Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2215(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0064/2009

Texte depuse :

A6-0064/2009

Dezbateri :

PV 09/03/2009 - 22

Voturi :

PV 10/03/2009 - 8.16
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0097

Texte adoptate
PDF 125kWORD 79k
Marţi, 10 martie 2009 - Strasbourg Ediţie definitivă
Integritatea jocurilor de noroc on-line
P6_TA(2009)0097A6-0064/2009

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2009 referitoare la integritatea jocurilor de noroc on-line (2008/2215(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 49 din Tratatul CE,

–   având în vedere Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii anexat la Tratatul CE,

–   având în vedere jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene(1) ,

–   având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne(2) (Directiva privind serviciile),

–   având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăşurarea activităţilor de difuzare a programelor de televiziune(3) (Directiva privind serviciile audiovizuale),

–   având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă(4) (Directiva privind comerţul electronic),

–   având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului(5) ,

–   având în vedere rezoluţia sa din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă privind sportul(6) ,

–   având în vedere Întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor la 16 octombrie 2006 privind jocurile de noroc şi pariurile sportive pe piaţa internă (O-0118/2006) şi dezbaterea ulterioară din cadrul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor din 14 noiembrie 2006, precum şi răspunsul dat de comisar,

–   având în vedere nota informativă cu privire la jocurile de noroc on-line, cu accent pe integritate şi un cod de conduită în practicarea jocurilor de noroc, elaborată de Europe Economics Research Ltd pentru Parlamentul European,

–   având în vedere Studiul privind serviciile de jocuri de noroc de pe piaţa internă a Uniunii Europene din 14 iunie 2006, realizat de Swiss Institute of Comparative Law (SICL) pentru Comisie,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (A6-0064/2009),

A.   întrucât, în prezent, jocurile de noroc on-line, cu o valoare a veniturilor brute de 2 până la 3 miliarde EUR în 2004, reprezintă aproximativ 5% din totalul pieţei jocurilor de noroc din UE, potrivit studiului menţionat anterior realizat de SICL, iar creşterea rapidă a acestora pare inevitabilă;

B.   întrucât veniturile provenite de la guvern şi din jocurile de noroc autorizate de guvern constituie de departe cea mai importantă sursă de venit pentru organizaţiile sportive din multe state membre;

C.   întrucât jocurile de noroc, inclusiv jocurile de noroc on-line, au fost în mod tradiţional reglementate în toate statele membre în temeiul principiului subsidiarităţii, pentru a proteja consumatorii împotriva dependenţei şi a fraudelor, pentru a împiedica spălarea banilor şi alte infracţiuni financiare, precum şi aranjarea jocurilor şi pentru a menţine ordinea publică; întrucât Curtea Europeană de Justiţie acceptă restricţionarea libertăţii de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii din perspectiva unor astfel de obiective de interes general, dacă sunt proporţionale şi nediscriminatorii;

D.   întrucât statele membre au diferenţiat aceste restricţii în funcţie de tipul de joc de noroc vizat, cum ar fi jocuri de cazinou, pariuri sportive, loterii sau pariuri la cursele de cai; întrucât majoritatea statelor membre interzic funcţionarea - inclusiv administrarea de către operatori locali - a jocurilor de cazinou on-line, iar un număr semnificativ interzic în mod similar şi funcţionarea pariurilor sportive on-line şi a loteriilor on-line;

E.   întrucât jocurile de noroc au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivelor 2006/123/CE, 2007/65/CE şi 2000/31/CE, iar Parlamentul European şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă liberalizare a jocurilor de noroc în rezoluţia sa mais sus menţionată referitoare la Cartea albă privind sportul;

F.   întrucât statele membre şi-au reglementat pieţele jocurilor de noroc tradiţionale pentru a proteja consumatorii împotriva dependenţei, fraudelor, spălării banilor şi a aranjării jocurilor; întrucât aceste obiective strategice sunt mai dificil de realizat în sectorul jocurilor de noroc on-line;

G.   întrucât Comisia a iniţiat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva a zece state membre pentru a examina dacă măsurile naţionale de limitare a prestării serviciilor transfrontaliere de jocuri de noroc on-line, în special a pariurilor sportive, sunt compatibile cu dreptul comunitar; întrucât, cum a subliniat Comisia, aceste proceduri nu vizează existenţa monopolurilor sau a loteriilor naţionale ca atare şi nu au nicio implicaţie pentru liberalizarea pieţelor jocurilor de noroc în general;

H.   întrucât Curţii Europene de Justiţie îi sunt adresate un număr din ce în ce mai mare de întrebări preliminare în cauze legate de jocurile de noroc, ceea ce demonstrează clar lipsa de claritate a modului în care ar trebui interpretată şi aplicată legislaţia comunitară cu privire la jocurile de noroc;

I.   întrucât integritatea în contextul prezentei rezoluţii referitoare la jocurile de noroc on-line înseamnă un angajament al operatorilor de prevenire nu numai a fraudelor şi a criminalităţii, dar şi a jocului de noroc patologic şi a accesului minorilor la acestea, prin respectarea legislaţiei penale şi referitoare la protecţia consumatorilor, precum şi prin protejarea competiţiilor sportive împotriva oricărei influenţe necuvenite asociate pariurilor sportive;

J.   întrucât jocurile de noroc on-line combină o serie de factori de risc legaţi de jocul de noroc patologic, precum, printre altele, un acces facil la jocurile de noroc, disponibilitatea unei varietăţi de jocuri şi mai puţine constrângeri sociale(7) ;

K.   întrucât activităţile de pariuri sportive şi alte jocuri on-line s-au dezvoltat în mod rapid şi necontrolat (în special la nivel transfrontalier pe internet), iar ameninţarea omniprezentă a aranjării jocurilor şi fenomenul "pariurilor negative" ("lay bets") pe evenimente specifice din meciurile sportive fac sportul deosebit de vulnerabil la activităţile de pariere ilegale,

Un sector transparent care să protejeze interesele publicului şi ale consumatorilor

1.   subliniază că, în conformitate cu principiul subsidiarităţii şi cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, statele membre au interesul şi dreptul să-şi reglementeze şi să-şi controleze pieţele jocurilor de noroc în conformitate cu tradiţia şi cultura fiecărei ţări, pentru a proteja consumatorii împotriva dependenţei, fraudelor, spălării banilor şi a aranjării jocurilor în sport, precum şi pentru a proteja structurile de finanţare tradiţionale care finanţează activităţile sportive şi alte cauze sociale în statele membre; subliniază că şi ceilalţi actori au interesul ca piaţa jocurilor de noroc să fie bine monitorizată şi reglementată; subliniază că operatorii de jocuri de noroc on-line trebuie să respecte legislaţia statelor membre în care prestează aceste servicii şi în care îşi are reşedinţa consumatorul;

2.   subliniază că serviciile de jocuri de noroc trebuie să fie considerate o activitate economică cu un caracter foarte special, din cauza aspectelor sociale, de ordine publică şi de sănătate asociate acestora, în cazul căreia concurenţa nu va duce la o mai bună alocare a resurselor, acesta fiind motivul pentru care jocurile de noroc necesită o abordare multilaterală; subliniază că o abordare exclusiv din perspectiva pieţei interne nu este adecvată în acest domeniu extrem de sensibil şi solicită Comisiei să acorde o atenţie deosebită opiniilor Curţii Europene de Justiţie în această privinţă;

3.   sprijină lucrările iniţiate în Consiliu, sub preşedinţia franceză, care vizează problemele din domeniul jocurilor de noroc şi pariurilor tradiţionale şi on-line; invită Consiliul să continue discuţiile oficiale referitoare la o eventuală soluţie politică privind definirea şi soluţionarea problemelor apărute în legătură cu jocurile de noroc on-line şi invită Comisia să sprijine acest proces, să efectueze studii şi să prezinte propuneri adecvate, dorite de Consiliu în vederea realizării obiectivelor comune din domeniul jocurilor de noroc on-line;

4.   invită statele membre să coopereze îndeaproape pentru a rezolva problemele sociale şi de ordine publică cauzate de jocurile de noroc on-line transfrontaliere, precum dependenţa de acestea şi utilizarea frauduloasă a datelor personale sau a cărţilor de credit; invită instituţiile UE să coopereze strâns cu statele membre în lupta împotriva tuturor ofertelor de servicii de jocuri de noroc on-line neautorizate, să protejeze consumatorii şi să prevină fraudele; subliniază necesitatea convenirii unei poziţii comune în acest scop;

5.   subliniază faptul că autorităţile de reglementare şi operatorii ar trebui să coopereze strâns cu alţi participanţi din domeniul jocurilor de noroc, de exemplu, operatorii jocurilor de noroc, autorităţile de reglementare, organizaţiile consumatorilor, organizaţiile sportive, asociaţiile profesionale şi mass-media, toţi având o responsabilitate comună faţă de integritatea jocurilor de noroc on-line şi de informare a consumatorilor cu privire la posibilele consecinţe negative ale jocurilor de noroc on-line;

Combaterea fraudelor şi a altor activități infracționale

6.   constată că activităţi infracţionale precum spălarea de bani şi economia neagră pot fi asociate cu jocurile de noroc şi pot afecta integritatea evenimentelor sportive; consideră că ameninţarea integrităţii sportului şi a competiţiilor sportive afectează considerabil participarea populaţiei, un element-cheie al sănătăţii publice şi al integrării sociale; este de părere că, dacă un sport este perceput ca fiind manipulat pentru câştigul financiar al jucătorilor, al funcţionarilor sau al unor părţi terţe, în loc să fie practicat conform valorilor şi regulilor sale şi pentru plăcerea suporterilor, acest lucru ar putea duce la pierderea încrederii publicului;

7.   este de părere că dezvoltarea industriei jocurilor de noroc on-line oferă oportunităţi sporite pentru practici corupte precum fraudele, aranjarea jocurilor, casele de pariuri ilegale şi spălarea banilor, având în vedere că jocurile de noroc on-line pot fi rapid create şi retrase de pe piaţă şi din cauza proliferării operatorilor offshore; invită Comisia, Europol şi alte instituţii naţionale şi internaţionale să monitorizeze îndeaproape şi să prezinte rapoarte privind constatările din acest domeniu;

8.   consideră că protejarea integrităţii evenimentelor şi competiţiilor sportive necesită cooperarea între proprietarii de drepturi sportive, operatorii de pariuri on-line şi autorităţile publice, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE şi la nivel internaţional;

9.   invită statele membre să se asigure că organizatorii de competiţii sportive, operatorii de pariuri şi autorităţile de reglementare cooperează în vederea adoptării unor măsuri care să abordeze riscurile legate de pariurile ilegale şi aranjarea jocurilor în sport şi analizează stabilirea unui cadru de reglementare funcţional, echitabil şi durabil pentru a proteja integritatea sportului;

10.   subliniază faptul că pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competiţiilor sportive şi recomandă statelor membre să protejeze competiţiile sportive împotriva oricărei utilizări comerciale neautorizate, în special prin recunoaşterea drepturilor organizatorilor acestor competiţii şi prin instituirea de norme care să asigure câştiguri financiare corecte în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist şi amator; invită Comisia să examineze posibilitatea de a acorda organizatorilor competiţiilor un drept de proprietate intelectuală (un fel de drept la imagine (8) ) asupra acestora;

Prevenirea prejudiciilor la adresa consumatorilor

11.   consideră că ocazia potenţial omniprezentă oferită de internet de a juca jocuri de noroc on-line în privat cu rezultate imediate şi cu posibilitatea de a miza sume importante de bani generează un nou potenţial de a crea dependenţă de jocurile de noroc; constată însă că impactul complet asupra consumatorilor al formelor specifice de servicii de jocuri de noroc oferite on-line nu este cunoscut încă şi ar trebui cercetat mai detaliat;

12.   atrage atenţia asupra îngrijorării crescânde privind posibilitatea tinerilor de a accesa jocurile de noroc on-line, atât în mod legal, cât şi ilegal, şi subliniază necesitatea unor controale mai eficace ale vârstei şi ca jucătorii minori să fie împiedicaţi să joace variantele demonstrative de pe site-urile internet;

13.   atrage atenţia supra faptului că tinerii în special pot avea dificultăţi în ceea ce priveşte diferenţierea conceptelor de noroc, destin, întâmplare şi probabilitate; îndeamnă statele membre să identifice principalii factori de risc care pot creşte probabilitatea ca o persoană (tânără) să devină dependentă de jocurile de noroc şi să găsească soluţii pentru eliminarea acestor factori;

14.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la interacţiunea sporită dintre serviciile de televiziune interactivă, serviciile de telefonie mobilă şi site-urile internet care oferă jocuri de noroc la distanţă sau on-line, în special cele adresate minorilor; consideră că aceste evoluţii vor genera noi probleme de reglementare şi de protecţie socială;

15.   consideră că jocurile de noroc on-line sunt susceptibile să expună consumatorii la riscuri şi că statele membre ar putea astfel să restricţioneze în mod legitim libertatea de prestare a serviciilor de jocuri de noroc on-line pentru a proteja consumatorii;

16.   subliniază că părinţii au o anumită responsabilitate în vederea prevenirii practicării jocurilor de noroc de către minori şi a dependenţei acestora de jocurilor de noroc;

17.   solicită în acelaşi timp statelor membre să aloce fonduri corespunzătoare pentru cercetarea, prevenirea şi soluţionarea problemelor legate de jocurile de noroc on-line;

18.   consideră că profiturile obţinute din jocurile de noroc ar trebui utilizate în beneficiul societăţii, inclusiv pentru finanţarea prin rotaţie a sectoarelor educaţiei, sănătăţii, sportului amator şi profesionist şi culturii;

19.   sprijină elaborarea unor norme pentru jocurile de noroc on-line în ceea ce priveşte limitele de vârstă, interzicerea sistemelor de creditare şi de bonusuri pentru a proteja jucătorii vulnerabili, informaţii cu privire la posibilele consecinţe ale jocurilor de noroc, informaţii asupra punctelor de ajutor în caz de dependenţă, posibilul risc de dependenţă al anumitor jocuri etc.;

20.   invită toate părţile implicate să combată riscul de izolare socială cauzat de dependenţa de jocurile de noroc on-line;

21.   consideră că autoreglementarea în ceea ce priveşte publicitatea, promovarea şi furnizarea jocurilor de noroc on-line nu este suficient de eficace şi subliniază astfel necesitatea de reglementare şi cooperare între autorităţi şi industria jocurilor de noroc;

22.   îndeamnă statele membre să coopereze la nivelul UE pentru a lua măsuri împotriva oricărei forme agresive de publicitate sau marketing practicate de orice operator public sau privat de jocuri de noroc on-line, inclusiv a jocurilor demonstrative gratuite, pentru a proteja în special jucătorii de jocuri de noroc şi consumatorii vulnerabili precum copiii şi tinerii;

23.   sugerează să se studieze posibilitatea de a introduce o sumă maximă pe care o persoană o poate utiliza pentru jocuri de noroc pe lună sau de a obliga operatorii jocurilor de noroc on-line să utilizeze cartele preplătite pentru jocurile de noroc on-line care să fie vândute în magazine;

Codul de conduită

24.   constată că un cod de conduită ar putea fi totuşi un instrument suplimentar folositor pentru atingerea unor obiective publice (şi private) şi pentru a ţine seama de progresele tehnologice, de schimbările în preferinţele consumatorilor şi de evoluţia structurilor de piaţă;

25.   subliniază că un cod de conduită rămâne în ultimă instanţă un demers de autoreglementare, dirijat de industria în sine, şi nu poate deci servi decât drept măsură complementară legislaţiei, nu ca măsură de înlocuire;

26.   subliniază, de asemenea, că eficienţa unui cod de conduită va depinde în mare măsură de recunoaşterea sa de către autorităţile de reglementare şi de consumatori, precum şi de respectarea acestuia;

Monitorizare şi cercetare

27.   invită statele membre să colecteze informaţii cu privire la amploarea şi creşterea propriilor pieţe ale jocurilor de noroc, precum şi la provocările din acest sector;

28.   invită Comisia să iniţieze un program de cercetare cu privire la jocurile de noroc on-line şi la riscul de apariţie a dependenţei de aceste jocuri, de exemplu cu privire la modul în care publicitatea influenţează dependenţa de jocurile de noroc, la posibilitatea de a crea o tipologie europeană comună a jocurilor în funcţie de potenţialul de creare a dependenţei şi la posibilele măsuri preventive şi curative;

29.   invită Comisia să examineze în special rolul publicităţii şi al marketingului (inclusiv al jocurilor demonstrative on-line gratuite) destinate în mod direct sau implicit să încurajeze minorii să joace jocuri de noroc;

30.   invită Comisia, Europol şi autorităţile naţionale să colecteze şi să împărtăşească informaţii cu privire la amploarea fraudelor şi a altor activităţi infracţionale din sectorul jocurilor de noroc on-line, de exemplu în rândul actorilor implicaţi în acest sector;

31.   invită Comisia să studieze, în strânsă cooperare cu guvernele naţionale, efectele economice şi neeconomice ale furnizării de servicii transfrontaliere de jocuri de noroc în ceea ce priveşte integritatea, responsabilitatea socială, protecţia consumatorilor şi aspectele legate de impozitare;

32.   subliniază importanţa ca statul membru de reşedinţă al consumatorului să poată controla, limita şi supraveghea în mod eficace serviciile de jocuri de noroc prestate pe teritoriul său;

33.   invită Comisia şi statele membre să clarifice aspectele legate de taxarea jocurilor de noroc on-line;

o
o   o

34.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1) Schindler 1994 (C-275/92), Läärä 1999 (C-124/97), Zenatti 1999 (C-67/98), Anomar 2003 (C-6/01), Gambelli 2003 (C-243/01), Lindman 2003 (C-42/02), Placanica 2007 (C-338/04), Unibet 2007 (C- 432/05), UNIRE 2007 (C– 260/04).
(2) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
(3) JO L 332, 18.12.2007, p. 27.
(4) JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
(5) JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2008)0198.
(7) Avizul avocatului general Bot din 14 octombrie 2008 în Cauza C-42/07. de asemenea, studiul susmenţionat realizat de SICL, p 1450; Profesor Gill Valentine, Analiză a publicaţiilor privind practicarea jocurilor de noroc de către copii şi tineri (comandată de Comisia de reglementare a jocurilor de noroc din Regatul Unit), septembrie 2008.
(8) " Portretrecht " în limba olandeză .

Ultima actualizare: 20 noiembrie 2009Notă juridică