Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 48 alineatul (6) și articolul 48 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere raportul final al grupului de acțiune către Consiliul European, referitor la „Consolidarea guvernanței economice în UE”,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului European de modificare a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum a fost prezentat Consiliului European la 16 decembrie 2010 (00033/2010 - C7-0014/2011),

–  având în vedere scrisorile președintelui Consiliului European, președintelui Grupului Euro și comisarului responsabil cu politica monetară, anexate la prezenta rezoluție,

–  având în vedere articolul 74b din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea din 18 februarie 2011 din partea Comisiei pentru bugete către Comisia pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0052/2011),

A.  întrucât articolul 3 alineatul (4) din TUE prevede că: „Uniunea instituie o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro”;

B.  întrucât Regatul Unit a optat pentru neparticiparea la moneda unică;

C.  întrucât, în temeiul articolului 3 alineatul (1) din TFUE, „politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro” constituie o competență exclusivă a Uniunii;

D.  întrucât articolul 5 alineatul (1) din TFUE prevede că: „statele membre își coordonează politicile economice în cadrul Uniunii”, iar statelor a căror monedă este euro li se aplică dispoziții specifice;

E.  întrucât, dacă este adoptat, proiectul de decizie a Consiliului European ar putea conduce la constituirea unui mecanism care nu se încadrează deloc în sfera de acțiune a Uniunii, fără ca instituțiile Uniunii, ca atare, să primească vreun rol în acest sens;

F.  întrucât ar trebui ca participarea instituțiilor Uniunii la noul mecanism european de stabilitate să fie pe deplin garantată și protejată permanent și ar trebui creată o legătură în vederea posibilei intervenții a bugetului Uniunii în sistemul de garanții;

G.  întrucât ar trebui studiate toate posibilitățile pentru a integra pe deplin mecanismul european de stabilitate în cadrul instituțional al Uniunii și a oficializa participarea la acest mecanism a tuturor statelor membre a căror monedă nu este euro; întrucât acest fapt poate include și trimiterea la articolul 20 din TUE, referitor la cooperarea consolidată, acolo unde este cazul pentru a asigura coerența politicilor economice ale UE;

H.  întrucât ar fi preferabil ca normele de reglementare referitoare la mecanismul european de stabilitate să fie propuse de către Comisie și ar trebui să asigure măsuri specifice adecvate privind auditul, responsabilitatea și transparența;

I.  întrucât, în paralel cu mecanismul european de stabilitate, ar trebui consolidată componenta preventivă și rectificativă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și ar trebui adoptate măsuri de asigurare a competitivității pe termen mediu și lung și de eliminare a dezechilibrelor macroeconomice dintre statele membre;

J.  întrucât Uniunea ar trebui să promoveze o piață consolidată a euroobligațiunilor, care să vină în completarea mecanismului european de stabilitate;

K.  întrucât Comisia ar trebui să prezinte propuneri legislative și, dacă este necesar, modificări ale tratatului, pentru a putea construi, pe termen mediu, un sistem de guvernanță economică pentru Uniune, și în special pentru zona euro, sistem care ar crește coeziunea și competitivitatea economiei și ar stabiliza sistemul financiar;

L.  întrucât articolul 48 alineatul (6) din TUE permite Consiliului European, după consultarea Parlamentului, să adopte o decizie de modificare totală sau parțială a Părții a treia din TFUE, fără să afecteze echilibrul dintre competențele Uniunii și cele ale statelor membre;

M.  întrucât orice extindere sau reducere a competențelor Uniunii ar necesita o procedură de revizuire ordinară;

N.  orice revizuire ulterioară a TFUE ar trebui realizată în cadrul procedurii de revizuire ordinară;

O.  întrucât decizia propusă nu poate intra în vigoare decât după ce a fost aprobată de statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale,

1.  subliniază că politica monetară a statelor membre a căror monedă este euro este o competență exclusivă a Uniunii și a fost o politică comunitară începând cu Tratatul de la Maastricht;

2.  subliniază importanța monedei euro pentru proiectul politic și economic european și subliniază importanța angajamentului luat de toate statele membre în favoarea stabilității zonei euro, precum și spiritul de răspundere și solidaritatea demonstrat de statele membre;

3.  subliniază că mecanismul de stabilitate european este o parte importantă a unui ansamblu global de măsuri având drept scop elaborarea unui nou cadru, consolidarea disciplinei bugetare și o mai bună coordonare a politicilor economice și financiare ale statelor membre, care ar trebui să includă promovarea unui răspuns comun al Uniunii Europene la provocările legate de creștere, concomitent cu depășirea dezechilibrelor economice și sociale și cu creșterea competitivității;

4.  constată că posibilitățile oferite de tratate nu au fost valorificate în întregime de către Consiliu, astfel încât să asigure punerea în aplicare a PSC în ansamblul său și o mai bună coordonare economică la nivelul Uniunii Europene;

5.  consideră că este indispensabil ca acțiunile întreprinse să nu se limiteze la măsurile temporare având drept scop stabilizarea zonei euro și ca Uniunea să-și dezvolte treptat guvernanța economică, inclusiv prin intermediul politicilor și instrumentelor concepute pentru a promova creșterea sustenabilă în statele membre; apreciază că măsuri precum consolidarea PSC, semestrul european, strategia UE 2020 și modificarea articolului 136 din TFUE cu privire la mecanismul european de stabilitate nu constituie decât o primă etapă a acestui proces;

6.  subliniază că mecanismul european de stabilitate, și condiționalitatea sa strictă, implică toate statele membre care au ca monedă euro, chiar și statele mici ale căror economii s-ar putea să nu fie considerate „indispensabile”, în scopul protecției întregii zone euro;

7.  avertizează că intenția de a institui mecanismul de stabilitate permanent în afara cadrului instituțional al UE poate afecta integritatea sistemului întemeiat pe tratate; consideră că Comisia trebuie să fie membră a consiliului de administrație a acestui mecanism, și nu un simplu observator; consideră, în plus că în acest context, Comisia trebuie să aibă dreptul la inițiative adecvate pentru a realiza, cu consimțământul statelor membre respective, obiectivele mecanismului european de stabilitate; subliniază faptul că statele membre trebuie să respecte cu orice preț legislația Uniunii și prerogativele pe care aceasta le conferă instituțiilor;

8.  subliniază că înființarea și funcționarea unui mecanism de stabilitate trebuie să respecte pe deplin principiile fundamentale ale procesului decizional democratic, cum ar fi transparența, controlul parlamentar și responsabilitatea democratică; sublinaiză că mecanismul european de stabilitate ar trebui să implice activ instituțiile și organismele Uniunii responsabile de chestiunile monetare: Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Europeană de Investiții; subliniază că mecanismul nu trebui să dea naștere la un nou model de guvernanță economică care să nu respecte standardele democratice ale Uniunii;

9.  regretă faptul că Consiliul European nu a explorat toate posibilitățile prevăzute în tratate pentru a institui un mecanism de stabilitate permanent; consideră îndeosebi că, în cadrul competențelor actuale ale Uniunii cu privire la uniunea economică și monetară (articolul 3 alineatul (4) din TUE) și politica monetară în cazul statelor membre a căror monedă este euro (articolul 3 alineatul (1) litera (c) din TFUE), ar fi fost indicat să se facă uz de competențele conferite Consiliului în articolul 136 din TFUE sau, cu titlu de alternativă, să se recurgă la articolul 352 din TFUE coroborat cu articolele 133 și 136 din TFUE;

10.  invită Comisia să găsească alte mecanisme care să asigure stabilitatea financiară și o creștere economică sustenabilă adecvată pentru zona euro, precum și să întocmească propunerile legislative necesare; subliniază că mecanismul european de stabilitate trebuie să includă măsuri pentru reducerea riscurilor la adresa stabilității financiare, economice și sociale, inclusiv reglementarea efectivă a piețelor financiare, revizuirea PSC și o mai bună coordonare economică, introducerea instrumentelor de reducere a dezechilibrelor macroeconomice în interiorul zonei euro și măsuri destinate reconstruirii ecologice;

11.  consideră, în plus, că instituirea și funcționarea mecanismului de stabilitate permanent ar trebui să se apropie cât mai mult posibil de cadrul Uniunii Europene, recurgând, prin analogie, și la mecanismele instituționale de cooperare consolidată, ca modalitate de implicare a instituțiilor Uniunii în toate etapele și de încurajare a participării la mecanismul european de stabilitate pentru statele membre care nu au adoptat încă euro ca monedă;

12.  observă că, având în vedere dezbaterile din cadrul Parlamentului, șefii de stat și de guvern din zona euro au convenit în cadrul reuniunii lor din 11 martie 2011, în contextul pactului pentru euro, să confere Comisiei un rol central puternic în monitorizarea implementării angajamentelor, în special în vederea asigurării faptului că măsurile sunt compatibile cu normele UE, pe care le sprijină, și cu participarea Parlamentului; constată că, în cadrul examinării aspectelor generale ale mecanismului european de stabilitate, șefii de stat și de guvern au convenit că asistența acordată unui stat membru a cărui monedă este euro se va baza pe un program strict de ajustări economice și bugetare și pe o analiză riguroasă a durabilității datoriei, efectuată de Comisie și de Fondul Monetar Internațional (FMI) în colaborare cu BCE;

13.  ia act de semnalele pozitive desprinse din scrisorile președintelui Consiliului European, președintelui Grupului euro și comisarului responsabil de politica monetară; constată că:

14.  sprijină proiectul de decizie a Consiliului European, în pofida rezervei sale privind faptul că ar fi fost de preferat ca proiectul să fie elaborat în conformitate cu propunerea din anexa I la prezenta rezoluție; este de acord cu punctul de vedere exprimat de BCE prin care aceasta sprijină utilizarea metodei Uniunii, care permite mecanismului european de stabilitate să devină la momentul potrivit un mecanism al Uniunii; invită Consiliul European să se asigure că:

15.  amintește că viitorul mecanism de stabilitate permanentă ar trebui să apeleze la instituțiile Uniunii, de exemplu, deoarece, în acest mod, s-ar evita înființarea de structuri redundante care ar putea afecta negativ integrarea europeană;

16.  solicită ca condițiile de acordare a creditelor să fie aplicate rambursărilor de fonduri către mecanismul de stabilitate permanent în cazul în care acesta este activat, și să fie similare celor aplicate în cazul Facilității balanței de plăți și al instrumentelor de asistență macrofinanciară folosite de Comisie, adică strict reciproc, fără o marjă în plus față de costurile de îndatorare; în plus, consideră că ratele dobânzilor folosite de mecanismul de stabilitate permanentă trebui să fie oferite în condiții favorabile;

17.  insistă este necesar ca Parlamentul să controleze respectarea, de către statele membre, a orientărilor economice stabilite de Comisie și a condițiilor impuse de mecanismul european de stabilitate și subliniază că fiecare parlament național va fi pe deplin implicat, în conformitate cu drepturile lor bugetare și de control, în toate etapele, mai ales în contextul trimestrului european, pentru a crește transparența, gradul de asumare și responsabilitatea fiecărei decizii adoptate;

18.  aprobă intenția Comisiei de „a asigura coerența între acest viitor mecanism și politicile de guvernanță economică aplicate de Uniune, în special în zona euro, în conformitate cu competențele conferite Uniunii și instituțiile sale prin tratat”;

19.  subliniază că proiectul de decizie a Consiliului European, în forma în care a fost modificat, nu ar extinde competențele Uniunii și ar continua, prin urmare, să se încadreze în domeniul de aplicare al procedurii de revizuire simplificată a tratatului; evidențiază, în schimb, că decizia respectivă nu poate reduce competențele instituțiilor Uniunii în domeniile politicii economice și monetare și al politicii monetare în cazul statelor membre a căror monedă este euro și, în niciun caz, nu poate prejudicia aplicarea corectă a legislației Uniunii, îndeosebi articolele 122 și 143 din TFUE, precum și a acquis-ului Uniunii;

20.  reafirmă că folosirea articolului 48 alineatul (6) este o procedură excepțională și reamintește dreptul Parlamentului, în temeiul articolului 48 alineatul (3) de a convoca o convenție cu scopul de a reforma instituțiile, procedurile și politicile care alcătuiesc guvernanța economică a Uniunii:

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei și Băncii Centrale Europene, cu titlu de aviz al Parlamentului în temeiul articolului 48 alineatul (6) al doilea paragraf din TUE.

Amendament la articolul 1 la proiectul de decizie a Consiliului European

La articolul 136 alineatul (1) din TFUE, se adaugă următoarele paragrafe:"

La recomandarea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, statele membre a căror monedă este euro pot să instituie un mecanism de stabilitate care urmează să fie activat în cazul în care este indispensabil pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu. Acordarea oricărei asistențe financiare necesare în temeiul mecanismului va fi decisă pe baza unei propuneri a Comisiei Europene și va face obiectul unor criterii stricte de condiționalitate în conformitate cu principiile și obiectivele Uniunii, astfel cum sunt stabilite în Tratatul privind Uniunea Europeană și în prezentul tratat.

Principiile și normele privind condiționalitatea asistenței financiare acordate în temeiul mecanismului și controlul acestuia sunt stabilite printr-un regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Articolul 136 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

₫(2)  La votul privind măsurile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror monedă este euro.

Majoritatea calificată a membrilor menționați anterior se definește în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a).

La votul privind măsurile prevăzute la alineatul (1) al treilea paragraf iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre care participă la mecanism.

Scrisoarea Președintelui Consiliului European către raportori(1)

Bruxelles, 22 martie 2011

Stimate domnule Brok, stimate domnule Gualtieri,

În urma diverselor întâlniri și discuții pe care le-ați avut cu mine și cu membrii cabinetului meu pe tema modificării propuse a articolului 136 din tratat cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro, vă transmit documentul anexat, redactat de cabinetul meu, care analizează preocupările exprimate de dumneavoastră și oferă răspunsuri cu privire la acestea.

  Domnul Juncker, președintele Eurogrupului, și domnul Ollie Rehn, comisarul european pentru afaceri economice și monetare, vă vor transmite separat o scrisoare referitoare la rezultatul negocierilor privind detaliile viitorului mecanism, pe care îl susțin fără rezerve.

Fără îndoială, veți fi de acord cu mine că toate aceste eforturi sunt în măsură să satisfacă așteptările Parlamentului cu privire la punctele exprimate în opțiunea (b) a raportului dumneavoastră.

După cum știți, această modificare a tratatului va fi examinată de Consiliul European din 24-25 martie. Vă rugăm să țineți seama de importanța și caracterul urgent al acestui subiect.

Cu deosebită considerație,

(semnează)

Herman Van Rompuy

Anexă

În ceea ce privește opțiunea (a) menționată la punctul 12 din raport, care propune reformularea modificării tratatului, trebuie subliniat faptul că această propunere de modificare a tratatului a fost întocmită cu foarte mare atenție pentru a fi acceptabilă pentru toate statele membre, care trebuie să o ratifice. Nu există practic posibilitatea ca textul în sine să fie modificat, iar modificările sugerate ar împiedica utilizarea procedurii de revizuire simplificate sau, în orice caz, ar face obiectul unei contestări în justiție din acest motiv. De altfel, securitatea juridică este motivul principal pentru modificarea tratatului în primul rând, iar orice aspect care ar aduce atingere securității juridice ar fi problematic.

În ceea ce privește viitoarele modificări ale tratatului, este imposibil să oferim angajamente specifice. Cu toate acestea, s-a decis de comun acord că eficacitatea generală a acestui cadru va face în 2016 obiectul unei evaluări de către Comisia Europeană. Această dispoziție garantează că orice evaluare viitoare și posibilele sugestii de schimbare vor veni în primul rând din partea Comisiei.

Cu privire la opțiunea (b) a raportului, preocupările privind faptul că Mecanismul european de stabilitate ar putea crea nucleul unui viitor secretariat interguvernamental de gestionare a economiei zonei euro sunt nefondate. Mecanismul a fost instituit cu un scop specific. Personalul alocat mecanismului se va consacra în întregime aspectelor financiare și de trezorerie ale acestui mecanism și nu va fi implicat în aspecte mai generale legate de guvernanța economică. Rolul MES este acela de a mobiliza resurse financiare și de a acorda asistență financiară, în timp ce evaluarea nevoii de sprijin financiar și definirea condiționalității vor fi realizate de către Comisie.

Temerile că Comisia ar putea fi exclusă din funcționarea mecanismului pot fi, de asemenea, eliminate. Experiența acumulată în legătură cu mecanismele temporare demonstrează că implicarea Comisiei nu este doar posibilă, ci și esențială. În cadrul mecanismului temporar, măsurile de condiționalitate privind statul beneficiar au fost adoptate utilizând o procedură a Uniunii, fiind vorba de o decizie adoptată de Consiliu pe baza unei recomandări a Comisiei în temeiul articolului 136 din TFUE coroborat cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE [a se vedea articolul 126 alineatul (13) care stabilește procedura aplicabilă deciziilor luate în temeiul articolului 126 alineatul (9)]. Aceasta este procedura aplicată pentru adoptarea măsurilor de condiționalitate pentru Grecia [a se vedea Decizia Consiliului 2010/320/UE din 10 mai 2010 (JO L 145, 11.6.2010, p. 6) adoptată pe baza unei recomandări a Comisiei din 4 mai 2010 (SEC(2010)0560 final)].

În privința mecanismului permanent, implicarea Comisiei este menționată în mod explicit de mai multe ori în concluziile Consiliului European din 16 și 17 decembrie, în anexa II care prezintă caracteristicile generale ale viitorului mecanism. Între timp, activitățile pregătitoare realizate în legătură cu MES au clarificat următoarele:

–  Dacă un stat membru solicită asistență financiară, Comisia va evalua, în colaborare cu BCE, existența unui risc la adresa stabilității financiare a zonei euro în ansamblu și va realiza o analiză a sustenabilității datoriei publice a statului membru vizat (împreună cu FMI și în colaborare cu BCE).

–  Dacă se solicită sprijin pentru stabilitate, Comisia (împreună cu FMI și în colaborare cu BCE) va evalua nevoile reale de finanțare ale statului membru beneficiar și natura implicării necesare a sectorului privat.

–  Consiliul guvernatorilor va mandata Comisia să negocieze (împreună cu FMI și în colaborare cu BCE) un program de ajustare macroeconomică cu statul membru respectiv.

–  Comisia va propune Consiliului o decizie de aprobare a programului de ajustare macroeconomică. După adoptarea programului de către Consiliu, Comisia va semna memorandumul de înțelegere în numele statelor membre din zona euro.

–  Comisia, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE, va fi responsabilă de monitorizarea conformității cu condiționalitatea în materie de politici prevăzută de un program de ajustare macroeconomică.

–  În urma unor dezbateri în cadrul Consiliului guvernatorilor, Consiliul poate decide, pe baza unei propuneri a Comisiei, să desfășoare o supraveghere după încheierea programului.

–  Condiționlitatea în materie de politici instituită în cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomică ar trebui să fie coerentă cu cadrul de supraveghere al Uniunii Europene și trebuie să garanteze respectarea procedurilor UE. În acest scop, Comisia intenționează să propună un regulament care să clarifice etapele procedurale necesare în temeiul articolului 136 din tratat în vederea consacrării condiționalității în materie de politici în deciziile Consiliului și a asigurării coerenței cu cadrul multilateral de supraveghere al UE.

–  Consiliul și Comisia vor informa în mod periodic Parlamentul European în legătură cu instituirea și operațiunile MES.

–  În eventualitatea unor litigii, acestea vor fi înaintate Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 273 din TFUE.

(1) * Traducere în scop informativ. Scrisoarea a fost redactată în limba engleză.

Scrisoarea președintelui Grupului Euro și comisarului responsabil cu politica monetară către raportori(1)

Bruxelles, 22 martie 2011

Stimate domnule Brok, stimate domnule Gualtieri,

Prin prezenta dorim să vă informăm cu privire la rezultatul negocierilor privind crearea Mecanismului european de stabilitate, întrucât este important ca Parlamentul European să dispună de aceste informații în vederea elaborării avizului său referitor la propunerea de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, pe baza raportului dumneavoastră.

O reuniune ministerială interguvernamentală a finalizat ieri, 21 martie, o listă a termenilor și condițiilor de principiu privind Mecanismul european de stabilitate (MES). Am anexat textul final al acestei liste.

După cum puteți observa, conform listei termenilor și condițiilor de principiu, MES va fi instituit printr-un tratat între statele membre din zona euro sub forma unei organizații interguvernamentale supuse dreptului internațional public și situate în Luxemburg. MES va avea un Consiliu al guvernatorilor format din miniștrii de finanțe ai statelor membre din zona euro (ca membri cu drept de vot), comisarul european pentru afaceri economice și monetare și președintele BCE ca observatori. Statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa în mod ad-hoc, în paralel cu MES, în cadrul unor operațiuni de asistență financiară pentru statele membre din zona euro.

Rolul Comisiei în gestionarea operațiunilor MES este central, iar legătura dintre MES și instituțiile UE este stabilită în mod clar.

După cum se descrie în listă, Comisia va evalua, în colaborare cu BCE, existența unui risc la adresa stabilității financiare a zone euro în ansamblu și va realiza o analiză a sustenabilității datoriei publice a statului membru vizat, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE. De asemenea, Comisia va conduce evaluarea nevoilor reale de finanțare ale statului membru beneficiar, precum și natura implicării necesare a sectorului privat.

Pe baza acestei evaluări, Consiliul guvernatorilor va mandata Comisia să negocieze, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE, un program de ajustare macroeconomică cu statul membru respectiv, detaliat printr-un memorandum de înțelegere.

Comisia va propune Consiliului o decizie de aprobare a programului de ajustare macroeconomică. Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la acordarea asistenței financiare și cu privire la termenii și condițiile de acordare a asistenței. După adoptarea programului de către Consiliu, Comisia va semna memorandumul de înțelegere în numele statelor membre din zona euro, cu condiția obținerii acordului comun prealabil din partea Consiliului guvernatorilor. Consiliul de administrație va aproba apoi acordul de asistență financiară care va conține aspectele tehnice ale asistenței financiare ce urmează a fi acordată.

Comisia, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE, va fi responsabilă de monitorizarea conformității cu condiționalitatea în materie de politici prevăzută de programul de ajustare macroeconomică. Aceasta va raporta Consiliului și Consiliului de administrație. Pe baza acestui raport, Consiliul de administrație va lua o decizie de comun acord cu privire la eliberarea noilor tranșe din împrumut.

În urma unor dezbateri în cadrul Consiliului guvernatorilor, Consiliul poate decide, pe baza unei propuneri a Comisiei, să desfășoare o supraveghere după încheierea programului, care poate fi menținută atât timp cât nu a fost rambursată o sumă specificată din asistența financiară.

Condiționlitatea în materie de politici instituită în cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomică ar trebui să fie coerentă cu cadrul de supraveghere al Uniunii Europene și trebuie să garanteze respectarea procedurilor UE și, astfel, a rolului Parlamentului European.

În acest scop, Comisia intenționează să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului în temeiul articolului 136 din tratat care să clarifice etapele procedurale necesare în vederea consacrării condiționalității în materie de politici în deciziile Consiliului și să asigure coerența cu cadrul multilateral de supraveghere al UE. Consiliul și Comisia vor informa în mod periodic Parlamentul European în legătură cu instituirea și operațiunile MES.

Sperăm că aceste informații vor fi utile pentru Parlamentul European în examinarea propunerii de modificare a articolului 136 din TFUE cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro.

Cu deosebită considerație,

(semnează) (semnează)

Olli Rehn Jean-Claude Juncker

Membru al Comisiei Europene Președintele Eurogrupului

În copie:

Președintele Parlamentului European

Președintele Consiliului European

Președintele Comisiei Europene

Anexă la scrisoarea președintelui Eurogrupului și a comisarului responsabil cu politica monetară către raportori

21 martie 2011

Lista termenilor și condițiilor de principiu privind MES

Consiliul European a ajuns la un acord asupra necesității ca statele membre din zona euro să instituie un mecanism de stabilitate permanent: Mecanismul european de stabilitate (MES). MES va fi activat de comun acord(2), în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru garantarea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu. MES își va asuma rolul Fondului european de stabilitate financiară (FESF) și al Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF) în furnizarea de asistență financiară externă statelor membre din zona euro după luna iunie 2013.

Accesul la asistența financiară a MES va fi oferit pe baza unei condiționalități stricte în materie de politici în cadrul unui program de ajustare macroeconomică și al unei analize riguroase a sustenabilității datoriei publice, care va fi efectuată de Comisie împreună cu FMI și în colaborare cu BCE. Va fi necesar ca statul membru beneficiar să instituie o formă adecvată de implicare a sectorului privat, în funcție de circumstanțele specifice și într-un mod care să fie în deplină conformitate cu practicile FMI.

MES va dispune de o capacitate efectivă de creditare de 500 miliarde EUR(3). Caracterul adecvat al capacității de creditare va fi evaluat periodic și cel puțin la fiecare cinci ani. MES va încerca să își suplimenteze capacitatea de creditare prin participarea FMI la operațiunile de asistență financiară, în timp ce statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa, de asemenea, în mod ad-hoc.

Restul acestei liste de termeni și condiții de principiu stabilește elementele structurale cheie ale MES:

Forma instituțională

MES va fi instituit printr-un tratat între statele membre din zona euro sub forma unei organizații interguvernamentale supuse dreptului internațional public și situate în Luxemburg. Statutul MES va figura într-o anexă la tratat.

Rolul și strategia de finanțare

Rolul MES va fi de a mobiliza fonduri și de a furniza asistență financiară, supuse unei condiționalități stricte, în beneficiul statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de grave probleme de finanțare, pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu.

Statele membre din zona euro vor vărsa către MES sumele aferente sancțiunilor financiare impuse în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere și al procedurilor privind dezechilibrele macroeconomice(4). Aceste sancțiuni vor face parte din capitalul vărsat.

MES va utiliza o strategie de finanțare adecvată, astfel încât să asigure accesul la o serie largă de surse de finanțare și să fie în măsură să furnizeze pachete de asistență financiară statelor membre în orice condiții de piață. Orice riscuri asociate vor fi limitate printr-o gestionare adecvată a activelor și pasivelor

Guvernanța

MES va avea un Consiliu al guvernatorilor format din miniștrii finanțelor ai statelor membre din zona euro (ca membri cu drept de vot), comisarul european pentru afaceri economice și monetare și președintele BCE ca observatori. Consiliul guvernatorilor va alege un președinte din rândul membrilor cu drept de vot.

Toate celelalte decizii ale Consiliului guvernatorilor vor fi adoptate cu majoritate calificată, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.

MES va avea un Consiliu de administrație care va îndeplini sarcini specifice, astfel cum vor fi delegate de Consiliul guvernatorilor. Fiecare stat membru din zona euro va numi un director și un director supleant. În plus, Comisia și BCE vor numi fiecare câte un observator și câte un supleant în Consiliul de administrație. Toate deciziile Consiliului de administrație vor fi adoptate cu majoritate calificată, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.

Ponderea voturilor în Consiliul guvernatorilor și în Consiliul de administrație va fi proporțională cu părțile subscrise de statele membre la capitalul MES. Majoritatea calificată este definită ca fiind 80 % din voturi.

Consiliul guvernatorilor va numi directorul general responsabil de gestionarea cotidiană a MES. Directorul general va prezida Consiliul de administrație.

Structura capitalului

MES va avea ca obiectiv obținerea și menținerea celui mai ridicat rating de credit din partea principalelor agenții de rating al creditelor.

MES va dispune de un capital subscris total de 700 miliarde EUR. Din această sumă, 80 de miliarde EUR vor fi sub formă de capital vărsat de statele membre din zona euro, din care 40 de miliarde EUR vor fi disponibile începând cu luna iulie 2013, partea rămasă fiind eșalonată pe durata următorilor trei ani. În plus, MES va dispune de asemenea de o combinație de capital subscris nevărsat și de garanții din partea statelor membre din zona euro în sumă totală de 620 de miliarde EUR.

Cheia de contribuție a fiecărui stat membru la capitalul subscris total al MES va avea la bază cheia de contribuție la capitalul vărsat al BCE, astfel cum figurează în anexă. Prin ratificarea Tratatului de instituire a MES, statele membre își iau angajamentul juridic de a contribui la capitalul subscris total.

Consiliul guvernatorilor va decide de comun acord în cazul adaptării sumei reprezentând capitalul subscris total sau în cazul apelului de capital, cu excepția cazurilor specifice descrise mai jos. În primul rând, Consiliul de administrație poate decide, cu majoritate simplă, să restabilească - prin apelul de capital - nivelul capitalului vărsat în cazul în care suma reprezentând capitalul vărsat este diminuată prin absorbția pierderilor(5). În al doilea rând, va fi instituită o procedură de garantare la cerere, procedură care permite apelul automat de capital din partea acționarilor MES în cazul în care acest lucru este necesar pentru a evita încălcarea unei obligații de plată către creditorii MES. Responsabilitatea fiecărui acționar va fi, în orice circumstanță, limitată la participarea sa la capitalul subscris.

Orice contribuție la capitalul subscris de un stat membru(6) care aderă la MES după luna iulie 2013 va fi efectuată în conformitate cu aceleași condiții aplicate pentru contribuțiile inițiale. Implicațiile practice pentru suma totală a capitalului subscris și pentru distribuirea capitalului între statele membre vor fi decise de Consiliul guvernatorilor de comun acord.

Atât timp cât MES nu a fost activat și cu condiția ca mecanismul să aibă o capacitate efectivă de creditare de 500 de miliarde EUR sau mai mult, veniturile provenind din investirea capitalului vărsat al MES vor fi restituite statelor membre, după deducerea costurilor de funcționare. În urma primei activări a MES, veniturile din investirea capitalului MES și din activitatea de asistență financiară vor fi reținute în cadrul MES. Cu toate acestea, în cazul în care capitalul vărsat depășește nivelul necesar pentru a menține capacitatea de creditare a MES, Consiliul de administrație poate decide cu majoritate simplă să distribuie dividende statelor membre din zona euro pe baza cheii de contribuție.

Instrumente

MES va furniza asistență financiară sub rezerva unei condiționalități stricte în cadrul unui program de ajustare macroeconomică, pe măsura gravității dezechilibrelor din statul membru. Aceasta va fi furnizată sub formă de împrumuturi.

Cu toate acestea, poate interveni, ca excepție, pe piața primară a datoriei în baza unui program de ajustare macroeconomică cu condiționalitate strictă și în cazul în care Consiliul guvernatorilor a convenit de comun acord.

Sprijinul pentru stabilitate al MES (SSM)

MES poate acorda sprijin pentru stabilitate pe termen scurt sau mediu unui stat membru din zona euro care se confruntă cu grave probleme de finanțare. Accesul la SSM va presupune un program de ajustare macroeconomică cu o condiționalitate adecvată în materie de politici, pe măsura gravității dezechilibrelor subiacente din statul membru beneficiar. Durata programului și scadența împrumuturilor vor depinde de natura dezechilibrelor și de perspectivele pe care le au statele membre beneficiare de a redobândi accesul la piețele financiare în perioada în care resursele MES sunt disponibile.

Facilitatea de sprijin pentru piața primară

MES poate achiziționa obligațiunile unui stat membru care se confruntă cu probleme grave de finanțare, pe piața primară, în scopul maximizării raportului cost-eficacitate al sprijinului. Condițiile și modalitățile prin care ar avea loc achiziționarea de obligațiuni vor fi precizate în decizia privind termenii și condițiile asistenței financiare.

Consiliul guvernatorilor poate evalua instrumentele aflate la dispoziția MES și poate decide să aducă modificări gamei de instrumente.

Implicarea FMI

MES va coopera foarte strâns cu FMI în furnizarea de asistență financiară(7). În orice circumstanță, se va urmări participarea activă a FMI, atât la nivel tehnic, cât și financiar. Analiza sustenabilității datoriei va fi efectuată în comun de Comisie și de FMI, în colaborare cu BCE. Condițiile privind politicile, conexe unei asistențe comune din partea MES/FMI, vor fi negociate în comun de Comisie și de FMI, în colaborare cu BCE.

Activarea asistenței financiare, monitorizarea și continuarea programului

Coerența cu cadrul multilateral de supraveghere al UE

Se va solicita aprobarea din partea statelor membre ale UE pentru a permite statelor membre din zona euro să atribuie Comisiei, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE, sarcina de a analiza sustenabilitatea datoriei statului membru care solicită sprijin financiar, pregătirea programului de ajustare care însoțește asistența financiară, precum și monitorizarea punerii în practică a acestuia.

Deși Consiliul guvernatorilor dispune de autonomie de decizie cu privire la existența și modalitățile asistenței financiare pe baza unui cadru interguvernamental, condiționalitatea în materie de politici instituită în cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomică ar trebui să fie coerentă cu cadrul de supraveghere al UE și trebuie să garanteze respectarea procedurilor UE. În acest scop, Comisia intenționează să propună un regulament care să clarifice etapele procedurale necesare în temeiul articolului 136 din tratat în vederea consacrării condiționalității în materie de politici în deciziile Consiliului și a asigurării coerenței cu cadrul multilateral de supraveghere al UE. Consiliul și Comisia vor informa în mod periodic Parlamentul European în legătură cu instituirea și operațiunile MES.

Stabilirea prețurilor

Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la structura prețurilor asistenței financiare acordate unui stat membru beneficiar.

MES va avea posibilitatea de a acorda împrumuturi cu dobândă fixă sau variabilă. În stabilirea prețurilor în cadrul MES, se va asigura conformitatea cu principiile de stabilire a prețurilor ale FMI și, rămânând deasupra costurilor de finanțare ale MES, acestea vor include o marjă adecvată pentru riscuri.

Pentru împrumuturile cu dobândă fixă cu scadențe de peste 3 ani, marja va fi o medie ponderată a taxei de 200 de puncte de bază pentru primii 3 ani și 200 de puncte de bază plus 100 de puncte de bază pentru anii următori.

Structura prețurilor va fi definită în politica MES de stabilire a prețurilor, care va fi evaluată periodic.

Implicarea sectorului privat

1.  Modalități de implicare a sectorului privat

O formă adecvată și proporțională de implicare a sectorului privat este de așteptat în toate cazurile în care statul beneficiar primește o asistență financiară. Natura și amploarea acestei implicări vor fi stabilite de la caz la caz și vor depinde de rezultatul unei analize de sustenabilitate a datoriei, în conformitate cu practica FMI(8), și de implicațiile potențiale pentru stabilitatea financiară a zonei euro.

(a)  Dacă, pe baza unei analize de sustenabilitate, se ajunge la concluzia că un program de ajustare macroeconomică poate, în mod realist, să readucă datoria publică pe o traiectorie sustenabilă, statul membru beneficiar va lua inițiative destinate încurajării principalilor investitori privați să își mențină nivelul de expunere (de exemplu o abordare de tipul „Inițiativa de la Viena”). Comisia, FMI, BCE și ABE vor fi implicate îndeaproape în monitorizarea punerii în aplicare a unor astfel de inițiative.

(b)  Dacă, pe baza unei analize de sustenabilitate, se ajunge la concluzia că un program macroeconomic nu poate, în mod realist, să readucă datoria publică pe o traiectorie sustenabilă, statul membru beneficiar va trebui să se angajeze, de bună credință, în negocieri active cu creditorii săi pentru a asigura implicarea directă a acestora în restabilirea sustenabilității datoriei. Acordarea asistenței financiare va fi condiționată de existența unui plan credibil al statului membru și de demonstrarea din partea acestuia a unui angajament suficient pentru a asigura o implicare adecvată și proporțională a sectorului privat. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului vor fi monitorizate în cadrul programului și vor fi luate în considerare în cadrul deciziei privind acordarea tranșelor.

La negocierile cu creditorii, statul membru beneficiar va adopta următoarele principii:

–  proporționalitatea: statul membru va căuta soluții proporționale cu problema de sustenabilitate a datoriei sale;

–  transparența: statul membru vizat se va angaja într-un dialog deschis cu creditorii și va face schimb de informații relevante cu aceștia în timp util;

–  echitatea: statul membru se va consulta cu creditorii în legătură cu elaborarea oricărei reprogramări sau restructurări a datoriei publice în vederea ajungerii la soluții negociate; măsuri de reducere a valorii actuale nete a datoriei vor fi avute în vedere doar atunci când este improbabil ca alte opțiuni să furnizeze rezultatele așteptate;

–  coordonarea transfrontalieră: riscul de contagiune și potențialele efecte de contaminare a altor state membre și țări terțe vor fi luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea de măsuri de implicare a sectorului privat; măsurile adoptate vor fi însoțite de o comunicare adecvată din partea statului membru vizat cu scopul menținerii stabilității financiare a întregii zone euro.

2.  Clauze de acțiune colectivă

Clauzele de acțiune colectivă (CAC) vor fi incluse în toate titlurile de stat noi din zona euro cu scadență de peste un an, începând din iulie 2013. Obiectivul acestor CAC va fi acela de a facilita acordul între emitentul titlurilor și creditorii săi din sectorul privat în contextul implicării sectorului privat. Includerea unor CAC într-o obligațiune nu va implica o probabilitate mai mare de neîndeplinire a obligațiilor sau de restructurare a datoriei legate de acea obligațiune. În consecință, statutul de creditor al datoriei suverane nu va fi afectat de includerea unor CAC.

Principalele caracteristici ale CAC vor fi coerente cu cele utilizate în mod curent pe piețele din SUA și UK de la raportul G10 privind CAC. CAC vor fi introduse astfel încât să se mențină condiții de concurență echitabile între statele membre din zona euro. Acest lucru implică utilizarea unor clauze identice și standardizate pentru toate statele membre din zona euro, armonizate în cadrul termenilor și condițiilor pentru titlurile emise de statele membre. Baza acestora va fi conformă cu CAC utilizate de regulă în legislația din statul New York și în dreptul englez.

CAC vor include o clauză de agregare, permițând unei majorități calificate de deținători de obligațiuni provenite din emisiuni multiple de obligațiuni care sunt supuse unei astfel de clauze și legislației unei singure jurisdicții să includă o clauză de acțiune majoritară în cazul în care majoritatea necesară a creditorilor pentru restructurare nu ar fi atinsă în urma unei singure emisiuni de obligațiuni. Se va institui o reprezentare corespunzătoare. Aspectele cele mai importante - chestiunile legate de rezerve - (de exemplu, termenii-cheie privind plata, conversia sau schimbul de obligațiuni) vor fi hotărâte cu o majoritate mai largă decât pentru celelalte chestiuni. Se vor aplica cerințe corespunzătoare cu privire la cvorum. Schimbările convenite de majoritățile relevante sunt obligatorii pentru toți deținătorii de obligațiuni.

O clauză corespunzătoare privind privarea de dreptul de vot se va aplica pentru a asigura un proces de votare adecvat. Vor fi avute în vedere clauze adecvate pentru prevenirea unor acțiuni perturbatoare în justiție.

CAC vor fi introduse în mod standardizat pentru a se asigura că impactul juridic al acestora este identic în toate jurisdicțiile din zona euro și că se mențin condiții de concurență echitabile între statele membre din zona euro. Statele membre din zona euro vor adopta măsurile necesare pentru a pune în aplicare CAC.

În anumite condiții stabilite anterior, statele membre din zona euro vor avea posibilitatea, după luna iunie 2013, de a continua „să refinanțeze” datoria nerambursată, fără CAC, pentru a menține lichiditatea necesară a obligațiunilor mai vechi și pentru a acorda suficient timp statelor membre din zona euro să creeze într-un mod ordonat noi obligațiuni pentru toate scadențele de referință. Mecanismele juridice detaliate pentru includerea CAC în titlurile de stat din zona euro vor fi decise pe baza activităților care vor fi desfășurate de Subcomitetul pentru piața datoriei publice suverane din UE din cadrul Comitetului economic și financiar, în urma unor consultări adecvate cu participanții la piață și cu alte părți interesate, și vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2011.

3.  Statutul de creditor privilegiat al MES

Ca și FMI, MES va acorda asistență financiară unui stat membru atunci când acestuia îi este afectat accesul normal la finanțare prin intermediul pieței. Pentru a reflecta acest lucru, șefii de stat sau de guvern au declarat că MES va beneficia de statutul de creditor privilegiat în mod similar cu FMI, acceptând că statutul de creditor privilegiat al MES va urma, în ordinea preferinței, statutului de creditor privilegiat al FMI.

Această dispoziție intră în vigoare de la 1 iulie 2013 și nu aduce atingere termenilor și condițiilor niciunui alt acord care ține de FESF și de facilitatea de împrumut acordată Greciei.

Măsuri tranzitorii între FESF și MES

Așa cum se prevedea inițial, FESF va continua să funcționeze după iunie 2013 pentru a administra obligațiunile nerambursate. Acesta va rămâne operațional până va recepționa plata integrală a finanțării acordate statelor membre și își va achita toate datoriile pentru instrumentele financiare emise și orice obligații de rambursare către garanți. Părțile neutilizate și nefinanțate ale facilităților de împrumut existente ar trebui transferate către MES (de exemplu, plata și finanțarea tranșelor care ar deveni scadente numai după intrarea în vigoare a MES). Creditarea consolidată aferentă FESF și MES nu depășește suma de 500 de miliarde EUR.

Pentru a asigura o tranziție fără probleme de la FESF la MES, directorul general al FESF va avea sarcina de a asigura pregătirea practică a instituirii MES. Acesta va prezenta periodic rapoarte cu privire la progresele înregistrate Grupului de lucru Eurogrup.

Participarea statelor membre care nu fac parte din zona euro

Statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa în mod ad-hoc, în paralel cu MES, în cadrul unor operațiuni de asistență financiară pentru statele membre din zona euro. Dacă statele membre care nu fac parte din zona euro participă la astfel de operațiuni, acestea vor fi reprezentate în cadrul reuniunilor relevante ale consiliilor MES care vor lua hotărâri cu privire la acordarea și monitorizarea asistenței. Acestea vor avea acces în timp util la toate informațiile relevante și vor fi consultate în mod corespunzător. Statele membre din zona euro vor susține un statut de creditor echivalent pentru MES și alte state membre care împrumută la nivel bilateral alături de MES.

Soluționarea litigiilor

În cazul unui litigiu între un stat membru din zona euro și MES cu privire la interpretarea și aplicarea tratatului de instituire a MES, Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la acest litigiu. Dacă statul membru contestă această decizie, litigiul este înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 273 din TFUE.

În ceea ce privește relația dintre MES și părți terțe, dreptul și jurisdicția aplicabile vor fi abordate în cadrul documentației juridice și contractuale care va fi stabilită atunci între MES și acele părți terțe.

Anexă: Cheia de contribuție la MES pe baza cheii BCE

Cheia de stabilire a contribuției la MES

Note: Cheia MES are la bază cheia de contribuție la capitalul BCE.

Statele membre cu un PIB pe cap de locuitor de mai puțin de 75% din media UE vor beneficia de o corecție temporară pentru o perioadă de 12 ani după aderarea acestora la zona euro.

Această corecție temporară va fi de trei sferturi din diferența dintre procentul din VNB și participarea la capitalul BCE (cuprinzând efectiv 75% din procentul din VNB și 25% din participările la capitalul BCE) după cum urmează: Participarea la MES = cheia de participare BCE - 0,75* (cheia de participare BCE - procentul din VNB )

Compensarea în sensul diminuării pentru aceste țări este redistribuită în rândul tuturor celorlalte țări, în funcție de cheia de participare BCE.

VNB și PIB pe cap de locuitor în 2010.

Surse: Calcule ale BCE, Ameco și DG ECFIN.

(1) * Traducere în scop informativ. Scrisoarea a fost redactată în limba engleză. (2) O decizie luată de comun acord este o decizie luată în unanimitate de statele membre participante la vot, aceasta însemnând că abținerile nu împiedică adoptarea deciziei. (3) Pe durata tranziției de la FESF la MES, capacitatea de creditare combinată nu va depăși această sumă. (4) Sub rezerva unui acord final la nivel politic. (5) Votul statului membru a cărui nerespectare a obligațiilor este la originea pierderii care trebuie acoperită este suspendat pentru această decizie. (6) Ca urmare a aderării la zona euro, un stat membru devine membru cu drepturi și obligații depline al MES. (7) Totuși, se înțelege că orice participare a FMI va avea loc în limitele mandatului prevăzut în statutul instituției, în urma unei decizii a Consiliului FMI și în conformitate cu politicile acestuia. (8) Conform principiilor FMI, datoria este considerată sustenabilă atunci când se preconizează că debitorul va fi capabil să își onoreze datoriile fără o corecție nerealist de mare a veniturilor și cheltuielilor acestuia. Acest raționament determină disponibilitatea și nivelul adecvat al finanțării.