Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea FEG/2009/021 IE/SR Technics, introdusă de Irlanda) (COM(2010)0489 – C7-0280/2010 – 2010/2214(BUD))

P7_TA(2010)0391 A7-0297/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0489 – C7–0280/2010),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0297/2010),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare necesare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor care sunt afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața forței de muncă;

B.  întrucât domeniul de aplicare al FEG a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor concediați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor concediați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Irlanda a solicitat asistență pentru 850 de cazuri de concedieri din întreprinderea SR Technics Ireland Ltd care își desfășoară activitatea în sectorul transporturilor aeriene în regiunea NUTS III Dublin;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  solicită instituțiilor competente să depună eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării FEG;

2.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, având ca obiectiv ajutarea lucrătorilor concediați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați;

3.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze sprijinirea prin FEG a reintegrării în muncă a fiecărui lucrător concediat; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a întreprinderilor sau a sectoarelor;

4.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de FEG includ informații detaliate privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate prin fondurile structurale; își reiterează apelul privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date și în cadrul rapoartelor sale anuale;

5.  salută faptul că, în contextul mobilizării FEG, Comisia a propus o sursă alternativă de credite de plată la fondurile neutilizate din Fondul social european, în urma apelurilor repetate adresate de Parlamentul European în care se precizează că FEG a fost înființat ca un instrument specific separat, cu obiective și termene proprii și că, prin urmare, trebuie identificate linii bugetare adecvate pentru transferuri;

6.  constată totuși că, pentru a putea mobiliza FEG pentru acest caz, creditele de plată vor fi transferate de la o linie bugetară dedicată sprijinirii IMM-urilor și inovării; regretă deficiențele grave ale Comisiei în implementarea programelor privind competitivitatea și inovarea, în special într-o perioadă de criză economică, în care nevoia pentru un astfel de sprijin este probabil și mai mare;

7.  reamintește că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a altor instrumente instituite prin AII din 17 mai 2006, care face parte din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2007-2013;

8.  salută noul format al propunerii Comisiei, care conține în expunerea de motive informații clare și detaliate cu privire la cerere, analizează criteriile de eligibilitate și explică motivele care au condus la aprobarea sa, în conformitate cu solicitările Parlamentului;

9.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a semna decizia, împreună cu Președintele Consiliului, și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 al Acordului interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea FEG/2009/021 IE/SR Technics, introdusă de Irlanda)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3), în special punctul 28,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(4), în special articolul 12 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor concediați ca urmare a schimbărilor majore din structura comerțului mondial din cauza globalizării și pentru a-i ajuta să se reintegreze pe piața forței de muncă.

(2)  Domeniul de aplicare a FEG a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009, pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor concediați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale.

(3)  Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 permite mobilizarea FEG în limita unui plafon anual de 500 milioane EUR.

(4)  La 9 octombrie 2009, Irlanda a depus o cerere de mobilizare a FEG privind concedierile din întreprinderea SR Technics, iar până la 18 mai 2010 a transmis informații suplimentare. Cererea îndeplinește condițiile pentru fixarea contribuțiilor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. Prin urmare, Comisia propune mobilizarea unei sume de 7 445 863 EUR.

(5)  Prin urmare, ar trebui mobilizat FEG pentru a oferi o contribuție financiară ca răspuns la cererea prezentată de Irlanda.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, se mobilizează Fondul european de ajustare la globalizare pentru alocarea sumei de 7 445 863 EUR, sub formă de credite de angajament și credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1. (3) JO C 139 din 14.6.2006, p. 1. (4) JO L 406 din 30.12.2006, p. 1.

Decizia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la cererea de ridicare a imunității lui Krzysztof Lisek (2009/2244(IMM))

P7_TA(2010)0392 A7-0301/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Krzysztof Lisek, transmisă de autoritățile judiciare poloneze la 5 noiembrie 2009 și comunicată în ședința plenară din 14 decembrie 2009,

–  în urma audierii lui Krzysztof Lisek, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 ale Protocolului nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la tratate,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964 și din 10 iulie 1986(1),

–  având în vedere articolul 151 din Constituția Republicii Polone,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0301/2010),

A.  întrucât autoritățile judiciare poloneze au început urmărirea penală împotriva lui Krzysztof Lisek, deputat în Parlamentul European, acesta fiind acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute la articolul 296 alineatele (1) și (3) din Codul penal din 6 iunie 1997, publicat în Jurnalul Oficial din 1997, nr. 88, art. 553, astfel cum a fost modificat; coroborat cu articolul 586 din Codul societăților comerciale din 15 septembrie 2000, publicat în Jurnalul Oficial din 2000, nr. 94, art. 1037, astfel cum a fost modificat; coroborat cu articolul 77 alineatele (1) și (2) din Legea contabilității din 29 septembrie 1994 (text consolidat, publicat în Jurnalul Oficial din 2002, nr. 76, art. 694), astfel cum a fost modificat;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, în timpul sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază, pe teritoriul lor național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului din țara respectivă; întrucât imunitatea nu poate fi invocată atunci când un membru este surprins în flagrant, comițând o infracțiune; întrucât aceasta nu împiedică Parlamentul European să-și exercite dreptul de a ridica imunitatea unuia dintre deputații săi;

C.  întrucât acuzațiile aduse dlui Lisek nu sunt legate de opiniile sau voturile exprimate în exercitarea funcției sale de deputat în Parlamentul European;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 105 din Constituția Republicii Polone, un deputat în parlamentul național (Seim) nu poate răspunde penal fără acordul Parlamentului;

E.  întrucât articolul 105 stipulează că un deputat în parlamentul național nu poate fi tras la răspundere pentru activitățile efectuate în cadrul mandatului de deputat, pe durata mandatului său sau după expirarea acestuia;

F.  întrucât dl Lisek este, în principal, acuzat de comiterea unor infracțiuni legate de activitățile sale în materie de gestiune și contabilitate în calitate de președinte al Consiliului de administrație al Polish Youth Card Association (Asociația poloneză a cardului pentru tineret) și al Campus Sp. în cursul unei perioade anterioare alegerii sale în Parlamentul European; întrucât delictele de a căror comitere este acuzat dl Lisek nu au nimic în comun cu activitățile sale de deputat în Parlamentul European;

G.  întrucât nu s-a adus nicio dovadă convingătoare privind existența oricărei forme de fumus persecutionis;

H.  întrucât, în consecință, se cuvine ca imunitatea să-i fie ridicată,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Krzysztof Lisek;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților de resort din Republica Polonă.

(1) Cauza 101/63, Wagner/Fohrmann și Krier, Culegerea 1964, p. 195, și Cauza 149/85, Wybot/Faure și alții, Culegerea 1986, p. 2391.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2004/39/CE și 2009/…/CE (COM(2009)0207 – C7-0040/2009 – 2009/0064(COD))

P7_TA(2010)0393 A7-0171/2010

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2009)0207),

–  având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 47 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0040/2009),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Consecințele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituționale în curs de desfășurare” (COM(2009)0665),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) și articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0171/2010),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului Europeanadoptatăîn primă lectură la 11 noiembrie 2010 în vederea adoptării Directivei 2011/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și Regulamentele (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2011/61/UE)

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (COM(2010)0358 – C7-0162/2010 – 2010/0192(COD))

P7_TA(2010)0394 A7-0294/2010

(Procedură legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0358),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0162/2010),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat în scrisoarea din 3 noiembrie 2010 de a aproba poziția Parlamentului European, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0294/2010),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 noiembrie 2010 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2010 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament și Consiliu, poziția Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1211/2010)

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (COM(2010)0283 – C7-0139/2010 – 2010/0150(COD))

P7_TA(2010)0395 A7-0246/2010

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0283),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 194 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0139/2010),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 septembrie 2010(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul asumat de reprezentantul Consiliului prin scrisoarea sa din 22 octombrie 2010 de a aproba poziția Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0246/2010),

1.  adoptă în primă lectură poziția prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 noiembrie 2010 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2010 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1233/2010)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic

P7_TA(2010)0396 RC-B7-0608/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Consiliul Economic Transatlantic și Rezoluția sa din 22 octombrie 2009 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic(2),

–  având în vedere concluziile Summitului UE-SUA desfășurat la Washington la 3 noiembrie 2009,

–  având în vedere raportul privind progresele înregistrate adoptat la cea de-a patra reuniune din 27 octombrie 2009, Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) și reuniunile desfășurate la New York între 4 și 9 decembrie 2009 și la Madrid în perioada 4-6 iunie 2010,

–  având în vedere Declarația comună UE-SUA din 28 octombrie 2009 privind intensificarea cooperării transatlantice în domeniul justiției, libertății și securității,

–  având în vedere Declarația comună UE-SUA din 3 iunie 2010 privind contracararea terorismului,

–  având în vedere concluziile summit-urilor G20 de la Toronto din 26-27 iunie 2010 și de la Seul din 21-23 octombrie 2010,

–  având în vedere reuniunea plenară la nivel înalt a ONU privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului din 20-22 septembrie 2010, precum și concluziile acesteia,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât relația transatlantică are un caracter unic și acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv angajamentul reciproc față de democrație, statul de drept și drepturile omului, combaterea terorismului și evitarea proliferării armelor de distrugere în masă; reliefând, având în vedere interesele și valorile pe care le împărtășesc, necesitatea ca UE și SUA să se asculte reciproc și disponibilitatea Parlamentului European de a asculta vocea Președintelui și a Congresului SUA;

B.  întrucât Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii conlucrează la nivel mondial pentru a impulsiona un program comun bazat pe istoria, cultura, interesele și valorile comune; întrucât relațiile dintre UE și SUA trebuie să îndeplinească un rol crucial în a garanta abordarea problematicii mondiale și a noilor provocări în cadrul dreptului internațional și al instituțiilor multilaterale existente, îndeosebi ONU, OSCE și NATO;

C.  întrucât cei doi parteneri transatlantici reprezintă împreună jumătate din economia mondială, în condițiile în care parteneriatul transatlantic, având un volum de 4,28 trilioane USD, constituie relația economică cea mai cuprinzătoare, integrată și îndelungată la nivel mondial și un vector esențial al prosperității economice mondiale; întrucât soliditatea relației transatlantice și angajamentul asumat în privința acesteia sunt și mai relevante în contextul actualei crize financiare și economice mondiale; invită Statele Unite ale Americii ca la punerea în aplicare a politicilor monetare interne să nu exacerbeze problema echilibrului global al cursurilor de schimb;

D.  întrucât cei doi parteneri s-au angajat să coopereze pentru a promova creșterea și ocuparea forței de muncă în cadrul economiilor lor și întrucât Parlamentul European continuă să pledeze în favoarea deplinei realizări a unei piețe transatlantice până în 2015, bazate pe principiul unei economii sociale de piață, care va constitui, alături de realizarea propriei piețe unice a UE, un element fundamental pentru relansarea creșterii și a redresării economice mondiale;

E.  întrucât țările în curs de dezvoltare au contribuit în cea mai mică măsură la impactul schimbărilor climatice imputabile activității umane, dar se confruntă cu cele mai grave consecințe ale acestora; întrucât, ca urmare a efectelor externe negative ale schimbărilor climatice, investițiile la nivel internațional în vederea reducerii sărăciei sunt puse în pericol, amenințând, astfel, realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM); relevând, de asemenea, necesitatea unui dialog permanent pe tema inițiativei unui parteneriat transatlantic pentru dezvoltare,

Summitul UE-SUA

1.  insistă asupra importanței intensificării de către UE și administrația SUA a dialogului lor strategic, a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale;

2.  invită ambii parteneri să promoveze respectarea democrației și a drepturilor omului la nivel mondial cu titlu de element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intense în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită din nou Guvernului SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; își reiterează apelul în favoarea abolirii universale a pedepsei capitale;

3.  consideră că este esențial ca ambii parteneri din cadrul Summitului UE-SUA să își asume un rol de lider privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G20;

4.  subliniază importanța cooperării UE-SUA pentru a se conveni asupra unor rezultate concrete în vederea încheierii, în cele din urmă, a unui acord internațional la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 16) de la Cancun, pe baza dovezilor științifice într-o formă care să includă o asistență internațională adecvată, pentru a finanța atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acest fenomen în țările în curs de dezvoltare;

5.  salută noua abordare de către Guvernul SUA a relațiilor cu Israelul și solicită revigorarea parteneriatului dintre UE și SUA în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian; salută, în acest context, lansarea unor negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană, anunțată la Washington la 2 septembrie 2010; subliniază că sunt necesare noi negocieri care vor conduce, într-un termen convenit, la o soluție bazată pe existența a două state, și anume Statul Israel și un stat palestinian independent, democratic și viabil, care să coexiste în pace și securitate; subliniază că trebuie să se asigure o pace cuprinzătoare, care este în interesul fundamental al tuturor părților în regiune și al UE, pe baza rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU, al Principiilor de la Madrid, inclusiv principiul „teritoriu în schimbul păcii”, al Foii de parcurs, al acordurilor încheiate anterior de către părți, și subliniază că este necesar ca Cvartetul pentru Orientul Mijlociu să se angajeze în mod activ în procesul de pace, recunoscând importanța Inițiativei arabe pentru pace și cooperarea continuă cu partenerii arabi; îndeamnă Guvernul Israelului să reînnoiască moratoriul asupra construirii de colonii; solicită un angajament european mai activ față de Siria și Liban;

6.  subliniază că incertitudinile cu privire la natura programului nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea în regiune și în lume; își exprimă dezamăgirea față de refuzul continuu al Iranului de a coopera pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), obstrucționând activitatea agenției, refuzându-i accesul la instalațiile nucleare de primă importanță și recurgând la dreptul său de veto cu ocazia numirii inspectorilor; invită conducerea iraniană să garanteze respectarea de către Iran a obligațiilor pe care și le-a asumat în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară; invită autoritățile de la Teheran să ratifice și să pună în aplicare protocolul adițional la Acordul privind garanțiile și invită SUA și UE să-și coordoneze politicile externe în vederea realizării acestui obiectiv;

7.  solicită îmbunătățirea cooperării dintre UE și SUA în Afganistan și Pakistan în scopul de a contribui la pacea și stabilitatea, democrația, drepturile omului și la dezvoltarea din regiune; subliniază importanța participării țărilor vecine și a altor actori esențiali din regiune la acest proces, ceea ce poate contribui în mod deosebit la stabilizarea situației regionale;

8.  deși este conștient că divulgarea de documente militare clasificate prezintă riscul de a pune în pericol personalul militar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave, formulate recent, potrivit cărora tortura a fost tolerată în Irak; solicită abordarea acestei chestiuni în cadrul Summitului UE-SUA în vederea desfășurării unei anchete transatlantice independente;

9.  îndeamnă ferm Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) să-și onoreze angajamentele asumate în cadrul convorbirilor purtate la nivelul Grupului celor șase, inclusiv abandonarea completă și verificabilă a tuturor armelor nucleare și a programelor nucleare existente; solicită RPDC să-și respecte pe deplin toate obligațiile relevante în materie de neproliferare și dezarmare; își reafirmă sprijinul ferm față de convorbirile purtate de Grupul celor șase și rămâne hotărât să obțină o soluționare satisfăcătoare și completă, pe cale diplomatică, a acestei problematici;

10.  salută rezultatul Summitului privind securitatea nucleară mondială din aprilie 2010, în cadrul căruia a fost subliniată importanța la nivel mondial a prevenirii terorismului nuclear și a asigurării securității tuturor materialelor nucleare vulnerabile în termen de patru ani și convenirea unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea și universalizarea acordurilor și programelor existente în domeniul securității nucleare; sprijină inițiativele anumitor țări vizând sporirea securității pe teritoriul propriu și încurajează alte state să se alăture acestui proces;

11.  subliniază importanța NATO, în calitatea sa de piatră de temelie a securității transatlantice, și solicită realizarea unei cooperări strategice între SUA și statele membre ale UE în vederea abordării provocărilor la adresa securității mondiale; ia act de eforturile depuse pentru a ajunge la un acord referitor la un nou concept strategic; consideră că ar trebui examinate evoluții pertinente în cadrul acestei structuri extinse în materie de securitate, în cooperare cu Rusia și statele membre ale OSCE care nu sunt membre ale UE; subliniază importanța PESA și valoarea pe care o poate oferi capacitatea europeană consolidată de apărare pentru întărirea securității transatlantice;

12.  constată creșterea numărului diverselor noi provocări cu care se confruntă atât UE, cât și SUA; îndeamnă partenerii să inițieze un proces global comun, în cadrul căruia să fie evaluate și dezvoltate toate măsurile referitoare la politica transatlantică, cu scopul de a stabili o strategie unică, coerentă și cu un amplu domeniu de aplicare, care să permită abordarea eficientă a acestor subiecte;

13.  subliniază importanța unui referendum corect și democratic privind independența Sudanului de Sud pentru stabilitatea regiunii; îndeamnă UE și SUA să colaboreze îndeaproape cu autoritățile sudaneze pentru a garanta că referendumul din ianuarie 2011 privind viitorul Sudanului este pașnic, corect și transparent;

14.  salută semnarea noului Tratat START la 8 aprilie 2010, la Praga, de către Președintele SUA, Barack Obama, și de către Președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev, și își exprimă speranța cu privire la ratificarea rapidă a acestui tratat de către ambele părți;

15.  recunoaște suprapunerea intereselor comerciale și politice ale UE și SUA în America Latină, continent în care UE a încheiat parteneriate strategice cu Mexicul și Brazilia și acorduri de liber schimb cu Chile și Mexicul, un alt astfel de acord fiind în curs de negociere cu Columbia;

Reuniunea Consiliului Economic Transatlantic (CET) și consolidarea CET

16.  este convins că CET constituie mecanismul cel mai adecvat pentru gestionarea relației economice transatlantice; îndeamnă partenerii să exploateze la maximum potențialul CET pentru a depăși obstacolele existente în calea integrării economice și a realiza o piață transatlantică până în 2015, bazate pe principiul unei economii sociale de piață, lucru care va constitui un răspuns pozitiv la criza economică și socială actuală;

17.  îndeamnă CET să adopte o atitudine mai strategică pentru a răspunde la preocupările tuturor părților interesate; reafirmă solicitarea pentru o distribuire la timp a calendarului reuniunilor CET, a ordinilor de zi, a foilor de parcurs și a rapoartelor privind progresele înregistrate, care ar trebuie să fie la dispoziția părților interesate cu suficient timp înaintea reuniunilor și publicate pentru îmbunătățirea transparenței;

18.  salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită din nou acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale de pe ambele părți ale Atlanticului, astfel încât dimensiunea socială să fie inclusă pe deplin; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și al Dialogului transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul consilierilor;

19.  invită Comisia să urmărească, în lumina apropiatei reuniuni a CET, adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și echipamentul din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să analizeze standardizarea împreună cu autoritățile SUA, să organizeze mese rotunde pe tema standardelor, axate pe soluții inovatoare, și să se coordoneze pe plan internațional; consideră că Parteneriatul de acțiune inovatoare ar trebui să aibă obiective mai ambițioase decât aplicarea DPI și să abordeze dialogul strategic referitor la politica concurenței, transferul de tehnologie și convergența normelor;

20.  consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;

21.  invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, în special IMM-urile, urmând abordarea propusă în inițiativa UE „Small Business Act”, respectiv de „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când se elaborează legislația cu impact transatlantic;

22.  salută semnarea celei de-a doua etape a acordului UE-SUA „Open Skies” în domeniul aviației în iunie 2010 ca o piatră de temelie pentru o cooperare eficientă, precum și încheierea celui mai recent acord cu Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) la 8 octombrie 2010 ca un important pas înainte pentru piața transatlantică în domeniul aviației; solicită,. totuși, autorităților SUA și Comisiei să acționeze pentru a asigura o mai mare libertate în ceea ce privește investițiile și deținerea transportatorilor aerieni pe ambele maluri ale Atlanticului, indiferent de cetățenia străină;

23.  consemnează faptul că UE și SUA se confruntă cu provocări similare în calitate de cei mai mari producători, exportatori și importatori mondiali de produse agricole și că joacă un rol important în asigurarea securității alimentare în lume; solicită o mai bună cooperare între Parlamentul European și Congresul SUA în legătură cu procesul paralel de reformă a politicilor lor agricole;

24.  subliniază importanța utilizării CET și în calitate de cadru al cooperării macroeconomice între parteneri, ținând cont de nivelul fără precedent al cooperării în timpul crizei, și încurajează instituțiile monetare competente să-și consolideze coordonarea, în special în domeniul supravegherii și al prevenirii riscurilor sistemice; recunoaște rolul major jucat de UE și SUA în cadrul instituțiilor financiare mondiale, printre care FMI, Banca Mondială și Banca Reglementelor Internaționale;

Rolul DTL în cadrul CET

25.  reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

26.  consideră că este esențial să se asigure că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași membri-cheie ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru a garanta că legislația nu are consecințe nedorite asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca actualul DTL să poată deveni treptat o adunare transatlantică interparlamentară, urmând recomandările adresate de Parlament în rezoluția sa din 26 martie 2009 menționată anterior;

Comerțul bilateral și internațional

27.  este hotărât să îi solicite în continuare corpului legiuitor din SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare în proporție de 100 % a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;

28.  subliniază nevoia urgentă de a încheia Runda de la Doha pentru dezvoltare cât de curând cu putință; solicită o abordare comună, care să implice economiile emergente cum ar fi China, India și Brazilia, pentru elaborarea normelor și negocierilor comerciale multilaterale;

29.  își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe, răspunzând, în același timp, preocupărilor legate de accesul la piețe;

Dezvoltarea

30.  reamintește că angajamentele internaționale asumate în privința ODM-urilor, a căror concretizare stagnează, în numeroase cazuri, față de calendarul prevăzut, pot fi onorate doar dacă țările industrializate își mențin angajamentele și alocă 0,7 % din PIB pentru ajutorul pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări până în 2015; solicită, prin urmare, UE și SUA, precum și altor donatori internaționali, să-și onoreze angajamentele și să ia măsuri pentru accelerarea progreselor realizate în ceea ce privește atingerea țelurilor prevăzute în cadrul ODM până în 2015;

Crizele economice și financiare

31.  reamintește că Acordul Basel II și viitoarea sa versiune revizuită sunt destinate să devină un standard mondial și îndeamnă SUA să implementeze cu promptitudine Basel II; prin urmare, este foarte preocupat de faptul că limitările stabilite în urma crizei în diverse dispoziții legislative naționale (în special în cadrul reformei sectorului financiar și în Legea privind protecția consumatorilor din SUA, prin care sunt impuse limite privind recunoașterea ratingurilor externe) ar avea ca rezultat o fragmentare severă a procesului de aplicare a acestui standard mondial; ia act, de asemenea, de importanța determinantă a unor norme contabile mondiale coerente pentru asigurarea unui mediu concurențial echitabil și invită SUA să adopte standardele internaționale de raportare financiară (SIRF);

32.  constată că criza a reprezentat cea mai gravă recesiune mondială de la Marea Depresiune și că, pentru a reacționa la această situație, guvernele din întreaga lume, în special ale UE și al SUA, au cooperat într-o formă fără precedent pentru a reforma piețele și instituțiile financiare; solicită Dialogului EU-SUA privind reglementarea piețelor financiare (DRPF), având în vedere rolul său de a coordona abordările între autoritățile de reglementare, să identifice neajunsurile și să facă demersuri pentru ameliorarea convergenței;

33.  consideră că structurile de guvernanță economică și financiară instituite la începutul crizei, atât la nivel mondial, cât și în SUA sau UE, nu au oferit suficientă stabilitate sistemului financiar mondial; consideră că, având în vedere creșterea interdependenței economiilor și a piețelor financiare, trebuie consolidată cooperarea în materie de politici macroeconomice și de supraveghere a principalelor economii; recunoaște, de asemenea, că UE trebuie să abordeze problema reprezentării sale în cadrul Fondului Monetar Internațional;

34.  invită Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii să coopereze cu China în vederea soluționării litigiului mondial legat de ratele de schimb monetar, fără a aplica măsuri protecționiste sau cu caracter de represalii; consideră că presiunile exercitate asupra statelor membre ale UE sunt diferite de cele cu care se confruntă SUA, în special în ceea ce privește bonurile de tezaur și existența unei uniuni monetare; întrucât coordonarea pliticilor monetare ar trebui să ocupe un loc important în parteneriatul transatlantic;

35.  constată că atât proiectul de lege Frank-Dodd, cât și programul de reformă a cadrului de reglementare din UE, respectă inițiativele G20 și consideră drept importantă continuarea acestei cooperări în întregul proces decizional; constată că acest lucru este reliefat în mod evident în special în legislația privind piețele de instrumente financiare derivate necotate la bursă; subliniază că o mare parte din divergențe sunt cauzate de tipurile diferite de legislații și roluri ale autorităților de supraveghere în procesul decizional;

Energia, mediul, transporturile, industria, cercetarea și știința

36.  salută crearea Consiliului pentru energie UE-SUA, având drept obiectiv elaborarea unui nou cadru în vederea aprofundării dialogului transatlantic pe marginea aspectelor strategice ale energiei, precum siguranța aprovizionării sau politicile de încurajare a tranziției către surse de energie cu nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, în paralel cu consolidarea colaborării științifice curente în domeniul tehnologiilor energetice; salută inițializarea unui nou Acord Energy Star între UE și SUA privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, precum și cooperarea în vederea dezvoltării de noi tehnologii energetice;

37.  încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii externe comune privind energia și materiile prime, care să sprijine diversificarea surselor, a rutelor de aprovizionare și a infrastructurii și să promoveze o economie eficientă din punct de vedere energetic, pentru a crește siguranța aprovizionării cu energie și pentru a crește gradul de independență energetică; de asemenea, încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de sustenabilitate convergente pentru mixul energetic și să intensifice cercetarea și dezvoltarea, inclusiv în domeniul biocombustibililor; consideră că este esențială elaborarea unei politici corespunzătoare referitoare la materiile prime și la pământurile rare, care să vizeze scăderea dependenței de aceste materiale;

38.  observă că schimbările climatice reprezintă o provocare mondială pentru care nu există o soluție politică și tehnologică unică, însă combinarea oportunităților existente și creșterea dramatică a eficienței în toate domeniile economice și sociale în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare ar contribui la soluționarea problemei resurselor și a distribuției, deschizând calea pentru o a treia revoluție industrială;

39.  îndeamnă Președinția UE să obțină, în cadrul viitorului Summit de la Cancun, un angajament ambițios din partea SUA și cooperarea acesteia în vederea promovării legăturilor dintre schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA; constată, în această privință, importanța asigurării unor standarde și criterii de referință comune pe toate piețele ETS emergente, astfel încât să se evite orice blocaje normative inutile pe aceste piețe;

40.  solicită SUA să permită aplicarea completă și efectivă a primei etape a acordului UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul securității aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul pentru prima etapă;

41.  îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a valorifica în mod mai eficient potențialul Acordului de cooperare științifică și tehnologică UE-SUA, care a fost extins recent, în special prin extinderea abordării bazate pe publicarea de cereri de oferte coordonate în domenii de interes strategic reciproc și prin intensificarea cooperării în materie de cercetare în domeniul energiei;

Proprietatea intelectuală și protecția consumatorilor

42.  subliniază importanța unei strânse cooperări transatlantice cu privire la Agenda digitală, precum piața digitală, libertatea internetului la nivel mondial, neutralitatea rețelei, dreptul la protecția vieții private, standardele comune, transparența și statul de drept în legătură cu ACTA;

43.  consideră esențială dezvoltarea unei strategii comune de acțiune UE-SUA de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală în vederea combaterii comerțului mondial cu produse falsificate și piratate, care cunoaște o creștere tot mai mare; solicită crearea unui grup operativ transatlantic în vederea combaterii contrafacerii, care ar constitui un semnal necesar al voinței politice de a combate activități ilegale care afectează competitivitatea industriilor novatoare și creative, respectând totodată libertățile civile, libertatea de exprimare, dreptul la viață privată și la un proces echitabil;

Cooperarea în domeniul judiciar și polițienesc, vizele

44.  solicită în mod insistent Uniunii Europene să negocieze de pe poziția de entitate unică în ceea ce privește programul SUA de scutire de vize, astfel încât cele patru state membre – Bulgaria, Ciprul, Polonia și România – care nu au fost incluse în programul de scutire de vize să nu încheie acorduri bilaterale cu SUA pentru a obține statutul de țară scutită de vize; își reiterează opinia potrivit căreia Comisia trebuie să continue să abordeze, în cadrul dialogului cu SUA la nivel politic și tehnic, importanța acordată de UE admiterii cât mai rapide în programul de scutire de vize a celor patru state membre ale UE care continuă să fie excluse;

45.  subliniază spiritul de cooperare dintre UE și SUA în privința combaterii terorismului mondial și îndeamnă UE și SUA să continue să acționeze într-un spirit de cooperare pentru a contracara în continuare amenințarea reprezentată de terorism; își reafirmă fermitatea în combaterea terorismului și convingerea fermă că este necesar să se garanteze că măsurile de securitate nu subminează protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reafirmă faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii esențiale, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;

46.  salută faptul că Acordul UE-SUA privind transferul datelor bancare reflectă voința SUA de a răspunde pozitiv solicitărilor legate de protecția datelor adresate de Parlamentul European în cadrul raportului SWIFT;

47.  invită Consiliul să ajungă rapid la un acord prin care să stabilească un mandat de negociere ambițios în vederea încheierii unui acord UE-SUA privind protecția datelor; îndeamnă negociatorul Uniunii să avanseze în cadrul negocierilor pentru a asigura protecția deplină a drepturilor fundamentale; sprijină abordarea Comisiei, care susține aplicarea unui astfel de acord-cadru tuturor acordurilor existente și viitoare dintre UE sau statele sale membre și SUA privind transferul și procesarea datelor cu caracter personal în cadrul cooperării polițienești și judiciare;

48.  invită atât SUA, cât și UE, să limiteze culegerea și prelucrarea de date la nivelul cel mai redus realmente necesar îndeplinirii obiectivelor în materie de securitate, astfel încât amenințările la adresa valorii libertății, în general, și a libertăților civile, în particular, să fie reduse la minimum și recomandă în mod insistent ca solicitările de transfer de date, precum și alte înțelegeri în domeniul justiției și al afacerilor interne, să fie tratate, în general, mai degrabă într-un cadru multilateral SUA-UE decât separat, la nivel bilateral, cu fiecare stat membru;

49.  subliniază profunda sa preocupare cu privire la așa-numita Lege privind promovarea călătoriilor (Travel Promotion Act) și cu privire la efectul său discriminatoriu prin faptul că se aplică doar călătorilor care beneficiază de programul SUA de scutire de vize, precum și îngrijorarea sa cu privire la protecția datelor legată de faptul că plățile pot fi efectuate doar cu una dintre principalele patru cărți de credit, care sunt gestionate exclusiv de societăți care își au sediul pe teritoriul SUA; solicită abordarea subiectului taxei ESTA (sistemul electronic de autorizare a călătoriilor) în cadrul următoarei reuniuni ministeriale JAI UE-SUA din decembrie;

50.  având în vedere recentele evoluții de pe ambele țărmuri ale Atlanticului, care constituie tot atâtea provocări la adresa caracterului armonios și divers al societăților, solicită desfășurarea unui dialog deschis între guvernele și societățile noastre cu privire la formele prin care putem contribui, cu toții, la aprofundarea toleranței și a respectului față de diversitate în propria noastră comunitate, în semn de respect, din partea tuturor, față de drepturile fundamentale ale omului;

o
o   o

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2009)0193. (2) Texte adoptate, P7_TA(2009)0058.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la abordarea globală privind transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către țările terțe și recomandările Comisiei adresate Consiliului de a autoriza inițierea de negocieri între Uniunea Europeană și Australia, Canada și Statele Unite

P7_TA(2010)0397 B7-0604/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 16 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 8, și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolele 6, 8 și 13,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 privind o abordare globală referitoare la transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către țări terțe (COM(2010)0492),

–  având în vedere recomandarea Comisiei adresată Consiliului de a autoriza inițierea negocierilor privind încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Australia pentru transferul și utilizarea datelor din PNR pentru a preveni și combate terorismul și alte forme grave de infracționalitate transnațională,

–  având în vedere recomandarea Comisiei adresată Consiliului de a autoriza inițierea negocierilor privind încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Statele Unite pentru transferul și utilizarea datelor din PNR pentru a preveni și combate terorismul și alte forme grave de infracționalitate transnațională,

–  având în vedere recomandarea Comisiei adresată Consiliului de a autoriza inițierea negocierilor privind încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Canada pentru transferul și utilizarea datelor din PNR pentru a preveni și combate terorismul și alte forme grave de infracționalitate transnațională,

–  având în vedere recomandarea Comisiei adresată Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la chestiunea acordului UE-SUA privind datele din PNR, în special Rezoluția sa 5 mai 2010 referitoare la lansarea negocierilor pentru acordurile privind Registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu Statele Unite ale Americii, Australia și Canada(1), Rezoluția sa din 13 martie 2003 privind transferul datelor personale de către companiile aeriene în cazul zborurilor transatlantice(2), Rezoluția sa din 9 octombrie 2003 privind transferul datelor personale de către companiile aeriene în cazul zborurilor transatlantice: stadiul negocierilor cu SUA(3), Rezoluția sa din 31 martie 2004 referitoare la proiectul de decizie a Comisiei stabilind nivelul corespunzător de protecție prevăzut pentru datele personale conținute de Registrele cu numele pasagerilor (PNR) transferate către Biroul Vămilor și Protecției Frontierelor al Statelor Unite(4), recomandarea sa din 7 septembrie 2006 adresată Consiliului referitoare la negocierile în vederea unui acord cu SUA cu privire la utilizarea datelor din registrele cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității transnaționale, inclusiv a criminalității organizate(5), Rezoluția sa din 14 februarie 2007 privind SWIFT, acordul PNR (registrul cu numele pasagerilor) și dialogul transatlantic pe aceste teme(6), precum și Rezoluția sa din 12 iulie 2007 referitoare la acordul privind registrul pentru evidența călătorilor (PNR) cu Statele Unite ale Americii(7),

–  având în vedere cererea de aprobare privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni, către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS)(8) și privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Australia privind prelucrarea și transferul de către transportatorii aerieni către Serviciul vamal australian a datelor din registrul de nume al pasagerilor (PNR) provenind din Uniunea Europeană(9),

–  având în vedere Avizul Autorității europene pentru protecția datelor referitor la Comunicarea Comisiei privind o abordare globală referitoare la transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către țări terțe,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Tratatul de la Lisabona, care modifică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009;

C.  întrucât, la 26 mai 2010, Comisia a transmis Consiliului recomandarea de a autoriza deschiderea negocierilor pentru un acord între UE și SUA privind protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală;

D.  întrucât, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul este invitat să își dea aprobarea cu privire la acordurile privind transferul de date din PNR, negociate de UE cu SUA și cu Australia, în vederea încheierii acestor acorduri;

E.  întrucât, la 5 mai 2010, Parlamentul European a decis să amâne votul cu privire la cererea de aprobare în legătură cu acordurile cu SUA și Australia;

F.  întrucât Comunicarea Comisiei referitoare la abordarea globală privind transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către țările terțe și recomandările Comisiei adresate Consiliului de a autoriza inițierea de negocieri între Uniunea Europeană și Australia, Canada și Statele Unite reflectă elemente importante incluse în rezoluțiile relevante ale Parlamentului European în această privință;

G.  întrucât Acordul UE - Canada privind transferul de date din PNR nu mai este în vigoare, în urma expirării Deciziei din septembrie 2009 privind gradul de adecvare a protecției, și întrucât începând cu această dată transferul de date din PNR a fost realizat pe baza angajamentelor unilaterale dintre Canada și statele membre;

H.  întrucât alte țări terțe solicită deja transferul de date din PNR sau și-au anunțat intenția de a solicita acest lucru în viitorul apropiat;

I.  întrucât în epoca digitală actuală, protecția datelor, dreptul la autonomie în materie de informații, drepturile persoanei și dreptul la viață privată au devenit valori care joacă un rol din ce în ce mai important și care, prin urmare, trebuie protejate cu o atenție specială;

J.  întrucât într-o lume care are drept caracteristică esențială mobilitatea, sporirea securității și consolidarea luptei împotriva infracționalității grave și a terorismului trebuie să se îmbine cu un schimb de date mai eficient, mai bine focalizat și mai rapid la nivel european și mondial,

1.  reamintește hotărârea sa de a combate terorismul și criminalitatea organizată și transfrontalieră și, în același timp, convingerea sa fermă că este necesară protejarea libertăților civile și a drepturilor fundamentale, inclusiv a vieții private, a dreptului la autonomie în materie de informații și a protecției datelor; reafirmă că necesitatea și proporționalitatea, prevăzute de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt principii-cheie în vederea asigurării eficienței în combaterea terorismului;

2.  salută Comunicarea Comisiei privind o abordare globală referitoare la transferul de date din PNR către țări terțe;

3.  salută recomandarea Comisiei adresată Consiliului de a autoriza inițierea negocierilor privind încheierea unor acorduri între Uniunea Europeană și Australia, Canada și Statele Unite pentru transferul și utilizarea datelor din PNR pentru a preveni și combate terorismul și alte forme grave de infracționalitate transnațională; salută decizia Consiliului de a iniția toate negocierile simultan, recunoscând în același timp că durata negocierilor poate varia;

4.  subliniază importanța spiritului de cooperare dintre UE și SUA, Canada și Australia, în lupta împotriva terorismului mondial și îndeamnă UE și SUA, Canada și Australia, Canada și Australia să coopereze în continuare pentru a combate amenințarea terorismului;

5.  reamintește că scopul acordurilor este de a asigura că transferul datelor este în conformitate cu standardele europene în materie de protecție a datelor; subliniază, prin urmare, că temeiul juridic trebuie să includă articolul 16 TFUE;

6.  reamintește că proporționalitatea rămâne un principiu-cheie în politicile de protecție a datelor și că orice acord sau măsură de politică trebuie, de asemenea, să treacă testul de proporționalitate juridică, demonstrând că are drept scop atingerea obiectivelor tratatului și că nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-i furniza dovezi faptice potrivit cărora colectarea, depozitarea și procesarea datelor din PNR sunt necesare pentru fiecare dintre scopurile declarate; reiterează, de asemenea, apelul adresat Comisiei de a analiza și alternative mai puțin invazive;

7.  își reafirmă poziția potrivit căreia datele din PNR în nicio circumstanță nu pot fi folosite în scopul extragerii de date și a creării de profiluri; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a clarifica diferențele dintre conceptele de „evaluare a riscurilor” și „crearea de profiluri” în contextul PNR;

8.  subliniază necesitatea de a fi informat pe deplin cu privire la toate evoluțiile relevante legate de PNR pentru a putea analiza posibilitatea de a aproba acordurile aflate în negociere; prin urmare, îndeamnă Comisia și Consiliul să clarifice pe deplin starea actuală a acordurilor bilaterale și a memorandumurilor de înțelegere între statele membre și SUA cu privire la schimbul de informații în materie de aplicare a legii și participarea la programul SUA de scutire de vize, precum și la programul controlului de securitate unic.

9.  subliniază faptul că memorandumurile de înțelegere bilaterale dintre statele membre și SUA, pe lângă negocierile dintre UE și SUA, contravin principiului de cooperare loială dintre instituțiile UE; îndeamnă Consiliul să furnizeze mai multe informații și claritate juridică cu privire la situația legată de temeiul juridic și competența memorandumurilor de înțelegere bilaterale dintre statele membre și SUA cu privire la schimburile de informații referitoare la datele din PNR;

10.  salută și sprijină ferm recomandarea Comisiei adresată Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală; sprijină abordarea Comisiei de a avea un acord-cadru cu SUA care să se aplice tuturor acordurilor viitoare și actuale dintre UE sau statele membre și SUA privind transferurile și procesarea de date personale în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor în cadrul cooperării judiciare și polițienești;

11.  subliniază faptul că obiectivele ferme prevăzute de recomandarea Comisiei adresată Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt transferate și prelucrate în scopul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului, în cadrul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală și demararea rapidă a negocierilor privind drepturile executorii în materie de protecție a datelor, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Directiva 95/46/CE sunt esențiale pentru toate acordurile privind schimbul de date cu Statele Unite;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Autorității europene pentru protecția datelor, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Canadei, guvernului Australiei, precum și Congresului și Guvernului Statelor Unite ale Americii.

(1) OJ C 281 E, 15.3.2011, p. 70. (2) OJ C 61 E, 10.3.2004, p. 381. (3) OJ C 81 E, 31.3.2004, p. 105. (4) OJ C 103 E, 29.4.2004, p. 665. (5) OJ C 305 E, 14.12.2006, p. 250. (6) OJ C 287 E, 29.11.2007, p. 349. (7) OJ C 175 E, 10.7.2008, p. 564. (8) Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni, către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) (Acordul PNR 2007)(COM(2009)0702). (9) Propunere de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Australia privind prelucrarea și transferul de către transportatorii aerieni către Serviciul vamal australian a datelor din registrul de nume al pasagerilor (PNR) provenind din Uniunea Europeană (COM(2009)0701).

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la parteneriatele europene pentru inovare în cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”

P7_TA(2010)0398 B7-0602/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării (COM(2010)0546),

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din regulamentul său de procedură,

A.  întrucât inițiativa „O Uniune a inovării” reprezintă, până în momentul de față, cea mai importantă inițiativă de acest gen, precum și o încercare concretă de a realiza o politică europeană a inovării integrată, și întrucât succesul acesteia depinde de o cooperare bine coordonată la nivel regional, național și european, în care toate părțile interesate să fie implicate cât mai mult la toate aceste niveluri;

B.  întrucât parteneriatele europene pentru inovare reprezintă un concept inovator menit să creeze sinergii între inițiativele din domeniul inovării existente sau, eventual, noi de la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre, precum și să optimizeze și să accelereze obținerea de rezultate și beneficii pentru societate;

1.  salută prima temă propusă pentru Parteneriatul european pentru inovare, privind o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate, precum și abordarea propusă de Comisie de desfășurare, într-o primă fază, a unui proiect-pilot prin care să se testeze, înainte de lansarea altor proiecte, forma cea mai potrivită pe care ar trebui să o ia aceste parteneriate;

2.  invită Comisia să includă în primul proiect-pilot privind o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate o inovare socială care să conducă la o mai bună calitate a vieții, să contribuie la prevenirea îmbolnăvirii, să îmbunătățească rețelele sociale din sectoarele publice și pe cele care reunesc partenerii sociali, precum și să promoveze introducerea unor noi tehnologii care ajută la îmbunătățirea calității vieții;

3.  subliniază faptul că succesul acestui nou concept depinde de existența unui obiectiv bine definit și a unei împărțiri a responsabilităților între diverșii parteneri implicați, a unor termene clare pentru realizarea proiectelor individuale, a unor obiective fezabile și cuantificabile, orientate cât se poate de mult spre piață, precum și a unor proceduri administrative simplificate privind punerea în aplicare și diseminarea optimă a rezultatelor cercetărilor și privind accesul la acestea; în acest sens, subliniază rolul central pe care îl joacă Comisia în ceea ce privește punerea la dispoziție a unui cadru operațional și a unei consilieri adecvate pentru diversele proiecte care fac parte dintr-un anumit parteneriat;

4.  îndeamnă Comisia ca, la stabilirea cadrului de gestionare a acestor parteneriate, să inventarieze structurile naționale și europene existente și să analizeze modalitatea în care acestea pot fi integrate în mod eficient în cadrul parteneriatelor fără a se crea neapărat structuri noi, precum și să asigure o participare adecvată a societăților inovatoare de dimensiuni mai mici, a universităților și a instituțiilor de cercetare;

5.  îndeamnă Comisia să asigure o finanțare adecvată și eficientă a parteneriatelor prin combinarea efectivă a resurselor Uniunii Europene, ale statelor membre, ale regiunilor și ale altor entități publice sau private interesate, aplicând criterii clare și respectând principiile de transparență, deschidere și oportunități egale la alocarea acestora; salută, în acest context, Comunicarea Comisiei privind revizuirea bugetului UE, în care se pune un puternic accent pe cercetare, inovare și educație;

6.  sprijină domeniile identificate de Comisie pentru parteneriatele propuse; invită Comisia să evalueze, la lansarea unui parteneriat, nivelul și amploarea muncii în curs, precum și potențialul parteneriatului de a genera în cel mai scurt timp rezultate și beneficii cât mai mari în termeni de competitivitate și la nivelul societății;

7.  consideră că parteneriatele ulterioare ar urma să beneficieze în mod instantaneu de valoarea-adăugată creată, precum și că principiul general al acestor parteneriate ar trebui să fie utilizarea inteligentă a resurselor, promovându-se astfel, în același timp, eficiența utilizării resurselor și o producție eficientă pe parcursul întregului lanț de aprovizionare, precum și un consum inteligent:

8.  invită Comisia să informeze în mod corespunzător Parlamentul cu privire la progresele și rezultatele acestui proiect-pilot și să sublinieze în mod clar implicarea Parlamentului la stabilirea orientărilor strategice ale viitoarelor parteneriate, ținând seama de caracterul urgent al principalelor provocări cu care se confruntă societatea; propune reevaluarea bianuală a programării acțiunilor parteneriatelor și solicită Comisiei să prezinte informații cu privire la modificările aduse la programarea acțiunilor ca urmare a acestor reevaluări;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 privind consolidarea OSCE - Un rol pentru UE

P7_TA(2010)0399 B7-0603/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere actul final de la Helsinki din 1975, Carta de la Paris și Documentul de la Copenhaga din 1990, Carta privind securitatea europeană și Documentul de la Viena din 1999, precum și alte documente de referință ale Conferinței Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE/OSCE),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 1999 privind OSCE(1),

–  având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) intitulată „O Europă sigură într-o lume mai bună” adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind Strategia europeană de securitate(2),

–  având în vedere raportul final și recomandările Grupului de personalități publice „Un scop comun - Către o OSCE mai eficace” din 27 iunie 2005,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2007 privind dimensiunea externă a luptei împotriva terorismului internațional(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind misiunile UE de observare a alegerilor: obiective, practici și provocări viitoare(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind cazul lui Yevgeny Zhovtis din Kazahstan(5),

–  având în vedere decizia Consiliului ministerial nr. 4/08 din 5 decembrie 2008, intitulată „Consolidarea cadrului juridic al OSCE”, precum și deciziile anterioare privind capacitatea juridică, privilegiile și imunitățile OSCE,

–  având în vedere cuvântarea Președintelui rus Medvedev din 5 iunie 2008 de la Berlin, cu privire la necesitatea unei conferințe pan-europene care să reflecteze asupra securității europene și propunerea acestuia privind un Tratat privind securitatea în Europa din 29 noiembrie 2009,

–  având în vedere Concluziile Președinției Consiliului European din 11-12 decembrie 2008, prin care a fost aprobat Raportul din 11 decembrie 2008 al Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica externă și de securitate comună (PESC) referitor la implementarea Strategiei de securitate în Europa – Asigurarea securității într-o lume în schimbare,

–  având în vedere Declarația consiliului ministerial al OSCE privind Procesul de la Corfu: „Reconfirmarea-revizuirea-revigorarea securității și cooperării de la Vancouver la Vladivostok” și Decizia nr. 1/09 privind continuarea Procesului de la Corfu din 2 decembrie 2009,

–  având în vedere analiza și recomandările Grupului de experți cu privire la un nou concept strategic pentru NATO intitulată „NATO 2000: asigurarea securității, un angajament dinamic” din 17 mai 2010,

–  având în vedere raportul intermediar al președintelui în exercițiu al OSCE, care sintetizează propunerile avansate de statele participante în cadrul Procesului de la Corfu din 21 iunie 2010,

–  având în vedere decizia Consiliului permanent al OSCE adoptată în urma acordului încheiat în cadrul Consiliului ministerial informal de la Alma-Ata din 16-17 iunie de organizare a unei reuniuni la vârf a OSCE la Astana, în decembrie 2010, și a unei conferințe de analiză pentru pregătirea acesteia,

–  având în vedere discursul ținut de dna Catherine Ashton ,Vicepreședinta Comisiei Europene/Înaltă Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), la reuniunea informală de la Alma-Ata (discursul 10/393), referitor la prioritățile UE pentru summitul de la Astana,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât OSCE constituie o parte integrantă a arhitecturii de securitate euroatlantice și euro-asiatice și se distinge prin: conceptul său integrator de securitate, care include o dimensiune politico-militară, una economică și ambientală, precum și una umană, numărul mare de membri, reunind țări situate între Vancouver și Vladivostok, ca și prin varietatea și flexibilitatea mecanismelor sale;

B.  întrucât UE și OSCE, deși diferite ca natură și structură, împărtășesc aceleași principii și aceleași valori; întrucât toate statele membre UE sunt și state participante la OSCE; întrucât ambele organizații au responsabilități în materie de construcție instituțională, promovare a democrației și a drepturilor omului, precum și în domeniul prevenirii și managementului conflictelor, recunoscând întrutotul rolul primordial al Consiliului de Securitate al ONU în privința păcii și securității;

C.  întrucât Actul final de la Helsinki, de la adoptarea căruia anul acesta se împlinesc 35 de ani, a constituit baza Procesului de la Helsinki, care a impulsionat o semnificativă schimbare democratică în Europa;

D.  întrucât ultima reuniune la vârf a OSCE a avut loc la Istanbul în 1999 și a avut ca rezultat adoptarea Cartei privind securitatea în Europa; întrucât de atunci în zona OSCE s-au produs schimbări semnificative și am asistat la o reducere a rolului OSCE;

E.  întrucât OSCE este singura organizație fără personalitate juridică dintre cele care se ocupă cu chestiuni de securitate în regiunea Europei; întrucât acest lucru are o serie de implicații politice și implicații juridice practice; întrucât în octombrie 2007 a fost finalizată o convenție în care se stabileau statutul juridic, privilegiile și imunitățile OSCE, iar până acum textul acesteia nu a fost contestat de statele participante;

F.  întrucât Procesul de la Corfu îți are originile în propunerea avansată de Președintele rus Dmitri Medvedev la 5 iunie 2008 referitoare la necesitatea de a discuta chestiunea securității în Europa în vederea elaborării unui proiect de tratat privind securitatea în Europa cu efecte obligatorii; întrucât OSCE este un forum important pentru discutarea acestei propuneri;

G.  întrucât Procesul de la Corfu a dat un nou avânt OSCE și întrucât reuniunea la vârf ar trebui să confirme din nou aderarea la principiile și spiritul Actului final de la Helsinki și să definească o viziune strategică clară pentru calea de urmat în viitor, inclusiv ameliorarea și actualizarea instrumentelor existente;

H.  întrucât trebuie depuse eforturi pentru a reforma mecanismul decizional, acesta nepermițând uneori OSCE să reacționeze la crize în timp util; întrucât trebuie create instrumente mai eficiente de gestionare a crizelor și trebuie acordată mai multă atenție medierii și soluționării conflictelor;

I.  întrucât OSCE, cel mai integrator forum din regiunea euroatlantică și eurasiatică, are încă de jucat un rol esențial într-o serie de domenii precum neproliferarea, dezarmarea, cooperarea economică, protecția și promovarea drepturilor omului și a statului de drept;

J.  întrucât, datorită Tratatului de la Lisabona vocea UE se face mai clar și mai puternic auzită în lume, tratatul încurajând toate tipurile de cooperare reciproc profitabilă a UE cu organizațiile internaționale și regionale importante, inclusiv cu OSCE;

1.  subliniază importanța intenselor discuții care se poartă cu privire la securitatea în Europa în cadrul OSCE și al NATO deoarece reafirmarea valorilor comune și mecanismele de consolidare ar putea întări încrederea reciprocă și siguranța în regiunea euroatlantică și euro-asiatică și conduce la o arhitectură de securitate în Europa mai solidă;

Valoarea adăugată a OSCE
Aspecte transversale

2.  subliniază necesitatea menținerii echilibrului între cele trei dimensiuni ale OSCE, a dezvoltării lor coerente și în profunzime, pe baza a ceea ce s-a realizat deja; atrage atenția asupra faptului că nici una dintre aceste dimensiuni nu poate fi consolidată în detrimentul celorlalte; subliniază, totodată, că amenințările și provocările la adresa securității, pentru a întreprinde măsuri cu adevărat eficace, trebuie tratate din perspectiva tuturor celor trei dimensiuni, incluzând amenințările contemporane cum ar fi crima organizată, terorismul, amenințările informatice, traficul de ființe umane și de droguri, precum și activitățile de pre-avertizare, de prevenire și soluționare a conflictelor;

3.  relevă că consolidarea OSCE nu ar trebui să se producă cu prețul debilitării instituțiilor și mecanismelor existente sau al subminării independenței acestora, atunci când acestea nu au fost încă reformate sau nu s-a convenit asupra unor alternative, în special în privința activității Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO);

4.  solicită OSCE să își consolideze în continuare capacitatea de a asigura respectarea și implementarea principiilor și angajamentelor asumate de statele participante, pe toate cele trei dimensiuni, printre altele prin îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare;

5.  consideră că intensificarea interacțiunii și promovarea sinergiei cu celelalte organizații regionale relevante nu ar putea fi decât în beneficiul activității OSCE și solicită crearea unui cadru mai clar și mai flexibil de cooperare, care să faciliteze și să accelereze aceste sinergii;

Dimensiunea politico-militară

6.  consideră că OSCE a jucat un rol esențial în creșterea securității, beneficiind de pe urma unei rețele unice de tratate, angajamente, norme și măsuri, inclusiv Tratatul privind Forțele Armate convenționale din Europa (CFE), Tratatul Cer Deschis și Documentul de la Viena din 1999 privind măsurile de creștere a încrederii și a securității; admițând însă că această dimensiune nu a înregistrat progrese, îndeosebi în lumina conflictului din Georgia din 2008, a incapacității de a soluționa în mod eficace conflictele prelungite din Caucaz și Transnistria, a suspendării CFE de către Rusia și a refuzului statelor membre NATO de a ratifica Tratatul CFE adaptat; îndeamnă statele membre NATO și Federația Rusă să ratifice și să implementeze tratatele existente și să își îndeplinească obligațiile, inclusiv implementarea angajamentelor luate la Istambul, în 1999;

7.  consideră că OSCE este cadrul potrivit de negociere a conflictelor regionale în domeniul său de responsabilitate; regretă lipsa de voință manifestată de UE și statele membre în legătură cu utilizarea mai eficace a posibilităților oferite de OSCE în acest domeniu; susține consolidarea instrumentelor OSCE de prevenire a conflictelor; regretă abordările lipsite de caracter inovator ale proceselor de pace și remarcă faptul că un progres înregistrat pe calea soluționării conflictelor de durată ar contribui semnificativ la creșterea credibilității OSCE și nu ar trebui neglijat în cadrul Procesului de la Corfu; prin urmare, consideră că acest obiectiv ar trebui abordat în concluziile summitului;

8.  ia act de misiunea OSCE din Transnistria (Moldova); deplânge declasarea misiunii și întreruperea, din 2004, a activităților de dezarmare de la depozitul de la Colbasna; reafirmă hotărârea fermă a UE de a găsi o soluție la conflictul din Transnistria, bazată pe respectarea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova; solicită reluarea negocierilor, cât mai curând și necondiționat, în formatul 5+2; solicită eforturi concertate din partea UE în vederea alinierii inițiativei germano-ruse de la Meseberg cu eforturile misiunii OSCE din Transnistria;

9.  reamintește importantul angajament al UE în oprirea ostilităților și negocierea acordurilor de încetare a focului din timpul conflictului din Georgia din 2008 și consideră, în acest sens, că UE, împreună cu OSCE, poate juca un rol în prevenirea și atenuarea conflictelor și tensiunilor interetnice în spațiul OSCE; subliniază faptul că aceste conflicte au nu numai o importanță considerabilă pe plan local și regional, dar și un impact direct asupra arhitecturii de securitate a UE; solicită încheierea unui nou acord vizând relansarea misiunii OSCE de monitorizare a păcii din Georgia, în scopul evitării altor acte de violență, protejării minorităților și promovării unor negocieri care să garanteze securitatea și stabilitatea în regiunea Caucazului de Sud;

10.  ia act de rolul jucat de OSCE în conflictul din Nagorno-Karabah, în special în ce privește încetarea focului și negocierile în curs; observă că, deși UE nu este implicată în mod direct în convorbirile de pace ale Grupului de la Minsk din cadrul OSCE privind conflictul din Nagorno-Karabah, își poate sprijini eforturile cu importante contribuții de ordin practic și politic, inclusiv prin oferirea unui mandat al UE copreședinției franceze a grupului, astfel cum se stipulează în rezoluția PE referitoare la necesitatea unei strategii a UE pentru Caucazul de Sud;

11.  face un apel în favoarea revigorării procesului de limitare a armelor convenționale și a dezarmării în OSCE; se pronunță pentru deschiderea negocierilor în privința unor noi măsuri de reducere a efectivelor și a armamentului (CFE II) și solicită Comisiei și statelor membre să adopte inițiative corespunzătoare în cadrul OSCE;

12.  solicită UE și statelor membre să își pună la dispoziție experiența și capacitățile în domeniul reconversiei industriei de armament și să promoveze în mod activ acordurile OSCE în acest domeniu;

13.  subliniază importanța capitală a restabilirii încrederii reciproce și a viziunii unui scop comun; remarcă faptul că este necesară elaborarea altor măsuri de edificare a încrederii și securității, precum și a unui regim de control al armamentului convențional solid și eficace și, în acest sens, relevă importanța crucială a găsirii unei soluții de ieșire din criza CFE și a modernizării Documentului de la Viena; salută stilul declarației președinților Obama și Medvedev din iunie 2010, referitoare la viitorul controlului armelor convenționale și Tratatul CFE; salută decizia guvernului american din ianuarie 2010, de a numi un reprezentant special pentru Tratatul CFE; salută activitățile utile ale OSCE în domeniul combaterii terorismului, gestionării frontierelor și acțiunilor legate de poliție; subliniază faptul că aceste activități sunt esențiale nu doar în Asia Centrală, ele contribuind la stabilizarea situației securității în întreaga regiune;

14.  constată că dezvoltarea de către UE a capacităților sale nu ar trebui percepută ca o degradarea a rolului OSCE, ci ca un necesar pas înainte în direcția îmbunătățirii cooperării, inclusiv între țările participante la OSCE și subliniază faptul că reuniunile periodice la cel mai înalt nivel și raportările, schimburile de informații și consultările reciproce sistematice dintre UE și OSCE vor promova această percepție;

Dimensiunea economico ambientală

15.  subliniază Concluziile Consiliului ministerial al OSCE privind Documentul strategic pentru dimensiunea economică și ambientală, admițând că o cooperare mai eficace cu statele participante la OSCE în vederea contracarării amenințărilor și provocărilor generate de factorii economici și de mediu poate aduce o contribuție determinantă în ceea ce privește securitatea, stabilitatea, democrația și prosperitatea din regiune și atrage atenția asupra faptului că forțele determinante din spatele conflictelor actuale pot fi factorii economici și de mediu;

16.  este ferm încredințat că cooperarea și promovarea sistemelor de alertă timpurie cu privire la aspectele de natură economică și ambientală, cum sunt energia, comerțul, schimbările climatice sau securitatea resurselor de apă, pot servi ca instrumente de diminuare a tensiunilor, de prevenire a conflictelor, de edificare a încrederii și de promovare a bunelor relații de vecinătate și a cooperării regionale multilaterale în zona OSCE; în consecință, încurajează Forumul economic OSCE să soluționeze aspectele respective prin consolidarea capacității de a oferi consultanță și asistență și prin mobilizarea și promovarea cu eficacitate a diseminării experienței și resurselor celorlalte organizații internaționale; cere Consiliului UE să ilustreze acest lucru în cursul Procesului de la Corfu și al summitului;

17.  consideră că, dat fiind că nu numai UE și Federația Rusă, ci și toate statele membre ale OSCE sunt dependente unul de celălalt în calitate de importatori și exportatori de energie și surse de energie și întrucât conflictele din zonele de aprovizionare cu energie s-au intensificat în tot spațiul OSCE în ultimii ani în detrimentul populației civile, ar trebui acordat un rol central dialogului în domeniul politicii energetice în întreaga regiune;

18.  consideră că problemele create de schimbările climatice în toate aspectele vieții vor avea o durată apreciabilă și un impact negativ semnificativ, cu diferențe între regiuni; solicită OSCE să-și intensifice eforturile de a diminua contribuția umană la încălzirea globală și de a promova stabilitatea și securitatea sustenabilă în regiunile în care este cel mai probabil ca efectele schimbărilor climatice să se facă simțite;

Dimensiunea umană

19.  relevă că drepturile omului și ale minorităților și libertățile fundamentale constituie elementele centrale ale conceptului integrat de securitate al OSCE, după cum o dovedește paleta largă de angajamente și mecanisme existente, care ar trebui implementate în totalitate; subliniază că procesul de la Corfu și summit-ul ar trebui să vizeze ameliorarea continuă a urmărilor și a implementării acestor angajamente și mecanisme;

20.  recunoaște rolul esențial al BIDDO în observarea alegerilor și în promovarea drepturilor omului și a democratizării, a drepturilor minorităților, ale romilor și ale populației sinti; subliniază rolul și îndatoririle Înaltului Comisar pentru minorități naționale în încurajarea unei existența pașnice a comunităților minoritare și în prevenirea conflictelor etnice prin intermediul tuturor mecanismelor de avertizare timpurie necesare; salută activitatea desfășurată de reprezentantul pentru libertatea mijloacelor de informare în masă și de reprezentantul și coordonatorul special pentru combaterea traficului de ființe umane; solicită o participare activă a Parlamentului European la activitățile BIDDO;

21.  solicită OSCE, având în vedere în special observarea alegerilor, care ar trebui consolidată și acceptată ca semn de încredere în fiecare stat membru al OSCE, să reafirme și să păstreze independența BIDDO și să consolideze mai mult rolul și capacitatea acestuia ca principală instituție a OSCE responsabilă cu observarea alegerilor, cu care Parlamentul European a desfășurat o cooperare strânsă și eficientă în domeniu; solicită intensificarea acestei cooperări și coordonări dintre BIDDO - OSCE și Parlamentul European atât în pregătirea misiunilor internaționale de observare a alegerilor din țările OSCE, cât și în acțiunile din timpul și de după aceste misiuni;

22.  cere Consiliului să ia măsuri pentru ca OSCE să intensifice și să diversifice în continuare activitatea în cadrul acestei dimensiuni, luând în considerație și alte chestiuni care pot fi soluționate pe baza cunoștințelor existente, cum este combaterea terorismului și impactul mișcărilor de populație, inclusiv al persoanelor strămutate intern și a refugiaților;

Misiuni pe teren

23.  cere statelor membre să scoată în evidență importanța misiunilor de teren ale OSCE, în cadrul cărora a fost acumulat un corpus semnificativ de cunoștințe, care îndeplinesc un rol esențial în promovarea progresului pe toate cele trei dimensiuni, completând activitatea delegațiilor UE în domeniul promovării proceselor de democratizare și reformă prin monitorizarea proceselor criminalilor de război, promovarea reconcilierii naționale și sprijinirea dezvoltării societății civile și care sunt un instrument fundamental de alertă timpurie și de prevenire a conflictelor și să ia măsuri pentru ca finanțarea pentru misiunile de teren să nu se reducă; îndeamnă UE să tragă învățăminte în urma experienței acumulate cu prilejul propriilor misiuni pe teren;

24.  ia act de eforturile depuse de OSCE în Kirghizstan, care ilustrează capacitatea sa de a răspunde prompt în situații de criză atunci când este prezentă pe teren și, în acest context, salută Decizia Consiliului permanent al OSCE din 22 iulie 2010 de a desfășura o misiune de consiliere în domeniul poliției; subliniază faptul că instabilitatea actuală din această țară necesită o prezență internațională mai puternică și mai însemnată având ca obiectiv acordarea de asistență și sprijin forțelor locale și îmbunătățirea acțiunii forțelor polițienești; consideră că OSCE ar putea juca un rol de prim ordin în Asia Centrală și că și-ar putea restabili rolul în Georgia; regretă faptul că forța de poliție din cadrul misiunii de consiliere nu a fost trimisă, conform planificării, la începutul lunii septembrie 2010, datorită rezistenței opuse de guvernul kârgâz; îndeamnă statele membre ale OSCE și guvernul kârgâz să permită trimiterea imediată, în această țară, a unei forțe de poliție internaționale și neutre, în scopul măririi în mod semnificativ a efectivelor trimise, precum și a garantării unui caracter executiv pentru aceasta și nu strict consultativ;

Procesul de la Corfu

25.  salută Procesul de la Corfu lansat de Președinția greacă a OSCE și preluat rapid de Președinția cazacă a OSCE, urmărind restabilirea încrederii și reînnoirea angajamentelor de aderare la principiile OSCE și soluționarea provocărilor la adresa securității prin dialog multilateral și cooperare și prin abordarea sensibilităților și preocupărilor tuturor statelor participante la OSCE;

26.  reamintește că procesul constituie un răspuns la apelul pentru reluarea dialogului privind securitatea paneuropeană din iunie 2008 și la cel din 8 octombrie 2008 privind modernizarea securității europene în cadrul OSCE și că OSCE este un forum important de dezbatere a chestiunilor cuprinse în propunerea privind un nou tratat de securitate; consideră că este necesară mai multă coordonare și o mai bună cooperare cu Rusia, deoarece aceste aspecte joacă un rol decisiv pentru securitatea europeană;

27.  consideră că obiectivul final al Procesului de la Corfu trebuie să fie acela de a consolida OSCE, pe baza angajamentelor existente și a principiilor și spiritului Actului Final de la Helsinki, pentru a asigura că aceasta joacă un rol mai important în soluționarea provocărilor actuale și viitoare, inclusiv o procedură decizională mai flexibilă, și în dezbaterea unei game largi de aspecte ale securității din regiunea euroatlantică și euro-asiatică, aducând o contribuție specifică la rezolvarea lor, precum și de a ridica gradul său de vizibilitate;

28.  salută inițiativa Kazahstanului, care asigură Președinția în exercițiu a OSCE, de organizare a unei reuniuni la vârf a OSCE, ca modalitate de a da un impuls politic discuțiilor privind securitatea și consolidarea OSCE; solicită Comisiei și statelor membre ale OSCE să îndemne Kazahstanul, înainte de summit, să ia măsuri concrete pentru a garanta și respecta valorile fundamentale ale OSCE, precum drepturile omului, statul de drept, libertatea de exprimare, incluzând dezincriminarea libertăților și garantarea accesului la justiție; subliniază că prioritățile cheie de pe ordinea de zi a summitului ar trebui să fie întărirea cadrului de control al armamentelor convenționale, consolidarea aplicării angajamentelor în privința dimensiunii umane, precum și întărirea capacităților OSCE în toate cele trei dimensiuni, în vederea promovării prevenirii conflictelor, gestionării crizelor și reconstrucției de după conflicte, mai ales în cazul celor prelungite;

29.  invită statele membre ale UE, Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate să coopereze cu membrii OSCE la summitul din decembrie 2010, în scopul formulării unui plan de acțiune care să prezinte o foaie de parcurs vizând elaborarea unei carte pentru o comunitate de securitate în spațiul OSCE și să dispună pregătirea unui summit ulterior în următorii doi – patru ani;

30.  invită OSCE și statele membre ale UE să includă pe ordinea de zi a summitului propunerea Vicepreședintelui SUA, Joe Biden, referitoare la un mecanism al OSCE de prevenire a crizelor; susține dezvoltarea unei inițiative a SUA, în contextul Procesului de la Corfu, care vizează întărirea rolului Secretarului General al OSCE și al președinților OSCE, respectiv al troicii formate din președintele prezent, anterior și viitor, în gestionarea crizelor de către OSCE;

Rolul UE

31.  considerând că activitatea OSCE este deosebit de valoroasă, face un apel la reflecție serioasă asupra modalităților prin care UE își poate asuma responsabilități mai mari și participa în mod mai eficient la realizarea obiectivelor comune, scop pentru care implementarea unui sistem de dialog permanent, convenirea asupra unor inițiative comune și coordonarea activităților locale ar putea fi instrumente adecvate în contextul unui acord oficial între OSCE și UE; invită Consiliul Afaceri Externe al UE, pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și Consiliul permanent al OSCE să elaboreze un mecanism vizând intensificarea cooperării, coordonării și consultărilor dintre cele două organizații; invită statele membre ale UE, Comisia și pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate să prezinte propuneri cu privire la disponibilitatea și capacitatea UE de a participa la misiuni sub mandatul OSCE;

32.  invită Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei să examineze modul în care viitorul SEAE ar putea institui proceduri adecvate de cooperare cu BIDDO, în scopul întăririi, fără a se suprapune, a rolului UE de observator al alegerilor în spațiul OSCE;

33.  consideră că UE, prin intermediul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, al statelor sale membre și al Președintelui Consiliului European, ar trebui, prin adoptarea în timp util a unei poziții comune a UE privind reformele din cadrul OSCE, să ia măsurile necesare pentru ca reuniunea la vârf să aibă ca rezultat un plan de acțiune pentru angajarea în continuare pe calea consolidării OSCE, mai ales în privința prevenirii conflictelor, a gestiunii crizelor și a reconstrucției de după conflicte, asigurând, inter alia, desfășurarea unor reuniuni la vârf la intervale regulate, pentru a impulsiona din perspectivă politică activitatea OSCE; salută practica nou instituită de a organiza reuniuni ministeriale informale;

34.  salută și aprobă enunțarea și definirea priorităților UE în cadrul OSCE, considerând că focalizarea asupra domeniilor-cheie este esențială pentru ca reuniunea la vârf să-și realizeze întregul potențial;

35.  încurajează statele membre ale UE și Delegația UE de la Viena să contribuie în continuare, în mod substanțial, la Procesul de la Corfu; solicită Lituaniei, care va asigura următoarea Președinție a OSCE, să asigure continuitatea și progresul procesului de consolidare a OSCE;

36.  invită UE, statele sale membre și președinția în exercițiu actuală și viitoare a OSCE să continue dialogul referitor la cadrul juridic al OSCE și să reafirme necesitatea adoptării rapide a proiectului de convenție privind personalitatea juridică internațională, competența juridică și privilegiile și imunitățile, acord care nu afectează caracterul actual al angajamentelor OSCE, ci întărește identitatea și profilul acestuia, soluționând, de asemenea, mai multe probleme de ordin practic ale personalului său, în special în situația în care este trimis în zone de criză;

37.  consideră că Președintele Parlamentului European ar trebui să fie invitat să participe la reuniunea la vârf și cere Consiliului European să formuleze o astfel de invitație;

38.  consideră că, în vederea consolidării relațiilor cu OSCE, Parlamentul ar trebui să reflecteze asupra participării sale în cadrul Adunării parlamentare a OSCE (AP) și să analizeze posibilitatea instituirii unei delegații permanente la Adunarea parlamentară a OSCE, care să-i permită să urmărească mai îndeaproape activitățile OSCE și ale Adunării parlamentare a acesteia;

o
o   o

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru politica externă și de securitate, Consiliului și Comisiei, statelor membre ale OSCE și Secretarului general al OSCE.

(1) JO C 296, 18.10.2000, p. 126. (2) JO C 33 E, 9.2.2006, p. 580. (3) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 524. (4) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 31. (5) JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații (2010/2027(INI))

P7_TA(2010)0400 A7-0268/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 1997 privind raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European referitor la situația demografică din Uniunea Europeană (1995)(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 1998 referitoare la raportul demografic al Comisiei din 1997(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2000 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către o Europă a tuturor vârstelor - promovarea prosperității și a solidarității între generații”(3),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „Față în față cu schimbările demografice: o nouă solidaritate între generații” (COM(2005)0094),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 martie 2006 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 septembrie 2006 referitoare la „Modelul social european pentru viitor”(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2008 referitoare la progresele înregistrate în UE în materie de egalitate de șanse și luptă împotriva discriminării (transpunerea Directivelor 2000/43/CE și 2000/78/CE))(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 februarie 2008 referitoare la viitorul demografic al Europei(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2008referitoare la promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv a sărăciei infantile în Uniunea Europeană(8),

–  având în vedere poziția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind „Viitorul demografic al Europei - transformarea unei provocări în oportunitate” (COM(2006)0571),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind „Promovarea solidarității între generații” (COM(2007)0244),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 martie 2007 referitor la „Familie și schimbările demografice”(10) și propunerea principală ca statele membre să semneze un „Pact european pentru familie”,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la „Viitorul demografic al Europei: fapte și cifre” (SEC(2007)0638),

–  având în vedere publicațiile Cedefop referitoare la „Măsuri de învățare inovatoare pentru lucrătorii în vârstă”(11), „Activitatea profesională și îmbătrânirea. Noi teorii și perspective empirice”(12), „Modernizarea educației și a formării profesionale. Al patrulea raport privind formarea profesională și cercetarea în domeniul formării profesionale în Europa: raport de sinteză(13)” și „Cererea și oferta de competențe în Europa. Previziuni pe termen mediu până în 2020”(14),

–  având în vedere raportul demografic al Comisiei din 2008 intitulat „Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire” (SEC (2008) 2911),

–  având în vedere raportul comun elaborat de Comisie și de Comitetul de politică economică (Grupul de lucru privind îmbătrânirea populației) referitor la „Raportul din 2009 privind îmbătrânirea populației: proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE-27” (2008-2060),

–  având în vedere articolele 25 și 34 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene care definesc explicit dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală și dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție la o vârstă înaintată,

–  având în vedere articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum vârsta,

–  având în vedere propunerea Comisiei de Directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426), precum și poziția Parlamentului pe această temă,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(15),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ale Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0268/2010),

A.  întrucât o societate care respectă demnitatea umană se întemeiază pe principiul echității între generații;

B.  întrucât trebuie avută în vedere dimensiunea specifică de gen ce caracterizează relațiile dintre generații;

C.  întrucât mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt discriminării nedrepte și larg răspândite ale cărei victime sunt adesea persoanele în vârstă și care se bazează numai pe criteriul vârstei, atât pe piața forței de muncă, cât și în ceea ce privește accesul la bunuri, echipamente și servicii;

D.  întrucât există o legătură strânsă între discriminarea persoanelor pe motiv de vârstă și excluziunea socială și sărăcia în rândul acestora;

E.  întrucât numeroase persoane în vârstă suferă și de un handicap și, prin urmare, pot face obiectul unor discriminări multiple;

F.  întrucât schimbările demografice au avut efecte profunde asupra vieții personale și profesionale, în special în cazul femeilor, în timp ce serviciile insuficiente, prestațiile sociale necorespunzătoare, integrarea lentă și dificilă pe piața muncii, perioadele îndelungate petrecute la locuri de muncă nesigure sau temporare și lipsa sprijinului pentru cuplurile tinere se numără printre motivele pentru care tinerii amână întemeierea unei familii și aducerea pe lume a unor copii;

G.  întrucât economia și societatea au nevoie de experiența de viață, de contribuția și de inventivitatea tuturor generațiilor pentru a-și atinge scopurile;

H.  întrucât, potrivit estimărilor Comisiei, schimbările demografice ar putea să modifice radical structura populației și piramida vârstelor; întrucât, de exemplu, numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani ar scădea de la 100 de milioane (indicele în 1975) la 66 de milioane în 2050, populația de vârstă activă ar ajunge la 331 de milioane în 2010 și ar scădea apoi în mod constant (aproximativ 268 de milioane în 2050), în timp ce speranța de viață ar crește cu 6 ani la bărbați și cu 5 ani la femei între 2004 și 2050, iar numărul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani ar crește de la 4,1% în 2005 la 11,4% în 2050;

I.  întrucât, conform obiectivelor ambițioase privind rata ocupării forței de muncă incluse în Strategia UE 2020, rata de ocupare a femeilor și bărbaților în vârstă de 20-64 de ani ar trebui să crească, până în 2020, la 75%, concomitent cu înfruntarea unei provocări demografice,

J.  întrucât evoluția demografică este controlabilă și durabilă dacă este tratată cu seriozitate și dacă se adoptă măsurile pregătitoare corespunzătoare la toate nivelurile; întrucât trebuie stabilit un obiectiv strategic pe termen lung pentru a aborda chestiunea schimbărilor demografice și întrucât trebuie luate măsuri pentru a combate discriminarea pe motiv de vârstă;

K.  întrucât, în perioadele de evoluție demografică, rolul părinților este extrem de important, având în vedere că aceștia sunt solicitați atât ca angajați, cât și ca (co-)mame și tați și pericolul ca această povară dublă să cadă exclusiv asupra mamelor trebuie eliminat;

L.  întrucât în prezent ne confruntăm cu o criză dublă provocată, pe de o parte, de rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și, pe de altă parte, de restructurarea finanțării sistemelor de pensii, iar aceste două fenomene trebuie abordate împreună, obiectivul fiind acela de a obține mai multe drepturi sociale și o mai mare participare a tinerilor la crearea de bogăție și redresarea economică; întrucât, după cum a reamintit Comitetul Regiunilor (CdR 97/2009), într-o societate în curs de îmbătrânire, tineretul trebuie considerat o resursă valoroasă și esențială pentru societate, care poate și trebuie să se mobilizeze pentru a îndeplini obiectivele economice și sociale;

M.  întrucât statele membre dețin principalele instrumente de promovare a echității între generații (sistemele de pensii, bugetul, gradul de îndatorare, serviciile de sănătate și reabilitarea complexă) și de eliminare a discriminării, UE având însă posibilitatea de a lansa inițiative importante în materie de monitorizare, schimburi de cele mai bune practici și planuri de acțiune, precum și posibilitatea de a controla aplicarea legislației europene de combatere a discriminării pe motiv de vârstă și de a adopta noi propuneri legislative importante referitoare la interzicerea discriminării pe motiv de vârstă în ceea ce privește accesul la bunuri, echipamente și servicii;

N.  întrucât, în Uniunea Europeană, numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani va cunoaște o creștere fără precedent, nivelul maxim fiind preconizat între 2015 și 2035, când două milioane de persoane se vor alătura în fiecare an acestui segment al populației;

O.  întrucât discriminarea pe motiv de vârstă aduce atingere solidarității între generații; întrucât acest tip de discriminare este interzis prin tratat, dar rămâne larg răspândită, restricționând considerabil accesul lucrătorilor în vârstă și tineri la piața forței de muncă, la securitate socială și la anumite servicii,

Principii și obiective

1.  consideră că echitatea și solidaritatea între generații sunt sinonime și definește echitatea între generații ca distribuția echilibrată, rațională și conștientă a beneficiilor și a obligațiilor între generații și consideră solidaritatea în general drept una dintre valorile fundamentale ale cooperării la nivel european;

2.  consideră că o colaborare funcțională între generații se bazează pe valorile fundamentale ale libertății, drepturilor și solidarității, echității și sprijinului dezinteresat al generațiilor viitoare și trebuie să se caracterizeze prin respect reciproc, responsabilitate comună și prin dorința de a accepta drepturile fundamentale pe care oamenii le merită în calitate de ființe umane și cetățeni UE și de a avea grijă față de semeni, precum și prin planificare individuală în privința viitorului, inclusiv printr-un angajament mai ferm privind adoptarea unui comportament bazat pe prevenirea problemelor de sănătate;

3.  consideră că perspectiva declinului demografic până în 2050 ar putea să implice o scădere a presiunii asupra mediului și să constituie o șansă pentru dezvoltarea durabilă, care necesită, de asemenea, politici proactive pentru a adapta în mod adecvat amenajarea teritoriului, sectorul locativ, transporturile, precum și celelalte tipuri de infrastructură;

4.  constată cu satisfacție că a crescut speranța de viață în rândul persoanelor care sunt active mai mult timp și care participă pe deplin și cu hotărâre la viața socială; consideră creșterea speranței de viață drept un pas pozitiv, care nu ar trebui să conducă la reducerea drepturilor lucrătorilor; recunoaște, de asemenea, că de câteva decenii, ratele natalității din statele membre au atins nivelurile cele mai scăzute, fapt care, nerezolvat într-o etapă timpurie, poate determina o împovărare masivă a generațiilor viitoare, precum și conflicte legate de distribuirea responsabilității; subliniază că aceste provocări pot reprezenta o forță motrice pentru o împărțire mai echitabilă a sarcinilor și pentru introducerea unor sisteme performante de securitate socială, care accelerează integrarea;

5.  consideră că obiectivul unei politici care vizează echitatea între generații este acela de a pune bazele necesare pentru un dialog deschis și sincer între generații, de a defini drepturile acestora și de a crea instrumentele necesare în acest scop, astfel încât toate persoanele să beneficieze de aceste drepturi, luând măsuri în vederea unei distribuții echitabile între generații;

6.  consideră că trebuie subliniat faptul că persoanele în vârstă, suferind sau nu de un handicap, și lucrătorii care sunt în preajma vârstei de pensionare nu reprezintă o povară pentru economie și societate și nu constituie un obstacol în calea modernizării proceselor de muncă, ci, prin experiența, realizările și cunoștințele lor, precum și prin gradul mai mare de loialitate față de locul de muncă, sunt, din contră, un câștig și aduc o valoare adăugată semnificativă; consideră că trebuie combătute prejudecățile și discriminarea sub toate formele sale și în cazul tuturor categoriilor sociale și trebuie realizate progrese pe calea unei societăți în care persoanele în vârstă sunt tratate în mod echitabil ca ființe umane care beneficiază de drepturi fundamentale; consideră că politica Uniunii Europene cu privire la persoanele în vârstă trebuie să respecte principiul „o societate pentru toți”, iar toate măsurile prevăzute în cadrul acestei politici europene trebuie să sprijine în orice mod consacrarea acestui concept; este convins de faptul că toate statele membre trebuie să garanteze pe deplin participarea activă a diferitelor categorii de persoane în vârstă la viața societății, indiferent de vârstă; subliniază faptul că viitorul depinde de tineri, iar responsabilii politici trebuie să țină seama de modernizarea societății și de angajamentul tuturor;

7.  solicită acordarea unei atenții speciale perspectivei de gen în analizarea provocării demografice și a solidarității, deoarece relațiile dintre femei și bărbați structurează întregul ciclu de viață, de la naștere până la bătrânețe, influențând accesul la resurse și oportunități și modelând strategii de viață în fiecare nouă etapă din viață;

8.  subliniază că economiile europene care se confruntă cu provocări demografice au nevoie de întreprinderi competitive și, în acest scop, trebuie să reducă obligațiile fiscale și administrative și să reformeze sectorul public; consideră că un sector privat competitiv și inovator reprezintă elementul-cheie pentru crearea de noi oportunități de ocupare a forței de muncă pentru generațiile viitoare;

9.  având în vedere angajamentul istoric și constant al societății civile, al bisericilor și al organizațiilor non-profit în favoarea măsurilor de sprijinire și de dezvoltare socială, atât a familiilor, cât și a tuturor categoriilor de populație aflate în nevoie, consideră că participarea acestora la programarea și la punerea în aplicare a măsurilor de sprijinire și de dezvoltare socială va contribui la dezvoltarea politicilor de solidaritate socială și între generații, cu respectarea principiului subsidiarității;

10.  subliniază că, dată fiind evoluția demografică, în rândul persoanelor în vârstă din comunitățile noastre se află un mare număr de voluntari potențiali care reprezintă o resursă considerabilă și neexploatată; invită Comisia să promoveze oportunități pentru voluntarii mai în vârstă și să elaboreze un program pentru „Persoanele în vârstă în acțiune”, dat fiind numărul tot mai mare de asemenea persoane cu o mare experiență, dornice să activeze ca voluntari, programe care ar putea completa programul „Tineretul în acțiune” și s-ar putea desfășura în paralel cu acesta; invită, de asemenea, Comisia să promoveze programe specifice pentru activități de voluntariat între generații, precum și pentru activități de mentorat;

Inițiativa privind transparența

11.  invită Comisia și Consiliul să introducă bilanțuri privind generațiile ca instrumente de informare și să dezvolte indicatori Eurostat privind dezvoltarea durabilă (IDD) în toate statele membre și la nivel UE, cu scopul de a elabora modele și previziuni fiabile privind fluxurile de numerar, precum și în ceea ce privește beneficiile și poverile fiecărei generații;

12.  solicită o evaluare de impact (o monitorizare a generațiilor) cu caracter obligatoriu care să prezinte efectul legislației europene și naționale asupra echității între generații și care să permită o evaluare pe termen lung a costurilor și beneficiilor;

13.  invită Comisia, pentru a permite planificarea strategiilor de viață ale generațiilor prezente, să prezinte separat tendințele actuale în ceea ce privește rata de dependență, scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legislația relevantă privind piața muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor acestor procese;

14.  solicită Institutului European pentru Egalitatea de Gen să monitorizeze și să analizeze relațiile dintre generații, bazându-se pe indicatori specifici în funcție de gen și grupă de vârstă;

Politica în domeniul educației și al muncii

15.  este convins că accesul liber și echitabil la educație și la muncă pentru toate grupurile de vârstă reprezintă esența politicii de solidaritate între generații și constituie fundamentul bunăstării, autonomiei și sustenabilității;

16.  consideră că, având în vedere că societatea europeană este în curs de îmbătrânire, este necesar un angajament activ în sensul integrării și menținerii persoanelor pe piața muncii, indiferent de vârstă, inclusiv a celor mai în vârstă; consideră că este esențial să se obțină un echilibru între oferirea unui sentiment suficient de siguranță persoanelor și păstrarea motivației acestora de a munci pentru a avea un venit; consideră că, pentru a îmbunătăți nivelul de calificare, este necesar să se asigure tuturor categoriilor sociale o formare de cea mai bună calitate și cele mai bune oportunități de învățare de-a lungul vieții;

17.  consideră că o politică privind ocuparea forței de muncă care ia în considerare situația lucrătorilor în vârstă presupune un proces de reflecție asupra noilor forme de organizare a muncii în întreprinderi, asupra mijloacelor de facilitare a tranziției către pensionare prin formule flexibile, asupra reducerii stresului, îmbunătățirii condițiilor de muncă și promovării practicilor nediscriminatorii în ceea ce privește recrutarea și formarea profesională;

18.  subliniază că, date fiind schimbările demografice, Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea legată de gestionarea resurselor umane, ceea ce presupune aplicarea unei politici proactive pentru ocuparea integrală a forței de muncă;

19.  recunoaște că munca nu înseamnă doar activitate remunerată și că, prin activitățile pe care le desfășoară în familie și în societate, atât persoanele tinere, cât și cele în vârstă contribuie în mare măsură la asigurarea caracterului uman al societății noastre și la stabilizarea serviciilor și a locurilor de muncă; invită guvernele să faciliteze și să recunoască munca voluntară, organizarea comunităților locale și acordarea de asistență în cadrul comunității și al familiei și să clarifice rapid problema răspunderii juridice;

20.  invită statele membre să adopte măsuri în vederea recunoașterii pe plan juridic, social și economic (în special în ceea ce privește securitatea socială, statutul profesional, veniturile și egalitatea de șanse între bărbați și femei) a muncii informale și invizibile bazate pe solidaritatea între generații, realizate de membrii familiei (mai ales femei) de toate vârstele, care îngrijesc rude în vârstă și copii, după cum se subliniază în raportul adoptat la 8 decembrie 2008 de Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen;

21.  consideră că discriminarea pe motiv de vârstă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este larg răspândită și că combaterea acesteia în mai mare măsură trebuie să devină o prioritate, în special prin aplicarea eficace, în toate statele membre, a Directivei 2000/78/CE (privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă) și prin măsuri suplimentare fără caracter legislativ care garantează informarea persoanelor în vârstă cu privire la drepturile pe care le au și accesul acestora la asistență și consultanță juridică, dacă acest lucru este necesar;

22.  recunoaște că femeile mai în vârstă de pe piața muncii sunt adesea, direct sau indirect, victime ale discriminării, chiar ale discriminării multiple, situație care trebuie soluționată în mod adecvat;

23.  menționează că, pentru a obține un loc de muncă, persoanele în vârstă trebuie, în primul rând, să poată ajunge la locul de muncă și consideră, prin urmare, că este important să fie adoptată și pusă în aplicare cât mai curând posibil propunerea de directivă privind interzicerea discriminării în ceea ce privește accesul la bunuri, echipamente și servicii;

24.  consideră că o persoană în vârstă nu ar trebui să fie obligată să își înceteze activitatea împotriva voinței sale și pe baza unei decizii arbitrare legate de vârsta obligatorie de pensionare; invită, prin urmare, statele membre să reanalizeze posibilitatea eliminării vârstei obligatorii de pensionare, care îi împiedică pe cei care își exprimă dorința de a lucra în continuare să facă acest lucru, menținând în același timp criteriul vârstei de pensionare pentru a permite celor care doresc să se pensioneze să o facă, beneficiind, în același timp, de pensie și de prestațiile aferente;

25.  consideră că reîntinerirea unilaterală a forței de muncă nu are ca rezultat o creștere a inovației, cum se susține adesea, ci constituie de fapt o reducere a cheltuielilor efectuată ca urmare a concedierii managerilor cu experiență și, prin urmare, foarte bine remunerați, ceea ce reprezintă o risipă de experiență, cunoștințe și competențe, în special în cazul în care formarea persoanelor în vârstă aduce foarte mari beneficii, aceste persoane păstrând același loc de muncă pe o perioadă mai lungă de timp;

26.  consideră că orice măsură privind vârsta de pensionare trebuie să țină seama de nevoile persoanelor în cauză; consideră că este necesar să se introducă măsuri mai flexibile în materie de pensionare, care să respecte nevoile forței de muncă vârstnice și să răspundă cererii de pe piața muncii; invită statele membre să acorde prioritate dezvoltării și îmbunătățirii sistemelor de securitate socială pentru a răspunde acestor nevoi;

27.  regretă că unele parcursuri profesionale devin tot mai instabile și mai nesigure din cauza muncii temporare și a creșterii numărului contractelor pe perioade determinate, în anumite state membre, fără salarii decente și drepturi de securitate socială, precum și din cauza muncii nedeclarate, a locurilor de muncă precare și marginale sau a șomajului, precum și faptul că este îngreunat accesul persoanelor în vârstă la marea majoritate a locurilor de muncă; recunoaște faptul că perioadele de activitate profesională, de formare, de îngrijiri medicale sau de voluntariat sunt complementare și reprezintă o experiență valoroasă la toate vârstele; constată că această creștere a locurilor de muncă precare are, de asemenea, repercusiuni asupra securității financiare a generațiilor actuale și va constitui o povară și mai grea pentru generațiile viitoare; subliniază, cu toate acestea, că numeroasele forme de muncă independentă, munca flexibilă, munca cu fracțiune de normă și diferitele forme de muncă temporară pot juca un rol esențial pentru a spori resursele persoanelor în vârstă sau pentru a asigura un venit pentru acestea, de exemplu în cazul în care iau în îngrijire rude sau prieteni;

28.  consideră că flexicuritatea poate contribui la o mai mare deschidere, reactivitate și integrare a piețelor muncii și că poate facilita tranziția între diferitele etape din viața profesională, în special în măsura în care se bazează pe solidaritatea între generații și pe responsabilitatea comună a acestora și atunci când ia în considerare diferitele solicitări și nevoi ale tuturor categoriilor de vârstă și de venituri; subliniază faptul că trebuie să se ia măsuri pentru a garanta aplicarea unor mecanisme armonioase care permit o formare adecvată, supravegherea drepturilor lucrătorilor și respectarea vieții familiale; constată că flexicuritatea cuprinde, de asemenea, strategii globale pentru învățarea de-a lungul vieții, precum și sisteme de securitate socială moderne, adaptate și durabile;

29.  subliniază că siguranța carierei și a formării profesionale trebuie să fie pe deplin garantate; fiecare persoană ar trebui să aibă o viață profesională activă și completă pentru a avea dreptul la o pensie integrală;

30.  subliniază că învățarea de-a lungul vieții trebuie să se afle în centrul oricăror măsuri privind educația și trebuie să reprezinte o îndatorire pentru toate generațiile, pentru autoritățile publice și pentru întreprinderi; invită, prin urmare, statele membre să sprijine sistemele de formare profesională, în special pe cele care sunt completate de stagii de instruire practică, uneori sub formă de ucenicie;

31.  îndeamnă insistent UE să desfășoare o politică eficace pentru ca lucrătorii să poată rămâne pe piața muncii și să nu facă obiectul discriminării pe motiv de vârstă;

32.  solicită promovarea unei culturi de gestionare a îmbătrânirii în cadrul întreprinderilor, atât în ceea ce privește venirea tinerilor angajați, cât și plecarea celor în vârstă, și adaptarea diferitelor aspecte ale acesteia, în special prin posibilitatea pensionării treptate, ținând seama de dificultatea postului și de condițiile de muncă, sănătate și siguranță;

33.  își exprimă convingerea că gestionarea optimă a resurselor umane prin intermediul educației inițiale și a învățării de-a lungul vieții este responsabilitatea agenților economici, în special a sectoarelor profesionale care ar trebui să își anticipeze nevoile în materie de locuri de muncă și de formare profesională;

34.  subliniază necesitatea de a valida învățarea de-a lungul vieții prin diplome și certificate, astfel încât angajații să poată beneficia pe deplin de aceasta; subliniază necesitatea generalizării sistemului de validare a competențelor dobândite prin experiență;

35.  propune ca participarea lucrătorilor în vârstă la structurile de învățare de-a lungul vieții să facă obiectul unei monitorizări sistematice și al unei reprezentări statistice;

36.  propune să se acorde stimulente suplimentare lucrătorilor în vârstă și șomerilor pentru a le oferi posibilitatea să participe la programe de învățare de-a lungul vieții în vederea consolidării statutului lor și a asigurării unei reintegrări reușite pe piața muncii;

37.  invită la o implicare mai mare a femeilor din toate grupele de vârstă în programe de învățare pe parcursul întregii vieți;

38.  constată că, având în vedere evoluția datelor demografice, se estimează că, până în 2030, proporția dintre populația activă și cea inactivă va fi de 2 la 1; invită Comisia și statele membre să sprijine viitorul rol al rudelor care se ocupă de îngrijire prin dezvoltarea unor inițiative care să permită femeilor și bărbaților să atingă un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele familiale;

39.  subliniază faptul că schimbările demografice nu pot fi invocate ca justificare pentru desființarea totală a drepturilor și a asistenței sociale, acestea fiind, dimpotrivă, o provocare pentru societatea actuală, și că trebuie să existe un echilibru între acestea din urmă din punctul de vedere atât al generațiilor active, cât și al celor inactive; încurajează statele membre să simplifice legislația socială pentru a o face mai flexibilă, mai accesibilă și mai ușor de înțeles, atât de către angajatori, cât și de către angajați;

40.  consideră că, prin intermediul instrumentelor și programelor existente la nivelul Uniunii Europene, Comisia ar trebui să sprijine aplicarea de noi inițiative în favoarea unei bătrâneți active, sănătoase și demne;

Inițiativa „Garanția europeană pentru tineret”

41.  subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor se numără printre cele mai stringente probleme, deoarece are ca rezultat lipsa de oportunități, excluziunea socială, costuri sociale crescute și risipirea de resurse umane valoroase, toate acestea constituind o cauză socială majoră în privința scăderii natalității și alimentând spirala inegalităților dintre generații; subliniază necesitatea de a reduce perioadele de tranziție de la o instituție de învățământ la alta și de la obținerea unei diplome la ocuparea primului loc de muncă; consideră că este foarte important să se asigure incluziunea socială a tinerilor, să li se ofere posibilitatea de a dobândi un loc de muncă potrivit și să se promoveze antreprenoriatul în rândul acestora;

42.  subliniază necesitatea ca tinerilor să li se ofere perspective pe termen lung și încurajează Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a încuraja mobilitatea tinerilor în perioada studiilor și participarea acestora la stagii de calitate; subliniază, de asemenea, necesitatea de a crea mai multe locuri de muncă pentru tineri în vederea participării pe deplin a acestora în societate, de a investi în tineri și de a-i mobiliza astfel încât generațiile viitoare să poată beneficia integral de drepturile și demnitatea care le sunt proprii;

43.  subliniază că șomajul în rândul tinerilor și, mai ales, diferențele de dezvoltare între regiuni reprezintă obstacole în calea coeziunii teritoriale;

44.  subliniază că schimbările demografice vor conduce la un deficit de forță de muncă calificată care poate fi compensat în mare parte prin forța de muncă feminină calificată; în acest sens, este esențial ca statul și angajatorii să își schimbe atitudinea și să ia măsuri în vederea adaptării condițiilor generale și a condițiilor de muncă la nevoile femeilor;

45.  subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită începutului de carieră a tinerilor și trebuie încurajată pe deplin integrarea cu succes a acestora pe piața muncii, deoarece un început de carieră nefericit poate avea consecințe asupra întregii vieți și activități profesionale a tinerilor;

46.  solicită Consiliului și Comisiei să depună eforturi susținute și să adopte măsuri concrete, care trebuie să includă și o garanție europeană pentru tineret, prin intermediul căreia, după o perioadă de șomaj de maximum patru luni, tinerilor să li se ofere un loc de muncă, o ucenicie, o formare suplimentară sau o combinație între muncă și formare, cu condiția ca cei în cauză să se implice constant prin eforturi proprii în procesul de includere;

47.  consideră că este necesar să se asigure servicii de consiliere, de orientare profesională și de asistență pentru reintegrarea șomerilor pe piața muncii (sau pentru a găsi un prim loc de muncă), precum și a studenților și a viitorilor studenți, astfel încât aceștia să își poată alege cariera în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește oportunitățile eventuale de angajare;

Inițiativa „Pactul european pentru persoanele peste 50 de ani”

48.  îndeamnă statele membre și Comisia UE ca până în 2020, în completarea Strategiei UE 2020, să realizeze următoarele obiective:

Inițiativa privind gestionarea vârstelor

49.  consideră că posibilitățile de angajare a persoanelor în vârstă depind, de asemenea, de inițiative în domeniul sănătății, de nivelul venitului și al contribuțiilor în numerar și în natură în comparație cu pensia și alte beneficii la pensionare, de formarea profesională, de programul de lucru, de autonomia și alegerile individuale ale lucrătorilor, de un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, de satisfacția profesională și atitudinea conducerii, precum și de garantarea unui sprijin rezonabil, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2000/78/CE, dar și de inițiative în domeniul accesibilității; consideră că astfel de inițiative ar trebui dezvoltate în comun de partenerii sociali, acolo unde este cazul, pentru toți angajații și promovate de Comisie și statele membre;

50.  consideră că statele membre ar trebui să încurajeze întreprinderile să introducă strategii de gestiune care țin seama de problematica vârstei și care le vor spori competitivitatea prin valorificarea experienței și a calităților specifice ale lucrătorilor în vârstă;

51.  sugerează partenerilor sociali, angajatorilor și statelor membre să ofere lucrătorilor de peste 50 de ani posibilitatea de a beneficia de promovări profesionale până la sfârșitul vieții lor active;

Inițiativa „Tandemul între generații”

52.  solicită inițiative concrete pentru a promova echipe de lucru mixte ca vârstă și încurajează sprijinirea întreprinderilor care aplică astfel de inițiative și recompensarea proiectelor celor mai remarcabile, arătând că diversitatea de generații sporește competitivitatea și permite obținerea unei creșteri economice mai armonioase;

53.  propune luarea unor inițiative concrete în vederea creării unei noi culturi corporative în ceea ce privește gestionarea resurselor umane, care permite orientarea înspre angajarea lucrătorilor în vârstă și stabilirea unei legături între această abordare și responsabilitatea socială a întreprinderilor;

54.  își exprimă convingerea că statele membre ar putea mări eficacitatea organismelor publice de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește șomerii în vârstă, inclusiv în ceea ce privește opțiunile legate de munca socială și de activitățile de caritate;

Inițiativa „Pentru o pensie decentă”

55.  consideră că pensia este un drept pe care fiecare salariat îl poate valorifica începând cu vârsta legală de pensionare stabilită de fiecare stat membru în colaborare cu partenerii sociali, respectând practicile naționale; consideră că decizia salariaților de a nu-și mai continua activitatea profesională peste vârsta de pensionare stabilită la nivel național nu trebuie să afecteze dreptul lor la pensie sau orice alt drept social;

56.  îndeamnă Consiliul și statele membre ca, până în 2012, să efectueze o analiză imparțială a limitelor de vârstă luate în calcul în ceea ce privește exercitarea anumitor meserii și profesii, precum și privind acordarea de credite și încheierea de contracte de asigurare, și să elimine aceste bariere; invită Consiliul și statele membre să examineze dificultățile legate de accesul la credite pentru persoanele în vârstă;

Inițiativa „Îmbătrânirea activă”

57.  îndeamnă Comisia Europeană să analizeze activitățile din domeniul îmbătrânirii sănătoase și să prezinte un plan de acțiune în 2011 prin care:

58.  salută faptul că numeroase organizații ale societății civile au proclamat ziua de 29 aprilie „Ziua solidarității între generații” și invită Comisia să elaboreze o propunere pentru ca anul 2012 să devină „Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații”, care să evidențieze contribuția persoanelor în vârstă la societate și să promoveze acțiunile care vizează stimularea participării persoanelor în vârstă și a tinerilor la inițiative comune;

59.  consideră că statele membre trebuie să facă din îmbătrânirea activă una dintre prioritățile lor pentru următorii ani; subliniază că acest fapt include, în special, crearea unor condiții-cadru adecvate pentru mobilizarea potențialului persoanelor în vârstă și pentru elaborarea unor abordări inovatoare pentru activități, precum și formare adecvată pentru personalul din serviciile de sprijin;

60.  consideră că îmbătrânirea activă trebuie analizată din perspectiva mai largă a capacității de inserție profesională a bărbaților și femeilor de-a lungul vieții active, iar pentru a încuraja lucrătorii în vârstă să rămână încadrați în muncă sunt necesare în special îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru a le proteja sănătatea și siguranța sau adaptarea mediului de lucru la starea de sănătate și la necesitățile lucrătorilor în vârstă, combaterea discriminării pe motiv de vârstă și gen, actualizarea competențelor lor prin acordarea unui acces corespunzător la învățarea și formarea de-a lungul vieții și revizuirea, după caz, a sistemelor de impozitare și de prestații sociale pentru a garanta existența unor stimulente eficace pentru a lucra o perioadă mai îndelungată;

61.  consideră că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să utilizeze toate posibilitățile oferite de metoda deschisă de coordonare, de strategia pentru ocuparea forței de muncă și de alte instrumente și programe comunitare și, cu sprijinul financiar al fondurilor structurale, îndeosebi al Fondului social european, să sprijine îmbătrânirea activă;

62.  consideră că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să facă apel la comitetele consultative și politice existente, inclusiv Comitetul pentru protecție socială și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă, Comitetul pentru politică economică, Grupul de experți cu privire la aspectele demografice, pentru a menține îmbătrânirea activă pe o poziție prioritară în agenda UE și a statelor membre;

63.  solicită Consiliului și statelor membre să ia rapid măsuri pentru a asigura pensii decente pentru toți, care nu se pot situa în niciun caz sub pragul de sărăcie;

64.  invită Comisia să elaboreze un studiu asupra eficacității și a avantajelor participării active a lucrătorilor în vârstă pe piața muncii, din perspectiva viabilității sistemelor de securitate socială, a promovării productivității, a creșterii și a luptei împotriva excluderii sociale;

Politici de conciliere

65.  subliniază că, pentru a evita impunerea unei sarcini prea mari pentru femei din cauza îngrijirilor necesare în măsură din ce în ce mai mare într-o societate care îmbătrânește, ar trebui să se realizeze o conciliere între viața profesională și sarcinile familiale atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în toate statele membre și să se vegheze ca acestea să fie repartizate în mod echilibrat între femei și bărbați; subliniază că este necesară în acest sens și oferirea unor servicii de îngrijire accesibile și de calitate, ameliorarea ofertelor de servicii de îngrijire a copiilor și de educație, existența concediului parental și promovarea lucrului cu fracțiune de normă în cazul bărbaților;

66.  subliniază că persoanele în vârstă au adesea un rol important în cadrul familiei întrucât se ocupă de copii și au grijă de aceștia în zilele de vacanță și după școală, aceste servicii fiind foarte prețioase în sine și reprezentând o valoare economică importantă;

67.  recunoaște necesitatea de acționa în vederea îmbunătățirii dispozițiilor care reglementează nu numai concediul de maternitate, ci și concediul de paternitate și concediul parental pentru tații care lucrează;

68.  atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a crește numărul de nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema îmbătrânirii în Europa;

69.  încurajează statele membre să adopte inițiative constante pe termen lung în favoarea familiilor, inclusiv dreptul la alocații suplimentare pentru părinți, în special măsuri suplimentare de sprijinire a mamelor singure și reducerea poverii fiscale sau sociale pentru creșe și pentru organizațiile de voluntari, de cooperare și fără scop lucrativ; încurajează, de asemenea, schimbul de bune practici în cadrul Alianței europene pentru familii și al altor platforme și organizații relevante; invită statele membre să creeze pentru lucrători sisteme de încurajare a concediilor întregi sau parțiale, astfel încât părinții să se poată ocupa de copii, dar să beneficieze din nou de drepturile lor odată ce revin în întreprindere;

70.  invită statele membre să instituie un sistem integrat de îngrijire pentru a reduce povara asupra celor care îngrijesc persoane în vârstă sau persoane cu dizabilități și pentru a permite acestora să aibă un loc de muncă;

71.  consideră că dreptul la lucru cu fracțiune de normă, la un loc de muncă flexibil, la un orar de lucru adaptat nevoilor lucrătorilor, la aranjamente corespunzătoare privind maternitatea, perioada de sarcină, concediul parental, alocațiile pentru copii, partajarea locului de muncă și munca la domiciliu, asociate cu menținerea unui nivel ridicat de protecție socială, constituie măsuri care contribuie la concilierea sarcinilor familiale cu viața profesională;

72.  consideră că este esențial ca solidaritatea intergenerațională să fie încurajată, cu deosebire în contextul dimensiunii de gen, prin politici fiscale cu obiective precise, măsuri destinate să încurajeze îmbătrânirea activă, politici locative și înființarea unor rețele integrate de servicii destinate copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și celor dependente, în vederea ameliorării echilibrului muncă-viață;

73.  subliniază faptul că viața de familie poate fi reconciliată cu viața profesională numai dacă sarcinile legate de îngrijire, a căror îndeplinire nu este plătită, sunt distribuite mai echilibrat între femei și bărbați și, în cazul în care sunt furnizate servicii de îngrijire destinate familiei, care să fie accesibile și de bună calitate; solicită statelor membre să asigure servicii accesibile, abordabile ca preț, flexibile și de înaltă calitate, în special accesul la servicii de îngrijire a copiilor, cu obiectivul de a oferi condiții pentru 50% din îngrijirea necesară copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani și pentru 100% din îngrijirea copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, precum și un acces mai bun la îngrijire pentru alte persoane dependente și aranjamente adecvate în ceea ce privește concediile, atât pentru mame, cât și pentru tați;

74.  subliniază că numeroase persoane în vârstă au puține rude sau nu au pe nimeni pe care să poată conta și solicită statelor membre să ia mai multe măsuri pentru a face schimb de bune practici în materie de strategii care permit persoanelor în vârstă să rămână autonome cât mai mult timp posibil și să acționeze astfel încât să se asigure că, acolo unde serviciile de îngrijire sunt indispensabile, acestea sunt disponibile și adaptate nevoilor fiecăruia;

75.  atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care pe piața muncii nu sunt reunite condițiile necesare pentru concilierea vieții profesionale cu cea familială și privată și dacă dezvoltarea de servicii complete pentru familii nu este încurajată, atunci rata natalității va scădea, ceea ce va accentua și mai mult îmbătrânirea societății europene;

76.  solicită întreprinderilor și guvernelor să dezvolte un sprijin și o consiliere de calitate pentru membrii familiilor care se ocupă de rudele lor în vârstă și să ofere posibilitatea de a lua în considerare aceste prestații la calculul drepturilor lor de pensie și de a obține o compensație financiară corespunzătoare; consideră că îngrijirile acordate de membrii familiei nu trebuie să fie considerate în mod abuziv ca un mod de a realiza economii;

Politica economică și de creștere

77.  consideră că dezvoltarea de noi piețe destinate persoanelor în vârstă oferă posibilități importante pentru ameliorarea competitivității și a inovației și poate contribui la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, precum și la promovarea voluntariatului; consideră că, opunându-se propunerilor legislative referitoare la lupta împotriva discriminării pe bază de vârstă, numeroase organizații profesionale au trecut cu vederea această posibilitate;

78.  consideră că un mijloc de soluționare a decalajului digital, un fenomen care afectează în special femeile și conduce la excludere profesională și socială, ar fi acela ca școlile să lanseze inițiative experimentale de alfabetizare în domeniul TI;

79.  consideră că adoptarea de noi dispoziții severe împotriva discriminării în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii va conduce la posibilități enorme de creștere economică și de ocupare a forței de muncă în măsura în care obstacolele cu care persoanele în vârstă se confruntă în ceea ce privește anumite bunuri sau servicii vor fi dispărut; solicită să fie eliminate orice condiții generale, excesive sau abuzive de interzicere a accesului la bunuri și servicii numai pe baza vârstei, condiții care afectează numeroase persoane în vârstă atunci când doresc să încheie o asigurare, să rezerve un pachet turistic sau să închirieze o mașină, de exemplu;

80.  îndeamnă statele membre să creeze condiții-cadru, în special pentru abordări inovatoare și adecvate, care să țină cont de condițiile regionale specifice;

81.  consideră că trebuie acționat mai aproape de oameni, în special prin crearea de servicii regionale, teritoriale sau locale de ocupare a forței de muncă, care să reunească factorii de decizie și partenerii sociali;

82.  consideră că statele membre ar trebui să sa ia măsuri solide împotriva economiei gri sau subterane întreținute de forța de muncă nedeclarată, ale cărei efecte asupra pieței muncii europene sunt mai mult decât dezastruoase, și nu să se mulțumească cu luarea de măsuri de protecție a propriilor lucrători; subliniază că munca nedeclarată trebuie combătută prin măsuri sau sancțiuni cu adevărat disuasive pentru angajatori și/sau intermediari;

83.  solicită realizarea de eforturi pentru a îmbunătăți lupta împotriva muncii nedeclarate, în special prin punerea la dispoziția organismelor de inspecție (servicii de inspecție a întreprinderilor, tribunale ale muncii etc.) a mai multor resurse umane și materiale;

Politica în materie de pensii și politica bugetară

84.  subliniază că sistemele de asigurare socială se confruntă cu provocări majore și că statele membre trebuie să procedeze la reforme structurale ambițioase și să caute noi mijloace de finanțare durabilă a serviciilor de sănătate și a sistemelor de pensii;

85.  consideră că, întrucât îmbătrânirea rapidă a populației a devenit o problemă la nivel mondial, dând naștere unor provocări cu care statele membre se vor confrunta în următorii câțiva ani, Comisia ar trebui să își asume un rol de coordonare în procesul de elaborare a unor soluții pentru serviciile de asistență medicală și de îngrijire pentru persoanele vârstnice, precum și în activitatea de diseminare a celor mai bune practici în statele membre;

86.  solicită acțiuni mai vizibile pentru ca persoanele în vârstă să își cunoască drepturile și obligațiile în ceea ce privește sistemele de asigurări sociale și cele de pensii și pentru ca aceste informații să fie disponibile într-o formă simplă și accesibilă;

87.  subliniază că dreptul la o viață decentă este un drept al omului și că persoanele care au lucrat întreaga lor viață nu trebuie să fie victime ale crizei economice;

88.  subliniază necesitatea soluționării diferențelor de salarizare dintre femei și bărbați – în prezent 17% în UE-27 – deoarece acestea conduc la diminuarea veniturilor începând cu nașterea primului copil și, în cele din urmă, la pensii mai mici și o la rată mai mare a sărăciei printre femeile mai în vârstă;

89.  solicită Comisiei și statelor membre să reexamineze sistemele de asistență socială cu privire la aspectele care atrag încă după sine inegalități considerabile în ceea ce privește pensiile bărbaților și femeilor și să introducă indici de corecție ținând cont de discontinuitățile în materie de contribuții rezultate din angajările pe durată determinată sau îndeplinirea responsabilităților materne;

90.  subliniază că trebuie să se țină seama în acest domeniu al politicii sociale de practicile tuturor statelor membre ale UE, deoarece sistemele naționale de pensii sunt diferite de la un stat membru la altul;

91.  subliniază că reducerea sarcinilor estimate în constantă creștere, care vor afecta generațiile viitoare, constituie o prioritate fundamentală, având în vedere creșterea spectaculoasă a numărului de persoane cu vârsta de peste 80 de ani;

92.  constată impactul recesiunii globale asupra finanțelor publice și a sectorului economic; consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea natalității reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a sistemelor europene fiscale și de asistență socială, inclusiv a sistemelor de pensii, asigurând o bună îngrijire a generațiilor în vârstă și evitând, totodată, acumularea de datorii pentru generațiile mai tinere; încurajează reforma Pactului de stabilitate și creștere pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor statelor membre de reformare sustenabilă a sistemelor lor de pensii;

93.  constată că numeroase probleme legate de schimbările demografice în societate se află exclusiv în competența statelor membre, și că nu există o competență generală la nivel comunitar pentru stabilirea de norme europene în acest domeniu; recunoaște că este necesar ca fiecare stat membru să ia măsuri pentru a garanta un grad de stabilitate durabilă a finanțelor publice și pentru a gestiona corespunzător schimbările demografice;

94.  observă că, în ultimii ani, au fost utilizate diferite modalități de analizare a situației demografice, proiectând în viitoarele decenii evoluția datoriei publice și transferând costurile implicite generațiilor viitoare, evidențiind astfel anumiți indicatori de fiabilitate, spre exemplu soldul primar necesar, care reprezintă soldul bugetar structural necesar pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice;

95.  invită Comisia să furnizeze analize permanente ale situației între generații, inclusiv estimări ale viitoarelor datorii publice și ale decalajelor de sustenabilitate în finanțele publice ale statelor membre și să publice rezultatele de o manieră ușor accesibilă și inteligibilă;

96.  observă că actualele proiectări ale datoriei publice sunt îngrijorătoare și vor acumula o datorie imensă pentru viitoarele generații și, prin urmare, invită statele membre să reducă deficitele fundamentale structurale și să se orienteze către niveluri mai sustenabile ale datoriei;

97.  recomandă ca statele membre să aplice măsuri de creștere a productivității generale și, în special, a productivității serviciilor de asistență socială, inclusiv a serviciilor de asistență medicală și a acordării de îngrijiri persoanelor în vârstă;

98.  observă că, în cazul în care anii suplimentari adăugați în timp la speranța de viață ar fi ani fără probleme de sănătate, decalajul dintre finanțele publice ar fi, după unele calcule, cu 1,5% din PIB mai mic și, prin urmare, consideră că este deosebit de important ca problemele de sănătate să fie prevenite și tratate într-o fază timpurie;

99.  își exprimă îngrijorarea cu privire la eșecul multor state membre de a reforma sistemele de pensii; invită Comisia să prezinte o analiză a situației în toate statele membre, evidențiind riscurile pe termen lung pentru fiecare stat membru;

100.  subliniază necesitatea pentru statele membre de a crește rata participării pe piața muncii prin instituirea de orare flexibile și prin promovarea muncii cu fracțiune de normă și a muncii la domiciliu;

101.  încurajează statele membre să acorde sprijin familiilor prin intermediul sistemelor fiscale și de protecție socială și să promoveze oferirea de servicii de îngrijire a copiilor pentru familiile cu copii mici;

102.  încurajează statele membre să elimine orice impediment, în special privind regimul fiscal și cel al pensiilor, pentru ca persoanele vârstnice să poată lucra și după ce au împlinit vârsta de pensionare și încurajează instituirea de mecanisme și stimulente eficiente de sprijin, dat fiind că impactul îmbătrânirii populației depinde de rata de ocupare a forței de muncă și de numărul mediu de ore de lucru;

103.  consideră că, ținând cont de tendințele demografice, există un mare potențial de dezvoltare de locuri de muncă sustenabile și decente în domeniul serviciilor sociale și de sănătate;

Politica privind migrația

104.  consideră că, însoțită de o integrare socială reușită, inclusiv integrare economică, migrația contribuie la atenuarea schimbărilor demografice și că există încă un număr prea mare de persoane provenite din imigrație care nu se simt integrate în statele membre în care trăiesc, parțial din cauza discriminărilor ale căror victime sunt;

105.  își exprimă convingerea că o discuție deschisă și onestă este esențială pentru dezbaterea diferitelor politici în materie de imigrație, a condițiilor de admisie a imigranților și a perspectivelor lor economice, a problemelor generate de imigrația clandestină, a creșterii șomajului în rândul imigranților din cauza crizei economice actuale și a măsurilor prin care se poate evita izolarea culturală și socială a nou-veniților;

106.  atrage atenția asupra faptului că, în ciuda capacității lor de a se integra mai ușor, mobilitatea socială și capacitatea de adaptare la un nou mediu este în mod natural mai redusă în cazul persoanelor în vârstă;

107.  consideră că integrarea presupune identificarea în cadrul unui proces democratic cu valorile constituționale fundamentale, participare bazată pe oportunități egale și responsabilitate și că premisa unei integrări reușite ține de disponibilitatea de adaptare a imigranților și de receptivitatea localnicilor; consideră că solidaritatea între generații este îmbogățită de solidaritatea dintre culturi, care presupune abandonarea oricărei prejudecăți față de culturile diferite;

108.  consideră că instaurarea unui climat propice acceptării imigranților legali de către populația țării gazdă depinde direct de oferirea de informații exacte și generale și de crearea unui culturi împotriva xenofobiei;

109.  este convins că îmbătrânirea activă presupune participarea integrală la viața socială și la procesele decizionale caracteristice democrației participative;

Politica socială și politica în domeniul sănătății

110.  atrage atenția că schimbările demografice prezintă inegalități regionale semnificative și determină un proces de migrare din regiunile rurale și periferice și, prin urmare, trebuie dezvoltate concepte pentru o transformare a structurilor de asistență socială și medicală, trebuie puse la dispoziție fonduri de sprijin și trebuie introdus un schimb intensiv de bune practici legate de sprijinirea progreselor și a serviciilor bazate pe tehnologii moderne ale informației și comunicării;

111.  consideră că serviciile la domiciliu destinate vârstnicilor ar putea fi promovate și organizate prin încurajarea unor forme de activitate independentă sau cooperativă, pe baza unor acorduri cu autoritățile locale și prin introducerea unor vouchere destinate familiilor;

112.  invită statele membre și Comisia ca, în fața fenomenului de îmbătrânire ineluctabilă a populației, să coopereze strâns, în special în ceea ce privește crearea de mecanisme sustenabile de finanțare a sistemelor de îngrijire, pentru a garanta furnizarea serviciilor de îngrijire indispensabile;

113.  constată că existența discriminării față de persoanele în vârstă în cadrul serviciilor de îngrijire medicală este manifestă; subliniază că, în comparație cu pacienții mai tineri, este mai puțin probabil ca pacienții în vârstă să beneficieze de toate îngrijirile necesare, din cauza discriminării bazate exclusiv pe vârstă; consideră că aceste diferențe în ceea ce privește îngrijirea medicală pot avea efecte semnificative asupra sănătății persoanelor în vârstă;

114.  subliniază, de asemenea, că țările din vestul și estul Uniunii Europene sunt afectate în mod diferit de schimbările demografice și de consecințele acestora și că este necesară o politică de natură să garanteze o creștere economică uniformă și echilibrată și o dezvoltare regională durabilă;

115.  invită statele membre să acorde asistență regiunilor cu emigrare netă, prin garantarea unui înalt nivel al serviciilor de interes general (de exemplu al serviciilor educaționale, inclusiv educația preșcolară și îngrijirea copiilor, al serviciilor sociale și de sănătate, precum și al celor poștale), asigurarea accesibilității (de exemplu a transportului în comun, a infrastructurilor de transport și a rețelelor de telecomunicații) și garantarea participării și competenței economice (de exemplu prin formare, inclusiv prin aplicarea metodelor de educație continuă, prin utilizarea de noi tehnologii și prin realizarea de investiții în acestea); îndeamnă la adaptarea cadrului pentru punerea în practică a acestor obiective la nevoile locale și la actorii locali, precum și la îmbunătățirea capacității de adaptare a acestora; atrage atenția, în mod special, asupra situației insulelor, a zonelor de frontieră, a regiunilor montane și a altor zone îndepărtate de centrele populate;

116.  invită statele membre să analizeze chestiunea imigrației reglementate a forței de muncă (imigrația din țările terțe pe teritoriul UE);

117.  subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum și de îngrijire de înaltă calitate și că, în acest sens, trebuie adoptată cât mai rapid noua propunere legislativă europeană de combatere a discriminărilor, întrucât aceasta se referă în special la accesul la serviciile de sănătate;

118.  salută proiectul Predict (ameliorarea participării persoanelor în vârstă la testele clinice), finanțat de Uniunea Europeană, al cărui obiectiv este de a stabili motivul pentru care discriminarea față de persoanele în vârstă persistă în cazul testelor clinice; consideră că persoanele în vârstă trebuie să beneficieze de medicamente a căror eficacitate și inocuitate pentru respectiva categorie de vârstă a fost testată;

119.  recunoaște realizările din domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă în statele membre, dar solicită acestora să acorde mai multă atenție decât în trecut stabilirii de criterii calitative pentru serviciile furnizate și urmărirea acestora; invită statele membre și Comisia să își amelioreze cooperarea și în domeniul supravegherii serviciilor de îngrijire, cooperare în cadrul căreia statele membre ar putea preconiza în ceea ce privește serviciile naționale de îngrijire o rețea de puncte de contact, care ar permite, atât la nivel național, cât și la nivel european, obținerea de informații privind serviciile de îngrijire oferite și nivelul lor de calitate, precum și formularea de plângeri asupra calității acestor servicii;

120.  invită Comisia să elaboreze o carte verde cu privire la relele tratamente aplicate persoanelor vârstnice și la protecția acestora în comunitate și în unitățile de îngrijire;

121.  solicită, prin intermediul metodei deschise de coordonare, un schimb de informații și de bune practici între statele membre cu privire la asigurarea îngrijirii pe termen lung a persoanelor vârstnice și, în special, la măsurile care vizează protecția acestora în comunitate și în unitățile de îngrijire, precum și combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor vârstnice;

122.  recunoaște că un mare număr de femei migrante lucrează în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă și propune, pe de o parte, să fie intensificate controalele efectuate de statele membre pentru a limita munca nedeclarată în acest sector, și, pe de altă parte, să fie permis lucrătorilor din acest sector accesul facil la seminarii pertinente în cadrul învățării de-a lungul vieții, în vederea garantării furnizării unor îngrijiri de calitate;

123.  solicită statelor membre să propună o soluție la problemele cu care se confruntă membrii familiei, în special dreptul de a alege de a se ocupa de o persoană apropiată, opțiunea de a combina sarcinile familiale cu un loc de muncă remunerat sau accesul la prestații sociale și la sisteme de pensii, toate acestea pentru a evita ca îngrijirea unei persoane apropiate să nu însemne un grad mai ridicat de sărăcie;

124.  subliniază importanța drepturilor în materie de asigurări sociale și pensii stabilite pe bază individuală, cu recunoașterea muncii de îngrijire neplătite;

125.  consideră că este necesară elaborarea unui cod de conduită în întreaga UE, care să definească standardele minime pentru acordarea de servicii de îngrijire pe termen lung și care să fie adoptat de Parlamentul European și de Consiliu;

Angajamentul social

126.  consideră că fiecare persoană ar trebui să aibă posibilitatea de a se angaja în societate; subliniază, totodată, necesitatea menținerii caracterului voluntar al angajamentului social;

127.  subliniază că, având în vedere evoluția demografică, ideea centrală a unei cetățenii active capătă din ce în ce mai multă importanță; în acest sens, asumarea obligațiilor sociale face necesară o redefinire a relațiilor dintre cetățeni și stat;

128.  consideră că îngrijirile acordate necesită un nivel ridicat de calificare și un anumit grad de responsabilitate din partea personalului de îngrijire care trebuie să facă obiectul unei recunoașteri sociale și financiare; consideră, de asemenea, că numai astfel va putea fi menținut nivelul de calitate pe termen lung și numai astfel va putea fi recrutat suficient personal de îngrijire calificat și motivat;

o
o   o

129.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 115, 14.4.1997, p. 238. (2) JO C 104, 6.4.1998, p. 222. (3) JO C 232, 17.8.2001, p. 381. (4) JO C 292E, 1.12.2006, p. 131. (5) JO C 305 E, 14.12.2006, p. 141. (6) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 23. (7) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 75. (8) JO C 9 E, 15.1.2010, p. 11. (9) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 68. (10) JO C 161, 13.7.2007, p. 66. (11) Cedefop, seria Panorama, 159, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2008. (12) Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010. (13) Cedefop, seria Panorama. Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2009. (14) Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010. (15) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

Rezoluţia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (2010/2079(INI))

P7_TA(2010)0401 A7-0274/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare” (COM(2010)0187),

–  având în vedere Decizia Comisiei din 23 iunie 2009 intitulată „Criterii de acceptabilitate pentru metodologiile de calculare a costurilor medii cu personalul” (C(2009)4705),

–  având în vedere raportul grupului de experți referitor la evaluarea ex post a celui de al șaselea program-cadru (2002-2006) („Raportul Rietschel”) și comunicarea ulterioară a Comisiei (COM(2009)0210),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 mai 2010, intitulată „Mai multe controale sau mai puține controale? Găsirea echilibrului just între costurile administrative ale controlului și riscul de eroare” (COM(2010)0261),

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la „orientările privind prioritățile viitoare pentru cercetarea europeană și pentru inovațiile bazate pe cercetare în strategia de la Lisabona pentru perioada de după 2010” adoptate la 3 decembrie 2009 și concluziile Consiliului pentru competitivitate referitoare la „Programe simplificate și mai eficiente în sprijinul cercetării și inovării europene” adoptate la 26 mai 2010,

–  având în vedere Declarația de la Berlin privind accesul liber la cunoștințe în domeniul științei și umanisticii,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru control bugetar, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0274/2010),

A.  întrucât Al șaptelea program-cadru (PC7) este cel mai mare program C&D transnațional din lume și un element esențial pentru realizarea unui Spațiu de Cercetare European și pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei UE2020;

B.  întrucât cercetarea aduce o contribuție fundamentală în materie de creștere economică, de creare de locuri de muncă și de energie nepoluantă și sustenabilă;

C.  întrucât PC impune asigurarea celor mai înalte standarde de excelență, eficacitate și eficiență în cercetare pentru a atrage și a păstra cei mai buni oameni de știință în Europa și a promova o economie a UE mai inovatoare și bazată pe cunoaștere, competitivă pe plan mondial;

D.  întrucât coordonarea dintre politicile naționale, regionale și europene de cercetare este încă limitată, ceea ce creează obstacole majore în calea obținerii unor soluții rentabile;

E.  întrucât, în ciuda unor progrese față de PC6, administrarea actuală a PC7 se caracterizează prin birocrație excesivă, toleranță scăzută pentru risc, eficiență scăzută și întârzieri nepermise care au în mod clar un efect descurajator pentru participarea comunității de cercetare, a mediului academic, a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor și sectorului industrial (îndeosebi a entităților de cercetare mai mici, inclusiv a IMM-urilor);

F.  întrucât toate părțile implicate cer să se simplifice și să se armonizeze în continuare normele și procedurile, simplificarea nereprezentând un obiectiv în sine ci, mai degrabă, un mijloc pentru a asigura atractivitatea și accesibilitatea fondurilor UE pentru cercetare și pentru a reduce timpul pe care cercetătorii trebuie să îl investească în procesul propriu-zis;

G.  întrucât finanțarea în funcție de rezultate ar putea limita domeniul de aplicare al proiectelor de cercetare la proiecte cu grad mai scăzut de risc și cercetare orientată spre piață, ceea ce ar împiedica UE să promoveze excelența în cercetarea la granițele cunoașterii și în inovare;

H.  întrucât cercetarea și inovarea trebuie să fie clar deosebite ca fiind două procese diferite (cercetarea înseamnă transformarea investiției în cunoaștere, iar inovarea înseamnă transformarea cunoașterii în investiție);

I.  întrucât actualul proces de simplificare survine într-un moment crucial, dând un impuls pentru Evaluarea de etapă a PC7 și pentru pregătirea următorului PC8;

J.  întrucât conceperea și implementarea actualului PC7 și a viitoarelor programe-cadru trebuie să se bazeze pe principiile simplității, stabilității, transparenței, certitudinii juridice, consecvenței, excelenței și încrederii;

1.  susține inițiativa propusă în comunicarea Comisiei de a simplifica implementarea programelor-cadru în domeniul cercetării considerând că oferă măsuri serioase și creative de depășire a blocajelor cu care se confruntă participanții la PC;

2.  atrage atenția asupra faptului că, deși important, procesul de simplificare este numai una din reformele necesare pentru a îmbunătăți finanțarea cercetării în UE;

3.  subliniază necesitatea de a menționa, în cazul fiecărei măsuri de simplificare, dacă intră în vigoare în conformitate cu actualul temei juridic sau dacă sunt necesare modificări ale normelor regulamentului financiar, ale normelor de participare sau ale normelor specifice aferente programelor PC;

4.  invită Comisia să contribuie la actuala reformă a regulamentului financiar, care urmărește atingerea următoarelor obiective: creșterea coerenței actualului cadru juridic; reducerea dispozițiilor; claritate, precizie și ușurința gestionării; în acest scop, solicită încorporarea regulilor de participare în corpul regulamentului financiar;

5.  subliniază faptul că, pe lângă simplificările propuse de Comisie, aceasta trebuie să elaboreze un plan detaliat de dezvoltare a infrastructurii de cercetare în noile state membre, pentru a crea oportunități egale de accesare a fondurilor PC7 și a viitorului PC8 pentru toate statele membre;

6.  ia act de faptul că participarea sectorului privat la PC se menține la un nivel scăzut din cauza complexității regulilor de participare și a timpului îndelungat pe care îl necesită aplicarea acestora, precum și din cauza costurilor de personal ridicate și a birocrației excesive;

Un pas pragmatic către simplificarea administrativă și financiară

7.  salută intensificarea eforturilor de simplificare administrativă și financiară a normelor PC pe tot parcursul ciclului de viață al programelor și proiectelor (aplicare, evaluare și gestionare), ceea ce va aduce beneficii considerabile părților implicate;

8.  subliniază faptul că orice proces de simplificare ar trebui aplicat cu atenție în cadrul actualului PC7 astfel încât să se mențină stabilitatea, consecvența și certitudinea juridică, creând un climat de încredere reciprocă în rândul celor cei implicați; subliniază, în această privință, că, deși trebuie să se depună urgent eforturi pentru interpretarea uniformă a regulilor existente, pentru contractele în curs de desfășurare ar trebui să se evite aplicarea unor „linii directoare” după încheierea contractelor;

9.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că sistemul actual și gestionarea practică a PC7 sunt orientate în mod excesiv către control, ceea ce duce la o risipă a resurselor, participare scăzută și perspective de cercetare mai puțin atractive; ia act cu îngrijorare de faptul că actualul sistem de gestionare cu a sa „toleranță zero la risc” pare mai degrabă să evite riscurile decât să le gestioneze; de aceea, solicită revizuirea și/sau extinderea interpretării Statutului funcționarilor UE în chestiunea răspunderii personale, precum și prezentarea unor propuneri concrete în actualul proces de reformă a regulamentului financiar (de ex. sistemul de cumulare a riscurilor);

10.  consideră că monitorizarea și controlul financiar din partea UE, efectuate de Comisie și OLAF, ar trebui să se axeze în primul rând pe protejarea fondurilor publice și combaterea fraudelor, făcând o distincție clară între eroare și fraudă; consideră, în această privință, că este necesar să se stabilească o definiție mai clară a conceptului de „erori” în toate documentele cu caracter juridic obligatoriu, care să includă mecanismele pentru identificarea erorilor evitând diferitele interpretări; solicită, prin urmare, o analiză detaliată și o comunicare a erorilor și a măsurilor de corecție aferente;

11.  consideră că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere și să fie mai tolerantă la risc față de participanți la toate nivelurile, asigurând, în același timp asumarea răspunderii, cu norme UE flexibile care să permită o mai bună aliniere, dacă este posibil cu diferitele reglementări naționale existente și practicile de contabilitate recunoscute;

12.  susține întru totul adoptarea unui nivel mai înalt de riscuri tolerabile de eroare (RTE), care ar reduce atât complexitatea auditurilor, cât și auditurile ex-post, asigurând un echilibru corespunzător între o gestiune financiară corectă și controale adecvate; evidențiază faptul că este esențial să se asigure interpretarea și aplicarea uniformă a normelor de participare, ceea ce va duce la scăderea ratei de eroare;

13.  solicită ca beneficiarii subvențiilor în cadrul PC să fie informați cu privire la strategiile de audit relevante ale Comisiei; recomandă diseminarea acestor strategii prin intermediul punctelor de contact naționale și includerea lor în Cordis;

14.  susține și recomandă acceptarea mai largă a practicilor contabile uzuale pentru costurile eligibile și participanți odată ce acestea au fost clar definite și convenite, în special pentru metodologiile costurilor medii cu personalul, cu condiția ca aceste proceduri să fie în conformitate cu normele naționale și certificate de autoritățile competente, acordând fiecărui beneficiar suficientă flexibilitate pentru a utiliza fie metodologia costurilor reale cu personalul, fie metodologia costurilor medii cu personalul;

15.  invită insistent Comisia să dea curs în mod activ solicitărilor formulate de Parlament în cadrul deciziilor sale de descărcare de gestiune pentru exercițiile 2007 și 2008 și, în special, să se prezinte propuneri concrete pentru simplificarea calculării costurilor medii cu personalul și să se aplice aceste propuneri;

16.  consideră, în plus, că în cazul organismelor publice, la auditarea întregii metodologii a costurilor, instituțiile europene ar trebui să accepte declarațiile de asigurare cu privire la fiabilitatea situațiilor financiare anuale ale organizației și la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente emise de către Curtea de Conturi și/sau de către auditorii publici naționali;

17.  susține reducerea în continuare a combinațiilor de rate de finanțare și metode de definire a costurilor indirecte care apar în cadrul diferitelor instrumente și activități (gestionare, cercetare, demonstrare și diseminare) fără a pune în pericol nivelul actual al ratelor de finanțare; recunoaște totuși că diferențierea actuală dintre universități/centre de cercetare, industrie, organizații non-profit și IMM-uri ar trebui menținută; invită Comisia să mențină utilizarea costurilor reale ca metodă de combinare a nivelurilor de finanțare și de definire a costurilor indirecte;

18.  consideră că sumele și ratele forfetare ar trebui să fie utilizate în mod voluntar și numai în cazuri justificate; solicită Comisiei să clarifice mai mult terminologia referitoare la utilizarea ratelor forfetare și a sumelor forfetare;

19.  susține introducerea de sume forfetare care să acopere „alte costuri directe” cu condiția ca să se mențină opțiunea costurilor reale; solicită Comisiei să evalueze în mod riguros utilizarea sumelor forfetare pentru costurile cu personalul; subliniază faptul că sumele forfetare reprezintă alternativa optimă în cazul țărilor partenere în materie de cooperare internațională în cadrul PC;

20.  admite că reducerea dimensiunilor la nivelul unor mici consorții, ori de câte ori este posibil, contribuie la simplificarea procesului, scurtarea calendarului proiectelor și reducerea costurilor administrative;

21.  consideră că echipele mai numeroase ar trebui justificate prin natura multidisciplinară a activităților care trebuie întreprinse;

22.  propune, de exemplu, o procedură de aprobare tacită în scopul de a facilita modificarea acordului de acordare a împrumuturilor nerambursabile, în special pentru a ține cont de schimbările din componența consorțiilor sau din structura administrativă și financiară a acestora;

23.  susține desființarea totală a mecanismelor de înregistrare a timpului, ca de exemplu, graficele de timp (această desființare nu ar trebui să fie restricționată la utilizarea de sume forfetare);

24.  salută desființarea obligației de a recupera dobânzile aferente prefinanțării;

25.  este de acord cu ideea că acordarea de premii trebuie încurajată, însă aceasta nu trebuie să se substituie unei finanțări structurate în mod corespunzător;

26.  invită Comisia să permită rambursarea costurilor generate de prezentarea proiectului, după selecționarea cu succes a acestuia, în vederea ușurării participării partenerilor industriali, în special a IMM-urilor;

27.  solicită să se simplifice interpretarea și să se clarifice și mai mult definiția costurilor eligibile (ca, de exemplu, taxe și speze aferente costurilor cu personalul, concediului medical și concediului de maternitate), precum și chestiunea dacă TVA poate intra în categoria costurilor eligibile; solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a considera TVA drept cost eligibil, în cazul în care este nedeductibilă; solicită să se clarifice mai bine procedurile legate de cursurile de schimb valutar în cazul partenerilor care utilizează valute diferite;

28.  regretă că introducerea codului de identificare a participării (CIP) nu a condus la reducerea cererilor repetate de informații juridice și financiare (și de documente justificative) și că primirea unui CIP în decursul procesului de depunere a cererii nu este întotdeauna urmată de un proces de validare; solicită, prin urmare, entităților responsabile să îmbunătățească CIP și să eficientizeze utilizarea acestora;

29.  solicită Comisiei să prezinte norme de procedură pentru audit mai precise, mai coerente și mai transparente, inclusiv norme și principii care să garanteze respectarea drepturilor organismului auditat și audierea tuturor părților, și să prezinte rapoarte privind raportul cost/beneficii al auditurilor;

30.  îndeamnă Comisia să implementeze „abordarea auditului unic” și să introducă sistemul auditului în timp real efectuat de o singură entitate, permițând, astfel, beneficiarilor să corecteze orice eroare sistemică și să predea fișe de cost îmbunătățite în anul următor; consideră că această abordare a auditului unic ar trebui să garanteze, de asemenea, că proiectele finalizate nu vor fi auditate mai mult de o singură dată de diferiți auditori, astfel încât avizul primului auditor independent desemnat să fie primit cu încredere de către Comisie și că documentele sunt transmise o singură dată, indiferent de numărul de audituri efectuate;

31.  solicită Comisiei să confere certitudine juridică abținându-se de la aplicarea retroactivă a unei definiții mai stricte a normelor de participare și necerându-le beneficiarilor să recalculeze situațiile financiare deja aprobate de către serviciile Comisiei, reducând, astfel, necesitatea auditurilor ex-post și a corecțiilor retroactive; solicită Comisiei să soluționeze rapid situațiile anterioare rezultate în urma inspecțiilor în curs, acționând cu discernământ și respectând principiile bunei gestiuni financiare; recomandă ca aceste situații litigioase din trecut să fie soluționate printr-un acord între părți, de exemplu, pe baza unei reauditări independente și/sau prin intervenția unui mediator ad hoc independent;

32.  propune introducerea unei proceduri de răspuns în cadrul căreia, în cazul în care Comisia nu oferă un răspuns cu privire la informațiile primite într-un termen ce urmează să fie stabilit, aceste informații să fie considerate validate de către Comisie;

33.  invită Comisia să prezinte Parlamentului rapoarte periodice privind costurile administrative ale PC7, inclusiv costurile de administrare, atât pentru Comisie, cât și pentru participanți, precum și măsurile luate sau avute în vedere pentru a reduce aceste costuri;

O schimbare de atitudine radicală în direcția creșterii calității, accesibilității și transparenței
Adoptarea unei abordări „pe baze științifice”

34.  reamintește Comisiei că se pornește de la premisa că beneficiarii programelor UE își desfășoară activitățile finanțate de bună credință și că depun toate eforturile pentru a atinge rezultatele așteptate;

35.  de aceea, își exprimă îngrijorarea în legătură cu tendința generală actuală a Comisiei de a promova o finanțare orientată spre rezultate (justificată, îndeosebi, de principiile responsabilizării corecte) și este profund preocupat de impactul posibil al finanțării orientate spre rezultate asupra calității și naturii cercetării, cu posibile restrângeri ale cercetării științifice și un impact negativ asupra proiectelor cu obiective nemăsurabile sau cu obiective măsurabile care folosesc parametri diferiți de utilitatea imediată; este îngrijorat, totodată, de efectele potențiale ale evaluării în continuare ex-ante și ex-post a produselor/rezultatelor proiectelor și de determinarea criteriilor necesare pentru definirea acestora;

36.  consideră inadecvată, cu excepția situațiilor excepționale și bine justificate, utilizarea generală a sumelor forfetare, de genul sumelor forfetare negociate specifice anumitor proiecte sau sumelor forfetare predefinite pe proiect; promovează în schimb abordarea „încredere maximă” care se potrivește perfect pentru cercetarea la granițele cunoașterii; pentru proiectele de cercetare și de demonstrație derulate în domenii deosebit de complexe, recomandă organizarea de teste pilot ale „finanțării bazate pe rezultate” cu plata sumelor forfetare specifice proiectelor efectuată în schimbul obținerii produselor/rezultatelor convenite;

37.  susține în schimb un sistem de finanțare „pe baze științifice”, care să pună accentul pe criteriile tehnico-științifice și pe evaluarea efectuată de omologi bazată pe excelență, relevanță și impact, cu un control financiar simplificat și eficient, respectând dreptul tuturor părților de a fi audiate; consideră că această abordare „pe baze științifice” va determina o schimbare radicală în ceea ce privește mecanismele de control, mutând accentul din domeniul financiar spre cel științific/tehnic; consideră că această abordare permite părților interesate să își concentreze eforturile asupra competențelor lor principale, asupra chestiunilor științifice/tehnice și a construirii SCE;

Optimizarea timpilor

38.  salută tendința generală de scurtare a timpului mediu de acordare și de efectuare a plății însă își exprimă anumite rezerve în privința generalizării utilizării de licitații în domenii prea largi și de licitații deschise cu termene limită; recunoaște totuși că aceste licitații sunt adecvate pentru IMM-uri, fiind o modalitate de a reduce incertitudinea în legătură cu oportunitățile de finanțare și de a încuraja participare;

39.  își exprimă îngrijorare că timpul mediu actual între termenul limită pentru propunere și semnarea contractului (termenul de contractare) este încă prea lung, existând discrepanțe între diferitele servicii ale Comisiei; solicită Comisiei să scurteze termenele de încheiere a contractelor la cel mult 6 luni și să fixeze termene limită adecvate pentru evaluare și negocierea contractului, pe baza unui sistem de referințe;

40.  invită Comisia să prelungească durata medie a timpului dintre publicarea cererilor de propunere și termenul de depunere a cererii;

41.  are rezerve serioase în legătură cu eliminarea cerinței legale de emitere a unui aviz de către comitetele de reprezentanți ai statelor membre referitor la deciziile de selecție a proiectelor individuale, în special a celor cu impact asupra eticii, securității și apărării;

42.  consideră că abordarea prin care se urmărește favorizarea identificării unor principii comune de bază nu ar trebui să aducă atingere specificului și opțiunilor etice naționale în materie de cercetare;

43.  susține tendința generală către o procedură de aplicare în două etape, mai ales atunci când se așteaptă un număr foarte mare de propuneri, cu condiția să se facă o evaluare completă în prima etapă (obiective, abordare științifică, competențele participanților, valoarea adăugată a colaborării științifice și bugetul total); subliniază că acest lucru va mări șansele de succes în a doua etapă, cu condiția ca prin aceasta să nu se lungească termenul de contractare sau perioadele de acordare a sumelor; considerare că această abordare reduce costurile de aplicare;

Trecerea la o abordare „orientată spre utilizator” în privința accesului

44.  subliniază faptul că gestionarea PC trebuie să pună beneficiarii în centrul misiunilor sale și să faciliteze accesul la PC;

45.  solicită îmbunătățirea substanțială a clarității și accesibilității documentelor îndrumătoare, care ar trebui reunite într-un manual și traduse în limbile oficiale ale UE;

46.  subliniază necesitatea participării mai susținute noilor state membre la programele din PC prin intermediul simplificării procedurii de depunere a cererilor și a procedurii contractuale, care reprezintă obstacole semnificative în calea accesării etapei de propunere, în special pentru candidații care participă pentru prima dată;

47.  recomandă o mai mare stabilitate în relația cu părțile interesate prin desemnarea, în măsura posibilului, a unui singur responsabil de proiect din partea Comisiei care să ofere asistență personalizată pe toată durata proiectului și să asigure aplicarea consecventă a normelor, precum și adoptarea unui sistem de ghișee unice („one face to the customer”) în cadrul căruia se poate obține consultanță cu privire la programe multiple de la singur punct de contact;

48.  consideră că fiecare document furnizat de Comisie și serviciile acesteia ar trebui să stabilească în mod clar statutul său juridic, precizând pentru cine are valoare obligatorie conținutul său și în ce constă obligația;

49.  susține introducerea mai multor instrumente de administrare online și IT și, îndeosebi, crearea unui portal destinat participanților la cercetare și introducerea semnăturii electronice; solicită Comisiei să instituie un sistem online integrat și ușor de utilizat; susține punerea la dispoziție a tuturor informațiilor pe suport electronic privind gestionarea programului (identificarea, aplicarea, negocierea și raportarea); susține punerea la dispoziție a acestui sistem online încă din prima zi a programului și posibilitatea accesării acestuia în toate etapele; consideră că ar trebui promovată ideea înlocuirii întâlnirilor directe cu videoconferințele; recomandă ca serviciile de e-administrare să utilizeze protocoale și formate deschise de comunicare, în așa fel încât să asigure transparență, accesibilitate și interoperabilitate;

50.  recomandă Comisiei demararea unei campanii de instruire și popularizare a instrumentelor informatice puse la dispoziție în cadrul programului;

51.  salută proiectul-pilot Acces Deschis al Comisiei, care vizează îmbunătățirea accesului la rezultatele cercetării atât prin sistemul Cordis, cât și prin încurajarea oamenilor de știință să își înregistreze cercetările într-un repertoriu;

52.  subliniază că accesul beneficiarilor la proiecte în domeniile cercetării și inovării necesită o importantă capacitate tehnică și o cunoaștere solidă a procedurilor administrative și financiare și că, prin urmare, pentru solicitanții cu o structură redusă, cum ar fi IMM-urile și institutele de cercetare de mici dimensiuni situate în regiunile periferice, accesul la aceste proiecte este extrem de dificil; reamintește că aproximativ 90% din întreprinderile din Europa sunt IMM-uri și că este necesar să se asigure implicarea deplină și eficientă a acestora în utilizarea resurselor celui de-al șaptelea program-cadru;

53.  subliniază necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește procesul de alegere a temelor pentru licitații, care ar trebui să asigure participarea părților interesate relevante;

54.  recomandă crearea unui sistem de evaluare de către omologi mai transparent, mai coerent și mai armonizat, care să fie bazat pe merite;

Sinergiile între programe și instrumente

55.  solicită insistent reducerea complexității programelor UE (de exemplu, PC, PCI, fondurile structurale) și a instrumentelor asociate (ITC, inițiativele în temeiul articolului 187, PPP, proiectele în temeiul articolului 185, CCI, ERA-NET); evidențiază faptul că aceasta va determina exploatarea la maximum a sinergiilor rezultate din acțiunea lor combinată;

56.  regretă înmulțirea exagerată a organismelor de cercetare, a modelelor de cooperare și a mecanismelor de gestiune, precum și complexitatea rezultată, care creează probleme de transparență față de autoritatea bugetară și un tratament diferențiat al beneficiarilor;

57.  recomandă ca finanțarea UE pentru C&D să se bazeze pe un ansamblu redus de norme și principii de finanțare și solicită coerență și armonizare în implementare și interpretarea normelor și procedurilor; subliniază necesitatea de a aplica acest set comun de norme pentru întregul PC și instrumentele asociate și în cadrul Comisiei, indiferent de entitatea sau agenția executivă însărcinată cu implementarea;

58.  recomandă instituirea de mecanisme pentru a oferi îndrumare comună în cadrul Comisiei și efectuarea de formări pentru responsabilii de proiect și auditorii interni; solicită insistent crearea unei instanțe de apel, un fel de „mediator pentru PC” pentru participanți în cazul interpretării incoerente și inconsecvente a normelor și procedurilor; consideră că deciziile luate de acest mediator ar trebui să fie definitive și să aibă caracter obligatoriu;

59.  consideră că inovarea poate fi cel mai bine stimulate la nivel regional, datorită proximității dintre universități, organismele publice de cercetare, marile întreprinderi, IMM-uri și autoritățile publice regionale și locale, de exemplu în cadrul clusterelor; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că promovarea inovării la nivel regional poate contribui la reducerea disparităților sociale și regionale; încurajează, cu toate acestea, diferitele niveluri (regional, național și comunitar) să-și coordoneze mai bine eforturile în cadrul unei programări la nivel european a activităților de cercetare și dezvoltare; subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii legăturilor dintre mediul academic și industrie;

Învățăminte în perspectiva PC8

60.  consideră că o revizuire generală radicală a administrării PC este una din prioritățile majore ce trebuie avute în vedere la conceperea viitorului PC;

61.  consideră că revizuirea Regulamentului financiar, a Statutului funcționarilor și aplicarea unei marje de risc de eroare adecvate pentru cercetare au un rol central în restructurarea cadrului de finanțare a cercetării și în înregistrarea de noi progrese în simplificarea finanțării pentru cercetare;

62.  invită Comisia să evalueze eficacitatea fiecărui instrument în parte, din cadrul fiecărui program, în ceea ce privește realizarea unor obiective de politică specifică și solicită reducerea diversității instrumentelor ori de câte ori eficacitatea sau contribuția lor distinctivă nu este dovedită în mod clar, menținându-se, totodată, o suficientă flexibilitate pentru a permite adaptarea la specificul proiectului;

63.  susține un sistem de finanțare pe baze științifice și o repartizare bine echilibrată a fondurilor între cercetarea de la vârf la bază, bazată pe rezultate și cercetarea de la bază la vârf, în folosul științei, ca bază pentru PC8;

64.  consideră că PC8 ar trebui să se concentreze asupra cercetării la granițele cunoașterii, luând în considerare întregul lanț al inovării: cercetarea la granițele cunoașterii, dezvoltarea tehnologică, demonstrația, diseminarea, valorificarea rezultatelor și integrarea rapidă pe piață a rezultatelor;

65.  consideră că PC8 ar trebui să încurajeze colaborarea între cercetătorii europeni, prin introducerea unui sistem de bonuri valorice pentru cercetare, care să furnizeze bani pentru cercetare atunci când cercetătorii se deplasează în universități situate în oricare dintre statele membre, contribuind la centre de excelență și universități independente precum și la o mobilitate sporită în rândul cercetătorilor;

66.  solicită Comisiei să publice o analiză a nivelurilor de participare a diferitelor state membre în cadrul PC7 și să țină seama de concluziile acesteia pentru a se asigura o evoluție echilibrată a cercetărilor în toate statele membre în PC8;

67.  consideră că la stabilirea priorităților pentru PC8, ar trebui să se acorde atenție unui spectru mai larg de mijloace de finanțare alternative rambursabile pentru inovare, inclusiv parteneriatelor public-privat și investițiilor de capital de risc;

68.  recomandă creșterea gradului de internaționalizare a PC8 prin intermediul cooperării cu țările terțe, inclusiv cu țările în curs de dezvoltare, prin punerea la dispoziția acestora a unor norme de gestionare simple și specifice; încurajează, în perspectiva viitorului PC8, schimbul de bune practici și standarde cu alți parteneri internaționali;

69.  se declară în favoarea rolului de controlor care îi revine Comisiei atunci când se solicită finanțare din partea autorităților naționale sau regionale;

70.  salută constituirea subgrupului Comisiei pentru inovare și dezbaterile din cadrul acestuia cu privire la cuantificarea eficacității politicii de cercetare și dezvoltare a UE și a cheltuielilor aferente proiectelor din domeniul cercetării și dezvoltării;

o
o   o

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la criza din sectorul creșterii animalelor din UE

P7_TA(2010)0402 RC-B7-0605/2010

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la viitorul politicii agricole comune după 2013(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la venituri echitabile pentru agricultori: îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010(3),

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât viabilitatea unui număr ridicat de exploatații zootehnice din UE este în prezent amenințată grav de o combinație de factori, printre care:

B.  întrucât producătorii europeni trebuie să respecte cele mai stricte reglementări din lume în materie de securitate și calitate alimentară, de protecție a mediului, de sănătate și de bunăstare a animalelor, precum și de condiții de muncă; întrucât respectarea acestor standarde foarte ridicate duce la creșterea semnificativă a costurilor de producție pentru producătorii europeni, aceștia fiind astfel dezavantajați din punct de vedere concurențial față de producătorii din țări terțe;

C.  întrucât actuala criză din sectorul creșterii animalelor poate duce la o scădere semnificativă a producției de carne peste tot în Uniunea Europeană, ceea ce va avea consecințe grave nu numai asupra prețurilor, ci și asupra securității alimentare în UE și va duce la creșterea gradului de dependență de importuri;

D.  întrucât Uniunea Europeană depinde într-o mare măsură de boabele de soia și de porumbul importat din țări terțe și întrucât orice întrerupere în aprovizionarea cu aceste produse din cauza prezenței unei cantități infime de OMG-uri neautorizate are un impact foarte costisitor asupra sectorului european al hranei pentru animale și a crescătorilor de animale europeni (de exemplu, 1 miliard EUR dacă întreruperea durează șase luni);

E.  întrucât importurile din țări terțe au câștigat cote de piață în Uniunea Europeană și au pus o presiune și mai mare asupra prețurilor de piață ale produselor animaliere;

F.  întrucât cererea la nivel mondial de carne și de alte produse animaliere va crește în următoarele decenii ca urmare a corelației dintre creșterea populației de pe mapamond și creșterea puterii de cumpărare în țările în curs de dezvoltare, conducând la adoptarea unei diete occidentalizate;

G.  întrucât investițiile la scară largă necesare în sectorul creșterii animalelor fac din acest sector unul extrem de vulnerabil în fața crizelor pieței;

H.  întrucât, în anumite state membre noi, foarte puțini agricultori din sectorul creșterii animalelor au beneficiat de plăți directe și, prin urmare, au întâmpinat dificultăți mai mari în ceea ce privește respectarea standardelor europene stricte care impun investiții costisitoare;

I.  întrucât sectorul porcinelor și cel al pasărilor de curte nu primesc sprijin direct din PAC, nu au o plasă de siguranță pentru a atenua impactul volatilității pieței și trebuie să respecte cele mai stricte reglementări UE în materie de protecție a mediului și de bunăstare a animalelor;

J.  întrucât diferența dintre prețurile plătite de consumatori și cele care le revin producătorilor a crescut în mod semnificativ;

K.  întrucât producătorii primari sunt prinși între marile întreprinderi multinaționale de prelucrare și de vânzare cu amănuntul care le cumpără produsele și marile întreprinderi multinaționale de aprovizionare care le pun la dispoziție materiile prime;

L.  întrucât exploatațiile zootehnice de dimensiuni reduse din UE sunt legate în mod indisolubil de economiile zonelor rurale din Europa și aduc beneficii semnificative în materie de protecție a mediului și întrucât multe dintre acestea se află în zone defavorizate în care nu există alternative de producție viabile;

M.  întrucât situația de pe piața cărnii de vită este în strânsă legătură cu evoluțiile de pe piața produselor lactate, având în vedere că 60% din producția de carne roșie din UE provine de la vaci de lapte;

N.  întrucât sectorul produselor lactate din UE se confruntă din 2007 cu o volatilitate extremă a pieței, care are efecte negative asupra veniturilor producătorilor de produse lactate și asupra capacității acestora de a produce în mod sustenabil hrană de calitate pentru consumatorii europeni;

O.  întrucât informațiile furnizate de Comisie cu privire la funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente arată că este nevoie de mai multă transparență și de mai multe informații privind evoluțiile legate de producție și de piață,

1.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că PAC de după 2013 este finanțată în mod adecvat pentru a garanta viabilitatea tuturor agricultorilor din UE, inclusiv a celor din sectorul creșterii animalelor; subliniază, în acest context, că trebuie garantată concurența loială între agricultorii din statele membre;

2.  invită Comisia să introducă imediat mecanisme de piață eficiente și flexibile în sectorul creșterii animalelor și să aplice măsurile necesare pentru a limita, pentru sectorul agricol în general, impactul volatilității prețurilor și al speculațiilor;

3.  invită Comisia să folosească mecanismele de piață existente pentru a diminua criza actuală din sectorul cărnii de porc și din alte sectoare de creștere a animalelor;

4.  ia act de intenția Comisiei de a debloca, până la sfârșitul lui noiembrie, printr-o procedură de licitație, 2,8 milioane de tone de cereale care sunt în prezent depozitate pentru intervenție;

5.  invită Comisia să propună instrumente de piață care să garanteze o aprovizionare corespunzătoare cu cereale pentru hrana animalelor; consideră că ar trebui realizată o plasă de siguranță pentru toate sectoarele cerealelor, cu un preț de intervenție minim pentru sistemul de licitație;

6.  invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a combate speculațiile excesive atât pe piețele comunitare, cât și pe cea mondială, în special în cadrul noii Directive privind piețele instrumentelor financiare;

7.  solicită Comisiei să propună mecanisme de piață flexibile care să permită Uniunii să reacționeze mai rapid la situații critice în cadrul OCP unice (articolul 186);

8.  susține introducerea, în regim de urgență, a unui plan privind proteinele pentru Uniunea Europeană prin care să se promoveze cultivarea de plante proteice și de leguminoase, care ar putea avea un rol important și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

9.  își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu consolidarea recentă de pe piața îngrășămintelor, care a condus la o situație în care pe multe piețe naționale în realitate există un singur furnizor fără o concurență efectivă; solicită Comisiei, prin urmare, să ceară autorităților din domeniul concurenței să investigheze și să ia măsurile necesare pentru a împiedica fixarea prețurilor și abuzul de poziție dominantă;

10.  solicită Comisiei să asigure, în contextul creșterii consolidării, existența unei piețe libere în sectorul materiilor prime, inclusiv în cel al îngrășămintelor, având în vedere că energia și îngrășămintele sunt esențiale pentru producția agricolă și pentru securitatea alimentară;

11.  solicită Comisiei să aibă în vedere, ca parte a următoarei reforme a PAC, vulnerabilitatea deosebită a anumitor sectoare ale creșterii animalelor, de exemplu a producției de carne de vită provenind de la bovine crescute pe pășuni, și condițiile inechitabile în care acestea concurează cu țările terțe;

12.  solicită Comisiei să ia în calcul, ca parte a următoarei reforme a PAC, măsuri specifice de evitare a unor pierderi serioase în ceea ce privește ajutorul UE acordat crescătorilor de animale care folosesc metode de producție durabile;

13.  invită Comisia să intensifice măsurile de susținere a sectorului creșterii animalelor în zone defavorizate;

14.  invită Comisia să încerce în mod activ să simplifice și să reducă povara birocratică impusă agricultorilor din sectorul creșterii animalelor;

15.  consideră că este necesar ca Uniunea Europeană să dispună de un instrument de anticipare a tendințelor pieței mondiale;

16.  solicită Comisiei și statelor membre să ia în considerare costurile ridicate pe care le implică respectarea legislației în materie de bunăstare a animalelor, în special deoarece aceste costuri nu se reflectă în prețurile de vânzare; invită, prin urmare, Comisia să asigure faptul că importurile din țări terțe respectă standardele UE în materie de bunăstare a animalelor pentru a preveni concurența neloială; subliniază că sectorul cărnii de porc și cel al cărnii de pasăre vor trebui să respecte în anii următori cerințe din ce în ce mai stricte, fără a beneficia de ajutor financiar din partea Uniunii Europene;

17.  invită Comisia să evalueze impactul economic al introducerii de noi norme în materie de bunăstare a animalelor și subliniază că înainte de a elabora noi legi ar trebui aplicate în mod corespunzător normele existente, generale sau specifice;

18.  consideră că producătorii din sectorul primar sunt prinși între prețurile ridicate la materiile prime și prețurile de consum mici, ca urmare a poziției solide a întreprinderilor de prelucrare, de vânzare cu amănuntul și de furnizare de materii prime în lanțul de aprovizionare cu alimente, și, prin urmare, nu pot beneficia pe deplin de creșterea prețurilor la produsul finit;

19.  invită Comisia să propună o consolidare a organizațiilor producătorilor din toate sectoarele creșterii animalelor pentru a permite acestora să negocieze prețuri mai bune pentru produsele lor, ținând seama de costurile de producție;

20.  solicită Comisiei să asigure că măsurile pe care le adoptă în domeniul comerțului și agriculturii nu intră în conflict unele cu celelalte și recunoaște necesitatea unui ansamblu echilibrat de obiective care să asigure progresul comerțului, oferind, totodată sectorului zootehnic european garanția unui viitor sustenabil;

21.  invită Comisia să apere pe deplin interesele producătorilor europeni în cadrul negocierilor comerciale bilaterale cu Mercosur și alte țări terțe, evitând concesiile care ar putea periclita producția de animale din UE;

22.  invită Comisia să ofere certitudine juridică pentru importurile de soia și de porumb din țări terțe, prin introducerea unui prag pragmatic privind OMG-urile care apar accidental și care nu sunt încă autorizate în Uniunea Europeană, dar care fac obiectul unei analize științifice;

23.  invită Comisia Europeană să revizuiască interdicția actuală privind făina din carne și oase pentru nerumegătoare și să analizeze posibilitatea de a ridica restricțiile în condiții care să asigure un nivel maxim de securitate alimentară;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0286. (2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0302. (3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0130.