Parlamentul European,

–   având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) care a intrat în vigoare în ianuarie 1995,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată "Europa globală: concurența la nivel mondial. O contribuție la strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă" (COM(2006)0567),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată "Europa globală: un parteneriat mai puternic pentru obținerea accesului pe piață pentru exportatorii europeni" (COM(2007)0183),

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele CARIFORUM, pe de altă parte (COM(2008)0155),

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului de încheiere a Acordului de parteneriat economic dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și statele CARIFORUM, pe de altă parte (COM(2008)0156),

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2007 privind Europa globală – aspecte externe ale competitivității(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2008 privind strategia UE pentru ameliorarea accesului pe piețele externe pentru întreprinderile europene(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2007 privind relațiile economice și comerciale cu Coreea(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind Relațiile comerciale și economice cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2006 privind evaluarea Rundei Doha în urma Conferinței Ministeriale a OMC de la Hong Kong(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 octombrie 2006 privind relațiile economice și comerciale dintre UE și Mercosur în vederea încheierii unui acord de asociere interregional(6),

–   având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2006 privind relațiile economice transatlantice UE-SUA(7),

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 octombrie 2005 privind perspectivele relațiilor comerciale între UE și China(8),

–   având în vedere Rezoluția sa din 28 septembrie 2006 privind relațiile economice și comerciale ale UE cu India(9),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A6-0283/2008),

A.   întrucât Uniunea Europeană este cel mai competitiv actor în materie de comerț cu servicii; întrucât UE este cel mai mare exportator din lume și principalul furnizor de servicii înregistrând peste 28% din exporturile totale la nivel mondial și, prin urmare, este cât se poate de interesată să garanteze deschiderea unor noi piețe pentru bunuri, servicii și investiții;

B.   întrucât, în 2007, peste 75% din PIB-ul UE-25 provenea din sectorul serviciilor; întrucât, în 2007, proporția din PIB aferentă serviciilor se ridica la cca. 78% în America de Nord, la 52% în Africa și la 60% în Asia;

C.   întrucât comerțul cu servicii reprezenta până în prezent doar 25% din comerțul mondial; întrucât acest sector are totuși un potențial imens şi în acest sector sunt create mai multe locuri de muncă decât în oricare alt sector al economiei;

D.   întrucât dezvoltarea unor locuri de muncă de calitate este însoțită de o creștere din punct de vedere cantitativ a numărului de locuri de muncă; constată că cele mai numeroase locuri de muncă cu fracțiune de normă sunt create în sectorul serviciilor și că este necesar ca dezvoltarea acestui sector economic să țină seama de recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM);

E.   întrucât sistemul comercial multilateral, reprezentat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), rămâne cel mai eficient cadru pentru realizarea unor schimburi comerciale corecte și echitabile cu bunuri şi servicii la nivel global, prin elaborarea unor norme adecvate și asigurarea respectării acestora; întrucât rolul OMC în ceea ce privește GATS trebuie să țină seama de natura diferită a sectorului serviciilor, care nu permite măsurători cantitative ale gradului său de liberalizare sau ale amplorii obstacolelor în calea schimburilor comerciale;

F.   întrucât GATS este și trebuie să fie cadrul multilateral de reglementare a comerțului cu servicii; întrucât acesta nu interzice statelor și mai ales UE să negocieze acorduri bilaterale care să prevadă liste mai ample de angajamente specifice, luând totodată în considerare posibilele consecințe negative ale acordurilor bilaterale asupra progresului și importanței cadrului multilateral;

G.   întrucât o infrastructură eficientă pentru servicii constituie o condiție prealabilă pentru succesul economic; întrucât accesul la servicii de clasă mondială ajută exportatorii și producătorii de bunuri și servicii din țările în curs de dezvoltare să își valorifice forța concurențială; întrucât o serie de țări în curs de dezvoltare, profitând de pe urma investițiilor și competențelor străine, au putut să avanseze pe piețele internaționale ale serviciilor; întrucât liberalizarea serviciilor a devenit astfel un element cheie al multor strategii de dezvoltare;

H.   întrucât obstacolele în calea comerțului și barierele pur interne nu limitează doar comerțul cu bunuri, ci afectează, de asemenea, în mod semnificativ, comerțul cu servicii și achizițiile publice;

I.   întrucât, la deschiderea pieței serviciilor, ar trebui să se facă o distincție clară între țările industrializate și țările în curs de dezvoltare, precum și între fiecare dintre acestea din urmă, pentru a se lua în considerare nivelurile de dezvoltare diferite;

J.   întrucât unele țări în curs de dezvoltare și în special țările cel mai puțin dezvoltate ar trebui să-și consolideze guvernarea și să creeze structuri și infrastructuri eficiente pentru a crește volumul schimburilor comerciale și a extinde piețele serviciilor;

K.   întrucât este important ca Parlamentul să aibă acces în timp util la textele diferitelor mandate de negocieri acordate Comisiei,

Observații generale

1.   reiterează necesitatea contribuției comerțului internațional, desfășurat în serviciul dezvoltării și al combaterii sărăciei, la progresul social și munca decentă, precum și necesitatea ca reglementările din domeniul comerțului să respecte normele sociale stabilite de OIM; măsurile de combatere a tuturor formelor de exploatare la locul de muncă (prin interzicerea muncii forțate și, în special, a muncii copiilor) și respectarea libertăților sindicale sunt fundamentale pentru a avea schimburi comerciale echilibrate, în interesul general; reiterează necesitatea analizării interacțiunii comerțului cu problematica socială;

2.   atrage atenția asupra nivelului ridicat al competitivității externe a furnizorilor UE de servicii; invită Comisia să urmărească, în negocierile comerciale, atât deschiderea progresivă și reciprocă a accesului la piața serviciilor, cât și o politică de creștere a nivelului de transparență și predictibilitate ale normelor și reglementărilor, însoțită de norme și sancțiuni stricte urmărind combaterea corupției și a monopolurilor, pentru ca cetățenii și întreprinzătorii ambelor părți să poată avea acces la o gamă mai largă de servicii;

3.   recunoaște pe deplin distincția existentă între serviciile de natură diferită, în special necesitatea de a face distincţie între serviciile comerciale şi cele necomerciale; subliniază necesitatea unei abordări diferenţiate în contextul deschiderii pieţei serviciilor de interes general;

4.   reamintește obligația Comisiei de a ține seama de diferitele interese ale statelor membre și ale țărilor în curs de dezvoltare, precum şi de diferenţele economice dintre diverse categorii de persoane, atunci când negociază listele de angajamente;

5.   consideră că o piață internă care funcționează eficient în sectorul serviciilor este importantă pentru competitivitatea globală a întreprinderilor din UE; subliniază că punerea în aplicare corectă și la timp, precum și transpunerea legislației comunitare, inclusiv a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne(10), sunt importante în acest sens;

6.   subliniază faptul că sectorul serviciilor poate aduce multe soluții la problemele de mediu și consideră că serviciile reprezintă unul dintre principalele elemente de valoare adăugată în cadrul exportului UE de know-how; subliniază că importanța sectorului serviciilor trebuie să fie luată în considerare în momentul elaborării unei politici de dezvoltare durabilă;

7.   salută accentul pus de Comisie pe garantarea faptului că efectele pozitive ale globalizării sunt transmise consumatorilor; subliniază faptul că, împreună cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, concurența loială în sectorul serviciilor este crucială pentru a se asigura că consumatorii beneficiază de piața liberalizată a UE;

8.   are convingerea că serviciile îndeplinesc un rol important în fiecare economie și consideră că acordarea unui acces mai larg la piața serviciilor, ținând seama de diversele realități economice, este, prin urmare, importantă nu doar pentru țările dezvoltate, ci și pentru țările în curs de dezvoltare;

9.   subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să țină seama de diversele stadii de dezvoltare atunci când solicită dereglementarea și liberalizarea serviciilor și insistă, prin urmare, asupra faptului că UE nu ar trebui să impună celorlalte țări un model unic pentru celelalte ţări;

10.   consideră că, pentru a garanta obţinerea unor rezultate pozitive, liberalizarea unui nou sector al serviciilor, în special în ţările în curs de dezvoltare, trebuie neapărat să fie însoţită de reglementări noi şi de mecanisme de supraveghere şi de punere în aplicare, permiţând astfel limitarea efectelor negative asupra populaţiei şi a mediului, precum şi a abuzurilor de poziţie dominantă sau de concentrare, să fie realizată treptat şi însoţită de măsurile auxiliare necesare;

11.   este conştient de faptul că normele nou propuse în materie de reglementare internă ar urma să fie adăugate sub forma unei anexe la GATS, ceea ce ar necesita modificarea acordului; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la lucrările grupului de lucru privind GATS în materie de reglementare internă şi să prezinte Parlamentului, în cadrul procedurii de codecizie, orice decizie de modificare a GATS;

12.   recunoaște suveranitatea statelor și, prin urmare, dreptul acestora de a stabili reglementări în toate domeniile serviciilor, în special în domeniul serviciilor publice, indiferent dacă au fost sau nu asumate angajamente în cadrul GATS, cu condiția ca orice astfel de reglementări să se facă în conformitate cu articolul VI din GATS privind reglementările interne; consideră că piețele serviciilor au nevoie de reglementări clare și fără echivoc din punct de vedere juridic pentru a putea funcționa eficient;

13.   sugerează că eficiența sporită ca urmare a deschiderii piețelor către concurență în domeniul serviciilor, în cazul în care este însoțită de măsuri normative interne, ar putea permite țărilor mai puțin dezvoltate să furnizeze cetățenilor lor o gamă mai largă de servicii; subliniază importanța unor servicii universale accesibile și durabile, la prețuri abordabile și standarde de înaltă calitate;

14.   subliniază necesitatea stabilirii unor norme și standarde care să reglementeze liberalizarea; încurajează respectarea rezonabilă și obiectivă a standardelor de mediu și de calitate, fără ca acestea să constituie obstacole inutile în calea comerțului;

15.   salută faptul că Comisia a dat publicității pachetul comunitar de oferte în actualele negocieri GATS; cu toate acestea, consideră că Comisia ar trebui să discute mai detaliat despre actualele evoluții cu Parlamentul și cu comisiile competente ale acestuia;

16.   subliniază că comerțul cu servicii reprezintă în mare măsură un transfer de experiență între țări și că, astfel, comerțul liber cu servicii este o parte importantă a oricărei strategii de dezvoltare, având în vedere că permite transferul eficient și rapid de know-how;

17.   recunoaște că, într-un număr prea ridicat de cazuri, unele dintre problemele legate de echitate și transparență în furnizarea de servicii în anumite țări în curs de dezvoltare sunt provocate în mod exclusiv de complicitatea unor întreprinderi din țările dezvoltate;

18.   solicită Comisiei să elaboreze un studiu de ansamblu detaliat privind anumite domenii ale serviciilor, precum programele informatice, cinematografia, logistica și serviciile financiare, care joacă un rol de o importanță determinantă în anumite țări în curs de dezvoltare și care sunt furnizate și distribuite la nivel mondial; de asemenea, solicită Comisiei o analiză detaliată privind efectele acestor servicii asupra pieței europene a serviciilor;

19.   solicită Comisiei o analiză detaliată privind serviciile de extragere a datelor care-și desfășoară activitatea la nivel mondial; solicită, de asemenea Comisiei, să ofere informații detaliate privind locul de desfășurare a activității, operatorii, dimensiunea și calitatea serviciului în acest sector;

Runda de dezvoltare Doha și GATS

20.   reamintește faptul că articolul XIX din GATS prevede ca membrii să participe la runde succesive de negocieri, cu începere cel târziu la cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului OMC, și apoi periodic în vederea realizării unui nivel din ce în ce mai ridicat de liberalizare; reamintește că astfel de negocieri se înscriu în cadrul principiului angajamentului unic și trebuie, prin urmare, să se găsească un echilibru între aceste negocieri și interesele invocate în alte domenii de negocieri;

21.   reamintește faptul că principiile GATS nu interzic nici privatizarea și nici liberalizarea; prin urmare, subliniază că fiecare stat este liber să liberalizeze orice sector de servicii; subliniază faptul că listele GATS tratează angajamentele ferme ale fiecărui membru al OMC în materie de comerț cu servicii și că fiecare membru este liber să își deschidă piața în plus față de angajamentele sale din GATS, cu condiția ca principiul națiunii celei mai favorizate consacrat în articolul II sau articolul V din GATS privind integrarea economică să fie respectate;

22.   reamintește faptul că Runda de dezvoltare Doha trebuie să pună accentul pe dezvoltare și că, drept urmare, negocierile privind comerțul cu servicii trebuie să servească atât interesele UE, cât și creșterea economică a țărilor celor mai sărace;

23.   subliniază necesitatea de a lăsa țărilor în curs de dezvoltare marja de manevră politică necesară pentru decizia cu privire la gradul de reciprocitate în deschiderea schimburilor comerciale permițându-le să decidă ele însele profunzimea şi ritmul în care se poate continua liberalizarea;

24.   ia act de solicitarea țărilor în curs de dezvoltare adresată în special UE și SUA de a-și îmbunătăți ofertele în Modul 4; consideră necesar să găsească un echilibru pentru a satisface ambele părți; solicită Comisiei să îl informeze în legătură cu orice modificări aduse solicitărilor inițiale;

Acorduri bilaterale și regionale

25.   încurajează stabilirea unui nivel clar și ambițios de angajamente în acordurile comerciale bilaterale și regionale negociate în prezent și cele viitoare; subliniază importanţa includerii în aceste acorduri a unor dispoziţii privind drepturile omului şi standardele sociale;

26.   ia act de rezultatele obținute în cadrul Acordului de parteneriat economic cu Forumul statelor din Caraibe din ACP (CARIFORUM); consideră că comerțul cu servicii reprezintă un instrument de dezvoltare, cu condiția instituirii unui cadru normativ intern solid și transparent care să reglementeze serviciile; se pronunţă în favoarea unor servicii publice universale, accesibile, durabile şi la preţuri rezonabile, asigurând standarde înalte de calitate pentru toţi;

27.   ia act de faptul că, în capitolul privind investiţiile din Acordul de parteneriat economic (APE) cu Forumul statelor din Caraibe din ACP (CARIFORUM), se garantează investitorilor străini avantajele preconizate, în urma angajamentelor asumate în cadrul acestui acord;

28.   sprijină mai ales acordul privind Modul 4 din cadrul Acordului UE-CARIFORUM; consideră că acesta reprezintă un mijloc de a evita exodul de inteligenţă ;

29.   consideră că, în ceea ce privește negocierea Acordului de liber schimb UE-ASEAN, aspectele din acord care afectează achizițiile publice, investițiile și serviciile ar trebui să recunoască nivelul oscilant de dezvoltare al țărilor ASEAN și să respecte dreptul tuturor participanților de a reglementa serviciile publice, în special cele legate de necesitățile de bază; cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să împiedice societățile private să umple lacunele atunci când statul nu reușește să furnizeze serviciile necesare cetățenilor;

30.   este conştient, în ceea ce privește negocierea Acordului de liber schimb UE-Coreea, de dificultățile cu care se confruntă firmele străine în obținerea accesului pe piața coreeană a serviciilor, a băncilor, a asigurărilor, a telecomunicațiilor, a agențiilor de presă și a serviciilor juridice; îndeamnă Comisia, de asemenea, ca, atunci când abordează acest aspect la negocierile privind acordul de liber schimb, să ia în considerare preocupările tot mai accentuate pe care le suscită, în UE, riscul unei crize generate de un sector bancar şi al asigurărilor în care procesul de liberalizare nu este însoţit de o reglementare internă solidă şi transparentă;

31.   subliniază, în ceea ce privește negocierea Acordului de liber schimb UE-India, importanța parteneriatului UE cu India și necesitatea de a obține un acord ambițios însoțit de angajamente substanțiale și cuprinzătoare și de un minimum de restricții în ceea ce privește accesul pe piața indiană pentru toate modurile de furnizare; atrage atenția asupra faptului că liberalizarea comerțului cu servicii ar trebui să fie de cel puțin 90% atât din acoperirea sectorială, cât și din volumul schimburilor comerciale, în conformitate cu cerinţa de acoperire de fond în temeiul articolului V din GATS; subliniază că restricțiile sunt deosebit de stricte în ceea ce privește serviciile financiare, valorile mobiliare, contabilitatea, telecomunicațiile, distribuția, serviciile poștale și de curierat, precum și serviciile juridice;

32.   își exprimă îngrijorarea, în legătură cu negocierea unui acord de liber schimb UE-Consiliul de Cooperare în zona Golfului, față de nivelul de transparență și răspundere în ceea ce privește serviciile financiare și, în special, în domeniul investițiilor efectuate de fondurile suverane de investiții;

Aspecte sectoriale specifice

33.   observă că niciun membru al OMC nu și-a asumat încă niciun angajament cu privire la sectorul de distribuție a apei; subliniază că, în cazul în care se ia un astfel de angajament, acest lucru nu împiedică statul în cauză să stabilească niveluri de calitate, siguranță, prețuri sau alte obiective politice pe care le consideră potrivite, urmând ca aceleași reglementări să se aplice atât furnizorilor străini, cât și celor locali;

34.   subliniază importanța serviciilor culturale, precum sectorul audiovizualului, cel muzical și cel editorial, atât pentru întreprinderile din UE, cât și pentru partenerii noștri comerciali; invită Comisia să se asigure că schimburile comerciale din domeniul serviciilor culturale sunt, prin urmare, echilibrate corespunzător, respectând totodată protecția drepturilor de proprietate intelectuală;

35.   subliniază faptul că în special sectorul turismului contribuie în mare măsură la economie în mai multe țări în curs de dezvoltare; consideră, prin urmare, esențial ca Uniunea să ofere sprijin prin cooperarea pentru dezvoltare, precum și asistență tehnică;

36.   consideră că o deschidere prudentă și progresivă a pieței serviciilor financiare în țările în curs de dezvoltare, condiționată de instituirea, în prealabil, a unei reglementări interne solide și transparente, poate oferi cetățenilor și întreprinzătorilor acces la fonduri în scopul creării de locuri de muncă la nivel local și al reducerii sărăciei, aceștia nemaifiind nevoiți să se bazeze pe monopoluri sau instituții de stat;

37.   consideră că, pentru a-și dezvolta competitivitatea externă, Uniunea trebuie să adopte unele măsuri în materie de politică comercială pentru a consolida siguranța tranzacțiilor și a comerțului electronic și pentru a îmbunătăți protecția datelor;

38.   constată că serviciile, în special serviciile financiare, afectează multe domenii de competență și subliniază că prezenta rezoluție se concentrează pe comerțul cu servicii și anume pe realizarea accesului pe piață prin deschiderea voluntară a piețelor cu ajutorul metodei de negocieri bazate pe cerere și ofertă; sugerează că domenii cum ar fi supravegherea financiară, reglementarea și alte chestiuni legate de diverse aspecte ale serviciilor financiare ar trebui abordate într-un cadru adecvat;

39.   sprijină cu fermitate punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia accesul pe piață și comerțul liber cu servicii reprezintă o componentă esențială a agendei de la Lisabona pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă; subliniază că piețele deschise, în combinație cu un comerț cu servicii liber, echilibrat și reglementat, vor aduce beneficii tuturor țărilor și regiunilor participante;

40.   observă că societățile comerciale din UE sunt din ce în ce mai active pe plan internațional, că creșterea economică mondială se datorează în mare măsură unor țări terțe și că un acces mai bun pe piață ar contribui, prin urmare, la consolidarea competitivității UE;

41.   consideră că comerțul cu servicii completează în mod necesar comerțul cu bunuri, dar că acestea ar trebui privite ca fiind distincte;

42.   consideră că sectorul serviciilor a devenit cel mai important sector economic din punct de vedere cantitativ în țările OCDE și că schimburile comerciale mai intense, precum și disponibilitatea serviciilor vor contribui la creșterea economică, facilitând creșterea și dezvoltarea mediului de afaceri și îmbunătățind rezultatele înregistrate de alte sectoare, deoarece serviciile reprezintă elemente intermediare importante, în special într-o lume globalizată din ce în ce mai interconectată;

43.   recunoaște că realizarea accesului serviciilor pe piață reprezintă un proces dificil în cadrul negocierilor în curs privind Agenda de dezvoltare Doha a OMC; invită Comisia să urmărească adoptarea unui pachet echilibrat cu o ofertă ambițioasă în ceea ce privește serviciile, în special cele financiare, domeniu în care UE posedă o experiență competitivă și un potențial ridicat de creștere; observă că respectarea normelor și a standardelor este necesară pentru a evita barierele netarifare, care pot reprezenta o problemă delicată în domeniul serviciilor;

44.   invită Comisia să țină seama pe deplin în cadrul negocierilor comerciale de existența serviciilor de interes general și de impactul potențial al deschiderii piețelor asupra organizării lor;

45.   constată că, în ceea ce privește serviciile financiare, UE are una dintre cele mai deschise piețe de la nivel mondial, dar subliniază faptul că Uniunea Europeană trebuie să ducă negocieri mai ofensive și echilibrate în domeniul comerțului cu servicii și să sprijine principiile deschiderii, dezvoltării și reciprocității;

46.   subliniază că este important ca autoritățile din domeniul serviciilor financiare să țină pasul cu toate evoluțiile de pe piețele serviciilor financiare europene și internaționale; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze cadrele de reglementare europene și să intensifice dialogul de reglementare dintre Uniunea Europeană și partenerii ei comerciali, pentru a reduce barierele comerciale;

47.   invită Comisia să examineze practicile "offshore" ale țărilor terțe care aduc atingere unei deschideri reciproc benefice a piețelor;

48.   invită statele membre să acționeze împreună cu Comisia în favoarea unei politici comerciale mai integrate și coerente, în special în domeniul investițiilor; subliniază faptul că statele membre nu ar trebui să supraestimeze riscurile investițiilor străine, ci să urmărească o reală deschidere a economiilor lor, precum și o abordare comună în contextul fondurilor suverane de investiții; ia act de necesitatea de a evalua aspecte cum ar fi securitatea aprovizionării, în special în privința investițiilor străine efectuate de întreprinderi de stat în sectorul energetic și reamintește că o asemenea evaluare nu poate fi utilizată ca măsură protecționistă;

49.   atrage atenția Comisiei asupra riscurilor posibile în privința respectării regulilor de concurență în cadrul Uniunii Europene, din cauza lipsei de reciprocitate în Acordul OMC privind achizițiile publice;

50.   solicită Comisiei să se implice mai mult în combaterea contrafacerii, în special a celei de pe internet, inter alia, prin favorizarea unei cooperări mai bune între administrațiile naționale şi prin consolidarea mijloacelor de urmărire şi de evaluare a contrafacerii; de asemenea, solicită Comisiei să prezinte Parlamentului şi Consiliului o propunere privind punerea la dispoziţia Comunităţii şi a statelor membre a unor date calitative şi statistice la nivel european privind contrafacerea, în special cea de pe internet;

51.   este de acord cu asistența fermă acordată de Comisie negocierilor comerciale multilaterale, dar constată că, în ceea ce privește comerțul cu servicii, în special comerțul cu servicii financiare, acordurile de liber schimb pot fi mai potrivite pentru a câștiga accesul pe piață; consideră că, atunci când urmează să se finalizeze acorduri complete de parteneriat economic cu țările ACP, acestea ar putea să se refere nu doar la bunuri, ci și la servicii și investiții, dar numai dacă ţările respective doresc acest lucru;

52.   subliniază că accesul real al serviciilor financiare pe piață creează oportunități mai bune pentru concurență, transparență și diversificare; observă că în special în economiile emergente, accesul real pe piață ar putea conduce la o dezvoltare mai puternică a pieței financiare locale în beneficiul societăților care doresc să se impună și să ofere consumatorilor mai multe opțiuni, precum și produse mai bune;

53.   conștient de capacitatea financiară, administrativă și instituțională scăzută a țărilor ACP, invită Comisia să se asigure de respectarea standardelor internaționale privind reglementarea și supravegherea în sectorul serviciilor financiare, atunci când negociază și pune în aplicare acordurile comerciale cu țările considerate paradisuri fiscale;

54.   consideră că cetățenii țărilor în curs de dezvoltare au în special nevoie de acces la serviciile financiare (microcredite, acces la conturi bancare și servicii bancare de bază, credite ipotecare, leasing, factoring, asigurări, pensii și transferuri locale și internaționale), pentru a putea iniția activități economice de bază și, prin urmare, solicită Comisiei să promoveze un mai bun acces al serviciilor financiare pe piață în țările în curs de dezvoltare și să încurajeze reglementarea prudentă și temeinică, dezvoltarea piețelor competitive și a educației în domeniul serviciilor financiare.

o
o   o

55.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Mondiale a Comerțului și statelor membre ale acesteia.

(1) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 128. (2) Texte adoptate, P6_TA(2008)0053. (3) Texte adoptate, P6_TA(2007)0629. (4) Texte adoptate, P6_TA(2008)0195. (5) JO C 293 E, 2.12.2006, p. 155. (6) JO C 308 E, 16.12.2006, p. 182. (7) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 235. (8) JO C 233 E, 28.9.2006, p. 103. (9) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 400. (10) JO L 376, 29.12.2006, p. 36.