întrucât, în urma adoptării comunicării menționate mai sus a Comisiei din 11 martie 2008, Parlamentul, Consiliul și Comisia au relansat proiectul de definire a unui cadru comun pentru agenții și au creat în 2009 un grup de lucru interinstituțional;

D.   întrucât contribuțiile Comunității pentru agențiile decentralizate - cu excepția Agenției Europene pentru Reconstrucție (AER) care s-a închis - au crescut între 2000 și 2010 cu aproximativ 610%, de la 94 700 000 EUR la 578 874 000 EUR, iar efectivul de personal a crescut cu aproximativ 271%, de la 1219 la 4794; observă, cu toate acestea, faptul că numărul agențiilor descentralizate a crescut de la 11 în 2000 la 29 în 2010, ceea ce corespunde cu 0,102% din bugetul total al UE pentru 2000 și cu 0,477% pentru 2010,

I.Provocări comune privind gestiunea financiară
Reportarea și anularea de credite operaționale

1.   constată că, în cazul mai multor agenții, Curtea de Conturi a remarcat, pentru exercițiul 2008, un nivel ridicat de reportări și anulări de credite operaționale; subliniază că această situație relevă, adeseori, deficiențe ale sistemului de planificare a resurselor agențiilor; consideră, prin urmare, că aceste agenții trebuie să instituie:

   un sistem eficace de programare și de control al termenelor contractuale stabilite;
   un proces de evaluare a riscurilor conexe activităților lor pentru a permite, ulterior, o monitorizare atentă a acestora;
   un sistem de credite disociate în viitoarele bugete destinate subvențiilor, pentru a evita anulările în exercițiile viitoare;

2.   constată, în plus, că anumite agenții se confruntă cu dificultăți în gestionarea unei majorări semnificative a bugetului; se întreabă, prin urmare, dacă nu ar fi mai responsabil ca autoritățile bugetare să acorde mai multă atenție, pe viitor, deciziilor de a majora bugetele anumitor agenții, ținând seama de timpul necesar pentru realizarea noilor activități; solicită, în acest context, agențiilor care se confruntă des cu această problemă să ofere autorității bugetare mai multe detalii privind fezabilitatea angajamentelor lor viitoare;

Volumul de lichidități

3.   ia act de faptul că multe agenții dispun în permanență de un volum ridicat de lichidități; solicită Comisiei și agențiilor să elaboreze modalități de reducere a lichidităților la un nivel rezonabil; solicită Comisiei să examineze, în această privință, și concepte alternative comune privind gestionarea eficientă a lichidităților și să elaboreze propuneri de modificare a cadrului structural în vederea unei gestiuni mai eficiente a lichidităților; dar observă, de asemenea, faptul că agențiilor li se efectuează plăți după ce activitățile autorizate au fost încheiate și achitate (de exemplu, activitățile desfășurate de raportori) și, de aceea, un anumit volum de lichidități este esențial în fiecare caz în parte;

Deficiențele din procedurile de achiziții

4.   regretă faptul că, încă o dată, Curtea de Conturi a constatat deficiențe în procedurile de achiziții publice ale mai multor agenții; se declară în mod special preocupat de constatarea Curții de Conturi conform căreia, în 2008, valoarea contractelor de atribuit nu a fost evaluată înainte de lansarea procedurii, pe de o parte, iar pe de altă parte, au fost constatate deficiențe recurente și grave în monitorizarea contractelor și în planificarea operațiunilor de achiziții publice; subliniază că această situație relevă carențe grave în ceea ce privește capacitățile de colaborare ale diverselor servicii implicate din cadrul fiecărei agenții afectate de aceste deficiențe;

Resursele umane

5.   se declară preocupat de faptul că, în cazul anumitor agenții, Curtea de Conturi a constatat din nou deficiențe în planificarea și punerea în aplicare a procedurilor de recrutare a personalului; subliniază în special necesitatea de a reduce diferențele dintre posturile prevăzute și posturile efective din agenții; recunoaște dificultățile ce decurg din aplicarea Statutului funcționarilor UE, în special pentru agențiile decentralizate; solicită agențiilor, printre altele, să asigure într-o mai mare măsură transparența și caracterul nediscriminatoriu în ceea ce privește candidații externi și cei interni;

Acordurile privind sediile

6.   constată că acordurile privind sediile, încheiate între agenții și țările-gazdă, prezintă adeseori deficiențe și provoacă succesiv probleme de eficacitate (de exemplu, costul ridicat al transportului pentru a ajunge la agenție, probleme legate de clădirile închiriate de anumite agenții, incluziunea socială a personalului); solicită, prin urmare, ca atunci când Consiliul ia decizia inițială privind sediul unei agenții, țările-gazdă să ofere acorduri privind sediul mai detaliate și mai avantajoase pentru agenții; se declară, de asemenea, în favoarea unei posibile mutări a sediului unei agenții în cazul în care astfel de acorduri privind sediul generează ineficacități grave; solicită grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să abordeze această chestiune și, eventual, să definească standarde comune pentru acordurile privind sediile;

Auditul intern

7.   nu este dispus să accepte ca o agenție să recruteze un agent interimar pentru sarcini financiare considerate sensibile;

8.   solicită consiliilor de administrație ale agențiilor să țină seama de recomandările Serviciului de Audit Intern al Comisiei și să le dea curs pentru a lua rapid măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor identificate;

9.   consideră că comitetul de audit creat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în 2006 joacă un rol important prin asistenţa acordată consiliului de administrație, asigurându-se că activitatea Serviciului de Audit Intern al Comisiei și a capacităților interne de audit ale Autorității se desfășoară în bune condiții și este luată în considerare în mod adecvat de către consiliul de administrație și directorul executiv; consideră, prin urmare, că acest comitet de audit din cadrul Autorității ar putea servi drept exemplu pentru alte agenții;

II.Guvernanța agențiilor
Scopul agențiilor

10.   constată că domeniile de competențe ale anumitor agenții sunt foarte asemănătoare; solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea ca anumite agenții să coopereze strâns sau chiar să fuzioneze;

11.   constată, în plus, că agențiile mici (având sub 75 de membri ai personalului, cum ar fi Colegiul European de Poliție, Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Autoritatea Europeană de Supraveghere GNSS) se confruntă cu constrângeri severe în materie de eficacitate; solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea de a stabili o dimensiune critică pentru existența unei agenții și să analizeze posibilitatea de a organiza servicii comune, de exemplu un serviciu de asistență pentru organizarea procedurilor de achiziții publice, un serviciu de asistență pentru procedurile referitoare la resursele umane și un serviciu de asistență în domeniul bugetar;

Procedurile disciplinare

12.   reamintește că a invitat agențiile, în Rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune pentru 2006 și 2007, să analizeze posibilitatea de a crea un consiliu de disciplină comun; ia act de obstacolele care blochează în continuare acest proiect, în special problemele privind recrutarea membrilor unui astfel de consiliu de disciplină din rândurile agenților de categorii adecvate; invită, cu toate acestea, Agenția care coordonează rețeaua agențiilor să creeze o rețea de agenți care au gradul necesar pentru a face parte din consiliul de disciplină;

Consiliile de administrație ale agențiilor

13.   remarcă faptul că majoritatea agențiilor care fac obiectul descărcării de gestiune pentru exercițiul 2008 au în consiliul lor de administrație câte un reprezentant din fiecare stat membru; consideră, în special, că nu pot fi considerate neglijabile costurile fixe de guvernanță pentru agențiile mici, cum este cazul Colegiului European de Poliție, al cărui consiliu de administrație este format din 27 de membri, dar al cărui personal se ridică la doar 24 de membri (la începutul exercițiului 2008) sau cazul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, al cărui consiliu de administrație este format din 84 de membri, dar al cărei personal numără doar 64 de membri (în exercițiul 2008);

14.   solicită ca consiliile de administrație ale agențiilor Uniunii să asigure o convergență maximă între planificarea sarcinilor și planificarea resurselor (financiare și umane), introducând metoda de elaborare a bugetului pe activități (EBA) și de gestiune pe activități (metoda EBA/GPA), și subliniază că agențiile trebuie să respecte principiile bunei gestiuni financiare și ale disciplinei bugetare;

15.   solicită, prin urmare, grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să reflecteze la posibilitatea de a oferi Comisiei o minoritate de blocaj în cadrul votului din consiliile de administrație, pentru ca aceasta să poată susține deciziile tehnice adecvate pentru agenția în cauză;

Rolul directorului agenției

16.   solicită grupului de lucru interinstituțional pentru agenții să analizeze calitățile și competențele necesare pentru exercitarea eficace a funcției de director de agenție și să lucreze, încă de la crearea agenției, cu experți în legislația bugetară a Uniunii;

Rolul Comisiei

17.   încurajează Comisia să își intensifice eforturile de acordare a asistenței administrative necesare pentru agențiile relativ mici și, în special, pentru cele nou-create;

III.Performanțe

18.   insistă asupra necesității ca agențiile să elaboreze programe de lucru multianuale conforme cu strategia multianuală a Uniunii din sectorul în cauză; consideră că programul anual de lucru ar trebui să cuprindă obiective SMART și indicatori RACER, pentru a putea evalua rezultatele; subliniază că programul de lucru ar trebui, de asemenea, să respecte limitele bugetului agenției, astfel cum au fost adoptate de autoritatea bugetară; invită, prin urmare, agențiile să ia în considerare introducerea unei diagrame Gantt în programarea fiecărei activități operaționale, pentru a indica în mod rapid timpul petrecut de către fiecare agent în cadrul unui proiect și pentru a favoriza o abordare orientată spre obținerea de rezultate;

19.   salută instituirea de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a unui proces de evaluare a riscurilor care trebuia, deja din 2009, să permită și să consolideze monitorizarea atentă a activităților științifice și administrative ale Autorității; solicită, prin urmare, ca celelalte agenții să adopte această bună practică inițiată de această Autoritate;

20.   consideră că este o bună practică inițiativa Agenției Europene de Mediu care, pentru a-și gestiona performanțele, a construit un sistem integrat de control al gestiunii care conectează diverse aplicații informatice care permit conducerii Agenției să urmărească în timp real evoluția proiectelor sale și utilizarea resurselor; precizează că acest sistem integrat de control al gestiunii conectează următoarele aplicații:

   (i) aplicațiile financiare care indică nivelul de utilizare a creditelor de angajament și de plată;
   (ii) aplicația de gestionare a ciclului carierelor care permite confirmarea coerenței dintre descrierea posturilor, performanțele individuale și măsurile corective întreprinse;
   (iii) sistemul de înregistrare a timpului de lucru;
   (iv) sistemul orientativ pentru publicații, care conectează fiecare produs cu o acțiune din programul de lucru;

21.   consideră că este o bună practica inițiativa Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă de a elabora un sistem de monitorizare a informațiilor pe care le furnizează; subliniază, în special, că sistemul tinde să evalueze utilizarea informațiilor pe care Fundaţia le furnizează anumitor instanțe și impactul lor asupra procesului decizional la nivelul instituțiilor Uniunii și al partenerilor sociali;

22.   subliniază importanța inițierii unei evaluări a performanțelor agențiilor în procesul de descărcare de gestiune, care să fie pusă la dispoziția comisiei competente a Parlamentului care se ocupă cu agențiile în cauză; invită, prin urmare, Curtea de Conturi să abordeze acest subiect în următoarele sale rapoarte privind agențiile;

23.   solicită agențiilor, în acest context, să prezinte, în tabelele care trebuie anexate la viitoarele rapoarte ale Curții de Conturi, o analiză comparativă între realizările din cursul exercițiului care face obiectul descărcării de gestiune și cele din exercițiul precedent, pentru a permite autorității care acordă descărcarea de gestiune să evalueze mai bine performanțele agențiilor de la un exercițiu la altul;

24.   invită agențiile, printre altele, să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune „modelul logic” care ar trebui să fie prezentat în auditul performanței agenției pentru a stabili și a corela necesitățile socioeconomice care trebuie luate în considerare în cursul intervenției sale, obiectivele, realizările și efectele sale, deoarece rezultatele obținute de agenții sunt esențiale și trebuie să devină mai vizibile;

IV.Dialogul interinstituțional privind un cadru comun pentru agenții

25.   salută crearea unui grup interinstituțional pentru agenții care are ca obiectiv să analizeze și, eventual, să stabilească norme comune minime pentru agențiile descentralizate;

o
o   o

26.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, precum și Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO C 15 E, 21.1.2010, p. 27.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.


Descărcarea de gestiune 2008: Colegiul European de Poliție (CEPOL)
PDF 427kWORD 111k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
Anexă
1.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului European de Poliție aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0198/2009 – 2009/2127(DEC))
P7_TA(2010)0140A7-0075/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile colegiului(1),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL)(3), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(4), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0075/2010),

1.   amână decizia de a acorda directorului Colegiului European de Poliție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului aferent exercițiului financiar 2008;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Colegiului European de Poliție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind închiderea conturilor Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008 (C7-0198/2009 – 2009/2127(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile colegiului(5),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7-0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL)(7), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(8), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0075/2010),

1.   amână închiderea conturilor Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008;

2.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Colegiului European de Poliție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului European de Poliție aferent exercițiului financiar 2008 (C7-0198/2009 – 2009/2127(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile colegiului(9),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 (5827/2010 – C7–0061/2010),

–   având în vedere articolul 276 din Tratatul CE și articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL)(11), în special articolul 16,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0075/2010),

A.   întrucât Colegiul a fost instituit în 2001 și a fost transformat, începând de la 1 ianuarie 2006, într-un organism comunitar în sensul articolului 185 din Regulamentul financiar, căruia i se aplică Regulamentul financiar cadru aplicabil agențiilor;

B.   întrucât în Raportul său privind conturile anuale ale Colegiului pentru exercițiul financiar 2006, Curtea de Conturi a formulat un aviz cu rezerve în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, bazându-se pe faptul că procedurile de achiziții publice nu respectau dispozițiile Regulamentului financiar;

C.   întrucât în Raportul său privind conturile anuale ale Colegiului pentru exercițiul financiar 2007, Curtea de Conturi a formulat un aviz cu rezerve în ceea ce privește fiabilitatea conturilor și în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

D.   întrucât, la 23 aprilie 2009, Parlamentul a acordat directorului Colegiului European de Poliție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului aferent exercițiului financiar 2007(13), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, inter alia:

   își exprima profunda îngrijorare cu privire la identificarea de către Curtea de Conturi a unor cazuri în care au fost utilizate credite pentru finanțarea cheltuielilor private ale personalului Colegiului;
   invita Colegiul să adopte norme detaliate de aplicare în conformitate cu Regulamentul său financiar, inclusiv norme pentru asigurarea transparenței procedurilor de achiziții publice;
   solicita Comisiei să supravegheze îndeaproape execuția bugetului Colegiului;
   lua act de inițierea de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a unei investigații interne privind Colegiul;

E.   întrucât, în Raportul său privind conturile anuale ale Colegiului pentru exercițiul financiar 2008, Curtea de Conturi a formulat un aviz fără rezerve în ceea ce privește fiabilitatea conturilor și un aviz cu rezerve în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

1.   consideră că, în general, răspunsurile Colegiului la observațiile Curții de Conturi sunt din nou insuficiente, iar măsurile propuse pentru remediere sunt prea vagi și generice, și că, prin urmare, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune nu este în măsură să evalueze corespunzător dacă, pe viitor, Colegiul este capabil să își amelioreze performanțele;

Probleme structurale

2.   consideră că dimensiunea redusă a Colegiului pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a face față în mod eficace caracterului complex al normelor financiare și privind personalul ale UE;

3.   constată că amplasarea secretariatului Colegiului la Bramshill, la aproximativ 70 km de Londra, are o serie de dezavantaje, în special în ceea ce privește recrutarea și lipsa transportului public;

4.   se întreabă dacă noul director al Colegiului va putea face față acestor probleme structurale;

5.   se întreabă dacă nu ar trebui avută în vedere alipirea la Europol;

Guvernanța Colegiului și transparența

6.   nu consideră neglijabil costul fix al guvernanței Colegiului, al cărui consiliu de administrație este compus din 27 de membri, în timp ce personalul numără doar 24 de membri (cifrele datează de la începutul exercițiului financiar 2008);

7.   constată că Colegiul nu publică informații despre consiliul său de administrație pe site-ul său; recomandă, prin urmare, pentru creșterea transparenței, publicarea unei liste a membrilor consiliului pe site-ul Colegiului, care să conțină coordonatele complete ale acestora;

Fiabilitatea conturilor

8.   este extrem de preocupat de faptul că ajustările aferente perioadei de utilizare a sistemului de contabilitate manual instituit în intervalul de migrare de la vechiul său sistem de contabilitate (23 mai 2008) la noul sistem ABAC (14 iulie 2008) nu au fost toate operate în timp util, iar informațiile financiare privind reportările din exercițiul anterior, utilizarea veniturilor alocate și corelația cu anumite cifre din bilanțul exercițiului 2007 erau neclare;

9.   este îngrijorat de faptul că, din cauza coexistenței în 2008 a două sisteme de gestiune a imobilizărilor, Colegiul și-a înregistrat uneori de două ori activele, fără să se atribuie o etichetă sau un număr de inventar unic;

10.   regretă că, așa cum a evidențiat și Curtea de Conturi în comentariile sale, nu s-a inițiat un control ex-post realizat de către o societate externă nici măcar la jumătatea lui 2009 (în urma constatărilor Curții de Conturi din raportul aferent exercițiului financiar 2007 potrivit căruia s-au înregistrat cazuri de credite care au fost utilizate pentru a finanța cheltuieli private); solicită Colegiului să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că se efectuează un astfel de control cât mai curând posibil, pentru ca această deficiență să nu apară din nou în raportul privind conturile anuale ale Colegiului pentru 2009;

Deficiențele procedurilor de achiziții

11.   observă existența unor nereguli în procedura de atribuire a unui contract cu un furnizor, în valoare de aproximativ 2 % din cheltuielile operaționale; în special, constată că acest contract cu furnizorul se baza pe un alt tip de contract-cadru, prevăzut exclusiv pentru furnizarea de servicii de formare; mai mult, observă că, în prevederile contractului respectiv, nu se impunea Colegiului nicio limitare în ceea ce privește reînnoirea contractului sau extinderea parametrilor acestuia;

12.   subliniază, ca și în anii precedenți, necesitatea respectării cu strictețe de către Colegiu a Regulamentului financiar și a legislației comunitare din domeniul achizițiilor publice, precum și necesitatea ca acesta să își îmbunătățească gestiunea financiară;

Nerespectarea normelor aplicabile cheltuielilor de organizare a cursurilor

13.   își exprimă îngrijorarea cu privire la identificarea de către Curtea de Conturi a numeroase cazuri de nerespectare a normelor administrative și financiare aplicabile cheltuielilor de organizare a cursurilor și seminariilor, care reprezintă o parte importantă (64 %) a cheltuielilor operaționale ale Colegiului; constată că aceste nereguli vizează în principal: lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, absența unor confirmări de participare, precum și a unor facturi originale și documente necesare pentru rambursarea cheltuielilor de cazare și nesolicitarea de informații privind cheltuielile de deplasare efectuate de experți; consideră, în plus, că răspunsurile Colegiului la observațiile Curții de Conturi și la întrebările raportorului cu privire la acest aspect sunt extrem de vagi și, prin urmare, nesatisfăcătoare pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune; solicită Colegiului să se angajeze să remedieze această situație;

Reportarea creditelor

14.   ia act de constatarea Curții de Conturi conform căreia a trebuit să se reporteze peste 2 700 000 EUR (echivalentul a 31 % din bugetul total al Colegiului); este îngrijorat, prin urmare, de faptul că această situație contravine principiului anualității și relevă deficiențe care afectează programarea și monitorizarea execuției bugetului Colegiului;

15.   solicită Colegiului să introducă credite disociate în bugetele viitoare destinate subvențiilor, astfel încât să se evite anulările;

Alte nereguli

16.   ia act de constatările Curții de Conturi privind absența:

   angajamentelor juridice în trei cazuri, în valoare totală de 39 500 EUR;
   angajamentelor bugetare înainte de angajamentele juridice în nouă cazuri, în valoare totală de 244 200 EUR;
  

solicită, prin urmare, Colegiului să se angajeze să remedieze această situație și să informeze ulterior autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

17.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe performanțele Colegiului din cursul exercițiului;

Investigația OLAF aflată în desfășurare

18.   ia act de inițierea de către OLAF, în 2008, a unei investigații interne privind Colegiul, după ce Curtea de Conturi și Serviciul de Audit Intern (SAI) au depistat utilizarea în scopuri private a fondurilor publice de către unii membri ai personalului Colegiului; observă că informațiile furnizate de Colegiu în 2009 la cererea Parlamentului se refereau la utilizarea de telefoane mobile, furnizarea de mobilier pentru locuințele personalului și servicii gratuite de transport al angajaților la aeroporturi și gări; observă că, potrivit informațiilor furnizate de Colegiu, sumele implicate și situația recuperării acestora erau următoarele:

   utilizarea telefoanelor mobile de către angajați: 3 405 GBP în perioada aprilie - decembrie 2007; toate costurile au fost recuperate;
   utilizarea mașinilor de serviciu de către personal: 1 157 GBP în perioada aprilie - decembrie 2007; toate costurile au fost recuperate; între timp, mașinile au fost vândute;
   obiecte de mobilier: 6 625 GBP pentru mobilierul achiziționat în 2007, care, între timp, a fost vândut;
   servicii gratuite de transport al angajaților la aeroporturi și gări: costuri în valoare de 9 508 GBP pentru 2007; a fost demarată acțiunea de recuperare a sumelor;

19.   solicită Colegiului, OLAF și Comisiei să informeze fără întârziere autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre rezultatele investigației OLAF;

Resurse umane

20.   este îngrijorat de faptul că, până acum, pentru activitățile financiare au fost angajați agenți temporari; constată că abia în 2009 Colegiul a publicat un anunț de concurs pentru recrutarea unui coordonator pentru standardele de control intern și că interviurile pentru acest post erau programate la începutul anului 2010;

Audit intern

21.   ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern (SAI) a enumerat 13 recomandări (două dintre ele esențiale și nouă foarte importante) în raportul său de audit; constată că acestea vizează în principal: conformitatea cu Regulamentul financiar privind achizițiile publice, asigurarea în materie de gestiune, mijloacele fixe (sistemul de inventar), gestiunea delegațiilor (delegațiile trebuie să se bazeze pe documente justificative complete și să fie revizuite periodic), gestiunea bugetară, conformitatea cu normele și principiile contabile, lista de control pentru asigurarea consecvenței și justificării controalelor financiare;

Planul de acțiune care trebuie adoptat de consiliul de administrație și pus în aplicare de directorul Colegiului până la 30 iunie 2010

22.   solicită, în primul rând, consiliului de administrație să adopte rapid un plan de acțiune menit să corespundă obiectivelor prevăzute în anexa la prezenta rezoluție; solicită ca directorul Colegiului, în cooperare cu SAI și cu direcția generală (DG) tutelară, să elaboreze măsuri concrete și un calendar de punere în aplicare a planului respectiv și să le prezinte spre adoptare consiliului de administrație; solicită, prin urmare, SAI și DG tutelare să ofere tot sprijinul necesar pentru identificarea unor indicatori care să permită să se măsoare la intervale regulate realizarea măsurilor întreprinse de Colegiu; solicită Colegiului, de asemenea, să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, până la 30 iunie 2010, cu privire la măsurile concrete și indicatorii adoptați;

23.   invită Curtea de Conturi să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune, cât mai curând posibil, un aviz sub formă de scrisoare referitor la punerea în aplicare a planului de acțiune al Colegiului;

o
o   o

24.   face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune, la Rezoluția sa din 5 mai 2010(14) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

ANEXĂ

Planul de acțiune care trebuie adoptat de consiliul de administrație și pus în aplicare de directorul Colegiului până la 30 iunie 2010

PROGRAMARE BUGETARĂ

1.  Obiectiv:

Îmbunătățirea programării și monitorizării bugetare și operaționale ale Colegiului.

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Stabilirea de către director a unui plan multianual care să vizeze, pe durata mandatului său, următoarele domenii:

   prestațiile prevăzute (rezultate și impact);
   nevoile financiare și previziunile bugetare anuale corespunzătoare;
   resursele umane necesare pentru a realiza prestațiile prevăzute;
   resursele materiale necesare pentru a realiza prestațiile prevăzute;

SISTEME DE CONTROL INTERN

2.  Obiectiv:

Îmbunătățirea gestiunii financiare a activităților Colegiului, inclusiv cele din programele finanțate prin veniturile alocate (AGIS, ISEC, și MEDA).

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Acțiuni care trebuie întreprinse: Revizuirea sistemului de gestiune financiară (modificarea circuitelor financiare actuale) într-un mod mai armonizat și mai eficace pentru diferitele activități ale Colegiului. Această adaptare trebuie să aibă drept obiectiv și furnizarea unor informații financiare de mai bună calitate de către diferitele autorități de gestionare a programelor.

3.  Obiectiv:

În conformitate cu articolul 43 din Regulamentul financiar cadru, validarea oficială a tuturor procedurilor financiare și a noului sistem contabil.

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Acțiuni care trebuie întreprinse: Ordonatorul de credite și persoanele delegate de acesta trebuie să documenteze oficial sistemele pe care le-au aplicat pentru a furniza informațiile financiare necesare contabilului: contabilul trebuie să valideze aceste descrieri ale sistemelor pentru a asigura calitatea informațiilor financiare care îi sunt furnizate în vederea întocmirii conturilor anuale.

4.  Obiectiv:

Îmbunătățirea sistemului de control al cheltuielilor (punctul 14 din raportul Curții de Conturi pentru exercițiul financiar 2008).

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Adoptarea oficială și aplicarea unor proceduri și/sau a unor liste de control eficace pentru a asigura că cererile de plată prezentate de entitățile care organizează cursuri în numele Colegiului sunt conforme cu normele administrative și financiare aplicabile.

PERSONAL

5.  Obiectiv:

Ocuparea posturilor vacante pentru a atinge un nivel „normal” de posturi vacante (de exemplu 5 %).

Acțiuni care trebuie întreprinse:

–   adoptarea și punerea în aplicare a unor planuri anuale de recrutare în anii vizați de planul multianual menționat la punctul 1;

–   adoptarea și punerea în aplicare a unor linii directoare în materie de recrutare.

6.  Obiectiv:

Consolidarea departamentului de resurse umane.

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Ocuparea până la sfârșitul anului a tuturor posturilor vacante (sau ocupate de personal interimar) de către agenți temporari.

ACHIZIȚII PUBLICE

7.  Obiectiv:

Îmbunătățirea sistemului de control privind achizițiile publice.

Acțiuni care trebuie întreprinse:

–   adoptarea și aplicarea unui manual de procedură pentru achiziții publice și a unor liste de control care să asigure alegerea procedurilor adecvate și aplicarea corectă a acestora;

–   adoptarea și punerea în aplicare a unui plan anual privind achiziționarea de bunuri și servicii.

DIVERSE

8.  Obiectiv:

Închiderea definitivă a cazului utilizării de credite pentru finanțarea cheltuielilor private.

Acțiuni care trebuie întreprinse:

Prezentarea unui raport final al unui auditor extern, care să conțină următoarele informații:

   volumul global al creditelor utilizate pentru finanțarea cheltuielilor private;
   sumele efectiv recuperate până în prezent;
   pentru sumele nerecuperate, probabilitatea recuperării și calendarul.

(1) JO C 304, 15.12.2009, p. 124.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 256, 1.10.2005, p. 63.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO C 304, 15.12.2009, p. 124.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 256, 1.10.2005, p. 63.
(8) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(9) JO C 304, 15.12.2009, p. 124.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 256, 1.10.2005, p. 63.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO L 255, 26.9.2009, p. 157.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2010)0139.


Strategia UE în relaţiile cu America Latină
PDF 417kWORD 124k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la strategia UE în relaţiile cu America Latină (2009/2213(INI))
P7_TA(2010)0141A7-0111/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere declaraţiile adoptate în cadrul celor cinci reuniuni la nivel înalt ale şefilor de stat şi de guvern din America Latină şi Caraibe şi din Uniunea Europeană, desfăşurate până în prezent la Rio de Janeiro (28 şi 29 iunie 1999), la Madrid (17 şi 18 mai 2002), la Guadalajara (28 şi 29 mai 2004), la Viena (12 şi 13 mai 2006) şi la Lima (16 şi 17 mai 2008),

–   având în vedere comunicatul comun al celei de-a XIV-a reuniuni ministeriale între Grupul de la Rio şi Uniunea Europeană, care a avut loc la Praga, în zilele de 13 şi 14 mai 2009,

–   având în vedere comunicatul comun adoptat cu ocazia reuniunii ministeriale din cadrul dialogului de la San José dintre troika Uniunii Europene şi miniştrii ţărilor din America Centrală, care a avut loc la Praga, la 14 mai 2009,

–   având în vedere declaraţia adoptată la cea de a XIX reuniune la nivel înalt ibero-americană a şefilor de stat şi de guvern, care a avut loc la Estoril (Portugalia), între 29 noiembrie şi 1 decembrie 2009 (Declaraţia de la Lisabona),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009 intitulată „Uniunea Europeană şi America Latină: un parteneriat între actori globali” (COM(2009)0495),

–   având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină, din 8 decembrie 2009,

–   având în vedere rezoluţiile Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat), în special Rezoluţia privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină în perspectiva celei de a V-a reuniuni la nivel înalt de la Lima, cu referire specială la guvernanţa democratică, din 20 decembrie 2007, Rezoluţia privind Carta Euro-Latinoamericană pentru pace şi securitate, din 8 aprilie 2009, şi propunerea de Rezoluţie privind parteneriatul Uniunea Europeană - America Latină în perspectiva celei de a VI-a reuniuni la nivel înalt de la Madrid din mai 2010, din 15 octombrie 2009,

–   având în vedere rezoluţiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global şi o strategie comună pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină(1), din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat intensificat între Uniunea Europeană şi America Latină(2), şi din 24 aprilie 2008 privind cea de a V-a reuniune la nivel înalt America Latină şi Caraibe - Uniunea Europeană (ALC-UE) de la Lima(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 privind cutremurul din Haiti, având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2010 privind Venezuela, având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2010 privind situația prizonierilor politici și de conștiință din Cuba,

–   având în vedere rezoluţia sa din 11 octombrie 2007 privind asasinarea femeilor (feminicidul) în Mexic şi America Centrală şi rolul Uniunii Europene în combaterea acestui fenomen(4),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0111/2010),

A.   întrucât parteneriatul strategic biregional dintre UE şi America Latină are un caracter esenţial, iar aprofundarea şi ameliorarea în continuare a acestuia este de importanţă majoră pentru ambele regiuni,

B.   întrucât intensificarea relaţiilor dintre UE şi America Latină constituie una dintre priorităţile preşedinţiei spaniole a UE şi a viitoarelor preşedinţii belgiană şi ungară,

C.   întrucât acest parteneriat strategic biregional a înregistrat progrese însemnate de la prima reuniune la nivel înalt din 1999, constând în special din înfiinţarea Adunării EuroLat - dimensiunea parlamentară a parteneriatului strategic biregional, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Viena, dar mai rămân încă paşi de făcut şi provocări de înfruntat,

D.   întrucât unul dintre obiectivele-cheie ale parteneriatului strategic biregional constă din integrarea regională, concretizată în acorduri de asociere subregionale şi bilaterale, precum şi în parteneriate strategice,

E.   întrucât Uniunea Naţiunilor Sud-americane (UNASUR), în ciuda faptului că, prin natura sa, este diferită de celelalte procese de integrare din America de Sud (ACN, Mercosur şi CAIS), este în măsură să le impulsioneze,

F.   întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, atunci când se confruntă, acum sau în viitor, cu unele dispute inter-americane potenţiale, guvernele implicate, înainte de a recurge la soluţii juridice din afara emisferei sudice, ar trebui să epuizeze toate sursele latinoamericane,

G.   întrucât, în ultimii ani, cheltuielile militare au crescut considerabil, atât în America Latină, cât și în Europa,

H.   întrucât acest parteneriat strategic biregional a consolidat încă şi mai mult coordonarea dintre cele două părţi în cadrul forurilor şi instituţiilor internaţionale, iar dincolo de stabilirea unei agende comune, se impune coordonarea în continuare a poziţiilor adoptate cu privire la chestiunile de importanţă mondială, ţinând cont de interesele şi preocupările ambelor părţi,

I.   întrucât recenta ratificare de către UE a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și ceea ce ar putea să reprezinte implementarea acesteia în ceea ce privește exercitarea efectivă a drepturilor civile și sociale și promovarea egalității de șanse pentru cele peste 60 de milioane de persoane cu dizabilități care trăiesc în zona latinoamericană constituie un eveniment istoric,

J.   întrucât în Statele Unite s-a instalat o nouă administraţie, dând naştere multor speranţe,

K.   întrucât America latină este un spaţiu ce adăposteşte peste 600 milioane de persoane, care realizează 10% din produsul intern brut mondial, unde trăiesc 40% dintre speciile vegetale ale planetei şi care dispune de un capital uman extraordinar,

L.   întrucât relaţiile dintre UE şi America Latină se bazează pe valori comune, iar respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale reprezintă un aspect-cheie al parteneriatului strategic,

M.   întrucât dezvoltarea relațiilor cu America Latină produce beneficii reciproce și poate oferi avantaje atât tuturor statelor membre ale UE, cât și țărilor din America Latină, în ansamblul lor,

N.   întrucât integrarea perspectivei de gen în toate politicile poate contribui la ridicarea gradului de echitate şi democratizare al societăţilor, prin aceea că bărbaţii şi femeile sunt consideraţi egali sub toate aspectele vieţii,

O.   întrucât UE şi America Latină şi Caraibele reprezintă, împreună, mai mult de un miliard de persoane şi o treime din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite,

P.   întrucât UE este principalul donator de ajutoare pentru dezvoltare, principalul investitor şi, ca importanţă, cel de al doilea partener comercial al Americii Latine şi primul în cazul Mercosur şi al Republicii Chile, iar de la lansarea parteneriatului strategic biregional, în 1999, UE a finanţat proiecte şi programe cu sume totalizând peste 3 miliarde de euro,

Q.   întrucât, în 2010, redresarea în urma recesiunii mondiale va fi încă lentă, iar în America Latină, deşi aceasta a suportat criza mai bine decât alte economii avansate, pentru 2010 fiind prevăzută o creştere de aproape 3%, relansarea va fi pronunţat inegală şi nivelul de creştere nu va fi insuficient de ridicat pentru a ameliora semnificativ condiţiile sociale ale populaţiei, care beneficiază, în continuare, de o protecţie socială mult inferioară celei de care se bucură partenerii săi europeni,

R.   întrucât în unele ţări latinoamericane de primă mărime se înregistrează niveluri ridicate de şomaj în rândul tinerilor,

S.   întrucât, în ciuda unor progrese semnificative, regiunea prezintă indicatori deconcertanţi în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă şi cea maternă,

T.   întrucât producţia şi traficul de stupefiante rămân probleme majore în regiune; întrucât, în America de Sud, s-a intensificat cultura de coca, existând divergenţe politice şi culturale între convenţiile şi rezoluţiile Naţiunilor Unite, ce o consideră drept o cultură interzisă, şi poziţia oficială a anumitor guverne, potrivit căreia această plantă aparţine culturii autohtone,

U.   întrucât situaţia din unele comunităţi indigene din numeroase ţări latinoamericane se caracterizează prin sărăcie, inegalitate şi discriminare,

V.   întrucât, pentru a ajunge la nivelul sectorului telecomunicaţiilor, în alte sectoare, cum este acela al energiei, apelor, infrastructurilor şi comunicaţiilor, sunt necesare îmbunătăţiri semnificative,

W.   întrucât dezvoltarea regiunii latinoamericane şi capacitatea acesteia de a participa la procesul de integrare vor avea de suferit dacă infrastructurile nu vor fi adaptate în mod corespunzător;

X.   întrucât politica de imigrare a UE provoacă o profundă îngrijorare în America Latină şi trebuie încheiate acorduri care să ţină seama de interesele legitime ale partenerilor latinoamericani în acest domeniu deosebit de sensibil,

Y.   întrucât Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi-a iniţiat operaţiunile în America Latină în 1993, iar în cadrul actualului său mandat (2007-2013) dispune de 2,8 miliarde euro pentru a finanţa anumite proiecte în regiune,

Z.   întrucât, conform constatărilor ultimei reuniuni la nivel înalt iberoamericane, inovarea şi cunoaşterea constituie instrumente fundamentale de eradicare a pauperităţii, combatere a foametei şi realizare a unei dezvoltări durabile,

AA.   întrucât un studiu recent, elaborat de Organizaţia Statelor Iberoamericane pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (OEI) şi de Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL) a estimat la 55 miliarde de euro bugetul necesar pentru realizarea, în 10 ani, în perioada 2011-2021, a obiectivelor educaţionale 2021, destinate să pună capăt enormelor inegalităţi existente, să elimine analfabetismul, să asigure şcolarizarea a 15 milioane de copii în vârstă de 3 până la 6 ani neşcolarizaţi anterior, să creeze sisteme solide şi eficiente de formare profesională şi să amelioreze considerabil condiţiile de acces la Universităţi,

1.   salută Comunicarea Comisiei intitulată: „UE şi America Latină: un parteneriat între actori globali”, care urmăreşte identificarea, evaluarea şi formularea unor propuneri operative vizând realizarea unui parteneriat strategic biregional deplin;

2.   salută eforturile preşedinţiei spaniole în vederea semnării acordului de asociere UE - America Centrală şi a acordurilor comerciale multipartite cu Columbia şi Peru, precum şi voinţa şi interesul clar manifestate în vederea relansării negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Mercosur;

3.   reiterează că sprijinul pentru diferitele procese de integrare regională din America Latină constituie un principiu de bază al parteneriatului strategic biregional şi îşi exprimă încrederea că acesta va permite coordonarea în mai mare măsură a poziţiilor privind situaţiile de criză şi unele chestiuni de importanţă mondială, pe baza valorilor, intereselor şi preocupărilor comune;

4.   ia act de schimbările politice survenite în ambele regiuni şi relevă necesitatea urmăririi cu atenţie a modului în care evoluează evenimentele, pentru ca, dacă este cazul, politica UE faţă de America Latina să poată fi reorientată şi adaptată noilor circumstanţe;

5.   insistă asupra importanței principiilor și valorilor aflate la baza parteneriatului strategic biregional, cum sunt democrația pluralistă și reprezentativă, respectarea drepturilor omului (politice, economice și sociale) și a libertăților fundamentale, libertatea de exprimare, statul de drept, supremația legii, respectarea procedurilor, siguranța juridică și respingerea oricărei forme de dictatură sau autoritarism;

6.   cheamă toate părţile implicate în parteneriatul strategic biregional să-şi respecte obligaţiile ce le incumbă în ceea ce priveşte guvernanţa şi dreptatea socială;

Viziunea strategică a PE asupra parteneriatului strategic biregional UE-America Latină

7.   reiterează că obiectivul final al parteneriatului strategic biregional UE-America Latină este crearea, în jurul anului 2015, a unei zone euro-latinoamericane de parteneriat global interregional în domeniile politic, economic, comercial, social şi cultural care să garanteze dezvoltarea durabilă a ambelor regiuni;

Mijloace pentru atingerea obiectivelor zonei euro-latinoamericane de parteneriat global interregional
în domeniul politic al parteneriatului strategic biregional

8.   solicită ca noile posibilităţi pe care le oferă aplicarea Tratatului de la Lisabona să fie utilizate în beneficiul parteneriatului strategic biregional;

9.   solicită ca Vicepreşedinta / Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru Politica Externă şi de Securitate să asigure unitatea, coerenţa şi eficacitatea acţiunii externe a Uniunii în raport cu America Latină, cu sprijinul Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE) şi printr-o participare activă la viitoarea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe din mai 2010, de la Madrid;

10.   solicită, în particular, Vicepreşedintei / Înaltei Reprezentante şi Consiliului să elaboreze orientări clare referitoare la modalităţile optime de colaborare strânsă, pentru promovarea în comun a multilateralismului efectiv, asigurarea prezervării mediului şi a resurselor naturale, combaterea schimbărilor climatice, întărirea capacităţilor de menţinere şi consolidare a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi atingerea Obiectivelor mileniului, precum şi pentru a înfrunta, în cadrul oferit de dreptul internaţional, ameninţările comune la adresa păcii şi securităţii, inclusiv traficul de arme şi droguri ilicite, crima organizată şi terorismul, conform hotărârilor adoptate la Lima;

11.   solicită, de asemenea, instituirea unor mecanisme adecvate de cooperare instituţională între Adunarea EuroLat şi diferitele organisme ale Uniunii Europene, conform concluziilor adoptate în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Lima;

12.   reiterează că viitorul SEAS trebuie să garanteze că, în cadrul delegaţiilor UE şi în special în regiuni-cheie ca America Latină, PE va avea interlocutori valabili, în măsură să coopereze pe deplin cu acesta;

13.   recomandă adoptarea unei Carte euro-latinoamericane pentru pace şi securitate care, pe baza Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a legislaţiei internaţionale conexe, ar urma să includă strategii şi orientări privind acţiunile politice şi în materie de securitate comune, desfăşurate pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor comune cu care se confruntă părţile asociate în cadrul parteneriatului strategic biregional;

14.   îşi exprimă aprecierea la adresa UNASUR pentru activitatea desfăşurată şi succesele diplomatice înregistrate în America de Sud;

15.   își reiterează convingerea conform căreia stabilitatea internă a multor țări latinoamericane partenere continuă să depindă de reformarea statului, care trebuie să includă participarea deplină și efectivă tuturor populațiilor indigene și a celorlalte minorități la procesul decizional, astfel încât să se evite discriminările de orice fel și să se promoveze drepturile culturale și tradițiilor acestora, deoarece în modul acesta societățile devin mai bogate, iar guvernanța democratică se consolidează;

16.   relevă că o justiţie eficientă şi independentă, ca şi o politică efectivă de respectare a drepturilor omului ca parte a unei administraţii responsabile, supusă controlului şi funcţionând în mod transparent, oferă cetăţenilor un sentiment de securitate, contribuie la creşterea gradului de încredere în sistemul parlamentar reprezentativ şi previne înstrăinarea lor în raport cu acesta;

17.   solicită continuarea şi aprofundarea unui dialog constructiv privind aspectele migrării din zona euro-latinoamericană, care să includă atât ţările de destinaţie, cât şi pe acelea de origine şi de tranzit; sprijină, în acest sens, dialogul biregional structurat şi global, iniţiat la 30 iunie 2009, asupra migrărilor ce au loc între Uniunea Europeană şi America Latină şi Caraibe, şi care stimulează îndeplinirea angajamentelor luate cu ocazia summitului de la Lima; salută, de asemenea, constituirea, în cadrul Adunării Parlamentare EuroLat, a unui grup de lucru privind migrările, care urmăreşte crearea unui spaţiu de dialog şi de propuneri în acest domeniu, ţinând seama de sensibilităţile în materie ale ambilor parteneri;

18.   recomandă, cu privire la proiectele în curs de desfășurare în Peru, Columbia și Bolivia, ca finanțarea alocată programelor urmărind eliminarea culturilor de droguri prin programe alternative de dezvoltare să fie urgentată, căutându-se formule care să permită asocierea populațiilor în cauză;

19.   deplânge faptul că eforturile financiare ale unor ţări s-au îndreptat, cu prioritate, spre creşterea excesivă a cheltuielilor militare, într-o perioadă în care esenţială este reducerea efectelor subdezvoltării, pauperităţii, pandemiilor, malnutriţiei, criminalităţii şi dezastrelor naturale;

20.   insistă ca schimbările climatice și încălzirea globală să rămână o prioritate în agenda politică a UE și a țărilor din America Latină și Caraibe; subliniază necesitatea adoptării unor poziții comune în cadrul diverselor foruri de dialog asupra mediului și schimbărilor climatice, în special în sânul Organizației Națiunilor Unite, acordând totodată sprijin reuniunii la nivel înalt ce urmează să aibă loc în Mexic, în ultima parte a anului 2010; solicită, de asemenea, continuarea reuniunilor miniștrilor mediului din cele două regiuni, după prima dintre acestea, organizată la Bruxelles în martie 2008; subliniază, pe lângă aceasta, că primele victime ale efectelor negative ale schimbărilor climatice și ale încălzirii globale sunt comunitățile cele mai sărace și, înainte de toate, populațiile indigene; își exprimă, de asemenea, speranța ca Facilitatea de investiție în America Latină (LAIF) să poată opera, printre altele, în sprijinul proiectelor destinate combaterii schimbărilor climatice, al promovării transporturilor publice locale, al vehiculelor electrice, al proiectului ITT din Ecuator etc.;

în domeniul economic şi comercial al parteneriatului strategic biregional

21.   îşi reiterează propunerea de a crea o zonă euro-latinoamericană de parteneriat global interregional bazată pe un model în două etape, compatibil cu „OMC–Regionalismul”;

22.   pentru încheierea primei etape, susţine ferm reluarea negocierilor privind acordul de asociere UE-Mercosur, dat fiind că un acord de asociere de acest fel, care este de maximă importanţă şi afectează 700 de milioane de persoane, ar constitui, dacă este încheiat rapid, cel mai ambiţios acord biregional din lume, finalizarea negocierilor privind acordul de asociere UE-America Centrală înaintea reuniunii la vârf de la Madrid, revizuirea acordului politic şi de cooperare din 2003, încheiat cu Comunitatea Andină, şi extinderea pe orizontală şi verticală a acordurilor de asociere deja existente cu Mexicul şi cu Chile; ia act că negocierile privind acordul comercial multipartit dintre UE şi ţările Comunităţii Andine s-au încheiat cu succes şi se va strădui să finalizeze cu exactitatea cuvenită procedura de ratificare parlamentară a acestor acorduri pentru a asigura impactul pozitiv al acestora asupra tuturor aspectelor de interes reciproc;

23.   reaminteşte că negocierile privind acordul de asociere au fost iniţiate pe baza unei abordări de la regiune la regiune şi subliniază că ele trebuie finalizate în acelaşi mod, asigurându-se că nicio ţară nu este lăsată în urmă;

24.   solicită, pentru încheierea celei de a doua etape şi în scopul realizării unui acord de asociere globală interregională în jurul anului 2015, susţinere juridică şi instituţională şi acoperire geografică deplină a diferitelor componente ale parteneriatului strategic biregional, stipularea unor dispoziţii şi norme comune cu caracter general, care să faciliteze exercitarea diferitelor libertăţi, astfel încât să fie configurat un parteneriat cât mai amplu posibil, prin adâncirea, pe de o parte, a acordurilor de integrare în interiorul Americii Latine, iar pe de alta, a procesului de asociere în cadrul unui parteneriat a Uniunii Europene şi a diferitelor ţări şi grupări regionale;

în domeniul social al parteneriatului strategic biregional

25.   recomandă, în vederea unor acţiuni concertate, coordonarea poziţiilor ambelor regiuni cu privire la modalităţile de realizare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în perspectiva reuniunii la nivel înalt a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2010, în special cele care vizează combaterea sărăciei, crearea de locuri de muncă stabile şi de calitate şi integrarea socială a categoriilor marginalizate, în principal a populaţiilor indigene, a copiilor, femeilor şi a persoanelor cu dizabilităţi;

26.   consideră că Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) reprezintă unul dintre cele mai importante ţinte ce trebuie atinse până în 2015, prin concentrarea investiţiilor asupra ţărilor celor mai sărace şi asupra populaţiilor celor mai vulnerabile şi invită ambele regiuni să găsească o bază comună în vederea reuniunii la nivel înalt privind ODM din septembrie 2010;

27.   îşi exprimă convingerea că iniţierea unui dialog serios şi riguros pe tema ştiinţei, tehnologiei şi inovării poate impulsiona crearea unui spaţiu euro-latinoamerican de inovare şi cunoaştere, având ca exemplu acordul privind inovarea, încheiat cu Chile;

28.   afirmă încă o dată că educaţia şi investiţiile în capitalul uman constituie baza coeziunii sociale şi a dezvoltării socio-economice şi solicită desfăşurarea unor acţiuni decisive, sprijinite printr-o finanţare adecvată, împotriva analfabetismului, care continuă să fie ridicat în unele ţări din regiune, în special în rândul fetelor şi femeilor, şi pentru deschiderea accesului la sistemul public de educaţie gratuit, de nivel primar şi secundar care, în prezent, este în unele ţări limitat din lipsa resurselor bugetare necesare; în acest context, sprijină proiectul elaborat de OEI, intitulat „Obiectivele educaţionale 2021: educaţia pe care o dorim pentru generaţia bicentenarelor”;

29.   relevă că, dacă mediul socio-economic nu va suferi schimbări substanţiale, America Latină nu-şi va putea asuma pe deplin rolul de actor în societatea bazată pe cunoaştere, care este principalul instrument strategic pentru dezvoltare;

30.   salută iniţiativele de promovare şi schimb reciproc de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul juridic, cum este recenta înfiinţare a unui Centru de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare Juridică pentru America latină, salută constituirea Grupului celor 100 şi estimează că astfel de iniţiative pot constitui un instrument deosebit de util de sprijine a eforturilor depuse de Comisie pentru edificarea parteneriatului strategic biregional;

31.   sugerează ca ţările latinoamericane care se află în dispute potenţiale sau reale cu ţările învecinate, având drept obiect frontierele sau alte aspecte, să depună toate eforturile pentru a le aduce în faţa instanţelor instituite în cadrul diferitelor procese de integrare competente în chestiunile latinoamericane şi să evite strămutarea lor la instanţe din afara emisferei sudice;

32.   salută eforturile depuse în legătură cu egalitatea de gen; solicită intensificarea acestora și recomandă dezvoltarea politicilor de cooperare UE-America Latină care să promoveze consolidarea statutului juridic al femeilor, a accesului egal la educație și la locurile de muncă, precum și drepturile omului și drepturile sociale și cere guvernelor și organismelor de cooperare în cauză să sprijine inițiativele de acest fel cu resurse umane, financiare și tehnice adecvate;

33.   cere instituţiilor pertinente din cadrul parteneriatului strategic să sprijine în mod corespunzător politicile, financiar şi tehnic, şi să protejeze femeile împotriva violenţei;

34.   salută hotărârea recentă a Curţii Interamericane a Drepturilor Omului cu privire la cazurile de ucidere a femeilor din Campo Algodonero, Mexic, prin care s-a creat un precedent pentru întreaga regiune; invită guvernele din Uniunea Europeană şi America Latină şi Caraibe să utilizeze hotărârea drept orientare pentru activitatea lor viitoare şi să se asigure că condamnarea fermă a violenţei împotriva femeilor este însoţită de programe de protecţie, de prevenire şi justiţie restaurativă finanţate corespunzător; solicită, de asemenea, asumarea unui angajament ferm în vederea combaterii violenţei de gen în general şi realizarea unor investiţii adecvate pentru sănătatea reproductivă şi pentru programele de promovare a egalităţii de gen, a educaţiei sexuale şi a accesului la metode de planificare familială, în conformitate cu Programul de acţiune al CIPD (Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare) (1994);

35.   salută eforturile în materie de coeziune socială depuse în cursul ultimilor ani de Comisia Europeană, BID, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CELAC), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială și recomandă reînnoirea și intensificarea programelor Eurosocial, URB-AL și EUrocLIMA, precum și implementarea adecvată, în viitor, a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în vederea promovării egalității de șanse pentru mai mult de 60 de milioane de cetățeni care, indiferent de tipul de handicap de care suferă, sunt expuse unui risc ridicat de excludere socială în zona latinoamericană;

36.   reiterează importanţa experienţei acumulate în ceea ce priveşte chestiunile de interes comun, cum este coeziunea socială, ca mijloc de combatere a pauperităţii şi de reducere a inegalităţilor; sprijină, în acest sens, Forumul la nivel ministerial UE-ALC privind coeziunea socială, care a avut loc la Lima între 8-10 februarie 2010 şi care a avut ca temă de dezbatere „Promovarea unui loc de muncă decent pentru tineri: cum trebuie promovată coeziunea socială” şi salută declaraţia finală de la Bahia din 25 iunie 2009, adoptată cu ocazia celei de-a IV-a reuniuni internaţionale a reţelelor EUROsociAL;

37.   salută reuniunea UE-ALC privind coordonarea sistemelor de asigurări sociale la care urmează să participe miniştrii şi funcţionari superiori cu responsabilităţi în materie, ce urmează să aibă loc în Alcalá de Henares (în apropiere de Madrid) la 13 şi 14 mai 2010 şi, de asemenea, sprijină activitatea Organizaţiei Iberoamericane pentru Asigurări Sociale (OISS) de promovare a bunăstării sociale făcând uz de experienţa acumulată şi de coordonarea aspectelor legate de asigurările sociale și solicită ca atât reuniunea la nivel ministerial, cât și OISS să prezinte propuneri creatoare, care să asigure în cea mai mare măsură acoperirea socială a populațiilor în cauză;

38.   relevă că integrarea regională, urmărită de numeroase guverne latinoamericane şi promovată de UE, se loveşte de dificultăţi serioase, provocate de lipsa infrastructurii, un comerţ intraregional insuficient şi cunoaşterea limitată, la nivelul fiecărei ţări, a principalilor actori politici, sociali şi economici din celelalte ţări;

39.   afirmă încă o dată că o strategie bazată pe măsuri practice în favoarea integrării (legate, printre altele, de drumuri, căi ferate, conducte de petrol și gaze, cooperarea în materie de energii regenerabile și promovarea comerțului interregional) și pe măsuri de mediatizare a principalilor actori din regiune ar impulsiona integrarea și ar intensifica sentimentul de apartenență comunitară în regiune;

40.   subliniază faptul că, pentru a împiedica stagnarea creşterii economice în regiune şi a evita blocarea dezvoltării sustenabile, trebuie adoptată o strategie coordonată în sectoarele energiei, apei şi comunicaţiilor;

41.   recomandă guvernelor Americii Latine să adopte, cu sprijinul maxim al Uniunii Europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv enorm şi ţinând cont de situaţia socială dificilă într-un context economic relativ bun, măsuri hotărâte şi cu un caracter permanent, cum ar fi investiţiile în lucrările publice, promovarea pieţei interne, protejarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea creditului, consolidarea investiţiilor în domeniile sănătăţii şi educaţiei, precum şi acordarea unei atenţii sporite şomajului în rândul tinerilor şi discriminării profesionale pe criterii de sex;

42.   reaminteşte, în acest sens, că – deşi obţinerea unei finanţări adecvate pentru obiectivele de mai sus s-ar putea dovedi o întreprindere dificilă – se impune instituirea unui sistem fiscal modern, just şi echitabil, în măsură să combată frauda fiscală, reexaminând totodată cheltuielile militare excesive;

43.   îndeamnă UE şi ţările din America Latină cu populaţii indigene să implementeze, printr-o mai strânsă cooperare, planuri eficiente, menite să elimine foametea, subdezvoltarea, analfabetismul şi bolile cronice;

44.   consideră că obiectivul de coeziune socială al parteneriatului UE-ALC va fi realizat numai în măsura în care generează un nivel ridicat de dezvoltare şi o distribuţie echitabilă a veniturilor şi a bogăţiei şi că acest obiectiv impune adoptarea unor măsuri concrete pentru eradicarea sărăciei în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, precum şi pentru consolidarea sistemului judiciar în ţările ALC;

45.   subliniază importanţa securităţii alimentare pentru ţările ALC şi a capacităţilor adecvate de stocare a alimentelor pentru a face faţă viitoarelor provocări legate de aprovizionarea cu alimente;

46.   solicită UE să oblige corporaţiile transnaţionale cu sediul în UE să aplice în ţările ALC drept norme minime normele ecologice şi sociale stabilite prin acorduri internaţionale, precum Agenda privind munca decentă a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi să nu eludeze aceste norme;

Mecanisme pentru realizarea obiectivelor finale ale parteneriatului strategic:
mecanisme instituţionale

47.   recomandă continuarea reuniunilor bienale, însă subliniază că relaţiile cu America Latină nu trebuie să se limiteze la o viziune bianuală şi că acestea trebuie consolidate printr-o viziune pe termen lung;

48.   propune lansarea unui dialog politic biregional, cu o nouă abordare, tripartită, privind temele, sferele şi interesele comune cu UE-ALC-Asia, UE-ALC-Africa şi UE-ALC-SUA, în direcţia creării unui spaţiu euro-atlantic integrat cuprinzând Statele Unite, America Latină şi Uniunea Europeană;

49.   îşi reiterează propunerea privind înfiinţarea unei Fundaţii Europa-America Latină şi Caraibe, ale cărei obiective principale ar fi să contribuie la pregătirea reuniunilor la nivel înalt şi monitorizarea deciziilor şi orientărilor politice adoptate în cadrul acestora, ea servind totodată, în perioadele dintre reuniuni, ca for de dialog şi coordonare pentru toate organismele politice, economice, instituţionale, academice şi aparţinând societăţii civile ce desfăşoară activităţi urmărind consolidarea relaţiilor euro-latinoamericane, inclusiv Adunarea EuroLat;

50.   propune ca structura organizaţională a fundaţiei de mai sus să fie similară cu aceea a Fundaţiei Anna Lindh, cu un preşedinte şi un consiliu consultativ având rolul de a formula recomandări privind orientarea strategică a fundaţiei destinate consiliului de administraţie, directorului şi reţelelor naţionale, care le transmit la toate nivelurile competente;

51.   subliniază că bugetul acestei fundaţii ar trebui să fie limitat, dar suficient pentru îndeplinirea sarcinilor sale, alimentat prin contribuţii provenind de la statele membre ale Uniunii Europene, de la statele latinoamericane membre ale fundaţiei, de la bugetul UE şi din surse proprii, create de fundaţia însăşi sau puse la dispoziţia sa de sponsori publici având raporturi cu zona euro-latinoamericană;

52.   propune ca, sub supravegherea şi coordonarea fundaţiei de mai sus, să fie instituite următoarele organisme: un Observator al migraţiei din zona euro-latinoamericană, însărcinat să monitorizeze permanent şi îndeaproape toate aspectele legate de fluxurile migratoare din această zonă; un Centru biregional de prevenire a conflictelor care să urmărească detectarea din timp a cauzelor unor potenţiale conflicte violente şi armate şi găsirea celui mai bun mod de a le preveni şi a împiedica posibila lor escaladare, şi un Centru biregional de prevenire a dezastrelor, în special în urma situaţiei tragice create în Haiti după cutremurul devastator din 12 ianuarie 2010 şi în Chile după cutremurul şi tsunami-ul din 27 februarie 2010, care să elaboreze strategii comune şi un sistem de avertizare de urgenţă destinat să reducă vulnerabilitatea reciprocă la dezastrele naturale generate de schimbările climatice şi tehnologice;

53.   subliniază că acordurile de parteneriat subregional aflate în curs de negociere trebuie să fie încheiate şi deplânge faptul că unele dintre acestea traversează actualmente, din varii motive, o perioadă de stagnare; avertizează că, în cazul în care apar disensiuni ireductibile, trebuie căutate soluţii alternative, fără a abandona viziunea strategică globală, pentru a nu izola ţările care doresc să-şi strângă relaţiile politice, comerciale şi sociale cu UE;

54.   reiterează sprijinul acordat de UE pentru procesele de integrare regională şi metoda de negociere „bloc cu bloc” promovată de UE prin acordurile de asociere, ca în cazul Americii Centrale; recunoaşte totuşi că ţările care doresc să îşi consolideze relaţiile cu UE nu ar trebui să fie dezavantajate de problemele interne din cadrul proceselor de integrare regională, ca în cazul Comunităţii Andine, nici de hotărârile suverane ale părţilor lor componente, oricât de legitime ar fi acestea;

mecanisme financiare

55.   sprijină Facilitatea pentru investiții în America Latină (FIAL), propusă de Comisie ca expresie concretă a angajamentului Uniunii Europene de a consolida integrarea regională și inter-conectivitatea în America Latină și speră să poată contribui la diversificarea țărilor și sectoarelor care beneficiază de investiții europene; ia cunoștință de suma de 100 milioane de euro, alocată de la bugetul comunitar pentru perioada de până în anul 2013, fără prejudicierea celorlalte eventuale contribuții suplimentare și subvenții din partea statelor membre;

56.   salută semnarea, în noiembrie 2009, a unui memorandum de înţelegere între BEI şi Banca Interamericană pentru Dezvoltare şi sprijină eforturile depuse de BEI pentru finanţarea anumitor proiecte în America Latină, semnalând totodată că, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele, BEI va avea nevoie de fonduri şi contribuţii mai mari atât din partea UE, cât şi a statelor membre ale acesteia;

57.   subliniază importanța diverselor instrumente financiare ale UE, dar insistă asupra necesității de a se depăși abordarea pur asistențială a cooperării pentru dezvoltare cu America Latină, astfel ca resursele financiare ale Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) să fie orientate către țările cele mai sărace și grupurile cele mai vulnerabile, și de a se institui noi forme de cooperare cu țările emergente și cu cele cu venit mediu din America Latină, prin intermediul Instrumentului pentru țările industrializate (IPI+); insistă, în acest sens, ca criteriile și principiile menționate la articolul 32 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap să fie integrate în politica de cooperare a UE din zona amintită, în scopul promovării și impulsionării politicilor active de integrare socială efectivă a acestei categorii sociale.

58.   subliniază cât de important şi dezirabil este să se procedeze la armonizarea aspectelor normative şi de supraveghere ale diferitelor sisteme financiare latinoamericane, urmărind construirea, în măsura posibilului, a unor punţi şi puncte de convergenţă cu sistemul european, care a obţinut rezultate concrete în dezvoltarea unor modele avansate de supraveghere a organismelor transfrontaliere;

o
o   o

59.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Vicepreşedintei / Înaltei Reprezentante a UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Consiliului şi Comisiei , precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE şi ale ţărilor din America Latină şi Caraibe, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Americii Latine, Parlamentului Americii Centrale, Parlamentului Andin şi Parlamentului Mercosur.

(1) JO C 140 E, 16.3.2002, p. 569.
(2) JO C 296 E, 6.12.2006, p. 123.
(3) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 64.
(4) JO C 227 E, 4.9.2008, p. 140.


Reuniunea la nivel înalt UE - Canada
PDF 206kWORD 48k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la viitorul summit UE-Canada din 5 mai 2010
P7_TA(2010)0142RC-B7-0233/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere negocierile privind încheierea unui acord comercial cuprinzător inițiate în cadrul summitului UE-Canada din 6 mai 2009 de la Praga,

–   având în vedere Rezoluția sa din 9 februarie 2010 referitoare la un acord-cadru revizuit între Parlamentul European și Comisie pentru următoarea legislatură,

–   având în vederea cea de a 32-a reuniune interparlamentară a Delegației pentru relațiile cu Canada din noiembrie 2009, de la Bruxelles, reuniune care a fost un real succes,

–   având în vedere procedura de aprobare prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât Canada este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați parteneri ai Uniunii Europene, cu care există relații oficiale încă din 1959;

B.   întrucât negocierile în curs privind încheierea unui acord comercial cuprinzător ar putea consolida relațiile dintre UE și Canada;

C.   întrucât, din martie 2010 nu s-a mai efectuat niciun studiu de impact cu privire la impactul social, de mediu și economic al unui acord comercial cuprinzător;

D.   întrucât, în 2010, președinția grupului de țări G8 revine Canadei, aceasta fiind și gazda următorului summit G20;

E.   întrucât se preconizează că la următorul summit UE-Canada de la Bruxelles, din 5 mai 2010, accentul se va pune pe consolidarea relației politice deja strânse dintre cei doi parteneri, abordându-se în special provocări comune precum: negocierile privind încheierea unui acord comercial cuprinzător; problemele în materie de afaceri externe și securitate, în special în legătură cu Afganistan/Pakistan; o politică viitoare comună privind Iranul; neproliferarea nucleară; Haiti și urmările conferinței donatorilor de la New York; cooperarea pentru dezvoltare; o reacție coordonată la criza financiară și economică; schimbările climatice și energia, precum și progresele Rundei de negocieri de la Doha privind comerțul internațional;

F.   întrucât UE și Canada au valori comune și împărtășesc același angajament ferm de a acționa la nivel multilateral pentru a face față provocărilor majore,

1.   salută declarația Comisiei în care progresele negocierilor asupra unui acord economic cuprinzător este considerat un element esențial al relațiilor economice UE-Canada; consideră, în această privință, că summitul UE-Canada care va avea loc la Bruxelles, la 5 mai 2010, va constitui o bună ocazie de a accelera aceste negocieri;

2.   remarcă soliditatea economiei canadiene, în special a sectorului bancar, în timpul crizei economice; își exprimă dorința de colabora strâns cu Canada, în cadrul G20, pentru dezvoltarea unei abordări globale coordonate cu privire la stimulentele fiscale și consolidarea fiscală, iar în acest context, chestiunea introducerii unei taxe bancare sau tranzacționale la nivel global va constitui una din prioritățile următorului summit G20 de la Toronto;

3.   ia act de faptul că atât Canada, cât și UE și-au exprimat angajamentul deplin în vederea adoptării unei abordări coordonate, coerente și cuprinzătoare pentru a răspunde nevoilor imediate și pe termen lung ale statului Haiti și pentru a construi un nou stat Haiti, care să se ridice la înălțimea așteptărilor îndreptățite pe care haitienii le au de multă vreme cu privire la țara lor, asigurând faptul că autoritățile naționale haitiene își vor asuma responsabilitatea pentru procesul de reconstrucție;

4.   salută intenția declarată în recentul Discurs al Tronului pronunțat în cadrul Parlamentului Canadei de a deschide sectorul canadian al comunicațiilor concurenței externe;

5.   ia act de intenția de a lansa o reformă majoră a sistemului canadian de gestionare a pescuitului, care implică, de asemenea, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest; își exprimă dezamăgirea cu privire la poziția guvernului canadian în cadrul ultimei conferințe a părților la CITES în vederea extinderii anexei 1 la CITES, astfel încât aceasta să includă și tonul roșu;

6.   își reiterează îngrijorarea privind faptul că cetățenilor Republicii Cehe, României și Bulgariei încă li se cere viză și solicită eliminarea cât mai rapidă a obligativității acestora; observă că introducerea obligativității vizei pentru cetățenii cehi a fost decisă de guvernul canadian în urma afluxului populației rrome în Canada și solicită, prin urmare, statelor membre să abordeze în mod adecvat situația rromilor din Europa; în această privință, salută deschiderea unui serviciu pentru vize în cadrul ambasadei Canadei de la Praga și înființarea unui grup de lucru compus din specialiști în această chestiune și speră ca revizuirea cuprinzătoare promisă a sistemului canadian de azil va conduce la eliminarea acestei obligativități de a obține viză;

7.   evidențiază faptul că UE și Canada s-au angajat în direcția edificării unei economii globale cu emisii scăzute de dioxid de carbon, sigură și sustenabilă, consolidând, în același timp, capacitatea de adaptare la impactul schimbărilor climatice; subliniază importanța continuării discuțiilor cu privire la chestiunile de mediu în dialogul UE-Canada la nivel înalt privind mediul, incluzând cooperarea în domeniul mediului, energiei și în domeniul maritim în regiunea arctică, precum și perspectivele în ceea ce privește inițierea negocierilor internaționale în vederea adoptării tratatului internațional de protejare a regiunii Arctice; salută angajamentul Canadei, exprimat recent, în cadrul Discursului Tronului, de a efectua investiții în tehnologii energetice nepoluante, a-și asigura o poziție de putere în domeniul energiei nepoluante și de a deține un rol de lider în materie de creare de locuri de muncă ecologice;

8.   își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul extracției de nisip bituminos asupra mediului ca urmare a creșterii emisiilor de CO2 generate în urma procesului de producție a acestuia, precum și asupra biodiversității locale;

9.   reaminteşte Consiliului şi Comisiei că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European trebuie să îşi exprime acordul cu privire la acordurile internaţionale şi să fie imediat şi pe deplin implicat în toate stadiile negocierilor internaţionale, şi aşteaptă cu interes o declaraţie din partea Comisiei, în viitorul foarte apropiat, privind modul în care aceasta intenţionează să realizeze acest lucru; reaminteşte, în acest context, că preocupările Parlamentului cu privire la acordul PNR UE-Canada trebuie luate în considerare în mod adecvat şi în comun înainte ca acesta să-şi dea aprobarea;

10.   speră că statul Canadian va susține pe deplin solicitarea UE de a deschide accesul publicului la negocierile ACTA, astfel cum i s-a solicitat în rezoluția din 10 martie 2010, și va conduce aceste negocieri sub auspiciile unei organizații internaționale, cea mai adecvată dintre acestea fiind ACTA;

11.   felicită Comitetul de organizare al Jocurilor Olimpice de la Vancouver pentru succesul Jocurilor Olimpice de iarnă 2010 și al Jocurilor Paralimpice;

12.   ia act de faptul că doar guvernul federal are competență pentru relațiile UE-Canada, însă salută participarea provinciilor și teritoriilor la negocierile pentru încheierea acordului economic și comercial cuprinzător, precum și în alte aspecte ale relațiilor UE-Canada,

13.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, președinției în exercițiu a UE, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernului canadian.


SWIFT
PDF 223kWORD 70k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru un acord internaţional prin care să se pună la dispoziţia Departamentului de trezorerie al Statelor Unite ale Americii datele din mesageria financiară în scopul prevenirii şi al combaterii terorismului şi a finanţării terorismului
P7_TA(2010)0143B7-0243/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii(1),

–   având în vedere Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare în vederea deschiderii negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru un acord internaţional prin care să se pună la dispoziţia Departamentului de trezorerie al Statelor Unite ale Americii datele din mesageria financiară în scopul prevenirii şi al combaterii terorismului şi a finanţării terorismului(2),

–   având în vedere rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2010 privind propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (05305/1/2010 REV 1 – C7-0004/2010 – 2009/0190(NLE))(3),

–   având în vedere cererea de aprobare trimisă de către Consiliu în temeiul articolului 218 alineatul (6) litera (a), coroborat cu articolul 82 alineatul (1) litera (d) şi articolul 87 alineatul (2) litera (a) din TFUE (C7-0004/2010),

–   având în vedere rezoluţia sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internaţional vizând punerea la dispoziţia Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacţiile financiare, în vederea prevenirii şi combaterii terorismului şi a finanţării acestuia(4),

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2009)0703 şi 05305/1/2010 REV 1),

–   având în vedere textul Acordului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (16110/2009),

–   având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 12 aprilie 2010 (restricționat),

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât a salutat Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi „Declaraţia de la Washington”, astfel cum a fost adoptată în cadrul Troicii ministeriale JAI UE-SUA la 28 octombrie 2009 privind consolidarea cooperării transatlantice în privinţa spaţiului de justiţie, libertate şi securitate, în contextul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor civile;

B.   întrucât pune un accent deosebit pe necesitatea cooperării transatlantice;

C.   întrucât, la 30 noiembrie 2009, Consiliul a semnat un acord interimar UE-SUA privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară (FMDA) în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP), acord ce urmează a fi aplicat în mod provizoriu începând cu 1 februarie 2010 şi care expiră cel târziu la 31 octombrie 2010;

D.   întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, încheierea oficială a acestui acord interimar necesită aprobarea sa;

E.   întrucât, la 11 februarie 2010, a hotărât să nu îşi dea aprobarea cu privire la încheierea FMDA;

F.   întrucât a solicitat Comisiei să trimită de urgenţă recomandări Consiliului, în vederea încheierii unui acord pe termen lung cu Statele Unite ale Americii privind împiedicarea finanţării terorismului;

G.   întrucât a reiterat că orice nou acord în acest domeniu trebuie să respecte noul cadru juridic instituit prin Tratatul de la Lisabona şi prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, acum obligatorie din punct de punct de vedere juridic;

H.   întrucât şi-a reînnoit solicitările cuprinse în rezoluţia din 17 septembrie 2009, în special cele de la punctele 7-13;

I.   întrucât Comisia a adoptat noua Recomandare privind TFTP şi directivele de negociere la 24 martie 2010;

J.   întrucât se aşteaptă o decizie din partea Consiliului referitoare la adoptarea directivelor de negociere la 22 aprilie 2010;

K.   întrucât directivele de negociere reflectă elemente importante cuprinse în rezoluţiile relevante ale Parlamentului European pe această temă,

1.   salută noul spirit de cooperare de care dau dovadă Comisia şi Consiliul şi dorinţa acestora de a colabora cu Parlamentul, ţinând cont de obligaţia care le revine conform Tratatului de a informa Parlamentul de îndată şi pe deplin, în toate etapele procedurii; îşi reiterează deschiderea cu privire la un acord care ar ajuta atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite să îşi consolideze lupta împotriva terorismului în interesul securităţii cetăţenilor lor, fără a aduce atingere statului de drept;

2.   se bazează pe o continuare a angajamentului, pe spiritul cooperării constructive şi al corectitudinii de care au dat dovadă reprezentanţii Guvernului Statelor Unite în perioada premergătoare votului Parlamentului din 11 februarie 2010 şi ulterior acestuia;

3.   reaminteşte hotărârea sa fermă de a lupta împotriva terorismului şi convingerea sa că ar trebui dezvoltat şi îmbunătăţit în continuare cadrul cooperării transatlantice în scopul combaterii terorismului; consideră, în acelaşi timp, că cerinţele juridice europene privind prelucrarea echitabilă, corect dimensionată şi legală a informaţiilor cu caracter personal sunt de o importanţă deosebită şi trebuie întotdeauna respectate;

4.   reiterează că normele UE privind urmărirea activităţilor financiare teroriste se bazează pe comunicarea tranzacţiilor suspecte sau neregulamentare efectuate de către operatori financiari individuali;

5.   subliniază că UE încă trebuie să stabilească principiile fundamentale care să prevadă modalitatea de cooperare cu SUA în lupta împotriva terorismului şi cum li se poate solicita furnizorilor de date din mesageria financiară să contribuie la această luptă sau, în mod chiar mai general, la utilizarea, în legătură cu aplicarea legii, a datelor colectate în scopuri comerciale;

6.   îşi reiterează accentul pe „limitarea obiectivului” acordului pentru a se asigura că orice schimb de informaţii se limitează strict la informaţiile solicitate în scopul combaterii terorismului şi că schimbul de informaţii se realizează în baza unei definiţii comune a „activităţii teroriste”;

7.   accentuează că principiile proporţionalităţii şi necesităţii sunt esenţiale pentru viitorul acord şi subliniază că problema incapacităţii furnizorilor de date din mesageria financiară (din motive tehnice şi/sau de guvernanţă) de a formula căutări după „conţinutul” mesajelor, ceea ce conduce la transferuri colective de date, nu poate fi ulterior corectată prin mecanisme de supraveghere şi control, deoarece au fost deja compromise principiile de bază ale legii privind protecţia datelor;

8.   îşi reiterează opinia că transferurile colective de date marchează o îndepărtare de la principiile pe care se sprijină legislaţia şi practicile europene şi solicită Comisiei şi Consiliului să abordeze acest aspect în mod corespunzător în cursul negocierilor, având în vedere că TFTP este conceput actualmente astfel încât să nu permită schimbul de date vizate; soluţiile ar trebui să includă restricţionarea domeniului datelor transferate şi enumerarea tipurilor de date pe care furnizorii desemnaţi le pot filtra sau extrage, precum şi tipurile de date care pot fi incluse într-un transfer;

9.   consideră că Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă nu este o bază adecvată pentru solicitările de obţinere de date în cadrul TFTP, în special pentru că nu se aplică în cazul transferurilor bancare între ţări terţe şi pentru că, în orice caz, ar necesita identificarea prealabilă a unei anumite bănci, în timp ce TFTP se bazează pe căutări punctuale de transferuri de fonduri; negocierile viitoare ar trebui să se concentreze pe găsirea unei soluţii pentru ca cele două aspecte să fie compatibile;

10.   este de părere că, din momentul stabilirii mandatului, trebuie desemnată în cadrul UE o autoritate publică judiciară care să aibă responsabilitatea de a primi cereri din partea Departamentului de trezorerie al Statelor Unite; subliniază că este deosebit de important să fie clar definite natura acestei autorităţi şi acordurile de supraveghere judiciară;

11.   îndeamnă, prin urmare, Consiliul și Comisia să exploreze modalități de stabilire a unei proceduri transparente și viabile din punct de vedere juridic în vederea autorizării transferului și extragerii datelor relevante, precum și pentru efectuarea și supravegherea schimburilor de date; subliniază că aceste măsuri trebuie luate în deplină conformitate cu principiile necesității și proporționalității și ale statului de drept, precum și cu respectarea deplină a cerințelor drepturilor fundamentale în cadrul legislației Uniunii Europene, acordând unei autorități europene un rol care să permită aplicarea în întregime a legislației europene relevante;

12.   insistă, dacă acordurile sus-menţionate nu sunt realizabile pe termen scurt, asupra unei abordări duble care să diferenţieze între, pe de o parte, includerea garanţiilor stricte în acordul UE-SUA prevăzut şi, pe de altă parte, deciziile politice fundamentale pe termen lung pe care trebuie să le abordeze UE; subliniază încă o dată că orice acord între UE şi SUA trebuie să includă garanţii stricte de punere în aplicare şi supraveghere, care să fie monitorizate de o autoritate corespunzătoare desemnată de UE, cu privire la extragerea, accesul şi utilizarea zilnice de către autorităţile americane a datelor transferate acestora în baza acordului;

13.   în acest sens, subliniază că opţiunea care oferă cele mai multe garanţii ar fi să se permită extragerea datelor pe teritoriul UE, cu echipamente ale UE sau comune ale UE-SUA, şi solicită Comisiei şi Consiliului să exploreze, în paralel:

   modalităţi de etapizare a unei soluţii pe termen mediu, care să abiliteze o autoritate judiciară din cadrul UE să monitorizeze extragerea în UE, în numele statelor membre, după o revizuire parlamentară intermediară a acordului;
   modalităţi de a asigura, între timp, că personalul UE selectat, - al entităţilor sau organismelor UE, care include, de exemplu, echipele de investigaţie ale AEPD sau cele comune UE-SUA, cu autorizaţie de securitate cu nivel de acces ridicat, se alătură funcţionarilor SWIFT în supravegherea procesului de extragere în SUA;

14.   subliniază faptul că orice acord între UE şi SUA, indiferent de mecanismul de punere în aplicare ales, ar trebui să fie limitat ca durată şi să prevadă un angajament clar atât din partea Consiliului, cât şi a Comisiei de a lua toate măsurile cerute pentru a oferi o soluţie durabilă şi viabilă din punct de vedere juridic cu privire la extragerea datelor solicitate pe teritoriul european; acordul trebuie să prevadă, de asemenea, efectuarea de către Comisie a unor evaluări şi verificări de siguranţă, în anumite momente, pe parcursul punerii în aplicare;

15.   solicită rezilierea imediată a acordului în cazul în care nu sunt îndeplinite toate obligaţiile;

16.   subliniază că o adevărată reciprocitate ar presupune ca autorităţile SUA să permită autorităţilor UE şi autorităţilor competente din statele membre obţinerea şi utilizarea datelor de mesagerie referitoare la tranzacţiile financiare şi a datelor conexe stocate în serverele din SUA, în aceleaşi condiţii care se aplică autorităţilor SUA;

17.   solicită ca toate informaţiile şi documentele relevante, inclusiv informaţiile subiacente, să fie puse la dispoziţia Parlamentului European spre deliberare, în conformitate cu normele în vigoare privind confidenţialitatea, pentru a se demonstra necesitatea sistemului în raport cu instrumentele deja existente; solicită Comisiei, de asemenea, să raporteze cu regularitate despre derularea acordului şi să informeze pe deplin Parlamentul cu privire la stabilirea oricăror mecanisme de verificare în baza respectivului acord;

18.   solicită să i se pună la dispoziţie informaţii complete şi detaliate despre drepturile specifice ale cetăţenilor europeni şi americani (de exemplu, dreptul de acces, rectificare, ştergere, compensare şi despăgubire), precum şi dacă acordul prevăzut vizează garantarea „drepturilor”, pe bază nediscriminatorie, indiferent de naţionalitatea persoanei ale cărei date sunt prelucrate în baza acordului, şi cere Comisiei să înainteze Parlamentului o prezentare generală a respectivelor drepturi;

19.   îşi exprimă îngrijorarea că poziţia comercială a unui furnizor anume de date din mesageria financiară este şi va continua să fie compromisă, în cazul în care acesta este permanent izolat;

20.   subliniază că viitorul acord trebuie să garanteze că datele personale extrase din baza de date a TFTP sunt stocate în baza interpretării cu stricteţe a principiului „necesităţii ”şi nu pentru mai mult timp decât este necesar pentru investigaţia sau urmărirea judiciară pentru care sunt consultate în cadrul TFTP;

21.   subliniază că nu este de la sine înţeles conceptul de date neextrase şi că, prin urmare, ar trebui clarificat; solicită stabilirea unei perioade maxime de stocare, care ar trebui să fie cât mai scurtă posibil şi, în nici un caz, să nu fie mai mare de cinci ani;

22.   subliniază importanţa principiilor nedivulgării datelor către state terţe, dacă nu sunt furnizate motive specifice pentru o solicitare, şi a divulgării pistelor cu privire la terorism către state terţe, numai în baza unor condiţii stricte şi a garanţiilor corespunzătoare, inclusiv a unei evaluări a adecvării;

23.   reiterează că un acord internaţional cu efecte obligatorii între UE şi SUA privind protecţia sferei private şi a datelor, în contextul schimbului de informaţii în scopul aplicării legii, rămâne de cea mai mare importanţă;

24.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Congresului şi Guvernului Statelor Unite ale Americii.

(1) JO L 181, 19.07.03, p. 34.
(2) SEC(2010)0315 final.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0029.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2009)0016.


Registrul cu numele pasagerilor (PNR)
PDF 221kWORD 71k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la lansarea negocierilor pentru acordurile privind Registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu Statele Unite ale Americii, Australia şi Canada
P7_TA(2010)0144B7-0244/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 16 şi 218 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special articolul 8, şi Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special articolele 6, 8 şi 13,

–   având în vedere dreptul fundamental la libera circulaţie, garantat prin articolul 12 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la chestiunea PNR UE-USA, în special Rezoluţia sa din 13 martie 2003 privind transferul datelor personale de către companiile aeriene în cazul zborurilor transatlantice(1), Rezoluţia sa din 9 octombrie 2003 privind transferul datelor personale de către companiile aeriene în cazul zborurilor transatlantice: stadiul negocierilor cu SUA(2), Rezoluţia sa din 31 martie 2004 referitoare la proiectul de decizie a Comisiei stabilind nivelul corespunzător de protecţie prevăzut pentru datele personale conţinute de Registrele cu numele pasagerilor (PNR) transferate către Biroul Vămilor şi Protecţiei Frontierelor al Statelor Unite(3), recomandarea sa din 7 septembrie 2006 adresată Consiliului referitoare la negocierile în vederea unui acord cu SUA cu privire la utilizarea datelor din registrele cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității transnaţionale, inclusiv a criminalității organizate(4), Rezoluția sa din 14 februarie 2007 privind SWIFT, acordul PNR (registrul cu numele pasagerilor) și dialogul transatlantic pe aceste teme(5) şi Rezoluția sa din 12 iulie 2007 referitoare la acordul privind registrul pentru evidența călătorilor (PNR) cu Statele Unite ale Americii(6),

–   având în vedere Recomandarea sa din 22 octombrie 2008 adresată Consiliului referitoare la încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Australia privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) provenind din Uniunea Europeană de către transportatorii aerieni către Serviciul vamal australian(7),

–   având în vedere Rezoluţia legislativă din 7 iulie 2005 referitoare la o propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Comunitatea Europeană și guvernul canadian privind prelucrarea informațiilor prealabile referitoare la pasageri (API)/a datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR)(8),

–   având în vedere rezoluția sa din 20 noiembrie 2008 referitoare la propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind utilizarea registrului cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii(9),

–   având în vedere hotărârea Curţii de Justiţie din 30 mai 2006 în cauzele comune C-317/04 şi C-318/04,

–   având în vedere scrisoarea din 27 iunie 2007 a Autorităţii europene pentru protecţia datelor referitoare la acordul privind PNR cu SUA, adresată preşedintelui în exerciţiu, dl Schäuble, referitoare la noul Acord PNR cu SUA,

–   având în vedere avizul Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, astfel cum se prevede la articolul 29 din Directiva privind protecția datelor (articolul 29 Grupul de lucru), referitor la viitorul acord PNR,

–   având în vedere avizul Serviciului juridic al Parlamentului European,

–   având în vedere Directiva 2004/82/CE privind obligaţia operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (Directiva API)(10),

–   având în vedere revizuirea comună a Acordului UE-SUA, realizată în anul 2005,

–   având în vedere revizuirea comună a Acordului UE-SUA, realizată în anul 2010,

–   având în vedere acordul UE - Canada din 2009,

–   având în vedere cererea de aprobare privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni, către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS)(11) şi privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană şi Australia privind prelucrarea şi transferul de către transportatorii aerieni către Serviciul vamal australian a datelor din registrul de nume al pasagerilor (PNR) provenind din Uniunea Europeană(12),

–   având în vedere rezoluţia sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor – programul de la Stockholm(13),

–   având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia(14),

–   având în vedere Declaraţia comună UE-SUA cu privire la aviaţia comună, emisă la Toledo la 21 ianuarie 2010,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât Tratatul de la Lisabona care modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009;

B.   întrucât în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul este invitat să îşi dea aprobarea cu privire la acordurile privind transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) negociate de UE cu SUA şi cu Australia, în vederea încheierii acestor acorduri;

C.   întrucât Acordul UE - Canada privind transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) nu mai este în vigoare, în urma expirării Deciziei din septembrie 2009 privind gradul de adecvare a protecţiei, şi întrucât începând cu această dată transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) a fost realizat pe baza angajamentelor unilaterale dintre Canada şi statele membre;

D.   întrucât alte state solicită deja transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) sau şi-au anunţat intenţia de a solicita acest lucru în viitorul apropiat;

E.   întrucât Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte o propunere privind un sistem UE de utilizare a registrului cu numele pasagerilor (PNR), propunere prezentată de Comisie la 17 noiembrie 2007;

F.   întrucât în epoca digitală actuală, protecţia datelor, dreptul la autonomie în materie de informaţii, drepturile persoanei şi dreptul la viaţă privată au devenit valori care joacă un rol din ce în ce mai important şi care, prin urmare, trebuie protejate cu o atenţie specială;

G.   întrucât în lumea în care trăim, care are drept caracteristică esenţială mobilitatea, sporirea securităţii şi consolidarea luptei împotriva infracţionalităţii trebuie să se îmbine cu un schimb de date mai eficient, mai bine focalizat şi mai rapid la nivel european şi mondial,

1.   îşi reafirmă hotărârea de a combate terorismul şi criminalitatea organizată şi transfrontalieră şi, în acelaşi timp, reaminteşte convingerea sa fermă că este necesară protejarea libertăţilor civile şi a drepturilor fundamentale, asigurându-se, în acelaşi timp, respectarea absolută a vieţii private, a dreptului la autonomie în materie de informaţii şi a protecţiei datelor; reafirmă faptul că necesitatea şi proporţionalitatea reprezintă principii esenţiale, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;

2.   subliniază că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept şi că toate transferurile de date cu caracter personal din UE şi statele sale membre către ţările terţe din motive de securitate ar trebui să aibă ca temei acorduri internaţionale cu statut de acte juridice, pentru a oferi cetăţenilor UE garanţiile necesare, pentru a respecta garanţiile procedurale şi drepturile de apărare şi pentru a fi conforme cu legislaţia privind protecţia datelor, la nivel naţional şi european;

3.   solicită Comisiei Europene, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, să transmită Parlamentului toate informaţiile şi documentele de bază relevante, în special informaţiile specifice solicitate în Rezoluţia sa referitoare la PNR UE, menţionată anterior;

4.   decide să amâne votul privind cererea de aprobare în legătură cu acordul cu SUA şi Australia, până la încheierea examinării opţiunilor legate de modalităţile de utilizare a PNR, conforme cu dreptul UE şi care răspund preocupărilor exprimate de Parlament în rezoluţiile anterioare referitoare la PNR;

5.   consideră că orice instrument legislativ nou trebuie să fie precedat de o evaluare de impact asupra vieţii private şi de un test de proporţionalitate care să demonstreze că instrumentele juridice existente nu sunt suficiente; solicită, în special, examinarea:

   utilizării datelor privind pasagerii în cadrul UE şi de către ţările terţe ca un posibil instrument mai puţin invaziv de colectare şi utilizare a datelor privind pasagerii;
   datelor colectate de SUA şi Australia în sistemele lor electronice respective de autorizare a călătoriilor, şi
   a datelor PNR care pot fi disponibile din surse care nu sunt reglementate de acordurile internaţionale, cum ar fi sistemele de rezervare online, localizate în afara UE; solicită Comisiei să consulte toate părţile implicate, inclusiv transportatorii aerieni;

6.   consideră că în orice acord nou trebuie prevăzute mecanisme adecvate de revizuire independentă şi de supraveghere judiciară şi control democratic;

7.   solicită o abordare mai coerentă în ceea ce priveşte utilizarea datelor PNR în scopul aplicării legii şi din motive de securitate, prin instituirea unui unic ansamblu de principii care să fie folosite ca bază pentru acordurile cu ţările terţe; invită Comisia să prezinte, cel târziu până la iulie 2010, o propunere privind un astfel de model unic şi un proiect de mandat pentru negocierile cu ţările terţe;

8.   solicită Comisiei să solicite în cel mai scurt termen posibil ca Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene să emită un aviz detaliat cu privire la aspectul drepturilor fundamentale al oricărui acord PNR nou;

9.   consideră că modelul ar trebui să respecte cel puţin următoarele cerinţe minime:

   (a) datele PNR pot fi utilizate din motive de aplicare a legii și de securitate numai în cazurile grave de criminalitate organizată sau transnaţională sau de terorism cu caracter transfrontalier, în temeiul definiţiilor prevăzute de Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului(15) şi de Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare(16);
   (b) utilizarea datelor PNR din motive de aplicare a legii și de securitate trebuie să fie conformă cu standardele europene în materie de protecţie a datelor, în special în ceea ce priveşte limitarea obiectivelor urmărite, proporţionalitatea, căile judiciare de atac, limitarea volumului de date care urmează a fi colectate şi a duratei perioadelor de stocare a datelor;
   (c) în nicio circumstanţă datele PNR nu pot fi folosite în scopul extragerii de date și a realizării de profiluri psihologice; nicio decizie de interdicţie de zbor şi nicio decizie de investigare sau punere sub urmărire nu poate fi luată exclusiv pe baza unor astfel de căutări automatizate sau de consultări a bazelor de date; utilizarea datelor trebuie limitată la infracţiuni sau ameninţări specifice, de la caz la caz;
   (d) în cazurile de transfer ale datelor PNR ale cetăţenilor UE către ţările terţe, condiţiile efectuării unor astfel de transferuri trebuie prevăzute într-un tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic, care să asigure cetăţenilor şi societăţilor UE siguranţa juridică şi un tratament echitabil;
   (e) transferul ulterior de date de către ţara destinatară către ţările terţe trebuie să fie în conformitate cu standardele UE în materie de protecţie a datelor, urmând a fi instituit pe baza unei constatări specifice a adecvării; acesta va fi de asemenea aplicabil oricărui eventual transfer ulterior de date de către ţara destinatară către ţări terţe;
   (f) datele PNR nu pot fi furnizate decât pe baza metodei PUSH;
   (g) rezultatele vor fi comunicate fără întârziere autorităţilor competente ale UE şi ale statelor membre;

10.   subliniază importanţa siguranţei juridice pentru cetăţenii şi companiile aeriene ale UE, precum şi necesitatea unor standarde armonizate aplicabile companiilor aeriene;

11.   solicită Comisiei şi Preşedinţiei să garanteze că Parlamentului i se oferă acces deplin la documentele de negociere şi la directive, în toate etapele procedurii, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi că parlamentelor naţionale li se asigură accesul, la cerere;

12.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi ţărilor candidate, guvernului Statelor Unite ale Americii şi celor două camere ale Congresului, guvernului şi celor două camere ale parlamentului din Australia şi guvernului şi celor două camere ale parlamentului din Canada.

(1) JO C 61 E, 10.03.2004, p. 381.
(2) JO C 81 E, 31.03.2004, p. 105.
(3) JO C 103 E, 29.04.2004, p. 665.
(4) JO C 305 E, 14.12.2006, p. 250.
(5) JO C 287E, 29.11.2007, p. 349.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0347.
(7) Texte adoptate, P6_TA(2008)0512.
(8) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 464.
(9) JO C 16 E, 22.1.2010, p. 44.
(10) JO L 261, 06.08.2004, p. 24.
(11) Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni, către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) (Acordul PNR 2007) (COM(2009)0702).
(12) Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Australia privind prelucrarea și transferul de către transportatorii aerieni către Serviciul vamal australian a datelor din registrul de nume al pasagerilor (PNR) provenind din Uniunea Europeană (COM(2009)0701).
(13) Texte adoptate, P7_TA(2009)0090.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2009)0016.
(15) JO L 164, 22.6.2002, p. 3.
(16) JO L 190, 18.7.2002, p. 1.


Interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri
PDF 209kWORD 54k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană
P7_TA(2010)0145RC-B7-0238/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere principiul precauţiei astfel cum a fost definit în Declaraţia de la Rio privind mediul şi dezvoltarea şi în Convenţia privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro în iunie 1992,

–   având în vedere obiectivele de mediu stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei („Directiva-cadru privind apa”),

–   având în vedere Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, care prevede utilizarea cianurilor în activităţi miniere şi, în acelaşi timp, stabileşte pragurile maxime permise ale concentraţiei de cianuri,

–   având în vedere Directiva 2003/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (Seveso II) privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase, în care se afirmă că [...] anumite activităţi de depozitare şi de prelucrare în industria minieră […] pot avea consecinţe foarte grave,

–   având în vedere Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, conform căreia statele membre pot permite operatorilor să nu suporte costurile pentru daune provocate mediului în cazul în care se dovedeşte că au fost îndeplinite anumite condiţii,

–   având în vedere programul de 18 luni al Preşedinţiilor spaniolă, belgiană şi ungară şi priorităţile acestuia legate de politica în domeniul apei şi de biodiversitate,

–   având în vedere măsurile luate de Republica Cehă cu privire la interzicerea generală a tehnologiilor pe bază de cianuri prin modificarea, în 2000, a Legii nr. 44/1988 privind mineritul, modificarea Legii nr. 48/1993 privind mineritul din Ungaria, prin care s-a interzis utilizarea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri pe teritoriul Ungariei, precum şi decretul dat în Germania, în 2002, prin care s-a interzis mineritul cu cianuri,

–   în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2010 Anul internaţional al biodiversităţii, lumea fiind invitată să ia măsuri de protejare a diversităţii formelor de viaţă de pe planetă;

B.   întrucât cianura este un produs chimic extrem de toxic utilizat în mineritul aurului, care este catalogat printre principalii agenţi poluanţi în conformitate cu anexa VIII la Directiva-cadru privind apa şi care poate avea efecte catastrofale şi ireversibile asupra sănătăţii umane şi mediului, prin urmare şi asupra biodiversităţii;

C.   întrucât, în Declaraţia comună privind mineritul sustenabil, prezentată în cadrul celei de-a 14-a reuniuni a miniştrilor mediului din grupul de ţări de la Vişegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia), ce a avut loc la 25 mai 2007, la Praga (Republica Cehă), miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la tehnologiile periculoase utilizate şi planificate pentru activităţile miniere în diverse locuri din regiunea respectivă, tehnologii care implică riscuri considerabile pentru mediu şi care pot avea consecinţe transfrontaliere;

D.   întrucât, în cadrul Convenţiei de la Sofia privind cooperarea pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, părţile au convenit că, pe lângă statutul său de substanţă periculoasă prioritară în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, cianura îndeplineşte condiţiile pentru a fi considerată drept substanţă periculoasă relevantă;

E.   întrucât, în ultimii 25 de ani, la nivel mondial, s-au produs peste 30 de accidente majore cu deversare de cianuri, cel mai grav dintre acestea petrecându-se în urmă cu 10 ani, când peste 100 000 de metri cub de apă contaminată cu cianură au fost deversaţi dintr-un bazin al minei de aur din Baia Mare (România) în sistemul fluvial Tisa - Dunăre, fapt ce a provocat cel mai grav dezastru ecologic din Europa Centrală la vremea respectivă, şi întrucât nu există nicio garanţie reală că astfel de accidente nu vor mai apărea, în special având în vedere fenomenele atmosferice extreme din ce în ce mai numeroase, printre altele precipitaţiile abundente şi frecvente, astfel cum se estimează în cel de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice;

F.   întrucât mai multe state membre UE au încă în vedere proiecte noi privind unele exploatări miniere de suprafaţă de mari dimensiuni, în care se utilizează tehnologii bazate pe cianuri în zone foarte populate, proiecte care reprezintă şi mai multe ameninţări potenţiale la adresa sănătăţii umane şi a mediului;

G.   întrucât, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, statele membre sunt obligate să obţină şi să menţină o stare adecvată a resurselor de apă, precum şi să prevină poluarea acestora cu substanţe periculoase; întrucât, cu toate acestea, o situaţie bună poate depinde şi de calitatea apei din bazinul râurilor care se află în zone învecinate cu ţările care utilizează tehnologii miniere pe bază de cianuri;

H.   întrucât efectele transfrontaliere ale accidentelor în care a avut loc deversarea de cianuri, în special în ceea ce priveşte contaminarea bazinelor hidrografice mari şi a pânzelor freatice, evidenţiază necesitatea unei abordări din partea UE a ameninţării serioase la adresa mediului pe care o reprezintă mineritul pe bază de cianuri;

I.   întrucât încă nu există norme prudenţiale şi garanţii financiare adecvate, iar aplicarea legislaţiei existente cu privire la mineritul pe bază de cianuri depinde şi de competenţa puterii executive din fiecare stat membru, aşadar producerea unui accident este doar o chestiune de timp şi de neglijenţă umană;

J.   întrucât în unele state membre Directiva privind deşeurile miniere nu a fost implementată în totalitate;

K.   întrucât mineritul pe bază de cianuri creează puţine locuri de muncă şi doar pentru o perioadă de 8-16 ani, prezentând însă riscul de producere a unor daune ecologice transfrontaliere imense, care, de regulă, nu sunt compensate de companiile de exploatare responsabile, în general acestea dispărând sau intrând în faliment, ci de către stat, adică de contribuabili;

L.   întrucât companiile care sunt implicate nu au asigurări pe termen lung care să le acopere costurile în caz de accident sau de funcţionare defectuoasă în viitor;

M.   întrucât este nevoie să se extragă o tonă de minereu de calitate inferioară pentru a se obţine două grame de aur, în urma acestui proces rămânând o cantitate enormă de deşeuri miniere, iar 25-50 % din cantitatea de aur rămâne în cele din urmă în masa de steril; întrucât, în plus, în proiectele vaste de minerit pe bază de cianuri se utilizează câteva milioane de kilograme de cianură de sodiu pe an, transportarea şi depozitarea acesteia putând avea consecinţe catastrofale în cazul unui accident;

N.   întrucât există alternative la mineritul pe bază de cianuri, care ar putea înlocui tehnologiile de minerit pe bază de cianuri;

O.   întrucât peste tot în UE se organizează proteste împotriva proiectelor de minerit pe bază de cianuri aflate în derulare, care implică nu numai cetăţeni, comunităţi locale şi ONG-uri, ci şi organizaţii de stat, guverne şi politicieni,

1.   consideră că respectarea obiectivelor UE în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, şi anume de a obţine o stare bună din punct de vedere chimic şi de a proteja resursele de apă şi diversitatea biologică poate fi realizată doar prin interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri;

2.   invită Comisia să propună interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până la sfârşitul lui 2011, deoarece aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor noastre de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere şi să efectueze, totodată, o evaluare normală a impactului;

3.   ia act de iniţiativele relevante din cadrul sistemelor UE şi ONU şi încurajează cu tărie dezvoltarea şi aplicarea unor alternative de minerit mai sigure care, mai ales, să nu implice utilizarea de cianuri;

4.   invită Comisia şi statele membre să nu susţină, direct sau indirect, niciun proiect de minerit care implică utilizarea de tehnologii pe bază de cianuri în UE până când se va aplica interdicţia generală şi nici să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe;

5.   solicită Comisiei să încurajeze reconversia industrială a zonelor în care a fost interzis mineritul pe bază de cianuri prin intermediul unui sprijin financiar adecvat pentru sectoarele industriale nepoluante, pentru energia regenerabilă și turism;

6.   invită Comisia să propună o modificare a legislaţiei existente cu privire la gestionarea deşeurilor din industriile extractive care să oblige fiecare companie de exploatare să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi a acoperi toate costurile de remediere pentru restabilirea stării ecologice şi chimice iniţiale, în cazul producerii unui accident sau al unei funcţionări defectuoase;

7.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.


Combaterea cancerului la sân în Uniunea Europeană
PDF 66kWORD 33k
Declaraţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind combaterea cancerului la sân în Uniunea Europeană
P7_TA(2010)0146P7_DCL(2009)0071

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 123 din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât în fiecare an 331 392 de femei din Uniunea Europeană sunt diagnosticate cu cancer la sân;

B.   întrucât cancerul la sân este principala cauză a decesului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 59 de ani, iar, în fiecare an, în UE 89 674 de femei mor ca urmare a cancerului la sân;

C.   întrucât depistarea cancerului de acest tip prin mamografie poate reduce decesele din această cauză cu până la 35 % în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani,

1.   invită statele membre să introducă diagnosticarea prin mamografie pe scară națională, în conformitate cu orientările UE;

2.   invită Comisia să elaboreze, la fiecare 2 ani, un raport privind evoluția punerii în aplicare a diagnosticării prin mamografie în toate statele UE;

3.   invită Comisia să sprijine studiile menite să stabilească dacă mamografia este utilă femeilor de peste 69 de ani și celor sub 50 de ani;

4.   invită statele membre să asigure, până în 2016, unități de specialiști multidisciplinari în consult mamar, în conformitate cu orientările UE, iar Comisia să prezinte cu regularitate un raport privind evoluția acestei situații;

5.   invită Comisia să prezinte statistici actualizate și fiabile privind cancerul la sân și să sprijine dezvoltarea registrelor naționale de cancer;

6.   invită Comisia să elaboreze un protocol de certificare pentru unitățile de specialiști în consult mamar, în conformitate cu Orientările UE până în 2001 și să asigure o finanțare adecvată în acest sens;

7.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta declarație, însoțită de numele semnatarilor(1), parlamentelor statelor membre.

(1) Lista semnatarilor este publicată în anexa 1 la procesul-verbal din 5 mai 2010 (P7_PV(2010)05-05(ANN1)).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate