Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisei Europene intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Raport intermediar privind politica maritimă integrată a uniunii europene” (COM(2009)0540),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene care însoțește Raportul intermediar privind politica maritimă integrată a uniunii europene (SEC(2009)1343),

–  având în vedere Comunicarea Comisei Europene intitulată „Spre o politică maritimă integrată pentru o mai bună guvernanță în Marea Mediterană” (COM(2009)0466),

–  având în vedere Comunicarea Comisei Europene intitulată „Dezvoltarea dimensiunii internaționale a politicii maritime integrate a Uniunii Europene” (COM(2009)0536),

–  având în vedere Comunicarea Comisei Europene intitulată „Către integrarea supravegherii maritime: Un mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE” (COM(2009)0538),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Analizând crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)” (COM(2008)0068),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „EUROPA 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2010 - Este momentul să acționăm” (COM(2010)0135),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european” (COM(2009)0147),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Foaie de parcurs privind amenajarea spațiului maritim: Realizarea principiilor comune în UE” (COM(2008)0791),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Orientări pentru o abordare integrată în domeniul politicii maritime: Realizarea celor mai bune practici de guvernare maritimă integrată și de consultare a părților interesate” (COM(2008)0395),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice” (COM(2009)0248),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Uniunea Europeană și regiunea arctică” (COM(2008)0763),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene intitulat „Construirea unei infrastructuri europene a cunoașterii în domeniul marin: Foaie de parcurs pentru o rețea europeană de observare și date privind mediul marin (SEC(2009)0499),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene intitulat „Infrastructura pentru informațiile din domeniul marin, rezultatul consultării publice” (SEC(2010)0073,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene intitulat „Document electronic privind supravegherea maritimă” (SEC(2008)2337),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O strategie europeană de cercetare marină și maritimă: Un cadru coerent al Spațiului European de Cercetare în sprijinul utilizării sustenabile a oceanelor și mărilor” (COM(2008)0534),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018” (COM(2009)0008),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 noiembrie 2009 privind politica maritimă integrată,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 noiembrie 2009 privind supravegherea maritimă integrată,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 iunie 2010 privind politica maritimă integrată,

–  având în vedere Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării, precum și protocoalele sale(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor în legătură cu Pachetul maritim și costier din 17-18 iunie 2009,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind o viitoare politică maritimă a Uniunii Europene: o viziune europeană privind oceanele și mările(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2008 privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru pescuit, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0266/2010),

A.  întrucât oceanele și mările sunt extrem de complexe, fiind influențate de multe activități, interese și politici; întrucât expertiza de a aborda multiplele probleme din domeniul afacerilor maritime și, de asemenea, competența de a le soluționa sunt răspândite între numeroși actori publici și privați pe diferite niveluri de guvernanță;

B.  întrucât oceanele și mările lumii sunt interconectate și interdependente și întrucât, mai mult, utilizarea tot mai intensă a oceanelor și mărilor de către sectoare precum transportul naval, pescuitul, energia, turismul și cercetarea, combinată cu schimbările climatice, au mărit presiunea la care este supus mediul marin;

C.  întrucât sectorul transportului naval și cel al construcției de nave contribuie în mod semnificativ la prosperitatea economică a țărilor UE și prestează servicii importante industriei europene și mondiale și consumatorilor;

D.  întrucât abordarea PMI reprezintă un răspuns clar la întrebarea privind modul de a realiza o mai mare coerență între măsurile luate în cadrul diferitelor politici cu incidență asupra zonelor maritime și de coastă și necesitatea de a utiliza resursele acestor ecosisteme într-un mod care să nu afecteze mediul;

E. întrucât Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” constituie pilonul referitor la mediu al Politicii maritime integrate (PMI); întrucât această abordare ar trebui corelată mai bine cu celelalte politici sectoriale;

F.  întrucât o politică PMI de succes ar trebui să se bazeze pe excelență în cercetarea, tehnologia și inovarea în domeniul marin și ar trebui să conducă la o abordare de tip „ghișeu unic” în procesul decizional și, în consecință, la o reducere a suprapunerii competențelor de reglementare, ținând cont, totodată, de specificitățile regionale și locale;

G.  întrucât aceste structuri de guvernanță maritimă integrată ar trebui să îmbunătățească planificarea coordonată a activităților maritime concurente, gestionarea strategică a zonelor maritime, calitatea activităților de supraveghere și asigurarea respectării legilor; întrucât acest obiectiv face necesară adoptarea unor măsuri care să identifice în mod clar toată gama acestor structuri, să le garanteze vizibilitatea și să îmbunătățească cooperarea dintre ele, toate acestea într-un cadru transparent și coerent;

H.  întrucât Uniunea Europeană este prima putere maritimă mondială și întrucât ea ar trebui să se bazeze pe PMI și pe rezultatele acesteia pentru a juca un rol de forță motrice la nivel internațional pentru a îmbunătăți planificarea activităților maritime, protecția mediului și promovarea bunelor practici în cadrul forurilor internaționale;

I.  întrucât zonele de coastă și insulele europene situate ultraperiferic joacă un rol deosebit în domeniul siguranței și protecției împotriva amenințărilor ecologice și a acțiunilor criminale;

Observații generale

1.  salută pachetul Comisiei Europene din octombrie 2009 privind politica maritimă integrată (PMI) ca fiind o revizuire la momentul oportun și încurajatoare a implementării planului de acțiune aferent Cărții albastre din 2007 și recunoaște, în același timp, că noile inițiative, atât cele luate, cât și cele aflate în plan, sunt pe deplin consecvente cu obiectivele Cărții albastre, fiind o consecință logică a acestora; confirmă în general validitatea abordării integrate a afacerilor maritime;

2.  este de acord cu Comisia că „tradiția maritimă solidă” este unul din punctele forte ale Europei; solicită, prin urmare, Comisiei Europene și statelor membre să dezvolte în continuare potențialul prezentat de diversele sectoare maritime prin redactarea unei strategii ambițioase de „creștere economică albastră”; consideră că PMI ar trebui să contribuie la o Uniune competitivă, socială și durabilă; consideră, în această privință, că dezvoltarea PMI trebuie să incorporeze în mod armonios eforturi în vederea creșterii economice, a obținerii unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă – în special făcând sectorul mai atractiv pentru tineri prin măsuri de formare și lansarea unui „Erasmus maritim” – și a protecției mediului; declară, prin urmare, că PMI ar trebui interconectată cu obiectivele și inițiativele Strategiei UE 2020;

3.  prin urmare, solicită Comisiei să propună până în 2013 o strategie cuprinzătoare, intersectorială privind creșterea economică sustenabilă a regiunilor costiere și a sectoarelor maritime bazată pe o cercetare amplă a potențialelor și opțiunilor politice și pe consultarea largă a părților implicate; consideră că un element al acestei strategii ar trebui să fie o abordare nouă, integrată a consolidării poziției de lider mondial deținută de Europa în cercetarea marină și maritimă, dezvoltarea tehnologiei și industria maritimă în diferite sectoare precum construirea de nave, dezvoltarea sustenabilă a resurselor marine, transportul maritim ecologic, precum și dezvoltarea producției de energie în larg și tehnologiile aferente; susține că trebuie găsite soluții la nivel internațional pentru a eradica practicile de concurență neloială în cadrul industriei construcției de nave;

4.  solicită Comisiei să ia măsuri în urma catastrofei determinate de scurgerile de petrol din Golful Mexic și să creeze certitudine juridică în domeniul extracției de petrol în larg în Europa prin propunerea unui plan de acțiune armonizat la nivel european pentru prevenirea situațiilor de urgență și pentru combaterea dezastrelor provocate de platformele de foraj și de către petroliere, la nivel internațional, în special în cazurile de contaminare transfrontalieră; solicită Comisiei să încurajeze statele membre să pună în aplicare pe deplin cadrul juridic internațional existent, definit prin convențiile internaționale aplicabile ale OMI, să identifice, în paralel, toate măsurile posibile pentru prevenirea acestui tip de dezastre și toate lacunele legislative la nivelul UE și al statelor membre, precum și să adapteze cât mai curând posibil toată legislația și măsurile UE relevante în consecință, ținând cont de diferențele existente între condițiile de operare din Golful Mexic și cele din regiunile de coastă și mările europene;

5.  îndeamnă Comisia ca, în cadrul revizuirii Regulamentului privind Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă , să extindă mandatul acesteia cu privire la inspecțiile privind siguranța instalațiilor din larg și curățarea zonei afectate de scurgerile de petrol;

6.  consideră că în acest context este necesar să se acționeze urgent pentru revizuirea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului, care în forma actuală nu include principiul „poluatorul plătește” în cazul exploatărilor petroliere din larg;

7.  în acest context, solicită Comisiei să examineze dacă mandatul AESM ar trebui extins și dacă ar trebui să i se încredințeze acesteia controlul asupra respectării standardului de securitate de către exploatările petroliere din larg și supervizarea planurilor pentru situații de urgență aferente;

8.  salută studiul Comisiei intitulat „Bază de date privind proiectele finanțate de UE în regiunile maritime”(5) și solicită Comisiei să ofere în viitorul raport privind evoluția PMI o imagine de ansamblu completă și sistematică a tuturor finanțărilor puse la dispoziție prin intermediul tuturor liniilor bugetare pentru activitățile aferente sectoarelor maritime, regiunilor litorale și mărilor;

9.  solicită Comisiei să insiste ca noua PMI să beneficieze de finanțare corespunzătoare în perspectiva financiară următoare și să studieze toate posibilele opțiuni de finanțare, inclusiv atât propunerea Comitetului Regiunilor referitoare la crearea unui fond pentru regiunile de coastă, cât și coordonarea efectivă a diverse sisteme de finanțare;

10.  își exprimă sprijinul pentru intenția exprimată de Comisie de a finanța PMI cu 50 de milioane de euro în următorii doi ani cu scopul de a consolida proiectele anterioare în domeniul politicii, guvernanței, sustenabilității și supravegherii;

Guvernanță maritimă

11.  felicită statele membre și regiunile care au inițiat deja politici și structuri de guvernanță maritimă integrată; invită toate statele membre ale căror structuri administrative legate de PMI sunt încă foarte fragmentate să instaureze fără întârziere structuri unificate și integrate de guvernanță maritimă;

12.  este de acord cu orientările Comisiei privind guvernanța maritimă și cu analiza acesteia în legătură cu progresele promițătoare dar totuși nesatisfăcătoare înregistrate în ultimii ani;

13.  solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor de coastă să-și intensifice eforturile de elaborare a unor politici maritime integrate și de creare a unor structuri de guvernanță maritimă adecvate, ceea ce va da posibilitatea de a lua decizii pe baza celor mai bune informații disponibile, cu implicarea tuturor părților interesate, fapt ce va permite o mai bună respectare a diferitelor obiective politice;

14.  subliniază nevoia de a încuraja crearea unor strategii de dezvoltare locală specifice, determinate de un proces de consultare de jos în sus, precum și de a descuraja sistemul abordării nediferențiate; consideră deci că guvernarea maritimă integrată este esențială pentru a evita orice suprapunere a competențelor între diferite niveluri de guvernare și pentru a dezvolta relațiile de cooperare și dialogul cu autoritățile locale și regionale, comunitățile litorale, reprezentanții societății civile și alte părți implicate în domeniul maritim; încurajează crearea și dezvoltarea de strategii pentru macroregiunile maritime ale Uniunii Europene în contextul abordărilor strategice pentru zonele maritime regionale;

15.  solicită Comisiei să evalueze mai detaliat, pe baza performanțelor, calitatea structurilor de guvernanță maritimă ale statelor membre și a celor la nivel regional și să facă schimburi de bune practici pentru a atinge obiectivele PMI; consideră că guvernanța integrată și transparentă în domeniul maritim asigură o planificare optimă, creează o gamă largă de sinergii și contribuie la apariția unei zone maritime europene fără bariere;

16.  susține ideea Comisiei că implicarea părților interesate în elaborarea politicilor maritime ar trebui de asemenea inclusă pe o bază mai permanentă în structurile de guvernanță; în acest scop, invită toate statele membre cu regiuni costiere care nu au făcut încă acest lucru să desemneze în cel mai scurt timp centre de contact la nivel național pentru PMI aducând, astfel, un răspuns pozitiv la cererea Comisiei; subliniază necesitatea de a activa această rețea operativă cât mai curând posibil; susține formarea unei platforme intersectoriale pentru dialogul părților interesate de problemele maritime; solicită introducerea unor mecanisme pentru un parteneriat concret între Comisie și regiuni, își reafirmă sprijinul pentru Ziua maritimă europeană și solicită să se acorde o importanță crescută informării cetățenilor UE și garantării participării publicului în toate aspectele PMI;

17.  salută Rețeaua europeană de grupări maritime și solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor să susțină aceste organizații în curs de dezvoltare la toate nivelurile, sprijinind, mai ales, capacitatea acestora de inovare și integrarea lor în politicile și programele naționale și comunitare, intensificând colaborările transnaționale, contribuind la o mai mare deschidere față de IMM-uri și mărind vizibilitatea acestora;

18.  solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice dialogul la nivel internațional în legătură cu PMI și alte probleme maritime în cadrul forurilor competente, inclusiv în legătură cu ratificarea și implementarea UNCLOS; sugerează organizarea unei reuniuni în legătură cu PMI, la nivel de miniștri ai statelor membre ai Uniunii pentru Mediterana (UM), care să aibă loc cel puțin o dată pe an;

19.  invită Uniunea Europeană să militeze în cadrul Uniunii pentru Mediterana pentru integrarea proiectului de cod comun de bune practici în sectoarele pescuitului și acvaculturii în programul acestei noi organizații internaționale;

20.  solicită Comisiei să consolideze dimensiunea internațională a PMI și atrage atenția Comisiei și a statelor membre asupra necesității promovării unor măsuri de ameliorare a condițiilor de muncă pe mare, a siguranței și a performanțelor ecologice ale navelor în cadrul forurilor internaționale, și a ratificării acestora prin acorduri internaționale de către state portuare, costiere și de pavilion, pentru a putea realiza progrese la nivel mondial în domeniul navigației;

21.  solicită Comisiei și Consiliului să susțină integrarea PMI în cadrul instrumentelor de asistență financiară și în cadrul obiectivelor politicii externe a UE prin dezvoltarea unor inițiative adecvate axate pe lupta împotriva unor probleme precum poluarea, pescuitul ilegal și pirateria;

Inițiative și strategii la nivelul bazinelor maritime

22.  salută inițiativele și strategiile regionale privind bazinele maritime propuse până în prezent de Comisie, precum și strategiile macroregionale cu incidență asupra chestiunilor maritime; recunoaște că implementarea principiilor PMI este condiționată de concretizarea acestora în strategii și măsuri specifice adaptate la specificitățile fiecărui bazin maritim și, în cazul Mării Mediterane, la diferitele subregiuni ale acesteia; solicită continuarea dialogului și a cooperării pentru a îmbunătăți guvernanța spațiului maritim și a zonelor de coastă în cadrul unei abordări la mai multe niveluri în diversele bazine maritime, inclusiv în Marea Nordului, Marea Baltică, Oceanul Atlantic, Marea Neagră și zona mediteraneană și solicită Comisiei să ia rapid măsuri, în colaborare cu statele membre, pentru elaborarea și prezentarea de acțiuni în aceste regiuni;

23.  solicită Comisiei să acorde o atenție specială caracteristicilor specifice ale regiunilor ultraperiferice ale UE, ale căror ape teritoriale garantează faptul că UE are cea mai mare zonă economică exclusivă din lume; prin urmare, consideră că aceste teritorii ar putea juca un rol central în dimensiunea internațională a PMI și invită Comisia să includă o dimensiune maritimă în acordurile sale internaționale cu subgrupuri regionale;

24.  ia act de faptul că o mare parte a apelor Mării Mediterane și ale Mării Negre se află în afara zonelor care intră sub jurisdicția statelor de coastă sau asupra cărora sunt exercitate drepturile suverane ale acestora și, în consecință, aceste state nu au competența de a impune obligații și de a asigura respectarea acestora pentru a reglementa activitățile umane din afara acestor zone de o manieră integrată;

25.  solicită, prin urmare, statelor costiere în cauză să soluționeze problemele de delimitare pe baza UNCLOS și să ajungă la un acord cu privire la zonele lor maritime;

Amenajarea spațiului maritim

26.  înțelege că stabilitatea, previzibilitatea și transparența gestionării spațiilor maritime sunt primordiale pentru a asigura dezvoltarea optimă și sustenabilă a activităților economice și creșterea economică și noi locuri de muncă pe mare, inclusiv dezvoltarea în continuare a surselor regenerabile, precum energia eoliană și a valurilor, fără a afecta negativ activitățile mai tradiționale;

27.  consideră că gestionarea utilizării tot mai intense și în scopuri din ce în ce mai concurente a mării pe baze ecosistemice necesită ca amenajarea spațiului maritim să fie coordonată, simplificată și transfrontalieră, aceasta fiind un instrument neutru care are potențialul de a contribui în mod semnificativ la implementarea Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin și care ar facilita coabitarea armonioasă a diferitelor moduri de exploatare a mării;

28.  salută foaia de parcurs privind Amenajarea spațiului maritim (ASM), pe baza unei abordări ecosistemice și elaborarea celor zece principii de amenajare și consideră acest instrument de politică intersectorial esențial pentru implementarea PMI; solicită Comisiei să prezinte în 2011 un proiect de directivă privind ASM sau să propună un tip de instrument care să fie cel mai în măsură să asigure coerența între amenajarea spațiului maritim și celelalte inițiative existente (GIZC - gestionarea integrată a zonelor de coastă, Natura 2000, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin);

29.  sugerează evaluarea oportunităților de utilizare în comun a spațiului maritim de către diferite sectoare (de exemplu, transportul naval, energia regenerabilă/eoliană și acvacultura);

30.  pune accentul pe importanța esențială a amenajării spațiului maritim european și a beneficiilor aduse de aceasta regiunilor de coastă și, în special, regiunilor periferice și subliniază necesitatea de a proteja regiunile biogeografice marine cele mai sensibile din punct de vedere ecologic, permițând în același timp sectorului pescuitului să exploateze resurse în mod sustenabil;

Supravegherea în domeniul maritim

31.  se așteaptă ca o abordare intersectorială, transfrontalieră și pe mai mulți piloni, bine coordonată și integrată a supravegherii maritime va asigura o mai bună protecție a intereselor statelor membre și ale Uniunii Europene, precum și o mai bună protecție împotriva poluării mării și a acțiunilor ilegale, punând la dispoziția autorităților din domeniul maritim informații de monitorizare și supraveghere în mai multe sectoare de activitate, generând astfel mai multă eficiență;

32.  solicită, prin urmare, Comisiei, statelor membre, agențiilor UE și mai ales AESM, precum și organizațiilor relevante să își accelereze eforturile în domeniul cooperării și coordonării și în domeniul adaptărilor legislative necesare;

33.  solicită Comisiei să identifice, în colaborare cu statele membre, obstacolele în calea schimbului de date prezente în legislația UE și națională și în mandatele agențiilor, să învețe din experiența dobândită din inițiativele regionale și naționale, proiectele de cercetare și proiectele-pilot și din operațiunile PSAC din domeniul supravegherii maritime, astfel încât să prezinte în 2010 o foaie de parcurs privind supravegherea maritimă integrată și să exploreze domeniile de cooperare cu țările terțe, în special cu țările mediteraneene care au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării, precum și cu organizațiile relevante;

34.  solicită Comisiei să identifice nevoile financiare suplimentare pentru crearea în timp util a unui Mediu comun de partajare a informațiilor în cadrul supravegherii maritime integrate, înainte de Perspectiva financiară următoare, în beneficiul UE, precum și în cel al statelor membre;

35.  solicită Comisiei să propună un cadru juridic pentru integrarea supravegherii maritime în vederea unui Mediu comun de partajare a informațiilor;

36.  își reafirmă apelul la intensificarea cooperării dintre inspectoratele naționale, pazele de coastă și marinele statelor membre și reamintește Comisiei să efectueze – conform solicitării anterioare a Parlamentului European din Directiva 2005/35/CE – un studiu de fezabilitate în legătură cu continuarea colaborării între diferitele servicii de pază de coastă sau a integrării acestora, îmbunătățind interoperabilitatea diverselor sisteme de supraveghere, în perspectiva instituirii unei paze de coastă europene; consideră că există un mare potențial de a implica mai puternic AESM în supravegherea regiunilor de coastă și de a sprijini mai bine statele membre în acțiunile de urmărire a infracțiunilor de poluare a mării;

Diverse

37.  își reafirmă poziția și solicitările exprimate în rezoluția sa privind obiectivele strategice și recomandările pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018;

38.  solicită Comisiei, în perspectiva viitoarei Cărți Albe privind viitorul transportului, să ia în considerare rolul esențial al transportului maritim de mărfuri în comerțul actual, să promoveze dezvoltarea unor porturi secundare mai puțin congestionate și să rezolve în mod corespunzător problema măsurilor de securitate în domeniul transportului maritim în UE și în străinătate prin investiții în sisteme de management al riscului pe mai multe niveluri pentru identificarea și inspectarea mărfurilor periculoase;

39.  subliniază importanța unui spațiu maritim fără bariere și solicită Comisiei și statelor membre:

40.  solicită Comisiei să integreze Politica maritimă europeană și politicile aferente căilor navigabile interioare pentru a mări la maximum potențialul transportului naval și a crea mijloace de transport eficiente și diversificate;

41.  încurajează Comisia, statele membre și sectorul maritim să își intensifice eforturile în domeniul cercetării și dezvoltării utilizării și aplicării surselor de energie regenerabile atât pentru propulsia navelor, cât și pentru instalația electrică de la bordul acestora;

42.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească condițiile de muncă ale marinarilor prin mijloace adecvate, să pună în aplicare în legislația comunitară Convenția OIM privind munca în domeniul maritim și să propună un program pentru calificarea și formarea marinarilor cu referire specială la recrutarea tinerilor, inclusiv din țări terțe;

43.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea introducerii unei inițiative europene în domeniul politicii industriale care să vizeze creșterea competitivității, sprijinirea excelenței sectorului european al construcției de nave, precum și a siguranței, a performanței ecologice și a competitivitatea transportului maritim în spațiul maritim comun fără bariere, utilizând în același timp la maximum capacitatea competitivă de construcție de nave a Europei în acest scop, în condițiile utilizării unor tehnologii ecologice și a unor carburanți alternativi în spiritul unui așa-numit „transport maritim verde”; solicită statelor membre să ratifice Convenția internațională de la Hong Kong (2009) privind reciclarea ecologică și în condiții de siguranță a navelor;

44.  consideră că, împuternicit prin referința la coeziunea teritorială din TFUE și în scopul de a îmbunătăți accesibilitatea, este esențial să favorizeze în continuare mobilitatea călătorilor și a bunurilor ca parte integrantă din politica privind piața internă, prin promovarea transportului maritim pe distanțe scurte și a cabotajului maritim între teritorii și, în același timp, să asigure legături mai bune între regiunile maritime periferice, regiunile și insulele ultraperiferice și continent și între centrele economice; subliniază, în același context, că este extrem de important să se abordeze dificultățile întâmpinate de regiunile insulare din UE, în special micile comunități insulare, privind transportul de persoane și bunuri prin sprijinirea legăturilor maritime care nu sunt deservite în mod adecvat de piață și prin garantarea aceluiași cost pe kilometru pentru transportul persoanelor, indiferent de loc; solicită măsuri concrete pentru regiunile ultraperiferice, care să țină seama de trăsăturile lor specifice;

45.  atrage atenția asupra importanței deosebite pe care o are economia maritimă pentru statele membre cu zone economice exclusive mari și asupra necesității de a promova dezvoltarea grupărilor economice maritime și de a sprijini contribuția acestora la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă în cadrul strategiei UE 2020;

46.  subliniază faptul că pescuitul și acvacultura își au locul lor bine stabilit în economia maritimă și în dezvoltarea regiunilor de coastă, care sunt adesea zone îndepărtate, fiind necesar ca politica maritimă integrată să consolideze dezvoltarea acestora la nivel economic, social și de mediu;

47.  insistă să fie incluse în PMI constrângerile și caracteristicile specifice sectoarelor pescuitului și acvaculturii în ceea ce privește utilizarea domeniului maritim, în special în ceea ce privește disponibilitatea zonelor necesare pentru desfășurarea acestor activități și necesitatea de a conserva habitatele marine prin înființarea unor rezerve marine și luarea altor măsuri în acest scop, acordându-se o atenție specială unei cercetări mai bine planificate, care să țină seama pe deplin de diversitatea geografică și climatologică a fiecărui bazin maritim;

48.  reamintește vulnerabilitatea deosebită a regiunilor de coastă și a insulelor la impactul schimbărilor climatice; subliniază faptul că planificarea tuturor proiectelor de construcții de-a lungul coastelor vaste ale Comunității, inclusiv în zona sa interioară, trebuie să aibă în vedere consecințele schimbărilor climatice; propune să se țină seama de vulnerabilitatea la schimbările climatice atunci când se elaborează viitoarea politică regională pentru a nu periclita punerea în aplicare a PMI;

49.  solicită Comisiei să integreze în mod coerent obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 și să introducă instrumente economice de piață, cum ar fi sistemele de comercializare a drepturilor de emisie, în sectorul maritim; în urma concluziilor celei de a 61-a sesiuni a Comitetului OMI pentru protecția mediului marin (27 septembrie 2010 - 1 octombrie 2010) și menținând apelul pentru progrese substanțiale în cadrul OMI, reamintește Comisiei angajamentul de a acționa asumat în Directiva ETS (2009/29/CE); și solicită Comisiei să întocmească o strategie pentru a atenua impacturile specifice ale schimbărilor climatice asupra regiunilor de coastă și insulare, ca măsuri luate în urma Cărții albe privind schimbările climatice;

50.  reiterează necesitatea urgentă de a reduce presiunile exercitate asupra mediului marin care își au originea pe uscat, cum ar fi poluarea generată de deșeurile industriale sau agricole și gestionarea defectuoasă a zonelor de coastă, în contextul unei abordări ecosistemice integrate;

51.  solicită statelor membre să-și îndeplinească obligațiile ce decurg din Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și să efectueze până la 15 iulie 2012 o evaluare a situației ecologice a apelor lor teritoriale, să stabilească obiective de mediu și să lanseze programe de monitorizare; în plus, solicită statelor membre să lanseze programe de măsuri ambițioase pentru atingerea unei situații ecologice satisfăcătoare a apelor lor teritoriale;

52.  solicită statelor membre să-și îndeplinească obligația prevăzută de articolul 13 din Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin de a întocmi o listă cu zonele marine protejate; de asemenea, solicită statelor membre să controleze în mod eficient respectarea măsurilor de protecție;

53.  ia act de faptul că de la 1 iulie 2010 în Canalul Mânecii, în Marea Nordului și în Marea Baltică se aplică noi valori limită pentru concentrația de SO2 în carburanții pentru nave, aceste regiuni fiind declarate zone de control al emisiilor de sulf pe baza unei decizii a OMI ; consideră, prin urmare, că toate zonele costiere europene ar trebui protejate în mod similar, precum și că aplicarea unor noi valori-limită pentru nivelurile de SO2 doar în anumite zone ar putea determina denaturarea concurenței; consideră că ar fi preferabilă existența unor norme uniforme pentru întreaga UE, precum și că ar trebui evitat cu orice preț un transfer modal de la transportul pe apă spre cel pe uscat;

54.  recunoaște că mările au devenit un loc de deversare a unor volume imense de deșeuri care sunt în creștere rapidă, majoritatea din plastic, precum și a containerelor de transport pierdute; solicită Comisiei să promoveze o dezbatere la nivel european și internațional pentru a explora modalități prin care se pot reduce aceste volume;

55.  solicită Comisiei să prezinte o strategie pentru un turism costier, insular și marin sustenabil pentru a crește gradul lor de sustenabilitate și atracția pe care o prezintă pentru locuitori și turiști, acesta fiind unul dintre obiectivele protejării naturii în regiunile marine cum ar fi Marea Wadden, și să facă acest lucru utilizând la maximum noile dispoziții privind turismul din Tratatul de la Lisabona și promovând inițiative cum ar fi Rețeaua EDEN;

56.  subliniază că, având în vedere imensul potențial de dezvoltare și importantele pârghii de creștere reprezentate de turismul maritim și costier și de sectoarele conexe, zonele litorale sunt principala destinație turistică în Europa și solicită Comisiei să includă aceste chestiuni în strategia sa pentru un turism costier și marin sustenabil;

57.  subliniază importanța valorii adăugate aduse de politica mărilor/maritimă pentru consolidarea colaborării între țările vecine și mai ales între statele membre ale UE și țările candidate;

58.  salută Strategia europeană de cercetare în domeniul marin și maritim, precum și cererile de ofertă comune în cadrul Programului-cadru de cercetare privind „Oceanele de mâine”, ca reprezentând semne concrete ale unei abordări integrate a implementării PMI; propune ca științele din domeniul marin să constituie un capitol de prim rang în cadrul celui de-al 8-lea program-cadru de cercetare; propune, de asemenea, crearea unui Institut european de cercetări în domeniul maritim;

59.  este de acord cu ideea că este primordială constituirea unei baze de cunoștințe interdisciplinare științifice și tehnologice cu privire la mările și coastele Europei; solicită Comisiei și statelor membre să evalueze, în colaborare cu actorii regionali și locali, bazele de date și programele de observare existente și să-și accelereze eforturile de a pune în funcțiune cât mai curând posibil Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin (EMODNET);

60.  invită Comisia să ajute statele membre să inițieze un plan de monitorizare și de localizare a navelor eșuate și a siturilor arheologice scufundate, deoarece acestea fac parte din patrimoniul istoric și cultural al Comunității, facilitând astfel înțelegerea și studiul acestor situri, și să contribuie la prevenirea jafului la care acestea sunt supuse, ceea ce va permite prezervarea lor în condiții optime;

61.  salută Atlasul Mărilor redactat recent de Comisie și încurajează persoanele interesate să folosească Forumul Maritim drept noul instrument de colaborare și să abordeze mai eficient publicul general;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei Europene.

(1) JO L 164, 25.6.2008, p. 19. (2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0128. (3) JO C 175 E, 10.7.2008, p. 531. (4) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 30. (5) Raport final. Contract-cadru FISH/2007/04, Contractul individual nr. 4, decembrie 2009.