Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Texte adoptate
PDF 179kWORD 126k
Joi, 23 iunie 2011 - Bruxelles Ediţie definitivă
Cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre *
P7_TA(2011)0289A7-0184/2011
Text
 Text consolidat

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 23 iunie 2011 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (COM(2010)0523 – C7-0397/2010 – 2010/0277(NLE)) (1)

(Procedura de consultare)

[Amendamentul 2 ]

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI (2)
la propunerea Comisiei

-------------------------------------------------------

(1) Chestiunea a fost retrimisă la comisie în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf (A7-0184/2011).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.


DIRECTIVĂ A CONSILIULUI
privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European(1) ,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2) ,

întrucât:

(1)  Este necesar să se profite de experiența dobândită în primul deceniu de funcționare a uniunii economice și monetare. Evoluțiile economice recente au generat noi provocări la adresa aplicării politicii bugetare în cadrul Uniunii și au subliniat în special necesitatea stabilirii și asumării mai puternice la nivel național a unor cerințe uniforme în ceea ce privește normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre. În particular, este necesar să se specifice ce trebuie să facă autoritățile naționale pentru a se conforma dispozițiilor Protocolului (nr. 12) privind procedura de deficit excesiv anexat la tratate, în special articolului 3.

(2)  Guvernele statelor membre și subsectoarele administrațiilor publice recurg la sisteme publice de contabilitate care includ elemente cum ar fi contabilitatea, controlul intern, raportarea financiară și auditul. Aceste elemente ar trebui distinse de datele statistice care se referă la rezultatele finanțelor publice bazate pe metodologii statistice, precum și de previziunile sau de acțiunile de stabilire a bugetului care se referă la evoluția viitoare a finanțelor publice.

(3)  Existența unor practici de contabilitate publică fiabile și complete pentru toate sectoarele administrației publice este o condiție prealabilă pentru realizarea de statistici de înaltă calitate, care să fie comparabile între statele membre. Practicile de control intern ar trebui să garanteze că normele existente sunt aplicate în întregul sector al administrației publice. Auditul independent efectuat de instituții publice precum Curtea de Conturi sau de organisme private de audit ar trebui să încurajeze cele mai bune practici la nivel internațional.

(4)  Disponibilitatea datelor fiscale este esențială pentru buna funcționare a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. Disponibilitatea constantă a unor date fiscale fiabile și actualizate este cheia unei monitorizări adecvate și oportune care, la rândul său, permite o acțiune promptă în cazul unor evoluții bugetare neașteptate . Un element esențial în asigurarea calității datelor fiscale este transparența, care trebuie să determine publicarea regulată a acestor date.

(5)  În ceea ce privește statisticile, Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene(3) a stabilit un cadru legislativ pentru elaborarea de statistici europene în vederea formulării, aplicării, monitorizării și evaluării politicilor Uniunii. Regulamentul în cauză a stabilit, de asemenea, principiile care reglementează dezvoltarea, producția și difuzarea statisticilor europene: independența profesională, imparțialitatea, obiectivitatea, fiabilitatea, confidențialitatea statistică și eficiența costurilor, dând definiții exacte pentru fiecare dintre aceste principii. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene(4) , astfel cum a fost modificat, a consolidat competențele Comisiei de a verifica datele statistice utilizate pentru procedura de deficit excesiv.

(6)  Definițiile noțiunilor de „administrație”, „deficit” și „investiție” sunt prevăzute în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive cu trimitere la Sistemul european al conturilor economice integrate (SEC), înlocuit cu Sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate [adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate(5) , denumit în continuare „SEC 95”].

(6a)  Disponibilitatea și calitatea datelor SEC 95 sunt cruciale pentru a asigura o funcționare corectă a cadrului de supraveghere bugetară al UE. SEC 95 se bazează pe informații furnizate pe baza principiilor contabilității de angajamente. Totuși, aceste statistici bugetare bazate pe angajamente sunt fondate pe o compilare anterioară de date bazate pe contabilitatea de casă sau pe echivalentul acestora. Ele pot juca un rol relevant în consolidarea monitorizării bugetare oportune, astfel încât să se evite detectarea târzie a unor erori bugetare semnificative. Disponibilitatea seriilor cronologice de date bazate pe contabilitatea de casă referitoare la evoluțiile bugetare poate releva modele care justifică o supraveghere mai atentă. Datele bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) care urmează să fie publicate ar trebui să includă cel puțin un sold total, totalul veniturilor și totalul cheltuielilor. În cazuri justificate, de exemplu atunci când există un număr ridicat de organisme care aparțin administrației locale, publicarea la timp a datelor se poate baza pe tehnici de estimare adecvate, care iau în calcul un eșantion de organisme, cu o revizuire ulterioară utilizând datele complete.

(7)  Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparența și discutarea metodologiilor de previzionare pot crește semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare realizate pentru elaborarea planificării bugetare.

(8)  Un element esențial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparența, care implică în mod necesar publicarea nu numai a previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale realizate pentru planificarea bugetară, ci și a metodologiilor, a ipotezelor și a parametrilor relevanți pe care se bazează aceste previziuni .

(9)  Analiza de sensibilitate și previziunile bugetare corespunzătoare care completează scenariul macrobugetar cel mai probabil permit analizarea modului în care principalele variabile bugetare pot evolua în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii și reduc astfel foarte mult riscul de a pune în pericol disciplina bugetară prin erori de prognoză.

(10)  Previziunile Comisiei și informațiile privind modelele pe care sunt bazate pot oferi statelor membre o valoare de referință utilă pentru scenariul lor macrobugetar cel mai probabil , sporind validitatea previziunilor utilizate pentru planificarea bugetară, deși măsura în care statele membre sunt susceptibile de a compara previziunile utilizate pentru planificarea bugetară cu previziunile Comisiei va varia în funcție de calendarul de elaborare a previziunii și de comparabilitatea metodelor și a ipotezelor utilizate în materie de previziuni. Previziunile elaborate de alte organisme independente pot furniza, de asemenea, valori de referință utile.

(10a)  Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei ar trebui descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

(10b)  Având în vedere interdependența dintre bugetele statelor membre și bugetul Uniunii, Comisia ar trebui să furnizeze previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(10c)  Cu scopul de a facilita realizarea de previziuni utilizate pentru planificarea bugetară și de a clarifica diferențele dintre previziunile Comisiei și cele ale statelor membre, fiecare stat membru ar trebui să aibă anual oportunitatea de a discuta cu Comisia ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(11)  Calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale este îmbunătățită considerabil în urma unor evaluări periodice nepărtinitoare, cuprinzătoare și bazate pe criterii obiective . Evaluarea detaliată include trecerea în revistă a ipotezelor economice, efectuarea de comparații cu previziunile realizate de către alte instituții și evaluarea performanței previziunilor din trecut.

(12)  Având în vedere eficacitatea dovedită ▌a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli în consolidarea adeziunii naționale la normele bugetare ale Uniunii Europene și în promovarea disciplinei bugetare , cadrul de supraveghere bugetară consolidat al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie norme bugetare numerice solide, specifice fiecărui stat membru, în concordanță cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Normele bugetare numerice solide ar trebui să conțină definiții precise ale obiectivelor, împreună cu mecanisme de monitorizare eficace și oportune. Acestea ar trebui să se bazeze pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre. În plus, experiența în acest domeniu de politică a arătat că, pentru ca normele bugetare numerice să funcționeze în mod eficace, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecințe, fie chiar și costuri de natură pur și simplu reputațională.

(12a)  Având în vedere că, în temeiul Protocolului (nr. 15) privind unele dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, valorile de referință menționate în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive nu se aplică în mod direct Regatului Unit, obligația de a adopta norme bugetare numerice care să promoveze în mod eficace respectarea valorilor de referință specifice pentru deficitul excesiv și obligația aferentă ca obiectivele multianuale incluse în cadrele bugetare pe termen mediu să fie consecvente cu aceste norme nu ar trebui să se aplice Regatului Unit.

(13)  Statele membre ar trebui să evite politicile bugetare prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare bugetară în perioadele de conjunctură favorabilă. Normele bugetare numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective și ar trebui să se reflecte în legile bugetelor anuale ale statelor membre .

(14)  Planificarea bugetară națională nu se poate conforma atât componentei preventive, cât și celei corective a Pactului de stabilitate și de creștere decât în cazul în care adoptă o perspectivă multianuală și urmărește în special realizarea obiectivelor bugetare pe termen mediu. Cadrele bugetare pe termen mediu sunt strict necesare pentru a garanta respectarea legislației Uniunii de către cadrele bugetare ale statelor membre. În spiritul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare, precum și supravegherea și coordonarea politicilor economice(6) și al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(7) , componenta preventivă și cea corectivă a Pactului de stabilitate și de creștere nu ar trebui tratate separat.

(15)  Deși aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, deoarece pe parcursul ei statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale au implicații bugetare care depășesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă, prin urmare, o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legislației bugetului anual ar trebui să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.

(15a)  Acest cadru bugetar pe termen mediu ar trebui să conțină, printre altele, previziuni ale fiecărei rubrici principale de cheltuieli și venituri pentru durata exercițiului bugetar și ulterior, pe baza unor politici neschimbate. Fiecare stat membru ar trebui să fie în măsură să definească în mod adecvat politicile neschimbate, iar definiția ar trebui făcută publică, alături de ipotezele și metodologiile aferente, precum și de parametrii relevanți.

(15b)  Prezenta directivă nu privează niciun guvern nou-ales într-un stat membru de dreptul de a-și actualiza cadrul bugetar pe termen mediu pentru a reflecta noile sale priorități politice, cu condiția ca statul membru respectiv să evidențieze diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

(16)  Dispozițiile cadrului de supraveghere bugetară stabilite prin tratat și în special prin Pactul de stabilitate și de creștere, se aplică administrațiilor publice în ansamblul lor, care includ subsectoarele administrației centrale, administrația de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

(17)  Un număr semnificativ de state membre au cunoscut o descentralizare bugetară considerabilă, cu delegarea de competențe bugetare către administrațiile subnaționale. Rolul jucat de aceste administrații subnaționale în garantarea respectării Pactului de stabilitate și de creștere a crescut considerabil, o atenție deosebită trebuind acordată garantării faptului că toate subsectoarele administrației publice sunt acoperite în mod corespunzător de domeniul de aplicare al obligațiilor și procedurilor stabilite prin cadrele bugetare interne, în special – dar nu exclusiv – în statele membre cu un grad mai mare de descentralizare.

(18)  Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare ar trebui să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, ar trebui să se acorde o atenție deosebită operațiunilor organismelor și fondurilor administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial și care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre. Impactul combinat al acestora asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice ar trebui prezentat în cadrul proceselor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(18a)  În mod similar, existența datoriilor contingente merită o atenție deosebită. Mai precis, datoriile contingente implică obligații posibile, condiționate de producerea unor evenimente viitoare nesigure, sau obligații prezente în cazul cărora efectuarea plății este improbabilă sau suma nu poate fi estimată în mod fiabil. Acestea cuprind, de exemplu, informații relevante cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv, după caz, probabilitatea materializării plății datoriilor contingente și data posibilă a scadenței. Ar trebui să se țină seama de deplin de sensibilitățile pieței.

(18b)  Comisia ar trebui să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a prezentei directive. Ar trebui definite cele mai bune practici cu privire la dispozițiile celor cinci capitole referitoare la diferitele aspecte ale cadrelor bugetare naționale și ar trebui să se facă schimb de astfel de bune practici.

(18c)  În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (8) , statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele și în interesul Uniunii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(19)  Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume garantarea respectării uniforme a disciplinei bugetare în conformitate cu dispozițiile tratatului, nu poate fi realizat în mod corespunzător de statele membre, dar poate fi realizat în condiții mai bune la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Obiect și definiții

Articolul 1

Obiect

Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligației prevăzute în tratat de a evita deficitele publice excesive.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile termenilor „public”, „deficit” și „investiție” care figurează la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la tratate. Se aplică definiția subsectoarelor administrației publice stabilită în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (SEC 95).

În afară de acestea, se aplică următoare definiție:

„cadru bugetar” înseamnă ansamblul dispozițiilor, procedurilor, normelor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicii bugetare a unei administrații publice, în special:

   (a) sistemele de contabilitate bugetară și de raportare statistică;
   (b) normele și procedurile care reglementează elaborarea previziunilor pentru planificarea bugetară;
   (c) normele bugetare numerice, specifice fiecărui stat membru, care contribuie la alinierea aplicării de către statele membre a politicii bugetare la obligațiile lor în temeiul tratatului, exprimate printr-un indicator sintetic al performanței bugetare, cum ar fi deficitul bugetului public, împrumuturile publice, datoria publică sau una dintre componentele lor majore;
   (d) procedurile bugetare, inclusiv normele procedurale pe care se bazează procesul bugetar în toate etapele sale;
   (e) cadrele bugetare pe termen mediu, concepute ca un ansamblu specific de proceduri bugetare naționale care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual și care includ definirea priorităților în materie de politică și a obiectivelor bugetare pe termen mediu;
   (f) acordurile de monitorizare și analiză independentă destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar ▌;
   (g) mecanismele și normele care reglementează raporturile bugetare dintre autoritățile publice din diferitele subsectoare ale administrației publice.

CAPITOLUL II

Contabilitate și statistică

Articolul 3

(1)  Statele membre dispun de sisteme naționale de contabilitate publică care acoperă în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice ▌și care conțin informațiile necesare generării de date bazate pe angajamente în vederea pregătirii datelor bazate pe principiile SEC 95. Aceste sisteme de contabilitate publică sunt supuse controlului intern și auditării independente .

(2)  Statele membre asigură publicarea regulată și în timp util a datelor bugetare pentru toate subsectoarele administrației publice, așa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (SEC 95) . În special, statele membre publică:

  (a) date bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile), cu următoarea frecvență:
   lunar și înainte de sfârșitul lunii următoare, pentru administrația centrală , administrația de stat și subsectoarele administrațiilor de securitate socială, și
   trimestrial și înainte de sfârșitul trimestrului următor, pentru subsectorul administrației locale;
   (b) un tabel de corespondență detaliat, care indică metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) și datele bazate pe principiile SEC 95.

CAPITOLUL III

Previziuni

Articolul 4

(1)  Statele membre se asigură că planificarea bugetară se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent ▌. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme independente . Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei .

(1a)  Comisia publică metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți pe care se bazează previziunile sale macroeconomice și bugetare.

(1b)  Comisia furnizează previziuni pentru cheltuielile UE pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(2)  În cadrul unei analizei de sensibilitate, previziunile macroeconomice și bugetare examinează traiectoriile principalelor variabile bugetare în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii. Gama de ipoteze alternative utilizate în previziunile macroeconomice și bugetare este ghidată de performanța previziunilor anterioare și încearcă să ia în considerare scenariile de risc relevante .

(3)  Statele membre stabilesc instituția care este responsabilă de producerea previziunilor macroeconomice și bugetare și publică previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară, inclusiv metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza acestor previziuni . Cel puțin în fiecare an, statele membre și Comisia inițiază un dialog cu caracter tehnic privind ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(4)  ▌Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ex-post . Rezultatele acestei evaluări sunt făcute publice și luate în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare . Dacă evaluarea detectează o tendință părtinitoare considerabilă care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, statul membru în cauză ia măsurile necesare și le face publice.

(4a)  Nivelul datoriei și al deficitului trimestrial al statelor membre este publicat de către Comisie (Eurostat) o dată la trei luni.

CAPITOLUL IV

Norme bugetare numerice

Articolul 5

Statele membre dispun de norme bugetare numerice, specifice pentru fiecare stat membru, care să promoveze în mod eficace respectarea obligațiilor ce le revin în temeiul tratatului în domeniul politicii bugetare pe parcursul unui cadru multianual stabilit pentru administrația publică în ansamblul său . Aceste norme promovează în special:

   (a) respectarea valorilor de referință ale deficitului și datoriei, stabilite conform tratatului;
   (b) adoptarea unui orizont de planificare bugetară multianual, inclusiv respectarea obiectivelor bugetare pe termen mediu ale statelor membre .

Articolul 6

(1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor tratatului referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, normele bugetare numerice, specifice fiecărui stat membru, conțin specificații privind următoarele elemente:

   (a) definirea obiectivelor și a domeniului de aplicare al normelor;
   (b) monitorizarea eficace și oportună a respectării normelor, bazată pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre ;
   (c) consecințele unei eventuale nerespectări a normelor;

(2)  Dacă normele bugetare numerice conțin clauze de exceptare, acestea prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice consecvente cu obligațiile statelor membre care decurg din tratat în domeniul politicii bugetare și al procedurilor stricte în care este autorizată nerespectarea unei anumite norme.

Articolul 7

Legea bugetului anual a unui stat membru reflectă normele sale bugetare numerice specifice aflate în vigoare în respectivul stat membru.

Articolul 7a

Articolele 5-7 nu se aplică Regatului Unit.

CAPITOLUL V

Cadrul bugetar pe termen mediu

Articolul 8

(1)  Statele membre stabilesc un cadru bugetar pe termen mediu credibil și eficace care să prevadă adoptarea unui orizont de planificare bugetară de cel puțin trei ani pentru a se asigura că planificarea bugetară națională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală.

(2)  Cadrele bugetare pe termen mediu prevăd proceduri de stabilire a următoarelor elemente:

   (a) obiective bugetare multianuale transparente și detaliate în ceea ce privește deficitul public, datoria, precum și orice alt indicator bugetar sintetic, cum ar fi cheltuielile, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele bugetare numerice în vigoare, în temeiul capitolului IV;
   (b) proiecții pentru fiecare rubrică principală de cheltuieli și venituri a administrației publice, cu mai multe detalii pentru nivelul administrației centrale și al securității sociale , pentru perioada exercițiului bugetar vizat și ulterior, pe baza unor politici neschimbate;
   (c) o descriere a politicilor prevăzute pe termen mediu cu impact asupra finanțelor administrației publice, defalcate în funcție de rubricile principale de venituri și cheltuieli ▌, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu în comparație cu previziunile, în condițiile în care politicile rămân neschimbate.
   (ca) o evaluare a modalității probabile în care politicile prevăzute, menționate mai sus, vor afecta sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, având în vedere impactul lor direct pe termen lung asupra finanțelor administrației publice.

(3)  Proiecțiile adoptate în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, în conformitate cu capitolul III.

Articolul 9

Legea anuală a bugetului este compatibilă cu dispozițiile cadrului bugetar pe termen mediu. Mai exact, previziunile și prioritățile privind veniturile și cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu, menționat la articolul 8 alineatul (2), constituie baza pentru întocmirea bugetului anual. Orice abatere de la aceste dispoziții este explicată în mod corespunzător.

Articolul 9a

Prezenta directivă nu privează niciun guvern nou-ales într-un stat membru de dreptul de a-și actualiza cadrul bugetar pe termen mediu pentru a ilustra noile sale priorități politice, cu condiția ca statul membru respectiv să evidențieze diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

CAPITOLUL VI

Transparența finanțelor publice și domeniul de aplicare exhaustiv al cadrelor bugetare

Articolul 10

Statele membre se asigură că toate măsurile luate pentru a se conforma capitolelor II, III și IV sunt consecvente și acoperă totalitatea subsectoarelor administrației publice. Acest lucru implică în special consecvența în ceea ce privește normele și procedurile contabile▌ și integritatea sistemelor subiacente de colectare și prelucrare a datelor.

Articolul 11

(1)  Statele membre instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administrației publice pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare și consecventă a tuturor subsectoarelor administrației publice în ceea ce privește planificarea bugetară, normele bugetare numerice, specifice fiecărui stat membru, precum și elaborarea previziunilor bugetare și a planificării multianuale prevăzute în mod special în cadrul bugetar multianual.

(2)  În vederea promovării responsabilizării bugetare, responsabilitățile bugetare ale autorităților publice din diferite subsectoare ale administrației publice sunt clar stabilite.

Articolul 13

(1)  Toate organismele și fondurile administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial sunt identificate și prezentate, împreună cu alte informații relevante, în cadrul proceselor bugetare anuale. Impactul lor combinat asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice este prezentat în cadrul proceselor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(2)  Statele membre publică informații detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

(3)  Pentru toate subsectoarele administrației publice, statele membre publică informații relevante referitoare la datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv cuantumul pasivelor ▌. Statele membre publică, de asemenea, informații privind participațiile administrației publice în capitalul societăților publice și private cu sume semnificative din punct de vedere economic.

CAPITOLUL VII

Dispoziții finale

Articolul 14

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 31 decembrie 2013. Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții. Consiliul încurajează statele membre să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile lor tabele de corespondență care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice .

(1a)  Comisia pune la dispoziție un raport intermediar privind stadiul aplicării principalelor dispoziții din prezenta directivă pe baza informațiilor relevante din partea statelor membre, care este prezentat cel târziu la un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

(1b)  Atunci când statele membre le adoptă, aceste dispoziții conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de această trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 14a

(1)  La cinci ani de la data transpunerii menționate la articolul 14 alineatul (1), Comisia publică un raport de evaluare a validității dispozițiilor prezentei directive.

(2)  Raportul evaluează, printre altele, validitatea:

   (a) cerințelor statistice pentru toate subsectoarele administrației publice;
   (b) elaborarea și eficacitatea normelor bugetare numerice din statele membre;
   (c) nivelul general de transparență al finanțelor publice din statele membre.

(3)  Comisia efectuează cel târziu până la sfârșitul anului 2012 o evaluare a validității Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public pentru statele membre.

Articolul 15

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 16

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la,

Pentru Consiliu

Președintele

(1) JO C, ... .
(2) JO C 150, 20.5.2011, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidenţiale Biroului Statistic al Comunităţilor Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare şi a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităţilor Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
(4) JO L 145, 10.6.2009, p. 1.
(5) JO L 310, 30.11.1996, p. 1.
(6) JO L 209, 2.8.1997, p. 1.
(7) JO L 209, 2.8.1997, p. 6.
(8) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

Ultima actualizare: 18 decembrie 2012Notă juridică