Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la noul rol și noile responsabilități ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2011 privind o strategie a Uniunii Europene pentru Marea Neagră(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 februarie 2010 referitoare la Cartea verde privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2010 referitoare la politica maritimă integrată (PMI) – evaluarea progreselor înregistrate și noi provocări(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1256/2010 al Consiliului din 17 decembrie 2010 de stabilire, pentru 2011, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice aplicabile în Marea Neagră(5),

–  având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(6),

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)(7),

–  având în vedere comunicarea Comisiei Europene intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–  având în vedere Convenția din 1992 privind protecția Mării Negre împotriva poluării (Convenția de la București) și protocoalele aferente,

–  având în vedere declarația ministerială din 1993 privind protejarea Mării Negre (declarația de la Odessa),

–  având în vedere analiza de diagnosticare transfrontalieră a Mării Negre din 2007(8),

–  având în vedere raportul din 2008 referitor la starea mediului din Marea Neagră al Comisiei pentru protecția Mării Negre împotriva poluării,

–  având în vedere planul de acțiune strategic din 2009 pentru protecția și reabilitarea mediului din Marea Neagră al Comisiei pentru protecția Mării Negre împotriva poluării,

–  având în vedere Convențiile Organizației Națiunilor Unite din 1982 privind dreptul mării,

–  având în vedere Acordul Organizației Națiunilor Unite de implementare a dispozițiilor Convenției privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 referitoare la conservarea și gestionarea populațiilor de pește a căror deplasare se efectuează atât în interiorul, cât și în exteriorul zonelor economice exclusive (populații transzonale) și a populațiilor de pește cu migrare extinsă,

–  având în vedere Acordul referitor la punerea în aplicare a părții XI din Convenția privind dreptul mării,

–  având în vedere Codul de conduită al FAO din 1995 pentru un pescuit responsabil,

–  având în vedere Convenția din 1992 a Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică,

–  având în vedere Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind zonele umede de importanță internațională, în special în ceea ce privește habitatele de pe cursurile de apă (Convenția Ramsar),

–  având în vedere Convenția din 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Convenția de la Bonn),

–  având în vedere Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din zona contiguă a Atlanticului (ACCOBAMS),

–  având în vedere Acordul din 1995 al Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pești,

–  având în vedere raportul din 2008 „Consolidarea cooperării în Marea Neagră” al celei de A treizeci și doua sesiuni a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM),

–  având în vedere Studiul regional din 2009 al CGPM privind speciile mici de ton din Marea Mediterană, inclusiv Marea Neagră,

–  având în vedere Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră,

–  având în vedere declarația comună a summitului Parteneriatului estic organizat la Praga la 7 mai 2009 (Declarația de la Praga),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A7-0236/2011),

A.  întrucât dezbaterea privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) în UE este încă în desfășurare și întrucât această dezbatere ar trebui să țină seama de specificul și necesitățile acestui acvatoriu, dat fiind că această reformă a PCP va fi prima care include Marea Neagră;

B.  întrucât, până în prezent, între statele de la Marea Neagră, colaborarea și cooperarea au fost slabe sau chiar inexistente și s-a simțit lipsa unui cadru legislativ concret, armonizat și a unui act legislativ comun pentru activitățile de pescuit, din cauza faptului că toate apele se află sub jurisdicția mai multor state de coastă, precum și din cauza lipsei generale a unor cercetări și informații științifice suficiente și sistematice cu privire la bazinul Mării Negre;

C.  întrucât gestionarea activităților de pescuit în Marea Neagră este extrem de dificilă din cauza faptului că numai două din cele șase țări care au ieșire la acest bazin sunt state membre ale UE și chiar și acestea sunt state membre noi, care nu au aderat la UE decât în 2007;

D.  întrucât ar trebui examinată, dintr-o perspectivă pe termen lung, crearea unui mecanism politic comun pentru cele șase țări cu ieșire la Marea Neagră, pentru a asigura, printre altele, protecția mediului și pentru a facilita dezvoltarea economică și socială a zonelor de litoral;

E.  întrucât acest nou mecanism politic pentru Marea Neagră ar trebui să aibă ca obiectiv păstrarea și îmbunătățirea biodiversității, precum și prosperitatea oamenilor care lucrează în sectorul pescuitului din zonă, care se numără printre prioritățile Uniunii Europene;

F.  întrucât Marea Neagră ar trebui să-și ocupe locul cuvenit printre principalele zone marine din Europa, dat fiind că este cea mai tânără și mai dinamică dintre mările semiînchise;

G.  întrucât Marea Neagră ar trebui să ocupe un loc în PCP reformată și în politica maritimă integrată și întrucât nevoile pescarilor și industriile pescuitului, producătoare și prelucrătoare ar trebui luate în considerare în mod adecvat în noul cadru financiar al Fondului european pentru pescuit după 2013;

H.  întrucât actualul raport nu numai că ar putea fi luat în considerare ca orientare pentru reforma PCP, dar ar putea și să facă parte dintr-o viitoare politică a UE privind colaborarea cu partenerii săi estici în vederea utilizării la maxim a comunicării existente a Comisiei privind sinergia Mării Negre (COM(2007)0160) pentru a intensifica cooperarea în regiunea Mării Negre, în care pescuitul și dezvoltarea diferitelor sectoare joacă un rol semnificativ;

I.  întrucât gestionarea pescuitului în regiunea Mării Negre ar beneficia în mod semnificativ de pe urma unei cooperări științifice mai coordonate între statele cu ieșire la această mare, precum și a unei politici coerente pentru păstrarea și îmbunătățirea stării stocurilor de pești la nivel european;

J.  întrucât multe dintre ecosistemele marine în general și ecosistemul Mării Negre în special sunt grav afectate de unele schimbări dinamice direct legate de pescuit, de schimbările climatice și de poluare;

K.  întrucât populația de Rapana venosa are un impact negativ și constituie o amenințare pentru echilibrul ecologic al Mării Negre pentru că distruge filtrele naturale ale apei precum Mythilus galloprovincialis și Chamelea gallina;

L.  întrucât majoritatea vaselor de pescuit utilizate în Marea Neagră de către pescarii din UE sunt sub 12 metri lungime și au astfel un impact limitat asupra mediului marin din Marea Neagră; cu toate acestea, ar trebui să respecte eforturile și responsabilitățile pentru un pescuit durabil;

M.  întrucât problema pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat din Marea Neagră ar trebui abordată imediat;

N.  întrucât lipsa unui acord comun între cele șase țări cu ieșire la Marea Neagră ar putea fi remediată prin încheierea unui acord-cadru negociat, de exemplu, pe baza unei comunicări a Comisiei, în care să fie exprimate și luate în considerare interesele tuturor părților;

O.  întrucât o mare parte din problemele Mării Negre se datorează lipsei unei structuri instituționale adecvate care să coordoneze și să efectueze gestionarea pescuitului în Marea Neagră la un nivel profesional și specializat; întrucât între administrațiile naționale implicate în aplicarea politicii pescuitului au loc de zece ani negocieri cu privire la crearea unei asemenea structuri instituționale, precum și la forma și responsabilitățile acesteia și întrucât până în prezent aceste negocieri nu avut succes; întrucât, din acest motiv, nu s-au luat măsuri adecvate pentru a controla capturile și în special pescuitul transfrontalier;

P.  întrucât Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), al cărei mandat acoperă zona Mării Negre, nu este deocamdată pe măsura nevoilor și așteptărilor părților interesate, în special ale pescarilor, atât cât este posibil, și ar trebui să valorifice toate instrumentele disponibile referitoare la această zonă;

Q.  întrucât Marea Neagră diferă în mod semnificativ de Marea Mediterană în ceea ce privește stocurile de pești, nivelurile poluării, varietatea speciilor, speciile dominante, biomasa comună și productivitatea;

R.  întrucât, în ianuarie 2011, Parlamentul European a adoptat un raport referitor la o strategie UE pentru Marea Neagră(9), care subliniază, de asemenea, necesitatea aplicării unor planuri de gestionare anuale pentru pescuit, precum și necesitatea creării unui organism regional pentru gestionarea pescuitului în Marea Neagră,

General

1.  subliniază că este nevoie, la nivel european de un sector al pescuitului viabil, stabil și durabil și, mai ales pentru Marea Neagră, de o politică specială pentru menținerea și îmbunătățirea situației resurselor de pescuit și pentru asigurarea unui sector adaptat la bazinul Mării Negre, având în vedere specificul regiunii Mării Negre și luând, de asemenea, în considerare faptul că politica în domeniul pescuitului în Marea Neagră ar trebui să facă parte integrantă din reforma viitoare a PCP;

2.  subliniază necesitatea unei cercetări analitice și științifice mai exacte, coordonate la nivel regional, național și european, în vederea menținerii și îmbunătățirii resurselor halieutice și a ecosistemelor în bazinul Mării Negre;

3.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru promovarea unui dialog mai solid și structurat cu țările terțe cu ieșire la Marea Neagră și încurajează Comisia să-și intensifice eforturile până se va ajunge la un acord asupra unui cadru comun mai structurat care să acopere întregul bazin al Mării Negre și care să aibă în vedere abordarea regională a gestionării pescuitului în regiune;

4.  consideră că toate deciziile sau politicile legate de Marea Neagră ar trebui să se bazeze pe date științifice solide și solicită colaborarea în acest scop a tuturor părților interesate;

5.  subliniază necesitatea continuării analizei științifice a stării stocurilor de pești, a unui sistem pe termen lung pentru observarea pescuitului, precum și necesitatea ca toate statele cu ieșire la Marea Neagră să participe la analiză;

6.  încurajează Comisia să utilizeze toate instrumentele diplomatice și financiare disponibile care contribuie la obținerea unor rezultate concrete pentru un pescuit reușit și durabil în interesul UE, inclusiv profitând la maxim de Adunarea parlamentară Euronest și de inițiativa Parteneriatului estic, dat fiind rolul crucial al vecinilor imediați ai UE;

7.  solicită un sistem îmbunătățit de monitorizare a operațiunilor de control și supraveghere a activităților de pescuit, care pe termen lung va contribui la o exploatare durabilă a stocurilor de pește și la combaterea mai eficientă a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

8.  sprijină rolul internațional al operațiunilor Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și solicită o contribuție mai activă și o colaborare mai eficientă în ceea ce privește controlul, inspecția și supravegherea zonei Mării Negre;

9.  consideră că tehnicile de pescuit pentru speciile demersale ar trebui examinate cu atenție și în detaliu pentru a le identifica pe cele nedăunătoare sau cel mai puțin dăunătoare pentru fundul mării; subliniază că utilizarea adecvată a tehnicilor de pescuit pentru stocurile demersale este extrem de importantă în vederea împiedicării dezvoltării excesive a populațiilor de Rapana venosa, care amenință filtrul natural al mării reprezentat de Mythilus galloprovincialis, Chamelea gallina, precum și populațiile de stridii nobile (Ostrea edulis) și multe alte crustacee;

10.  consideră că Marea Neagră ar trebui să beneficieze de un statut adecvat în politicile comunitare și, în acest scop, ar trebui să se depună suficiente eforturi diplomatice și științifice și să se pună la dispoziție resurse financiare adecvate pentru un pescuit durabil în acest bazin; este de părere că resursele bugetare ale UE ar trebui să fie flexibile și accesibile în termeni transparenți, astfel încât UE să asigure durabilitatea pescuitului în Marea Neagră;

11.  subliniază că la baza promovării reușite a politicii maritime integrate în zona Mării Negre stă dialogul între părțile interesate; constată că politica maritimă integrată ar trebui, de asemenea, să faciliteze crearea unei legături lipsite de conflicte și frământări între sectoarele maritime, având în vedere dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă;

12.  subliniază rolul important al cooperării bilaterale și al acordurilor internaționale dat fiind faptul că majoritatea statelor de la Marea Neagră nu sunt membre ale UE și nu sunt obligate să respecte legislația comunitară;

13.  consideră că toate statele de la Marea Neagră, în special statele care sunt membre ale UE și țările candidate, ar trebui să respecte dreptul comunitar și internațional aplicabil activităților de pescuit, care au ca obiectiv garantarea durabilității nu doar a stocurilor de pești, ci și a sectorului pescuitului;

14.  încurajează Comisia să promoveze în continuare dezvoltarea zonelor de coastă prin dezvoltarea pescuitului durabil, care extrem de important pentru regiunea Mării Negre, afectată de rate ridicate ale șomajului;

Considerații specifice

15.  își exprimă satisfacția față de eforturile Comisiei de a crea grupuri de lucru în domeniul gestionării pescuitului cu Turcia și Federația Rusă, care oferă o bază pentru continuarea dezbaterilor pe tema cooperării; invită Comisia să-și intensifice eforturile și dialogul cu toate țările care au ieșire la Marea Neagră; solicită Comisiei să utilizeze în mod optim organizațiile, precum și instrumentele pertinente pentru a realiza progrese către o mai bună coordonare a politicii; consideră, între timp, că o organizație regională separată pentru gestionarea pescuitului (ORGP) pentru Marea Neagră ar putea stimula și promova pe termen lung comunicarea între institutele științifice și organizațiile profesionale ale pescarilor, producătorilor și prelucrătorilor pentru a soluționa problemele și dezvolta cooperarea în Marea Neagră; încurajează Comisia Europeană să coopereze cu țările de la Marea Neagră la nivel bilateral, având în vedere faptul că multe dintre acestea nu sunt membre ale Uniunii Europene;

16.  subliniază necesitatea de a analiza pe termen lung crearea unei ORGP, care ar putea coordona cercetarea științifică, ar analiza situația stocurilor de pești și ar pune în practică politici speciale pentru observarea speciilor pe cale de dispariție; ia act de faptul că această organizație ar putea, de asemenea, să facă sugestii pentru nivelul planurilor de gestionare multianuale a stocurilor de pești și să distribuie cotele pentru țările cu ieșire la Marea Neagră;

17.  îndeamnă UE să-și utilizeze resursele diplomatice pentru a convinge cât mai multe țări terțe cu ieșire la Marea Neagră de valoarea principiilor politicii comune în domeniul pescuitului a UE, în special în ceea ce privește aplicarea planurilor de gestionare multianuale;

18.  consideră că în activitățile științifice ar trebui utilizate instrumentele UE pentru a stimula și a facilita cooperarea și colaborarea între echipele științifice europene și omologii acestora din Ucraina, Federația Rusă, Georgia și Turcia;

19.  consideră că activitățile UE legate de pescuitul în Marea Neagră, și în special politica maritimă integrată, ar trebui să se concentreze în principal pe pescuitul la scară mică, care este esențial pentru regiune și statutul economic al zonelor costiere;

20.  subliniază că politica comună în domeniul pescuitului a UE ar trebui să încurajeze crearea unor organizații de pescari profesioniști și a unor organizații interprofesionale în domeniile pescuitului și acvaculturii în Marea Neagră acolo unde lipsesc sau unde sunt foarte subdezvoltate;

21.  consideră că principiul TAC și al capturilor anuale aplicat în prezent de statele membre în Marea Neagră nu ar trebui să fie singura opțiune pentru gestionarea pescuitului în Marea Neagră; consideră că planurile de gestionare multianuale ar trebui încurajate și ar putea oferi claritate în ceea ce privește obiectivele UE în domeniul pescuitului în regiunea Mării Negre și viziunea UE asupra viitorului bazinului acesteia;

22.  subliniază că ar trebui să existe o metodă comună și coordonată pe termen lung la nivelul tuturor părților interesate din regiune pentru a promova un pescuit durabil în rândul tuturor părților din Marea Neagră și în consecință salută schimbul de bune practici dintre părțile implicate;

23.  reamintește importanța unei gestionări a pescuitului prin care să se asigure viabilitatea și durabilitatea ecosistemelor, dezvoltarea unei activități de pescuit legale și lupta împotriva pescuitului INN; solicită crearea funcției de pază de coastă europeană pentru o dezvoltare eficientă a cooperării dintre statele membre având ca scop consolidarea securității maritime și lupta împotriva noilor amenințări pe mare, în special pe Marea Neagră;

24.  consideră că planurile de gestionare multianuale prezintă un interes extrem de ridicat atât pentru situația economică a sectorului pescuitului, cât și pentru situația din punct de vedere ecologic a ecosistemelor din Marea Neagră; consideră că abordarea planurilor de gestionare multianuale ar trebui să fie însoțite de controale eficace ale capturilor;

25.  subliniază necesitatea încurajării cercetării științifice asupra unor tematici legate de Marea Neagră, astfel încât deciziile luate de autoritățile europene, regionale și naționale responsabile să țină seama de consecințele lor economice, sociale și ecologice; consideră că este necesar să se efectueze o cercetare detaliată și coordonată pentru a oferi un răspuns clar și lipsit de echivoc la întrebările privind gestionarea pescuitului și impactul pe care l-ar putea avea aceste metode de pescuit (și anume pescuitul cu traule pe fundul mării), având în vedere că, în lipsa unor studii privind efectele, nu ar trebui trasă nicio concluzie serioasă; consideră că programele și proiectele de cercetare în domeniul pescuitului în Marea Neagră, precum SESAME, KNOWSEAS, WISER și BlackSeaFish, ar trebui încurajate și mai mult;

o
o   o

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor Ucrainei, ale Federației Ruse, ale Georgiei și ale Turciei.

(1) JO C 212 e, 5.8.2010, p. 37. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0025. (3) JO C 348 E, 21.12.2010, p. 15. (4) Texte adoptate, P7_TA(2010)0386. (5) JO L 343, 29.12.2010, p. 2. (6) JO L 206, 22.7.1992, p. 50. (7) JO L 164, 25.6.2008, p. 19. (8) http://www.grid.unep.ch/bsein/tda/main.htm. (9) A se vedea rezoluția Parlamentului European din 20 ianuarie 2011 de mai sus.