(Procedura de codecizie – reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0780),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0413/2008),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1) ,

–   având în vedere scrisoarea din 3 februarie 2009 a Comisiei pentru afaceri juridice destinate Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, în conformitate cu articolul 80a alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolele 80a și 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0254/2009),

A.   întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nici o modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și astfel cum este modificată în cele ce urmează;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de directivă Considerentul 3 (3)  Reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și a altor angajamente asumate la nivel european și internațional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră după anul 2012 . Consumul redus de energie are , de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale. (3)  Întrucât clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea dependenței energetice a UE și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu o utilizare sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate pentru a reduce consumul de energie în UE vor permite respectarea de către UE a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și a angajamentului său pe termen lung de a menține creșterea globală a temperaturii la sub 2°C, precum și a angajamentului de a reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile anului 1990 până în 2020 și cu 30% în cazul semnării unui acord internațional . Consumul redus de energie și intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile au , de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale. Amendamentul 2 Propunere de directivă Considerentul 5 (5)  Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată "Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului". Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa de la 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE. (5)  Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20% a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată "Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului". Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa din 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE și a solicitat în diferite ocazii, ultima dată în cadrul rezoluției sale referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice, ca obiectivul de 20% privind eficiența energetică în 2020 să devină obligatoriu . De asemenea, Decizia nr. .../2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind repartizarea eforturilor, pentru care eficiența energetică în sectorul construcțiilor va fi esențială, stabilește obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de CO 2 , iar Directiva 2009/.../CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile îndeamnă la promovarea eficienței energetice în contextul unui obiectiv obligatoriu pentru energia din surse regenerabile de 20% din totalul consumului de energie al UE până în 2020. Amendamentul 3 Propunere de directivă Considerentul 5a (nou) (5a)  Consiliul European din martie 2007 a reafirmat angajamentul asumat de Comunitate cu privire la dezvoltarea la scară comunitară a energiei din surse regenerabile prin însușirea unui obiectiv obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20% până în anul 2020. Directiva 2009/.../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile] stabilește un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Aceasta subliniază necesitatea încorporării unui factor de energie din surse regenerabile pentru respectarea cerințelor minime de performanță energetică stabilite în Directiva 2002/91/CE, cu scopul de a grăbi instituirea unor niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădiri. Amendamentul 4 Propunere de directivă Considerentul 9 (9)  Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi diferențiată la nivel național și regional, și care să includă, în afară de caracteristicile  termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare , folosirea surselor regenerabile  de energie , încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, lumina naturală adecvată și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. (9)  Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii comune, care să conțină variabile obiective, ce țin cont de diferențele climatice la nivel regional, și care să includă, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire, de răcire și de ventilare, recuperarea căldurii, controlul temperaturii pe zone , folosirea surselor regenerabile de energie, încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, măsurarea gradului de adecvare a luminii naturale, sisteme de izolare și iluminat, sisteme de monitorizare și control și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri și ar trebui să respecte standardele europene existente . Amendamentul 5 Propunere de directivă Considerentul 12 (12)  Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat . Rezultatele acestei comparații și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. După o perioadă de tranziție, statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comparativă atunci când își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică. (12)  Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Această metodologie ar trebui să corespundă celei utilizate în legislația comunitară aplicabilă cerințelor de performanță pentru produsele, componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care alcătuiesc clădirile. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comună pentru a adopta cerințele minime de performanță energetică. Rezultatele acestui calcul și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. Statele membre ar trebui să aplice această metodologie atunci când își revizuiesc și își stabilesc cerințele minime de performanță energetică. Amendamentul 6 Propunere de directivă Considerentul 13 (13)  Clădirile au un impact pe termen lung asupra consumului de energie și, prin urmare,   clădirile noi ar trebui să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizată fezabilitatea din punct de vedere tehnic, al mediului înconjurător și economic, a sistemelor de alimentare cu energii alternative , indiferent de dimensiunea clădirii . (13)  Clădirile au un impact major asupra consumului de energie pe termen lung. Având în vedere ciclul lung de renovare al clădirilor existente, clădirile noi și cele existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare ar trebui, prin urmare, să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizate sistemele de alimentare cu energii alternative atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente , indiferent de mărimea lor, în conformitate cu principiul asigurării în primul rând a reducerii nevoilor energetice pentru răcire și încălzire la un nivel minim optim din punct de vedere al costurilor . Amendamentul 7 Propunere de directivă Considerentul 14 (14)  Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora  , constituie  o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii. (14)  Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice a întregii clădiri . Stabilirea de cerințe pentru măsuri eficiente din punctul de vedere al costului va garanta că nu se creează bariere care ar putea descuraja efectuarea unor lucrări importante de renovare. Amendamentul 8 Propunere de directivă Considerentul 14a (nou) (14a)  Studiile demonstrează că sectorul construcțiilor este ineficient, ceea ce generează costuri pentru utilizatorii finali mult mai mari decât costurile optime. Calculele arată că costurile de construcție ar putea fi reduse cu până la 30-35% prin diminuarea pierderilor în majoritatea proceselor de construcție și pentru majoritatea produselor. Ineficiența sectorului construcțiilor reprezintă un risc important pentru obiectivul și scopul prezentei directive, deoarece costurile de construcție și renovare nejustificat de ridicate reduc rentabilitatea și, prin urmare, eficiența energetică a sectorului. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să evalueze funcționarea pieței construcțiilor și să-și prezinte concluziile și sugestiile Parlamentului European și Consiliului. Statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a garanta prețuri transparente în domeniul construcțiilor și renovărilor, și, în plus, să adopte măsuri adecvate pentru înlăturarea barierelor la intrarea pe piață și la accesul la instalațiile și infrastructurile relevante din calea noilor operatori, în special a IMM-urilor. Amendamentul 9 Propunere de directivă Considerentul 14b (nou) (14b)  În vederea îmbunătățirii eficienței energetice a aparatelor electrocasnice și a sistemelor de încălzire și răcire, ar trebui dezvoltată și pusă în practică tehnologia informației, obiectivul fiind "clădirile inteligente". Amendamentul 10 Propunere de directivă Considerentul 15 (15)  Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc, ci și depășesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei. (15)  Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică, ci și garantează cel puțin un nivel de performanță energetică optim din punct de vedere al costurilor . În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei. Amendamentul 11 Propunere de directivă Considerentul 16a (nou) (16a)  Statele membre ar trebui să fie încurajate să adopte măsuri suplimentare celor prevăzute în prezenta directivă pentru a promova creșterea eficienței energetice a clădirilor. Astfel de măsuri pot include stimulente financiare și fiscale acordate întreprinderilor, proprietarilor de locuințe și locatarilor, inclusiv cote reduse de TVA pentru serviciile de renovare. Amendamentul 12 Propunere de directivă Considerentul 16b (nou) (16b)  Statele membre ar trebui să evite impunerea către consumatori a unor reglementări ale prețului energiei cu efecte de denaturare, care nu stimulează realizarea unor economii de energie. Amendamentul 13 Propunere de directivă Considerentul 17 (17)  Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon. (17)  Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligați să facă schimb de informații privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceștia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon. Proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării clădirilor . Amendamentul 14 Propunere de directivă Considerentul 17a (nou) (17a)  Autoritățile publice ar trebui să folosească forța exemplului și ar trebui să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a sprijini autoritățile publice să fie primele care adoptă îmbunătățiri ale eficienței energetice și să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să consulte reprezentanții autorităților locale și regionale atunci când elaborează planurile naționale. Amendamentul 15 Propunere de directivă Considerentul 17b (nou) (17b)  În conformitate cu cerințele privind instalarea de contoare inteligente prevăzute în Directiva 2006/32/CE, proprietarii și locatarii ar trebui să primească informații corecte și în timp real privind consumul de energie din clădirile pe care le ocupă. Amendamentul 16 Propunere de directivă Considerentul 18 (18)  Clădirile ocupate de autorități publice  și cele frecventate des de către public oferă posibilitatea de a da   un exemplu, arătând că sunt luate  în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri  trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. (18)  Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public ar trebui să dea un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. Dacă statele membre decid să includă consumul de energie printre cerințele legate de certificarea energetică, s-ar putea recurge la o abordare bazată pe localizare în cadrul căreia mai multe clădiri din aceeași vecinătate și ocupate de aceeași organizație au contoare energetice comune. Amendamentul 17 Propunere de directivă Considerentul 18a (nou) (18a)  Garantarea recunoașterii reciproce a certificatelor de performanță energetică emise de un alt stat membru va fi, probabil, importantă pentru dezvoltarea unei piețe financiare transfrontaliere și a altor servicii care sprijină eficiența energetică. Pentru a facilita recunoașterea, Comisia ar trebui să stabilească standarde comune minime privind forma și conținutul certificatelor și privind acreditarea experților. Un certificat de performanță energetică ar trebui să fie disponibil atât în limba proprietarului, cât și în limba locatarului, pentru ca recomandările să fie ușor de înțeles. Amendamentul 18 Propunere de directivă Considerentul 19 (19)  În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în aceste țări . (19)  În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în toate statele membre . Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creșterea performanțelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor. Amendamentul 19 Propunere de directivă Considerentul 20 (20)  Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. (20)  Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. Pentru a reduce cât mai mult sarcina administrativă a proprietarilor de clădiri și a locatarilor, statele membre ar trebui să garanteze că orice certificare a performanței energetice include o inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare și că, în măsura posibilităților, inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare sunt realizate în același timp. Amendamentul 20 Propunere de directivă Considerentul 21a (nou) (21a)  Autoritățile locale și regionale au un rol esențial pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în legătură cu toate aspectele punerii sale în aplicare la nivel național sau regional. Urbaniștii locali și inspectorii de construcții ar trebui să beneficieze de orientarea și resursele adecvate pentru a-și exercita atribuțiile necesare. Amendamentul 21 Propunere de directivă Considerentul 21b (nou) (21b)  În măsura în care accesul sau îndeplinirea profesiei de instalator este o profesie reglementată, condițiile preliminare pentru recunoașterea calificărilor profesionale sunt stabilite de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. În consecință, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE. Deși Directiva 2005/36/CE stabilește cerințe pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecți, este necesar, de asemenea, să se garanteze că arhitecții și urbaniștii țin seama în mod corespunzător de tehnologiile cu randament energetic ridicat în planurile și proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziție orientări clare. Acest lucru trebuie să se realizeze fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2005/36/CE, în special articolelor 46 și 49. Amendamentul 22 Propunere de directivă Considerentul 23 (23)  Comisiei ar trebui să i se confere, în special, competențe de a adapta la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, de a stabili o metodologie de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Deoarece aceste măsuri au un caracter general și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. (23)  Comisiei ar trebui să i se confere, în special, competențe de a adapta la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, de a stabili o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și de a stabili o definiție a clădirilor cu un consum de energie egal cu zero, luând în considerare condițiile meteorologice regionale normale și schimbările prognozate ale acestor condiții meteorologice în timp . Deoarece aceste măsuri au un caracter general și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. Amendamentul 23 Propunere de directivă Considerentul 23a (nou) (23a)  Întrucât aplicațiile de iluminat reprezintă în prezent aproximativ 14% din energia utilizată în UE și întrucât sistemele de iluminat moderne bazate pe cele mai recente tehnologii pot economisi peste 80% din energie, menținând în același timp condițiile de iluminare la standarde europene, ceea ce reprezintă o contribuție insuficient exploatată care permite Uniunii Europene să-și atingă obiectivele pentru anul 2020, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru adoptarea unei directive privind proiectarea sistemelor de iluminat cu scopul de a completa măsurile și obiectivele prevăzute în prezenta directivă. Se consideră că creșterea eficienței energetice ca urmare a îmbunătățirii proiectării sistemelor de iluminat și a utilizării unor surse de lumină eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu dispozițiile directivei privind consumul de energie al produselor, contribuie în mod semnificativ la ameliorarea performanței energetice a clădirilor. Amendamentul 24 Propunere de directivă Considerentul 24 (24)  Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările eficienței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității stabilit la articolul menționat,  prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective . (24)  Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările performanței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din tratat. . Amendamentul 25 Propunere de directivă Articolul 1 – alineatul 1 Prezenta directivă promovează  îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile  locale, precum  și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost-eficiență . Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de nivelurile de performanță energetică optime din punctul de vedere al costului . Amendamentul 26 Propunere de directivă Articolul 1 – litera a (a) cadrul general pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora; (a) o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora, a componentelor și a sistemelor tehnice ale acestora ; Amendamentul 27 Propunere de directivă Articolul 1 – litera c (c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente și la părțile acestora care sunt supuse unor lucrări importante de renovare; (c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și la componentele și sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt înlocuite sau modernizate ; Amendamentul 28 Propunere de directivă Articolul 1 – litera d (d) planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. (d) planurile și obiectivele naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu un consum net de energie egal cu zero; Amendamentul 29 Propunere de directivă Articolul 1 – litera ga (nouă) (ga) cerințele privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a celor care certifică performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de aer condiționat. Amendamentul 30 Propunere de directivă Articolul 1 – litera gb (nouă) (gb) planurile naționale pentru eliminarea barierelor existente în legislația referitoare la clădiri, chirii și protecția patrimoniului și pentru crearea unor stimulente financiare. Amendamentul 31 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1a (nou) (1a) "clădire nouă" înseamnă o clădire pentru care autorizația relevantă de construcție este obținută după intrarea în vigoare a prezentei directive; Amendamentul 32 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1b (nou) (1b) "părți ale clădirilor" înseamnă apartamente sau unități destinate utilizării separate, în imobile de tip bloc; Amendamentul 33 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 1c (nou) (1c) "clădire cu consum net de energie egal cu zero" înseamnă o clădire în cazul căreia, datorită nivelului foarte ridicat al eficienței energetice a clădirii, consumul anual global de energie primară este egal cu sau mai mic decât cantitatea de energie din surse regenerabile produsă in situ; Amendamentul 34 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 2 (2) "sistem tehnic al clădirii" înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de electricitate sau pentru o combinație a acestora; (2) "sistem tehnic al clădirii" înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de energie electrică , pentru sistemele de măsurare, monitorizare și control sau pentru o combinație a acestora; Amendamentul 35 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 3 (3) "performanță energetică a unei clădiri" înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată  necesară  pentru a face față necesarului de energie  legat de utilizarea tipică  a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru  încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și iluminat ; (3) "performanță energetică a unei clădiri" înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a face față necesarului de energie primară legat de utilizarea tipică a clădirii, exprimat în kWh/m 2 pe an, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și instalațiile de iluminat integrate, ținând cont de câștigurile de energie solară pasivă, umbrire și de lumina naturală ; Amendamentul 36 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 4 (4) "energie primară" înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare; (4) "energie primară" înseamnă energie produsă din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare; Amendamentul 37 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 4a (nou) (4a) "energie din surse regenerabile" înseamnă energie din surse regenerabile nefosile: eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul; Amendamentul 38 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 5 (5) "anvelopă a clădirii" înseamnă elementele unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior, printre care ferestrele, pereții, fundația, placa subsolului, tavanul, acoperișul și izolația ; (5) "anvelopă a clădirii" înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior; Amendamentul 39 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 5a (nou) (5a) "componentă a clădirii" înseamnă o parte individuală a clădirii care influențează performanța energetică a clădirii și nu face parte din sistemul tehnic al clădirii, inclusiv ferestrele, dispozitivele de umbrire, ușile exterioare, pereții, fundațiile, placa subsolului, tavanul, acoperișul și sistemele de izolare; Amendamentul 40 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 6 (6) "renovare majoră" înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia: (6) "renovare majoră" înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia: (a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau (a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 20 % din valoarea clădirii, caz în care valoarea trebuie să se bazeze pe costurile actuale de construcție din statul membru respectiv, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau (b) peste 25% din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării; (b) peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii, care are un efect direct asupra performanței energetice a clădirii, este supusă renovării ; Amendamentul 41 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 10 (10) "nivel optim din punctul de vedere al costurilor" înseamnă cel mai mic nivel al costurilor de pe durata ciclului de viață al unei clădiri, care sunt determinate ținându-se seama de costurile de investiție, de costurile de întreținere și exploatare (inclusiv costurile privind energia), de veniturile din energia produsă, după caz, și de costurile de eliminare, după caz; (10) "nivel optim din punctul de vedere al costurilor" înseamnă nivelul la care analiza de rentabilitate calculată pe durata ciclului de viață al unei clădiri este pozitivă , ținându-se seama cel puțin de valoarea actuală netă a investițiilor și de costurile de exploatare (inclusiv costurile privind energia), de întreținere, de veniturile din energia produsă și de costurile de eliminare, după caz; Amendamentul 42 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14 (14) "pompă de căldură" înseamnă un dispozitiv sau o instalație care extrage căldura din aer, apă sau sol la o temperatură scăzută pentru a o furniza unei clădiri . (14) "pompă de căldură" înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. Volumul de energie ambientală care trebuie captată de pompele de căldură pentru a fi considerată energie regenerabilă în temeiul prezentei directive se stabilește în conformitate cu Directiva 2009/ .../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile]; Amendamentul 43 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14a (nou) (14a) "sărăcie energetică" înseamnă situația în care o gospodărie trebuie să cheltuiască peste 10% din venituri pentru plata facturilor la energie pentru a-și încălzi casa la un standard acceptabil bazat pe nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Amendamentul 44 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14b (nou) (14b) "sistem de iluminat" înseamnă combinația de componente necesară pentru furnizarea unui anumit nivel de iluminare. Amendamentul 45 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14c (nou) (14c) "încălzire sau răcire urbană" înseamnă distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri, în scopul utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiului sau a proceselor sau pentru încălzirea apei. Amendamentul 46 Propunere de directivă Articolul 2 – punctul 14d (nou) (14d) "proiectarea sistemelor de iluminat" înseamnă o schemă sau un desen care detaliază configurația și distribuirea corpurilor de iluminat, inclusiv ale dispozitivelor de control aferente . Amendamentul 47 Propunere de directivă Articolul 3 Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu  cadrul general prevăzut în anexaI . (1)  După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale, Comisia stabilește până la 31 martie 2010 o metodologie comună de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul general prevăzut în anexa I . Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2). Această metodologie este adoptată  la nivel național sau regional. (2)  Statele membre pun în aplicare această metodologie comună . Amendamentul 48 Propunere de directivă Articolul 3 – alineatul 2a (nou) (2a)  Performanța energetică a clădirilor este exprimată în mod transparent și include un indicator al necesarului de energie primară. Amendamentul 100 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 1 (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădiri sunt stabilite în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor şi  sunt calculate în conformitate cu  metodologia prevăzută la articolul 3. (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădiri şi pentru componentele, sistemele tehnice şi părţile acestora sunt stabilite cel puţin în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor şi sunt calculate în conformitate cu metodologia comună prevăzută la articolul 3. La stabilirea acestor cerinţe, statele membre pot să facă o distincţie între clădirile noi şi cele deja existente, precum şi între diverse categorii de clădiri. La stabilirea acestor cerinţe, statele membre consultă autorităţile publice şi alte părţi interesate şi pot să facă o distincţie între clădirile noi şi cele deja existente, precum şi între diverse categorii de clădiri. Aceste cerinţe ţin seama de condiţiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi o ventilaţie necorespunzătoare, precum şi de condiţiile locale, destinaţia clădirii şi vechimea acesteia. Aceste cerinţe respectă alte acte legislative comunitare aplicabile şi ţin seama de condiţiile generale care caracterizează climatul interior şi iluminarea interioară şi exterioară , cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi o ventilaţie necorespunzătoare şi iluminatul natural necorespunzător , precum şi de condiţiile locale, destinaţia clădirii şi vechimea acesteia. Aceste cerinţe sunt revizuite la intervale regulate , care nu trebuie să depăşească cinci ani şi, dacă este necesar, sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcţiilor. Aceste cerinţe sunt revizuite la intervale regulate care nu trebuie să depăşească patru ani şi sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcţiilor. Dispoziţiile prezentului articol nu împiedică statele membre să susţină construirea de noi clădiri, renovările majore, modernizarea componentelor şi a sistemelor tehnice la un nivel superior cerinţelor minime stabilite prin prezenta directivă. Amendamentul 50 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 2 (2)  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri: (2)  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri: (a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, dacă respectarea  cerințelor minime de performanță energetică  ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora; (a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea unei anumite cerințe minime de performanță energetică ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora; (b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios; (b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios; (c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică; (c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de mai puțin de 18 luni , platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică; (d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an; (e) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2. (e) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2. Amendamentul 51 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 3 (3)  Începând cu 30 iunie 2014 , statele membre nu acordă stimulente pentru construcția sau renovarea clădirilor sau a părților acestora care nu respectă un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2). (3)  Începând cu 30 iunie 2012 , statele membre acordă stimulente doar pentru construcția sau renovarea majoră a clădirilor sau a părților acestora, inclusiv a componentelor clădirii, ale căror rezultate respectă cel puțin un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2). Amendamentul 52 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4 (4)  Începând cu 30 iunie 2017, atunci când statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1), acestea se asigură că respectivele cerințe ating nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2). (4)  Statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) și se asigură că respectivele cerințe ating cel puțin nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2) până la 30 iunie 2015 . Amendamentul 53 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4a (nou) (4a)  Statele membre furnizează subvenții și consultanță tehnică pentru clădirile sau centrele istorice în vederea începerii unor programe specifice de adaptare a acestora la eficiența energetică. Amendamentul 54 Propunere de directivă Articolul 4 – alineatul 4b (nou) (4b)  Sistemele de producție de energie și măsurile de izolare din centrele istorice fac obiectul unor evaluări a impactului vizual. Amendamentul 55 Propunere de directivă Articolul 5 (1)  Până la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește o metodologie comparativă de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora. Această metodologie comparativă face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri. (1)  După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale și în temeiul principiilor stabilite în anexa IIIa, Comisia stabilește, până la 31 martie 2010, o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora. Această metodologie comună poate face trimitere la standardele europene relevante și: - face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri; - reflectă condițiile climatice diferite din diversele state membre și schimbările probabile ale acestor condiții pentru durata de viață a clădirii în cauză și - stabilește ipoteze sau metode de calcul comune pentru costurile energiei. Comisia revizuiește și, dacă este cazul, actualizează metodologia comună din cinci în cinci ani. Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (2) . Respectivele măsuri destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2) . (2)  Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comparativă stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice, și compară rezultatele acestui calcul cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au prevăzut . (2)  Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comună stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice. Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul poate fi inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011. Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul este inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011. (3)  Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică . (3)  Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului articol . Amendamentele 105 şi 116 Propunere de directivă Articolul 6 (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu articolul 4. (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu articolul 4 şi cu dispoziţiile articolului 9 . Pentru clădirile noi , statele membre se asigură că , înainte de începerea lucrărilor de construcţie, se studiază şi se ia în considerare  fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător, a următoarelor sisteme alternative  : Pentru clădirile noi, statele membre promovează utilizarea unor sisteme alternative de înaltă eficienţă . Aceste sisteme alternative pot include următoarele, fără a se limita la acestea : (a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse regenerabile   de energie ; (a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile ; (b) cogenerare; (b) cogenerare; (c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există; (c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective , dacă există, în special cele bazate total sau parţial pe energii din surse regenerabile ; (d) pompe de căldură. (d) pompe de căldură. (da) echipamente TIC în scop de monitorizare şi control. (2)  Statele membre se asigură că analiza sistemelor alternative menţionate la alineatul (1) este dovedită prin documente, într-un mod transparent, în cererea de autorizaţie de construcţie sau pentru autorizarea finală a lucrărilor de construcţie a clădirii. Amendamentele 106, 117 şi 57 Propunere de directivă Articolul 7 Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța lor energetică este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4. Cerințele pot fi stabilite fie pentru clădirea renovată în totalitate, fie pentru sistemele sau componentele renovate atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare ce urmează să fie realizată într-o perioadă de timp determinată, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța energetică globală a clădirii sau a părților acesteia  . Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore sau când sunt modernizate ori înlocuite componente sau sisteme tehnice ale clădirilor sau părţi ale acestora , performanţa lor energetică este îmbunătăţită pentru a satisface cel puţin cerinţele minime de performanţă energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. Statele membre determină aceste cerinţe minime de performanţă energetică în conformitate cu articolul 4 şi ţinând cont de cerinţele enunţate la articolul 9 . Cerinţele se stabilesc atât pentru sistemele şi componentele renovate ale clădirilor , atunci când acestea sunt modernizate sau înlocuite, cât şi pentru clădirea renovată în totalitate, în cazul unei renovări majore . În cazul renovărilor majore ale clădirilor, statele membre încurajează să se studieze și să se ia în considerare posibilitatea de a utiliza următoarele sisteme alternative de înaltă eficiență: (a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile; (b) cogenerare; (c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există, în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile; (d) pompe de căldură; (da) echipamente TIC în scop de monitorizare și control. Amendamentul 58 Propunere de directivă Articolul 8 Sisteme tehnice ale clădirilor Sisteme tehnice și componente ale clădirilor (1)  Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădiri. Cerințele se stabilesc pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, pentru înlocuirea și modernizarea acestor sisteme și a părților acestora . (1)  Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate și puse în funcţiune în clădiri și care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/.../CE [de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie] și al măsurilor sale de aplicare . Se stabilesc cerințe pentru noile echipamente de lucru, sistemele tehnice ale clădirilor, componente ale clădirilor și părți ale acestora , precum și pentru înlocuirea și modernizarea acestora, cerințe care se aplică în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și funcțional . Aceste cerințe vizează în special următoarele componente: Aceste cerințe vizează în special următoarele componente: (a) cazane sau alte generatoare de căldură ale sistemelor de încălzire; (a) cazane sau alte generatoare de căldură sau schimbătoare de căldură ale sistemelor de încălzire, inclusiv sisteme de încălzire și de răcire urbane sau colective ; (b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă; (b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă; (c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare. (c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare; (ca) sisteme de iluminat instalate; (cb) componente ale clădirilor, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (5a). (2)  Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu legislația aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemul și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În mod special, aceste cerințe garantează că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii. (2)  Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu orice legislație aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemele și componentele clădirii și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În cazul sistemelor tehnice ale clădirii , aceste cerințe garantează că acestea sunt reglate în mod corespunzător atunci când sunt puse în funcțiune, că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii. Amendamentele 107 şi 119 Propunere de directivă Articolul 8 – alineatul 2a (nou) (2a)  În conformitate cu Directiva 2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului (privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice), anexa I, statele membre asigură că se instalează contoare inteligente în toate clădirile noi şi în toate clădirile care fac obiectul unei renovări majore, precum şi în cazul în care se înlocuieşte un contor, şi încurajează instalarea unor sisteme de control active, cum ar fi sistemele de automatizare, control şi monitorizare, dacă este cazul. Amendamentele 60 şi 102 Propunere de directivă Articolul 9 Clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero Clădiri cu consum de energie net egal cu zero (1)  Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero . (1)  Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (1c) . Statele membre se asigură că toate clădirile noi au un consum net de energie cel mult egal cu zero până la 31 decembrie 2018. Statele membre fixează obiective privind procentul minim pe care respectivele clădiri trebuie să îl reprezinte în 2020 în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală. Statele membre fixează obiective privind procentul minim al clădirilor care trebuie să fie, până în 2015 şi respectiv 2020, clădiri cu consum net de energie egal cu zero, măsurat ca un procent din numărul total de clădiri şi ca un procent din suprafaţa utilă totală. Se fixează obiective distincte pentru: Se fixează obiective distincte pentru: (a) clădirile rezidențiale noi și renovate; (a) clădirile rezidențiale noi și renovate; (b) clădirile nerezidențiale noi și renovate; (b) clădirile nerezidențiale noi și renovate; (c) clădiri ocupate de autorități publice. (c) clădiri ocupate de autorități publice. Statele membre fixează obiectivele menționate la litera (c) luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autoritățile publice în domeniul performanței energetice a clădirilor. Statele membre fixează obiective separate atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente menţionate la litera (c) al căror termen este anterior cu cel puţin trei ani obiectivelor respective stabilite la prezentul articol, luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autorităţile publice în domeniul performanţei energetice a clădirilor. (2)  Planul național menționat la alineatul (1) cuprinde, printre altele, următoarele elemente: (2)  Planul național menționat la alineatul (1) este elaborat după consultarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților locale și regionale, și cuprinde, printre altele, următoarele elemente: (a) definiția dată de statul membru clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero; (b) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente pe care respectivele clădiri trebuie să le reprezinte în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015; (b) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente pe care respectivele clădiri trebuie să le reprezinte în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015 și 2020 ; (ba) detalii privind cerințele naționale referitoare la nivelurile minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi și pentru cele existente care fac obiectul unor renovări majore, în conformitate cu cerințele Directivei 2009/xx/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și cu articolele 6 și 7 din prezenta directivă; (c) informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri. (c) o sinteză a politicilor și informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri. (ca) programe naționale, regionale sau locale pentru susținerea măsurilor de promovare a acestor clădiri, cum ar fi stimulentele fiscale, instrumentele financiare sau reducerea TVA. (3)  Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. (3)  Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate sunt incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. (3a)  În termen de două luni de la comunicarea unui plan național de către un stat membru în conformitate cu alineatul (3), Comisia, respectând pe deplin principiul subsidiarității, poate respinge planul sau orice aspect al acestuia pentru nerespectarea unor cerințe stabilite la prezentul articol. În acest caz, statul membru în cauză propune modificări. În termen de o lună de la primirea acestor propuneri, Comisia acceptă planul modificat sau solicită modificări specifice suplimentare. Comisia și statul membru în cauză iau toate măsurile rezonabile pentru a ajunge la un acord privind planul național în termen de cinci luni de la notificarea inițială. (4)  Comisia stabilește principii comune de definire a clădirilor ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. (4)  Până la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește, în conformitate cu definiția de la articolul 2, o definiție detaliată comună a clădirilor cu consum net de energie egal cu zero. Aceste măsuri , destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2). Măsurile respective , destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2). (5)  Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri ale căror emisii de dioxid de carbon și consum de energie primară sunt scăzute sau egale cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează o strategie și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip. (5)  Până la 30 iunie 2012 și la fiecare trei ani după această dată, Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează un plan de acțiune și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip. Amendamentele 95, 110 şi 120 Propunere de directivă Articolul 9a (nou) Stimulente financiare şi bariere pe piaţă (1)  Până la 30 iunie 2011, statele membre elaborează planuri de acţiune naţionale, inclusiv propuneri de măsuri, pentru respectarea cerinţelor menţionate în prezenta directivă prin reducerea barierelor existente pe piaţă şi a celor de ordin juridic şi prin dezvoltarea instrumentelor financiare şi fiscale existente şi noi destinate creşterii eficienţei energetice a clădirilor noi şi a celor existente. Măsurile propuse sunt suficiente, efective, transparente şi nediscriminatorii, sprijină aplicarea recomandărilor incluse în certificatul de performanţă energetică, urmăresc să încurajeze îmbunătăţirea substanţială a performanţelor energetice ale clădirilor în cazurile în care altminteri îmbunătăţirea nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic şi includ măsuri de sprijinire a gospodăriilor care riscă să ajungă în stare de pauperitate energetică. Statele membre compară instrumentele lor financiare şi fiscale cu instrumentele enumerate în anexa IIIb şi, fără a aduce atingere legislaţiei naţionale, pun în aplicare cel puţin două măsuri din anexa respectivă. (2).  Statele membre prezintă Comisiei aceste planuri naţionale de acţiune prin includerea lor în Planurile de acţiune pentru eficienţă energetică menţionate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE şi le actualizează la fiecare trei ani. (3)  Până la 30 iunie 2010, Comisia prezintă, după efectuarea unui studiu de impact, propuneri legislative adecvate pentru consolidarea instrumentelor financiare comunitare existente şi pentru a propune instrumente financiare suplimentare care să sprijine punerea în aplicare a prezentei directive. Aceste propuneri privesc următoarele măsuri: (a) în contextul revizuirii Regulamentului FEDER pentru următoarea perioadă de programare, o majorare semnificativă a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul european de dezvoltare regională pentru sprijinirea eficientizării energetice, inclusiv în materie de reţele de încălzire şi răcire urbană şi investiţii în domeniul energiei regenerabile destinate locuinţelor, precum şi prelungirea eligibilităţii acestor proiecte; (b) utilizarea altor fonduri comunitare pentru a sprijini cercetarea şi dezvoltarea, campaniile de informare sau formarea cu privire la eficienţa energetică; (c) instituirea unui Fond pentru eficienţa energetică, bazat pe contribuţii de la bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiţii şi statele membre, care să acţioneze ca o pârghie în vederea creşterii investiţiilor private şi publice în proiectele care urmăresc creşterea eficienţei energetice a clădirilor, inclusiv energiile regenerabile destinate clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficienţa energetică, până în 2020. Acest Fond pentru eficienţa energetică este integrat în programarea altor acţiuni comunitare de asistenţă structurală. Criteriile privind alocarea acestuia se definesc în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului şi se aplică cel târziu până în 2014; (d) reduceri de TVA pentru servicii şi produse, inclusiv energia regenerabilă destinată clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficienţa energetică. Amendamentele 122, 103 şi 62 Propunere de directivă Articolul 10 (1)  Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanţei energetice a clădirilor. Certificatul de performanţă energetică include performanţa energetică a unei clădiri şi  valori de referinţă, cum ar fi cerinţele minime de performanţă energetică , pentru a da  posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părţilor acesteia  să compare şi să evalueze performanţa sa  energetică . (1)  Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanţei energetice a clădirilor. Certificatul de performanţă energetică include performanţa energetică a unei clădiri şi  valori de referinţă, cum ar fi cerinţele minime de performanţă energetică , pentru a da  posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părţilor acesteia  să evalueze performanţa sa  energetică şi să o compare fără dificultate cu aceea a altor clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale . Pentru clădirile nerezidenţiale poate, de asemenea, să includă, dacă este cazul, energia consumată efectiv, aşa cum se menţionează în anexa I. În cazul în care o clădire este vândută sau închiriată înainte de a fi construită, vânzătorul furnizează o evaluare exactă, în scris, a viitoarelor performanţe energetice ale acesteia. (2).  Certificatul cuprinde  recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a unei clădiri sau a părților acesteia . (2)  Certificatul cuprinde  recomandări pentru îmbunătățirea la un nivel optim din punctul de vedere al costurilor a performanței energetice a unei clădiri sau a părților acesteia. Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează: Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează: (a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; and (a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; (b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii. (b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii. (3)  Recomandările cuprinse în certificatul de performanţă energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă şi furnizează informaţii explicite în ceea ce priveşte rentabilitatea lor . Evaluarea rentabilităţii se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantităţii de energie economisite, a preţurilor energiei vizate şi a dobânzilor aplicabile investiţiilor necesare pentru a pune în practică recomandările. (3)  Recomandările cuprinse în certificatul de performanţă energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă şi furnizează informaţii explicite, care includ cel puţin o indicaţie clară cu privire la potenţialul calculat de economisire a energiei care decurge din această măsură, valoarea actuală netă şi costurile investiţiei pentru o clădire sau un tip de clădire anume . Evaluarea costurilor se bazează pe o serie de ipoteze standard, care cuprind cel puţin estimarea cantităţii de energie economisite, a preţurilor energiei vizate, a stimulentelor financiare sau fiscale şi a dobânzilor aplicabile investiţiilor necesare pentru a pune în practică recomandările. (3a)  Statele membre garantează că autoritățile publice și alte instituții care acordă finanțare pentru achiziționarea sau renovarea clădirilor țin seama de performanța energetică indicată și de recomandările din certificatele de performanță energetică în momentul determinării nivelului și condițiilor stimulentelor financiare, a măsurilor fiscale și a împrumuturilor. (4)  Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări. (4)  Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări, inclusiv informații privind stimulentele fiscale și financiare disponibile și posibilitățile de finanțare . (4a)  Ținând seama de rolul de avangardă pe care ar trebui să-l joace în domeniul performanței energetice a clădirilor, autoritățile publice pun în aplicare recomandările incluse în certificatele de performanță energetică emise pentru clădirile pe care le ocupă, în perioada de valabilitate a certificatului. (5)  Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe: (5)  Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe: (a) o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau (a) o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau (b) pe evaluarea unui alt apartament reprezentativ din același bloc . (b) evaluarea performanței energetice a apartamentului sau a unității respective . (6)  Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică. (6)  Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică. (7)  Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani. (7)  Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani. (7a)  Până la 30 iunie 2010, Comisia adoptă orientări care specifică standarde minime pentru conținutul, limba și forma certificatelor de performanță energetică. Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2). (7b)  Fiecare stat membru recunoaște certificatele emise de un alt stat membru în conformitate cu aceste orientări și nu restrânge libertatea de a presta servicii financiare din motive legate de certificatul emis în statul membru respectiv. Amendamentul 94 Propunere de directivă Articolul 10 – alineatul 7b (nou) (7b)  Până în 2011, pe baza informaţiilor primite din partea statelor membre şi în urma consultării cu sectoarele relevante, se elaborează un sistem de certificare comun voluntar al Uniunii Europene pentru performanţa energetică a clădirilor nerezidenţiale, prin procedura comitetului menţionată la articolul 21. Până în 2012, statele membre introduc pe teritoriile lor sistemul de certificare voluntar al Uniunii Europene menţionat la primul paragraf, care funcţionează în paralel cu sistemul naţional de certificare. Amendamentul 63 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 1 (1)  Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică. (1)  Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile frecventate des de către public care au o suprafață utilă totală de peste 250 m2 și pentru clădiri care sunt ocupate de o autoritate publică. Amendamentul 64 Propunere de directivă Articolul 11 – alineatul 4a (nou) (4a)  Proprietarul unei clădiri poate solicita în orice moment unui expert acreditat emiterea, recalcularea și actualizarea unui certificat de performanță energetică, indiferent dacă clădirea este în construcție, în renovare, închiriată sau de vânzare. Amendamentul 65 Propunere de directivă Articolul 12 (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care  o suprafață utilă totală de peste 250  m2 dintr- o clădire este ocupată de autorități publice, certificatul de performanță energetică este  afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public . Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care o clădire este ocupată de autorități publice sau în cazul în care o clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este frecventată des de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public. (2)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, în cazul în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 dintr-o clădire pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) este vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc vizibil publicului. Amendamentul 66 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 1 (1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu putere nominală utilă de peste 20 kW. Această inspecție include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii. (1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu ardere de combustibil lichid sau solid convențional cu putere nominală utilă de peste 20 kW. Această inspecție include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii. Statele membre pot anula aceste inspecții în cazurile în care există un sistem electronic de monitorizare și control. Amendamentul 67 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 2 (2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a cazanului cu care este echipat sistemul de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. (2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. Amendamentul 68 Propunere de directivă Articolul 13 – alineatul 4 – paragraful 2a (nou) În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat în cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența uneia dintre măsurile la care face referire primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de 6 luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea. Amendamentele 108, 123 şi 69 Propunere de directivă Articolul 14 (1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecţii periodice a sistemelor de climatizare cu o putere nominală utilă de peste 12 kW . Inspecţia include o evaluare a randamentului şi dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii. (1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecţii periodice a sistemelor de climatizare şi de ventilaţie şi a pompelor de căldură reversibile cu o putere nominală utilă de peste 5 kW . Inspecţia include o evaluare a randamentului şi dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii. Inspecţia sistemelor de ventilaţie include de asemenea o evaluare a curenţilor de aer. Statele membre pot anula aceste inspecţii în cazurile în care sunt instalate sisteme electronice de monitorizare şi control care permit monitorizarea de la distanţă a eficienţei şi siguranţei sistemelor. (2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de climatizare și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. (2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare, de ventilație sau a pompelor de căldură reversibile . La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. (2a)  Pentru stabilirea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), statele membre se asigură, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere economic și tehnic, că se efectuează inspecții în conformitate cu inspecțiile pentru sistemele de încălzire și alte sisteme tehnice menționate la articolul 13 din prezenta directivă și cu inspecțiile efectuate în cazul scurgerilor, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 842/2006. (2b)  Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot decide să ia măsuripentru ca utilizatorii să primească consultanță cu privire la înlocuirea sistemelor de aer condiționat sau la alte modificări ale sistemului de aer condiționat, care pot include inspecții pentru evaluarea randamentului și a dimensiunii acestuia. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel rezultat din aplicarea dispozițiilor de la alineatele (1) și (2). În cazul în care statele membre aplică măsurile menționate la primul paragraf, acestea prezintă Comisiei, până la 30 iunie 2011, un raport asupra echivalenței acestor măsuri cu cele prevăzute la alineatele (1) și (2). Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Rapoartele pot fi incluse în Planurile de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat la cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența unei măsuri menţionată la primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de şase luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea. Amendamentul 70 Propunere de directivă Articolul 16 Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private. (1)  Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private. Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora. Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora. (2)  Statele membre garantează recunoașterea reciprocă a acreditărilor și calificărilor naționale. (3)  Până în 2011, Comisia stabilește orientări care includ recomandări de standarde minime pentru formarea periodică a experților. Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 21 alineatul (2). (4)  Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la sistemele de formare și de acreditare. Statele membre stabilesc și pun la dispoziție lista experților calificați și acreditați. Amendamentul 71 Propunere de directivă Articolul 17 – alineatul 1 (1)  Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. (1)  Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. Statele membre creează mecanisme separate de punere în aplicare pentru organizațiile care sunt responsabile de punerea în aplicare a certificatelor de performanță energetică și pentru rapoartele privind inspecția sistemelor de încălzire și climatizare. Amendamentul 72 Propunere de directivă Articolul 18 – partea introductivă Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 21, evaluează prezenta directivă în lumina experienței acumulate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la: Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 21, evaluează prezenta directivă și ia în considerare o revizuire a acesteia până în 2015, în lumina experienței acumulate și a progresului înregistrat pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la: Amendamentul 73 Propunere de directivă Articolul 18 – litera ba (nouă) (ba) stabilirea unei cerințe comune la nivel comunitar pentru ca clădirile existente să fie clădiri cu consum net de energie egal cu zero. Amendamentul 74 Propunere de directivă Articolul 19 Statele membre iau  măsurile necesare pentru a informa proprietarii sau locatarii  clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice. (1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii și locatarii clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice. În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a clădirii. (2)  În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor și locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri, precum și despre instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii. Campaniile de informare au scopul de a încuraja proprietarii și locatarii să îndeplinească cel puțin standardele minime stabilite la articolele 4 și 9. (3)  Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale se implică în procesul de elaborare al unor programe de informare și formare și respectiv de sensibilizare a publicului. Amendamentul 75 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3a (nou) (3a)  Statele membre garantează, de asemenea, cu contribuția autorităților locale și regionale, că persoanele responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive prin intermediul planificării și aplicării standardelor de construcție, beneficiază de orientare și formare corespunzătoare. O astfel de orientare și formare accentuează în special importanța îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, utilizarea energiei regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. Amendamentul 76 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3b (nou) (3b)  Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale au obligația de a face schimb de informații referitoare la consumul real de energie. Amendamentul 77 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3c (nou) (3c)  Statele membre furnizează Comisiei informații referitoare la: (a) sistemele de ajutor la nivel național, regional sau local pentru promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri; (b) cota de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul clădirilor la nivel național sau regional, inclusiv informațiile specifice referitoare la proveniența energiei din surse regenerabile din dispozitive aflate la fața locului, din încălzire sau răcire centralizată sau cogenerare; Aceste informații sunt incluse în planurile de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Amendamentul 78 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3d (nou) (3d)  Statele membre iau măsurile necesare pentru formarea unui număr mai mare de instalatori și pentru garantarea formării acestora la un nivel superior de competență pentru instalarea și integrarea tehnologiei eficiente din punct de vedere energetic și regenerabile, astfel încât să li se permită să își exercite rolul esențial de a sprijini îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. Amendamentul 79 Propunere de directivă Articolul 19 – alineatul 3e (nou) (3e)  Până în 2010, Comisia creează un site internet care cuprinde următoarele informații: (a) ultima versiune a fiecărui Plan de acțiune pentru eficiență energetică menționat la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE; (b) detalii cu privire la măsurile aplicate în prezent la nivel comunitar pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punerea în aplicare corespunzătoare sau date de contact; (c) detalii cu privire la planurile de acțiune naționale și la măsurile aplicate în prezent la nivel național, regional sau local în fiecare stat membru în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor, incluzând orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punere în aplicare corespunzătoare sau date de contact; (d) exemple de cele mai bune practici la nivel național, regional și local pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Informațiile menționate la primul paragraf sunt prezentate într-o formă care poate fi ușor accesată și pe înțelesul întreprinderilor, locatarilor și proprietarilor obișnuiți din toate statele membre, precum și al autorităților locale, regionale și naționale. Informațiile trebuie să fie prezentate astfel încât să ajute persoanele fizice și organizațiile la evaluarea cu ușurință a susținerii pe care o au la dispoziție pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și pentru a compara măsurile de sprijinire din statele membre. Amendamentul 80 Propunere de directivă Articolul 22 Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până cel târziu la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora. Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora. Statele membre demonstrează eficiența regimului sancţiunilor din cadrul Planurilor de acțiune pentru eficiența energetică prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Amendamentul 81 Propunere de directivă Anexa I – punctul 1 (1)  Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei calculate sau reale consumată anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea tipică a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii. (1)  Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei primare calculate sau reale consumate anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea obișnuită a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii. Dacă este cazul , consumul este ponderat în funcție de energia produsă din surse regenerabile la fața locului. Amendamentul 82 Propunere de directivă Anexa I – punctul 2 (2)  Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al emisiilor de dioxid de carbon și al consumului de energie primară. (2)  Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/m 2 pe an . Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor trebuie să țină seama de standardele europene. Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor utilizează standardele europene și legislația comunitară relevantă, inclusiv Directiva 2009/.../CE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile] . Amendamentul 83 Propunere de directivă Anexa I – punctul 2 – subpunctul 1a (nou) La evaluarea performanței energetice în cazul utilizării energiei electrice într-o clădire, factorul de conversie din energie finală în energie primară ține seama de media ponderată anuală a combinației adecvate a mixului electricitate/combustibili. Amendamentul 84 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera a – subpunctul ii (ii) izolația; (ii) izolația, astfel cum a fost obținută prin intermediul materialelor cel mai slab conducătoare termic disponibile; Amendamentul 85 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera c (c) instalațiile  de climatizare; (c) instalațiile de climatizare, inclusiv sistemele de răcire ; Amendamentul 86 Propunere de directivă Anexa I – punctul 3 – litera e (e) instalația de iluminat integrată (mai ales în  sectorul nerezidențial) ; (e) sisteme de iluminat integrate caracterizate de sisteme de iluminare proiectate pentru a ține seama de gradul de iluminare corespunzător funcțiilor executate la nivel de încăpere, în funcție de prezența persoanelor, de disponibilitatea unui nivel adecvat de lumină naturală, de adoptarea unui nivel de iluminare flexibil, care să respecte diferențele dintre funcții, și dacă instalația este destinată sectorului rezidențial sau nerezidențial . Amendamentul 87 Propunere de directivă Anexa I – punctul 5 – litera ha (nouă) (ha) clădiri destinate comerțului angro și centre logistice; Amendamentul 88 Propunere de directivă Anexa II – punctul 1 – partea introductivă (1)  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5% din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic: (1)  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5% din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual de fiecare expert și le supun unei verificări. În cazul în care un expert independent emite un număr limitat de certificate, autoritățile sau organele competente selectează aleatoriu cel puțin un certificat și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic: Amendamentul 89 Propunere de directivă Anexa II – punctul 1a (nou) (1a)  În cazul în care în urma controalelor se constată nereguli, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci certificate emise de același expert și le supun unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nereguli; încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului; Amendamentul 90 Propunere de directivă Anexa II – punctul 2 – partea introductivă (2)  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual și le supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic: (2)  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a implementa sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual de fiecare expert și le supun unei verificări. Dacă un expert independent emite un număr redus de rapoarte de inspecție, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a cel puțin unui raport de inspecție și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic: Amendamentul 91 Propunere de directivă Anexa II – punctul 2a (nou) (2a)  În cazul în care în urma controalelor se demonstrează nerespectarea dispozițiilor, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci rapoarte de inspecție emise de același expert și le supun unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nereguli; încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului; Amendamentele 104, 109 şi 124 Propunere de directivă Anexa IIIa (nouă) Anexa IIIa Principii pentru o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor La stabilirea unei metodologii comune de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Comisia ţine seama, cel puţin, de principiile care: - definesc clădirile de referinţă care se caracterizează prin funcţiile pe care le îndeplinesc şi sunt reprezentative pentru acestea şi pentru amplasarea geografică, inclusiv din punct de vedere al condiţiilor climatice din interior şi din exterior. Clădirile de referinţe includ atât clădirile rezidenţiale, cât şi pe cele nerezidenţiale, noi sau vechi. - definesc pachetele tehnice (de exemplu, izolarea anvelopei clădirii sau a unor părţi ale acesteia sau sistemele tehnice de construcţie mai eficiente din punct de vedere energetic) ale măsurilor în materie de eficienţă energetică şi aprovizionare cu energie, care urmează să fie evaluate; - definesc pachete tehnice complete destinate obţinerii de clădiri cu consum net de energie egal cu zero; - evaluează cererea de energie pentru încălzire şi pentru răcire, energia furnizată, energia regenerabilă produsă local, energia primară utilizată şi emisiile de CO 2 ale clădirilor de referinţă (inclusiv pachetele tehnice definite aplicate); - evaluează costurile corespunzătoare cu energia ale investiţiei, costurile cu energia şi alte costuri de exploatare ale pachetelor tehnice aplicate clădirilor de referinţă din perspectiva societală , precum şi din perspectiva deţinătorului proprietăţii sau a investitorului. - costurile aferente mâinii de lucru la nivel regional/local, inclusiv materialele; Prin calcularea costurilor generate pe durata ciclului de viaţă al unei clădiri pe baza pachetelor tehnice de măsuri aplicate clădirilor de referinţă şi prin calcularea acestora în raport cu performanţa energetică şicu emisiile de CO 2 se evaluează eficienţa din punct de vedere al costurilor a diferitelor niveluri ale cerinţelor minime de performanţă energetică. Amendamentul 93 Propunere de directivă Anexa IIIb (nouă) Anexa IIIb Instrumente financiare pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor Fără a aduce atingere legislației naționale, statele membre pun în aplicare cel puțin două instrument financiare dintre cele enumerate mai jos : (a) reduceri de TVA pentru economia de energie, performanță energetică ridicată și bunuri și servicii bazate pe energie regenerabilă; (b) alte reduceri fiscale pentru bunuri și servicii care realizează economii de energie sau clădiri eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv reduceri ale impozitelor pe venit sau pe proprietate; (c) subvenții directe; (d) sisteme de împrumut subvenționate sau împrumuturi cu dobândă redusă; (e) programe de subvenționare; (f) sisteme de garantare a împrumutului; (g) condiții impuse furnizorilor de energie sau acorduri încheiate cu aceștia pentru a oferi asistență financiară tuturor categoriilor de consumatori;

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.