Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2020(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0222/2009

Texte depuse :

A6-0222/2009

Dezbateri :

PV 23/04/2009 - 23
CRE 23/04/2009 - 23

Voturi :

PV 24/04/2009 - 7.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0314

Texte adoptate
PDF 424kWORD 127k
Vineri, 24 aprilie 2009 - Strasbourg
Elaborarea de profile, în special pe baza apartenenţei etnice şi rasiale, în cadrul luptei împotriva terorismului, ordinii publice, imigraţiei, controalelor vamale şi la frontieră
P6_TA(2009)0314A6-0222/2009

Recomandarea Parlamentului European din 24 aprilie 2009 adresată Consiliului privind problema elaborării de profile, în special pe baza apartenenţei etnice şi rasiale, în cadrul luptei împotriva terorismului, ordinii publice, imigraţiei, controalelor vamale şi la frontieră (2008/2020(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului de către Sarah Ludford, în numele Grupului ALDE, referitoare la problema elaborării profilelor, în special pe bază de apartenenţă etnică şi rasă, în cadrul luptei împotriva terorismului, ordinii publice, imigraţiei, controalelor vamale şi la frontieră (B6-0483/2007),

–   având în vedere instrumentele internaţionale, europene şi naţionale în materia drepturilor omului, în special Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (PIDCP), Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), Tratatul privind Uniunea Europeană; Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) şi constituţiile naţionale ale statelor membre, precum şi drepturile şi garanţiile pe care le conferă persoanelor în materie de viaţă privată, protecţie a datelor, nediscriminare şi libertate de mişcare,

–   având în vedere măsurile privind protecţia datelor adoptate de Consiliul Europei: articolul 8 din CEDO, Convenţia Consiliului Europei nr. 108 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor personale, recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei adresate statelor membre R(87)15, care reglementează utilizarea datelor personale în sectorul poliţienesc(1), R(97)18, referitoare la protecţia datelor personale colectate şi prelucrate în scop statistic(2) şi R(2001) 10 privind Codul deontologic european al poliţiei(3),

–   având în vedere prevederile UE în materie de protecţie a datelor: articolele 7 şi 8 din Cartă, Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(4) şi Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală(5),

–   având în vedere măsurile de combatere a discriminării rasiale: Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CIERD), articolul 14 şi protocolul 12 la CEDO, articolul 13 din TCE şi Directiva nr. 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(6),

–   având în vedere instrumentele UE în materie de securitate şi de combatere a terorismului, inclusiv cooperarea poliţienească şi judiciară şi schimbul de date şi informaţii secrete, precum Decizia 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism(7), Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informaţii şi date operative între autorităţile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene(8), Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în combaterea terorismului şi criminalităţii transfrontaliere(9) şi Decizia 2008/616/JAI din 23 iunie 2008 de aplicare a acesteia(10),

–   având în vedere bazele de date existente şi cele planificate ale UE, precum Sistemul de informaţii Schengen, Eurodac şi Sistemul de informaţii privind vizele, precum şi măsurile de colectare a datelor biometrice, cum sunt cele pentru permisele de şedere şi paşapoarte, şi Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2006 intitulată "Consolidarea managementului frontierelor maritime de sud ale UE", referitoare la înfiinţarea unei reţele de patrulare permanentă a coastelor pentru frontierele maritime externe (COM(2006)0733), precum şi proiectele propuse de monitorizare, precum EUROSUR (Sistemul european de supraveghere a frontierelor),

–   având în vedere propunerea de instituire a "e-frontierelor", conform celor menţionate în Comunicarea Comisiei din 13 februarie 2008 intitulată "Pregătirea următoarelor etape ale gestionării frontierelor Uniunii Europene", în cuprinsul căreia este propus un sistem integrat de gestionare a frontierelor care prevede instituirea unor controale automate la frontieră, inclusiv a unui program de înregistrare a călătorilor şi a unui sistem de intrare/ieşire (COM (2008)0069),

–   având în vedere Acordul între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni, către Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) (Acordul PNR 2007)(11), precum şi propunerea de Decizie-cadru a Consiliului privind utilizarea registrului cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii (COM (2007)0654), ca şi avizele formulate referitor la respectiva propunere de Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (Agenţia pentru Drepturi Fundamentale), Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, Grupul de lucru "Articolul 29" şi Grupul de lucru pentru poliţie şi justiţie,

–   având în vedere jurisprudenţa naţională relevantă, cum este decizia Curţii Constituţionale Germane privind polizeiliche präventive Rasterfahndung(12) şi hotărârea pronunţată de Camera lorzilor a Regatului Unit cu privire la romii cehi(13), jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în special cauza Timişev c. Rusia(14), Nahova şi alţii c. Bulgaria(15), D.H. şi alţii c. Republicii Cehe(16) şi S. şi Marper c. Regatului Unit(17), precum şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, în special cauza Huber c. Germania(18),

–   având în vedere raportul Raportorului special al ONU, Martin Schenin(19), privind promovarea şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în lupta împotriva terorismului, documentul referitor la "Protejarea dreptului la viaţă privată în cadrul luptei împotriva terorismului" al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg(20), Recomandările politice generale nr. 8 privind combaterea rasismului în cadrul luptei împotriva terorismului(21) şi nr. 11 privind combaterea rasismului şi a discriminării rasiale în cadrul politicilor(22) Comisiei europene împotriva rasismului şi intoleranţei (ECRI) a Consiliului Europei şi raportul referitor la "Elaborarea profilelor delictuale pe criterii etnice" al Reţelei experţilor independenţi în domeniul drepturilor fundamentale din Uniunea Europeană(23),

–   având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0222/2009),

Elaborarea profilelor delictuale şi extragerea datelor

A.   întrucât statele membre folosesc din ce în ce mai mult noile tehnologii, în programe şi sisteme care presupun colectarea, utilizarea, stocarea sau schimbul de informaţii despre persoane, ca mijloc de combatere a terorismului sau ca răspuns pentru alte ameninţări în contextul luptei împotriva infracţionalităţii,

B.   întrucât este necesară adoptarea la nivel european a unei definiţii clare a elaborării de profile, ţinând seama de obiectivele urmărite; întrucât elaborarea de profile reprezintă o tehnică de investigare, devenită posibilă prin noile tehnologii, folosită de obicei în sectorul comercial, dar care este în prezent utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de aplicare a legii, în special în detectarea şi prevenirea infracţionalităţii şi, de asemenea, în contextul controalelor de frontieră,

C.   întrucât practica elaborării profilelor, care constă adesea din extragerea automată a datelor din baze computerizate, merită să fie examinată şi să facă obiectul dezbaterii politice, deoarece ea se depărtează, în mod controversat, de la regula generală conform căreia hotărârile având ca obiect aplicarea legii trebuie să se bazeze pe comportamentul individual al persoanei; întrucât elaborarea profilelor delictuale este o tehnică de investigaţie prin care se culeg informaţii referitoare la persoane din diferite surse, printre care apartenenţa etnică, rasa, naţionalitatea şi religia, pe baza cărora se încearcă identificarea şi, eventual, luarea de măsuri prohibitive împotriva acelora dintre ele care ar putea fi suspectate de comiterea unor infracţiuni sau acte de terorism şi ar putea fi definită după cum urmează:

"asocierea sistematică a unor seturi de caracteristici fizice, comportamentale sau psihologice cu anumite infracţiuni şi utilizarea acestora ca temei de luare a deciziilor în materie de aplicare a legii(24)"

sau, menţionând clar relaţia dintre extragerea datelor şi elaborarea profilelor:

"o tehnică prin care se deduce, din experienţa acumulată în trecut, un set de caracteristici proprii unei anumite categorii de persoane, după care se procedează la căutări în diferite bănci de date, pentru a se identifica persoane care corespund îndeaproape cu respectivul set de caracteristici(25)",

D.   întrucât elaborarea de profile etnice, care se bazează în mod specific, pe rasă sau apartenenţă etnică, reprezentând un subiect de mare preocupare în ceea ce priveşte conflictul cu normele referitoare la nediscriminare, poate fi definită după cum urmează:

"practica utilizării "rasei" sau a originii etnice, religiei sau naţionalităţii, fie ca factor unic, fie ca unul dintre factorii care stau în mod sistematic la baza deciziilor de aplicare a legii, indiferent dacă persoanele în cauză sunt identificate prin mijloace automate sau nu(26)"

sau

"utilizarea de către poliţie, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, pe criterii legate de rasă, culoarea pielii, limbă, religie, cetăţenie sau origine naţională sau etnică în cadrul activităţilor de control, supraveghere şi investigare(27)",

E.   întrucât, deşi stabilirea profilelor, atât prin extragerea datelor, cât şi prin practicile poliţiei şi ale altor agenţii, este din ce în ce mai mult folosită ca instrument pentru aplicarea legii şi controlul frontierelor, se acordă o atenţia insuficientă evaluării eficienţei sale, precum şi elaborării şi aplicării unor garanţii juridice pentru respectarea dreptului la viaţă privată şi înlăturarea discriminării;

F.   întrucât profilele pot fi:

   (i) descriptive, atunci când se bazează pe mărturii sau alte informaţii asupra autorilor de infracţiuni sau caracteristici ale infracţiunilor comise, servind astfel la identificarea unor suspecţi anume sau a activităţilor infracţionale care urmează acelaşi tipar; sau
   (ii) predictive, atunci când corelează variabile empirice din evenimentele din trecut cu datele şi informaţiile actuale, pentru a trage concluzii cu privire la identificarea persoanelor care pot fi implicate în viitor în infracţiuni sau care au comis infracţiuni încă nedescoperite(28);

G.   întrucât extragerea datelor şi elaborarea de profile face dificilă diferenţierea dintre supravegherea individualizată, care poate fi autorizată, şi supravegherea în masă care este problematică, în cadrul acesteia din urmă fiind colectate date mai mult pentru că sunt utile, decât în scopuri precise, ceea ce ar putea produce încălcări ale dreptului la viaţa privată,

H.   întrucât restricţiile de călătorie nejustificate şi practicile de control care violează viaţa privată ar putea avea un impact negativ asupra schimburilor economice, ştiinţifice, culturale şi sociale cu ţările terţe; subliniază, în consecinţă, importanţa minimizării riscului ca anumite grupuri, comunităţi sau naţionalităţi să facă obiectul unor practici sau măsuri discriminatorii, care nu pot fi justificate în mod obiectiv,

I.   întrucât există pericolul ca oameni nevinovaţi să fie supuşi unor controale arbitrare, interogatorii, restricţii de călătorie, supraveghere sau alerte de securitate, din cauza unor informaţii din profilul acestora adăugate de un agent al statului, iar dacă aceste informaţii nu sunt şterse imediat, ar putea conduce, prin intermediul schimbului de date şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, la refuzul acordării de vize, de permisiuni de călătorie sau de primire la graniţă, plasarea pe liste de persoane supravegheate, includerea în baze de date, interdicţii de angajare sau de operaţiuni bancare, arestări sau privări de libertate sau de alte drepturi, pentru toate acestea mijloacele de reparare putând fi inexistente,

Obligaţii juridice

J.   întrucât aplicarea legii trebuie întotdeauna realizată respectând drepturile fundamentale, inclusiv cel la viaţă privată şi de familie, la protecţia datelor cu caracter personale şi la nediscriminare; o strânsă cooperare internaţională este indispensabilă în lupta împotriva terorismului şi a infracţiunilor majore, dar această cooperare trebuie să respecte dreptul internaţional şi normele şi valorile europene în privinţa tratamentului egal şi a unei protecţii juridice adecvate, astfel încât, nu în ultimul rând, UE să nu-şi submineze credibilitatea ca promotoare a drepturilor omului atât în interiorul graniţelor cât şi la nivel internaţional,

K.   întrucât UE ar trebui să evite metodele de investigare care ar putea dăuna în mod inutil relaţiilor diplomatice, ar putea împiedica o astfel de cooperare internaţională sau ar putea aduce prejudicii imaginii sale în lume şi credibilităţii sale ca promotor al dreptului internaţional; întrucât standardele europene în privinţa tratamentului egal, nediscriminării şi protecţiei juridice ar trebui să continue să constituie un exemplu,

L.   întrucât atât profilele descriptive, cât şi cele predictive pot constitui instrumente legitime de investigare atunci când au la bază informaţii concrete, fiabile şi actuale, în comparaţie cu generalizările neverificate, bazate pe stereotipuri, şi când măsurile luate în temeiul lor satisfac criteriile juridice ale necesităţii şi proporţionalităţii; întrucât, cu toate acestea, în absenţa unor restricţii şi măsuri de protecţie juridice adecvate în ceea ce priveşte utilizarea datelor privind apartenenţa etnică, rasială şi religioasă, naţionalitatea şi afilierea politică, există un risc considerabil ca stabilirea de profiluri ale persoanelor să ducă la practici discriminatorii,

M.   întrucât recomandarea formulată în acest scop de Codul deontologic european al poliţiei prevede că "investigaţiile poliţiei trebuie, ca o condiţie minimă, să se bazeze pe o suspiciune rezonabilă cu privire la o infracţiune sau un delict reale sau posibile", şi întrucât este clar că, atunci când stabilirea de profile se bazează pe stereotipuri sau prejudecăţi, apare posibilitatea încălcării drepturilor omului(29), care constituie o ameninţare la adresa indivizilor şi a societăţii,

N.   întrucât "stabilirea unor profile predictive" pe baza unor profile generice elaborate prin încrucişarea bazelor de date, care reflectă generalităţi neverificate sau modele de comportament considerate ca stând probabil la baza comiterii unor infracţiuni sau acte teroriste viitoare sau încă nedescoperite, reprezintă un subiect de preocupare în ceea ce priveşte protecţia vieţii private şi poate constitui o intruziune în raport cu dreptul la respectarea vieţii private stipulat la articolul 8 din CEDO şi articolul 7 din Cartă(30),

O.   întrucât jurisprudenţa CEDO evidenţiază în mod clar faptul că derogările de la articolul 8 alineatul (2) din CEDO sunt permise doar dacă sunt conform legii şi dacă sunt necesare într-o societate democratică(31), lucru confirmat de hotărârea recentă în cauza S. şi Marper c. Regatul Unit, menţionată mai sus, în care se precizează că "Puterile necondiţionate şi nediferenţiate de a conserva amprente, mostre celulare şi configuraţii ADN ale persoanelor suspectate, dar care nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni" constituie o încălcare a articolului 8 din CEDO,

P.   întrucât constatarea CEDO în cauza S. şi Marper c. Regatul Unit, menţionată mai sus, privind existenţa unui "risc de stigmatizare" generat de faptul că o persoană care nu a fost condamnată pentru nici o infracţiune este tratată ca un infractor condamnat în baza de date ADN a Regatului Unit, trebuie să ridice semne de întrebare asupra legalităţii operaţiunilor de stabilire a profilelor bazate pe procesarea datelor personale ale persoanelor achitate de către instanţele judecătoreşti(32),

Q.   întrucât programul Rasterfahndung, în cadrul căruia poliţia germană a colectat date personale din bazele de date publice şi private cu privire la bărbaţii între 18 şi 40 de ani care erau sau fuseseră studenţi presupuşi de credinţă musulmană, în încercarea (eşuată) de a identifica potenţiali terorişti, a fost considerat neconstituţional de către Curtea Constituţională a Germaniei în decizia menţionată mai sus, care a statuat că extragerea de date constituie o intruziune ilegală în datele cu caracter personal şi viaţa privată, care nu se poate justifica ca reacţie la o situaţie de ameninţare generalizată de tipul celei legate de terorism, care continuă să existe de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, ci doar în urma demonstrării existenţei unui "pericol concret", precum pregătirea sau comiterea unor atacuri teroriste,

Eficacitate

R.   întrucât au apărut dubii cu privire la utilitatea extragerii de date şi a stabilirii de profile în urma a diferite studii americane, printre care:

  (i) un studiu al Institutului Cato, în care se afirmă:

deşi extragerea de date are numeroase utilităţi pozitive, ea nu este potrivită în cazul identificării teroriştilor. Nu ar fi de dorit ca extragerea de date în scopul identificării teroriştilor să capete credibilitate în contextul securităţii naţionale, a aplicării legii şi al cercurilor tehnologice, întrucât această utilizare a extragerii de date risipeşte banii contribuabililor, încalcă fără justificare dreptul la viaţă privată şi libertăţile civile şi absoarbe timpul preţios şi energia bărbaţilor şi femeilor din comunitatea securităţii naţionale(33)
   (ii) un studiu al Consiliului Naţional de Cercetare al SUA asupra extragerii de date şi tehnologiilor de supraveghere a comportamentelor, realizat pentru Departamentul de Securitate Internă conchide că:

identificarea automatizată a teroriştilor prin extragerea de date... nu este nici fezabilă ca obiectiv, nici de dorit ca scop al eforturilor de dezvoltare tehnologică(34)

S.   întrucât eficienţa extragerii de date este diminuată din cauza problemei "acului în carul cu fân" cu care se confruntă analiştii, care trebuie să filtreze o cantitate uriaşă de date; cantitatea de "urme digitale" ale cetăţenilor care respectă legea este mai mare decât cea a criminalilor şi teroriştilor care fac eforturi considerabile pentru a-şi ascunde identităţile, şi există o rată ridicată de false descoperiri, care nu numai că fac din oameni absolut inocenţi obiectul suspiciunilor, ceea ce are drept rezultat o eventuală intruziune în viaţa lor privată, ci şi ratează adevăraţii suspecţi, care rămân neidentificaţi,

T.   întrucât există şi problema inversă, a neidentificării infractorilor care nu se potrivesc profilelor, cum a fost cazul liderului atacurilor cu bombă din Londra, din 7 iulie 2005, care "a ajuns în atenţia serviciilor secrete deoarece era asociat cu alţi indivizi suspectaţi de implicare într-un complot terorist de atac cu bombe, dar care nu a fost pus sub urmărire întrucât nu se potrivea îndeajuns cu profilul de dinainte de iulie 2005 al suspectului terorist"(35),

U.   întrucât o stabilire de profile care deteriorează relaţiile comunitare bune şi îndepărtează anumite comunităţi de la a coopera cu agenţiile de aplicare a legii ar fi contraproductivă, constituind un obstacol în colectarea datelor confidenţiale şi a acţiunii eficiente împotriva crimelor şi terorismului(36),

V.   întrucât colectarea eficientă de informaţii în legătură cu suspecţi concreţi şi urmărirea unor piste specifice reprezintă abordarea cea mai bună pentru a preveni şi combate terorismul şi, în completarea acestora, verificările şi controalele aleatorii, la care să fie supuse toate persoanele în mod egal şi de la care teroriştii nu se pot eschiva, pot fi mai eficiente în cadrul eforturilor preventive de combatere a terorismului decât stabilirea de profile(37),

Stabilirea de profile etnice

W.   întrucât utilizarea apartenenţei la o etnie, naţiune sau religie ca factor în investigaţiile realizate pentru aplicarea legii nu este interzisă atât timp cât respectă standarde de nediscriminare, inclusiv articolul 14 din CEDO, dar trebuie să treacă testul eficienţei, necesităţii şi proporţionalităţii, dacă se doreşte a fi o diferenţiere legitimă de tratament, care nu este discriminatorie,

X.   întrucât stabilirea de profile bazate pe presupoziţii stereotipe poate exacerba sentimentul de ostilitate şi xenofobia în rândul publicului larg faţă de persoane de o anumită etnie, cetăţenie sau cu anumite convingeri religioase(38),

Y.   întrucât jurisprudenţa CEDO a stabilit că, dacă rasa constituie o bază exclusivă pentru acţiunea de aplicare a legii, aceasta constituie o discriminare ilegală(39), întrucât în practică nu este întotdeauna clar dacă rasa sau etnia au constituit criterii exclusive sau decisive pentru o astfel de acţiune şi adesea ponderea acestor factori apare cu claritate doar în urma analizei modelelor de practici de aplicare a legii,

Z.   întrucât, deşi nu există nici o normă internaţională sau europeană care să interzică explicit "stabilirea de profile etnice", jurisprudenţa CEDO sugerează acest lucru şi atât ICERD, cât şi ECRI afirmă clar că această practică încalcă interdicţia de a discrimina(40),

AA.   întrucât în programul de acţiune adoptat la Conferinţa mondială din 2000 împotriva rasismului, statelor li se recomandă "să elaboreze, să implementeze şi să aplice măsuri eficiente de eliminare a stabilirii de profile rasiale"(41); întrucât ECRI, în Recomandarea nr. 8 privind combaterea rasismului în cadrul luptei împotriva terorismului, a solicitat guvernelor să se asigure că nu rezultă nici o discriminare din legislaţie, reglementări sau aplicarea acestora în contextul aplicării legii, iar Reţeaua UE de experţi independenţi în domeniul drepturilor fundamentale consideră că profilarea teroriştilor pe baza criteriilor de cetăţenie, vârstă sau loc de naştere "prezintă riscuri majore de discriminare"(42),

AB.   întrucât este necesară o evaluare completă a practicilor de anchetă şi a sistemelor de procesare a datelor care folosesc sau oferă o bază pentru tehnicile de stabilire de profiluri la nivelul UE şi în statele membre, pentru a asigura respectarea deplină a obligaţiilor juridice naţionale, europene şi internaţionale şi a evita efectele nejustificat discriminatorii şi invazive în sfera privată,

AC.   întrucât, la astfel de operaţiuni, ar trebui aplicate următoarele orientări şi întrucât o combinare a acestor măsuri de protecţie este necesară pentru a obţine o protecţie globală eficientă;

1.   adresează Consiliului recomandările următoare:

   (a) orice procesare a datelor personale în scopul aplicării legii şi în scopuri anti-teroriste ar trebui să se bazeze pe norme juridice publicate, clare, specifice, cu caracter obligatoriu, care impun limite asupra utilizării şi care fac obiectul unei supravegheri detaliate şi eficiente din partea unor autorităţi independente de protecţie a datelor şi impun penalizări severe în cazul încălcărilor; colectarea în masă a datelor în scop preventiv este disproporţionată în raport cu cerinţele de bază ale unei combateri eficiente a terorismului;
   (b) ar trebui stabilit un cadru juridic care să ofere o definiţie clară a elaborării de profile, atât prin intermediul extragerii automate de date din bazele computerizate, cât şi în alt mod, astfel încât să fie instituite norme clare privind folosirea legitimă şi stabilite limite; trebuie, de asemenea, introduse garanţiile necesare protecţiei de date pentru persoane şi mecanisme, în vederea stabilirii răspunderii;
   (c) colectarea şi stocarea datelor cu caracter personal şi utilizarea tehnicilor de stabilire a profilurilor în privinţa persoanelor care nu sunt suspectate de o infracţiune sau o ameninţare bine definită trebuie să corespundă strict criteriilor de "necesitate" şi "proporţionalitate";
   (d) ar trebui să existe o distincţie clară între datele factice şi secrete şi datele privind diferitele categorii de persoane;
   (e) accesul la dosarele de poliţie şi la cele secrete ar trebui permis doar de la caz la caz, pentru scopuri bine definite şi ar trebui să fie supus controlului judiciar în statele membre;
   (f) activităţile de elaborare de profile nu ar trebui să aducă atingere investigaţiilor punctuale ale poliţiei, iar legislaţia strictă privind stabilirea de profile nu ar trebui să împiedice accesul legitim la bazele de date ca etapă în cadrul unor astfel de investigaţii punctuale;
   (g) ar trebui să existe termene limită pentru stocarea informaţiilor personale;
   (h) statisticile etnice reprezintă un instrument esenţial care permite detectarea practicilor de aplicare a legii care se concentrează într-un mod disproporţionat, necuvenit şi nejustificat asupra minorităţilor etnice; crearea de standarde ridicate de protecţie a datelor personale (date referitoare la persoane identificabile) nu exclude, prin urmare, generarea de date statistice anonime, care să conţină variabile pentru etnicitate, rasă, religie şi origine naţională, procedeu care este necesar în identificarea oricărei discriminări indirecte în cadrul practicilor de aplicare a legii; ar trebui să se solicite Grupului de lucru "Articolul 29" să prezinte orientări cu privire la această chestiune;
   (i) ar trebui interzisă colectarea datelor cu caracter personal doar pe baza faptului că persoanele respective aparţin unei anumite origini etnice sau rase, au anumite convingeri religioase, orientări sexuale, comportamente, opinii sau sunt membri ai unor mişcări sau organizaţii care nu sunt în afara legii; trebuie stabilite garanţii referitoare la protecţie şi la procedurile de recurs împotriva folosirii discriminatorii a instrumentelor de aplicare a legii;
   (j) ar trebui permis numai în mod excepţional şi cu garanţii riguroase ca deciziile organismelor publice şi private asupra indivizilor să se ia doar informatic, fără o evaluare umană;
   (k) ar trebui să existe garanţii solide, instituite prin lege, care să asigure un control judiciar şi parlamentar eficient şi adecvat asupra activităţilor poliţiei şi serviciilor secrete, inclusiv a celor de antiterorism;
   (l) având în vedere consecinţele posibile pentru persoanele în cauză, căile de atac ar trebui să fie eficiente şi accesibile, oferindu-se persoanei în cauză informaţii clare asupra procedurilor aplicabile, precum şi dreptul de acces şi rectificare;
   (m) ar trebui stabilit un set de criterii pentru evaluarea eficacităţii, legitimităţii şi conformităţii cu valorile Uniunii Europene a tuturor activităţilor de elaborare de profile; legislaţia naţională şi comunitară în vigoare şi cea propusă referitoare la realizarea profilurilor persoanelor ar trebui revizuită, pentru a stabili cu certitudine dacă această practică este conformă cu normele juridice prevăzute în legislaţia europeană şi în tratatele internaţionale; ar trebui luată în considerare posibilitatea reformării legislaţiei UE, dacă este necesar, pentru a crea norme cu caracter obligatoriu care să evite orice încălcare a drepturilor fundamentale, luând în considerare viitoarea recomandare a Consiliului Europei referitoare la crearea de profile;
   (n) ar trebui analizată măsura în care Directiva 2000/43/CE interzice sau reglementează măsurile şi practicile de elaborare de profile şi ar trebui examinată modificarea acesteia, în sensul eliminării excluderii porturilor şi aeroporturilor din domeniul de aplicare al directivei;
   (o) pe baza cadrului relevant şi a practicilor actuale, Consiliul ar trebui să comande elaborarea unui studiu efectuat sub responsabilitatea Comisiei, cu avizul Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale şi al Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor, după caz, şi în consultare cu agenţiile pentru aplicarea legii şi cu serviciile secrete, privind aplicarea actuală şi potenţială a tehnicilor de elaborare de profile, eficacitatea acestora în identificarea suspecţilor, precum şi compatibilitatea acestora cu libertăţile civile, drepturile omului şi respectarea vieţii private; statele membre ar trebui solicitate să ofere cifrele privind opririle şi percheziţionările, precum şi alte intervenţii rezultate în urma tehnicilor de elaborare de profile;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) Adoptate de Comitetul de Miniştri la 17 septembrie 1987, în cadrul celei de a 410-a reuniuni a miniştrilor adjuncţi.
(2) Adoptate de Comitetul de Miniştri la 30 septembrie 1997, în cadrul celei de a 602-a reuniuni a miniştrilor adjuncţi.
(3) Adoptate de Comitetul de Miniştri la 19 septembrie 2001, în cadrul celei de a 765-a reuniuni a miniştrilor adjuncţi.
(4) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(5) JO L 350, 30.12.2008, p. 60.
(6) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(7) JO L 253, 29.9.2005, p. 22.
(8) JO L 386, 29.12.2006, p. 89.
(9) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.
(10) JO L 210, 6.8.2008, p. 12.
(11) JO L 204, 4.8.2007, p. 18.
(12) Decizia Curţii Constituţionale germane, BVerfG, 1 BvR 518/02 din 4.4.2006, paragraful nr. (1-184).
(13) Camera Lorzilor, 9.12.2004, contra Biroului Imigrare de la Aeroportul Praga şi alţii (pârâţi) ex parte Centrul European pentru Drepturile Romilor şi alţii (apelanţi) [2004], UKHL 55, alineatul 101.
(14) Timişev c. Rusia, 13.12.2005. nr. 55762/00 şi 55974/00, CEDO 2005-XII.
(15) Nahova şi alţii c. Bulgaria [GC], 26.2.2004, nr. 43577/98 şi 43579/98, CEDO 2005 - VII.
(16) D.H. şi alţii c. Republicii Cehe, 13.11.2007, nr. 57325/00.
(17) S. şi Marper c. Regatului Unit, 4.12.2008, nr. 30562/04 şi 30566/04.
(18) Hotărârea din 16 decembrie 2008, Cauza C-524/06, nepublicată încă în Repertoriu.
(19) Documentul ONU A/HRC/4/26, 29.1.2007.
(20) Documentul CommDH/Issue (2008)3, Strasbourg, 17.11.2008.
(21) CRI (2004) 26 adoptată la 17 martie 2004.
(22) CRI (2007) 39 adoptată la 29 iunie 2007.
(23) CFR-CDF, Avizul 4.2006, disponibil la http://ec.europa.eu/justice_home/cfr_cdf/doc/avis/2006_4_en.pdf.
(24) Avizul Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale din 28 octombrie 2008 privind propunerea de decizie-cadru a Consiliului referitoare la utilizarea privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii, punctul 35.
(25) Raportul Camerei Lorzilor: Clarke R., Elaborarea profilelor delictuale: o provocare ascunsă pentru regulamentul privind supravegherea datelor, 1993, alineatul 33, nota de subsol 41.
(26) De Schutter, Oliver şi Ringelheim, Julie (2008) "Elaborarea profilelor delictuale pe criterii etnice: o provocare din ce în ce mai mare pentru legislaţia europeană a drepturilor omului", Modern Law Review, 71(3):358-384.
(27) Comisia Europeană pentru combaterea rasismului şi intoleranţei (CERI), recomandarea de politică generală nr. 11, menţionată anterior , punctul 1.
(28) Raportul Raportorului Special al ONU privind promovarea şi protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale odată cu lupta împotriva terorismului, punctul 33.
(29) Idem punctul 33. A se vedea şi raportul privind stabilirea de profile etnice a Reţelei europene a experţilor independenţi în drepturile fundamentale, amintit mai sus, p. 9-13.
(30) Avizul Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale din 28 octombrie 2008 privind propunerea de decizie-cadru a Consiliului referitoare la utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii, punctul 4.
(31) Pentru o scurtă prezentare a jurisprudenţei relevante a se vedea E. Brouwer, Towards a European PNR System?, Studiu realizat pentru Departamentul de politici C, Drepturile cetăţeanului şi afaceri constituţionale, Documentul PE 410.649, ianuarie 2009, paragraful 5, p.16-17.
(32) Hotărârea CEDO în cauza S. şi Marper c. Regatul Unit, menţionată mai sus, punctul 125.
(33) Cato Institute Policy Analysis No 584, 11 decembrie 2006, "Effective Terrorism and the limited role of predictive data-mining" de Jeff Jonas şi Jim Harper.
(34) "Protecting Individual Privacy in the Struggle Against Terrorists": Un rezumat este disponibil în consultare liberă la http://www.nap.edu/catalog/12452.html, pagina 4.
(35) "Detectives draw up new brief in hunt for radicals" The Times, 28 decembrie 2005.
(36) Raportul Raportorului Special al ONU privind promovarea şi protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale odată cu lupta împotriva terorismului, punctul 62.
(37) Ibidem, punctul 61.
(38) Ibidem, punctul 40.
(39) Conform hotărârii CEDO în cauza Timishev c. Russia, menţionată mai sus.
(40) Avizul Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale din 28 octombrie 2008 privind decizia-cadru a Consiliului referitoare la utilizarea privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în scopul aplicării legii, punctul 39.
(41) Raportul Conferinţei Mondiale împotriva Rasismului, Discriminării rasiale, Xenofobiei şi Intoleranţa legată de acestea (A/CONF.189/12), Program de acţiune, punctul 72.
(42) Reţeaua UE de experţi independenţi în domeniul drepturilor fundamentale "The balance between freedom and security in the response by the European Union and its member States to the Terrorist Threats" (2003), p. 21

Aviz juridic - Politica de confidențialitate