Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2064(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0014/2014

Texte depuse :

A7-0014/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/02/2014 - 6.14
CRE 04/02/2014 - 6.14

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0060

Texte adoptate
PDF 387kWORD 100k
Marţi, 4 februarie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Curtea de Conturi
P7_TA(2014)0060A7-0014/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la viitorul rol al Curții de Conturi Europene. Procedura de numire a membrilor Curții de Conturi: consultarea Parlamentului European (2012/2064(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 286,

–  având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curții de Conturi Europene privind modelul de „audit unic” (și propunerea privind un cadru de control intern comunitar)(1) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 1992 referitoare la procedura de consultare a Parlamentului European la numirea membrilor Curții de Conturi(2) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 1995 referitoare la procedurile de urmat atunci când Parlamentul este consultat în legătură cu numirea membrilor Curții de Conturi(3) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la cadrul de control intern integrat(4) ,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0014/2014),

I.Viitorul rol al Curții de Conturi Europene

A.  întrucât declarațiile de la Lima și Mexico ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit stabilesc principalii piloni ai unei instituții independente de audit și afirmă că instituțiile naționale supreme de audit (ISA) pot interpreta principiile din declarații cu o libertate considerabilă;

B.  întrucât Curtea de Conturi Europeană, în calitate de instituție profesională de audit, trebuie să aplice, printre altele, standarde internaționale de audit aplicabile sectorului public;

C.  întrucât Curtea de Conturi Europeană a fost instituită prin Tratatul bugetar din 1975 pentru a audita finanțele UE și întrucât, în calitate de auditor extern al UE, contribuie la îmbunătățirea gestiunii financiare a Uniunii, acționând ca gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor UE;

D.  întrucât situația financiară și economică actuală, care se schimbă atât de rapid, necesită o supraveghere micro- și macroprudențială eficace, în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității, într-o Uniune Europeană modernă, care se confruntă cu numeroase provocări;

E.  întrucât auditorii publici, precum Curtea de Conturi și ISA din statele membre, joacă un rol esențial în restabilirea încrederii față de UE și creșterea nivelului de răspundere publică în UE; întrucât este așadar important ca discuțiile privind posibilele reforme ale Curții să fie încadrate în contextul mai larg al obiectivului de a crește nivelul de răspundere publică în UE;

F.  întrucât Tratatul de la Lisabona a reconfirmat cadrul legal în care Curtea trebuie să promoveze răspunderea publică și să ofere asistență Parlamentului și Consiliului la supravegherea execuției bugetului UE, contribuind astfel la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE și la protejarea intereselor financiare ale cetățenilor;

II.Procedura de numire a membrilor Curții de Conturi: consultarea Parlamentului European

G.  întrucât articolul 286 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție și a căror independență este sigură;

H.  întrucât este esențial ca membrii Curții de Conturi să ofere cele mai solide garanții de competență profesională și independență, conform cerințelor tratatului, evitând orice riscuri ce ar putea afecta reputația Curții;

I.  întrucât unele numiri au generat între Parlament și Consiliu diferende de opinii a căror persistență riscă să afecteze bunele relații de colaborare dintre aceste instituții și Curte, putând avea consecințe negative grave asupra credibilității Curții și, prin urmare, asupra eficacității sale;

J.  întrucât decizia Consiliului de a numi membrii Curții de Conturi în cazurile în care Parlamentul European a organizat audieri și a emis un aviz nefavorabil este de neînțeles și denotă lipsă de respect față de Parlament;

K.  întrucât avizul Parlamentului suscită mult interes din partea presei; întrucât, în cazul în care persoane ale căror candidaturi au fost respinse public și oficial de către Parlament ar fi numite în cadrul Curții de Conturi, încrederea în instituțiile în cauză ar avea de suferit;

L.  întrucât membrii care dețin cunoștințe profesionale de audit, împreună cu un context funcțional mai amplu și mai divers care să asigure o gamă diversă de perspective și competențe, vor îmbunătăți eficacitatea analizelor și funcționării Curții; întrucât, în prezent, neasigurarea echilibrului de gen nu este acceptabilă;

M.  întrucât cooperarea dintre Curtea de Conturi și Parlament, esențială pentru sistemul de control bugetar al UE, este afectată atunci când anumiți membri ai Curții de Conturi nu reușesc să obțină un aviz favorabil din partea Parlamentului;

N.  întrucât în evaluarea inter pares pentru 2013 se solicită proceduri interne mai scurte în cadrul Curții, precum și clarificarea rolului și a mandatului față de părțile interesate externe și se subliniază faptul că entitățile auditate au o influență excesivă asupra constatărilor și opiniilor de audit ale Curții;

O.  întrucât Parlamentul se axează în principal pe propuneri care evită necesitatea de a face modificări în cadrul tratatului;

P.  întrucât Consiliul a respectat întotdeauna recomandările comitetului instituit conform articolului 255 din TFUE care are ca scop oferirea unui aviz cu privire la caracterul adecvat al candidaților pentru funcția de avocat general din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al Tribunalului, deși tratatul nu prevede nicio obligație clară în acest sens,

I.Viziunea Parlamentului pentru CCE: viitorul rol al Curții

1.  consideră că, în calitate de auditor extern pentru instituțiile Uniunii, Curtea de Conturi Europeană poate oferi organelor legislative nu doar o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi în orice an bugetar dat, ci și că aceasta are o poziție eminentă pentru a oferi organului legislativ și autorității bugetare, în special Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, avize valoroase privind rezultatele obținute de politicile Uniunii, pentru a îmbunătăți performanța și eficacitatea activităților finanțate de Uniune, pentru a identifica economii de scară și de gamă, precum și efectele de propagare dintre politicile naționale ale statelor membre și pentru a oferi Parlamentului evaluări externe la evaluările Comisiei privind finanțele publice din statele membre;

2.  consideră că Curtea de Conturi ar trebui să promoveze în continuare independența, integritatea, imparțialitatea și profesionalismul, construindu-și, în același timp, relații de strânsă colaborare cu partenerii săi, în special cu Parlamentul European și mai ales cu Comisia sa pentru control bugetar, dar și cu comisiile de specialitate, în procesul de răspundere din cadrul instituțiilor europene;

Modelul tradițional bazat pe declarația de asigurare (DAS)

3.  ia act de faptul că Curtea de Conturi are obligația, în temeiul tratatului [articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf din TFUE], să prezinte Parlamentului și Consiliului o declarație de asigurare (DAS(5) ) cu privire la legalitatea și regularitatea plăților, după examinarea regularității, a legalității și a rezultatelor bugetare ale Uniunii și, în plus, CCE prezintă rapoarte speciale și avize, în conformitate cu tratatul; ia act de faptul că o mare parte din resursele umane ale Curții este dedicată exercițiului DAS anual;

4.  consideră că independența, integritatea și profesionalismul Curții sunt esențiale pentru credibilitatea sa în oferirea de asistență Parlamentului European și Consiliului pentru a supraveghea și a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, precum și pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, de la etapele de programare până la închiderea conturilor;

5.  regretă faptul că, pentru al optsprezecelea an consecutiv, rezultatele auditului efectuat de Curte nu i-au permis să emită o declarație de asigurare fără rezerve (DAS) cu privire la legalitatea și regularitatea plăților; subliniază că indicele de eroare în sine reprezintă numai o parte din imagine globală asupra eficacității politicilor Uniunii;

6.  reamintește că articolul 287 din TFUE prevede că Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi; atrage atenția că, în locul unei declarații de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi, Curtea de Conturi a emis în 2012 patru avize: unul cu privire la veridicitatea conturilor și trei cu privire la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi (unul privind veniturile, unul privind angajamentele și altul privind plățile); consideră că acest număr mare de documente scrise îngreunează sarcina de a analiza modul în care bugetul a fost executat de Comisie;

7.  remarcă faptul că DAS este un indicator anual într-un sistem de cheltuieli multianuale, ceea ce îngreunează reflectarea caracterului și efectului ciclic al măsurilor multianuale, și, prin urmare, impactul și eficacitatea totală a sistemelor de gestiune și control pot fi măsurate doar parțial la sfârșitul perioadei de cheltuieli; consideră, așadar, că Curtea ar trebui să poată prezenta autorității care acordă descărcarea de gestiune o evaluare la jumătatea perioadei și, în plus față de DAS anuală, un raport de sinteză privind performanțele finale pentru perioada de programare;

8.  salută faptul că, din 2009, Curtea a dedicat eforturi considerabile dezvoltării produselor și serviciilor sale și a raportului său anual; consideră totuși că ar trebui depuse eforturi mai susținute și ar trebui dedicate mai multe resurse pentru îmbunătățirea în continuare a calității, în special în ceea ce privește activitățile Curții de audit al performanței, care oferă informații privind rezultatele bugetare ale UE; consideră că Curtea ar trebui să determine, pe baza modelului DAS, dacă s-au obținut rezultate și în ce fel au fost obținute, astfel încât experiențele anterioare să poată fi fructificate în alte contexte;

Noile dimensiuni și dificultăți ale Curții

9.  recunoaște rolul istoric și constructiv al exercițiului DAS în a se concentra pe conceptele de legalitate și regularitate ca indici utili referitori la bunele practici financiare și la gestiunea performanței la toate nivelurile la care se realizează cheltuielile Uniunii și în a arăta modul în care fondurile UE au fost folosite în conformitate cu deciziile Parlamentului, care acționează ca organ legislativ și autoritate bugetară; subliniază totuși că, atât în prezent, cât și în viitor, Curtea ar trebui să dedice mai multe resurse pentru a analiza dacă principiile economiei, eficienței și eficacității au fost respectate în utilizarea fondurilor publice încredințate Comisiei; rezultatele constatărilor din rapoartele speciale ar trebui să conducă la ajustări corespunzătoare în cadrul programelor UE;

10.  subliniază faptul că mandatul Curții, stabilit prin tratat, reprezintă cadrul de referință pentru rolul Curții de auditor independent extern al Uniunii; constată că mandatul prevede un nivel semnificativ de flexibilitate pentru a-i permite Curții să își îndeplinească misiunea și în afara DAS; reamintește că mandatul permite Curții să prezinte rezultatele auditurilor performanței pe care le realizează în rapoarte speciale care oferă bune oportunități de a genera valoare adăugată concentrându-se pe domenii de mare risc și analizându-le; mai mult, constată că aceste rapoarte furnizează informații cetățenilor europeni cu privire la funcționarea Uniunii și utilizarea fondurilor europene în mai multe sectoare, ceea ce facilitează apropierea cetățenilor de Europa, făcând-o mai transparentă și mai ușor de înțeles;

11.  reamintește că una dintre cele mai bune metode de îmbunătățire a auditării conturilor Uniunii Europene și de îmbunătățire atât a performanței, cât și a eficacității cheltuielilor UE este de a supune la vot descărcarea de gestiune înainte de 31 decembrie din exercițiul care urmează exercițiului financiar auditat; subliniază că astfel Curtea ar fi forțată să își prezinte raportul anual până la 30 iunie;

12.  fără a aduce atingere independenței Curții de Conturi Europene, îi recomandă să își bazeze opinia mai mult pe pragul de semnificație decât pe indicele de eroare acceptabil, ceea ce pare să respecte într-o mai mare măsură standardele internaționale de audit;

13.  propune ca Parlamentul European să dedice o secțiune specială din raportul său anual de descărcare de gestiune monitorizării recomandărilor formulate de Curte în diverse audituri ale performanței, pentru a încuraja Comisia și statele membre să pună în practică aceste recomandări; de asemenea, Parlamentul ar trebui să indice căror acțiuni majore de monitorizare Curtea poate să le acorde o atenție deosebită în raportul său anual, fără a aduce atingere independenței Curții;

14.  observă că Curtea își elaborează programul de lucru anual și multianual; remarcă faptul că programul multianual permite definirea și actualizarea strategiei Curții, în timp ce programul anual stabilește sarcinile specifice care urmează a fi îndeplinite în anul vizat; salută faptul că în fiecare an Curtea își prezintă programul anual de lucru Comisiei pentru control bugetar și enumeră sarcinile prioritate de audit și resursele care le sunt alocate;

15.  consideră că forma actuală a reuniunilor Curții cu Parlamentul și Consiliul oferă o consiliere valoroasă pentru elaborarea programului anual de lucru al Curții; subliniază că acest tip de dialoguri pregătitoare structurate contribuie semnificativ la asumarea efectivă și democratică în fața cetățenilor a răspunderii pentru utilizarea fondurilor publice pentru atingerea obiectivelor UE; subliniază că, în ciuda unei colaborări consultative sporite cu Parlamentul și Consiliul, Curtea ar trebui ca, independent de influențele politice sau naționale, să hotărască cu privire la programul său anual de lucru;

16.  constată că aspectele de interes major pentru părțile interesate externe, precum Parlamentul European, și cererile de audit ulterioare nu sunt nici colectate în mod structurat și nici tratate pe deplin ca fiind preferențiale; consideră această situație ca fiind defavorabilă pentru relevanța și impactul rezultatelor auditurilor efectuate de Curte; constantă, de asemenea, că valoarea adăugată a Curții este direct legată de modul în care Parlamentul și alte părți interesate se folosesc de activitatea Curții în cadrul procesului de asumare a răspunderii; invită, prin urmare, Curtea să ia în considerare în programul său anual de lucru prioritățile politice ale organelor legislative și aspectele de interes major pentru cetățenii UE comunicate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, ca mijloc de comunicare a preocupărilor cetățenilor UE;

Cooperarea cu instituțiile supreme de audit naționale (ISA)

17.  speră să se instituie o cooperare mai strânsă între CCE și ISA din statele membre, care să aibă rezultate concrete în ceea ce privește partajarea activității anuale a CCE; în plus, așteaptă demersuri metodologice concrete și acorduri privind calendarele de audit; speră ca, pe baza unui studiu juridic, Comisia să formuleze propuneri privind integrarea activităților de audit ale ISA din statele membre în auditurile efectuate de Curte privind gestiunea partajată din statele membre în cauză;

18.  subliniază că Curtea ar trebui să își asume rolul de lider în definirea unei metode de lucru în cadrul căreia ISA naționale și Curtea să își consolideze coordonarea resurselor pentru evaluarea cheltuielilor și performanțelor bugetare ale UE, evitând suprapunerea activităților de control și partajând informațiile obținute în urma controalelor, identificând domeniile de risc, realizând audituri comune sau implicând mai îndeaproape ISA în misiunile de audit ale CCE, ceea ce ar permite dezvoltarea de metode de lucru comune și ar spori eficacitatea fiecărui nivel de control; remarcă faptul că partajarea informațiilor obținute în urma auditurilor, controalelor și a bunelor practici între Curte și ISA este un element esențial pentru o direcționare mai bună a auditurilor și controalelor; constată că există prea multe niveluri de control și că aceste suprapuneri ar trebui evitate pentru a reduce sarcina autorităților de management și a beneficiarilor;

19.  solicită, prin urmare, ca, în conformitate cu articolul 287 alineatul (3) din TFUE, să se intensifice cooperarea dintre instituțiile naționale de audit și Curtea de Conturi Europeană în ceea ce privește controlul gestiunii partajate;

20.  propune să se examineze posibilitatea eliberării de către instituțiile naționale de audit, în calitate de auditori externi independenți și cu respectarea corespunzătoare a standardelor internaționale de audit, a unor certificate naționale de audit privind gestiunea fondurilor Uniunii, care să fie transmise guvernelor statelor membre pentru ca acestea să le prezinte în cursul procesului de descărcare de gestiune, conform unei proceduri interinstituționale adecvate, care urmează să fie stabilită;

21.  subliniază importanța includerii programelor europene în planificarea controalelor realizate de ISA, acordând o atenție deosebită gestiunii partajate, în acest sens, parlamentele naționale trebuie să joace un rol fundamental, putând să solicite respectivelor ISA să realizeze audituri privind fondurile și programele europene; constată că, prin instituționalizarea și regularizarea acestui control, rezultatele sale ar putea fi prezentate o dată pe an parlamentului național;

Noul mediu de lucru al Curții

22.  ia act de faptul că dispozițiile care reglementează principalele domenii de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 au modificat substanțial cadrul financiar și juridic care guvernează execuția bugetului UE; atrage atenția că aceste reforme implică modificări semnificative ce vor afecta structura riscurilor de gestiune financiară, prin simplificarea normelor de finanțare, înăsprirea condițiilor și creșterea efectului de levier al bugetului UE; insistă, prin urmare, ca Curtea să se axeze mai mult pe rezultate și să furnizeze rapoarte adecvate privind riscurile și performanțele acestor noi instrumente;

23.  sugerează Curții să își sincronizeze programul de lucru multianual cu CFM și să includă o evaluare la jumătatea perioadei, precum și o evaluare completă a închiderii conturilor de către Comisie privind CFM corespunzător;

24.  constată că auditurilor de performanță le lipsește deseori o analiză clară a cauzelor constatărilor de audit; în plus, constată că nu există niciun sistem care să garanteze că auditorii desemnați să efectueze un audit special dețin cunoștințele tehnice și competențele metodologice necesare pentru efectuarea auditului fără a fi necesar să pornească de la zero în acțiunile de audit; consideră că aceste circumstanțe sporesc ineficacitatea și ineficiența constatărilor Curții din auditurile de performanță;

25.  așteaptă din partea Curții să fie complet transparentă în ceea ce privește intervalele de timp necesare pentru produsele sale și solicită Curții să publice în cadrul fiecărui audit de performanță corespunzător calendarul și etapele diferite prin care a trecut produsul respectiv în cadrul dezvoltării sale, și anume, timpul care a fost necesar pentru a trece prin fiecare etapă diferită implementată, în prezent aceste etape fiind următoarele:

   studiu preliminar;
   analiza chestiunii;
   memorandumul de planificare a auditului;
   situație (situații) a(le) constatărilor preliminare;
   elaborarea concluziilor;
   proiectul de raport;
   procedură contradictorie.

26.  constată că, pentru elaborarea auditurilor de performanță de către Curte, inclusiv a studiului preliminar, este nevoie de doi ani, ceea ce a făcut ca în unele cazuri constatările de audit să fie perimate și să împiedice punerea în aplicare a măsurilor adecvate; așteaptă uniformizarea de către Curte a procesului de elaborare a auditurilor sale de performanță și reducerea demersurilor procedurale redundante;

27.  își exprimă dorința ca, în viitor, Curtea nu doar să publice observațiile Comisiei cu privire la constatările, concluziile și recomandările sale, ci să și exprime în mod clar o replică finală, dacă este cazul;

28.  consideră că Curtea ar trebui să comunice regulat Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului statistici privind prezența membrilor la sediul său din Luxemburg; în acest sens, așteaptă din partea Curții să fie complet transparentă față de Parlament; dorește să primească din partea Comisiei o analiză privind fezabilitatea înlocuirii parțiale a remunerației membrilor Curții cu o diurnă;

29.  subliniază că, în ciuda nevoii de a fi echitabil și de a face trimitere la argumentele entității auditate în raportul corespunzător, nu este necesar să se ajungă la un consens cu entitatea auditată;

30.  constată că în unele cazuri erau deja încheiate dezbaterile parlamentare privind chestiunile abordate în rapoartele speciale, ceea ce a făcut imposibilă utilizarea efectivă a rezultatelor auditului efectuat de Curte; constată, în plus, că în unele cazuri recomandările-cheie ale Curții erau deja implementate de către Comisie la momentul în care a fost prezentat raportul Curții; speră că Curtea va ține seama de toate limitările temporale și de evoluțiile externe la realizarea auditurilor sale;

31.  speră că Curtea va comunica în mod clar în rapoartele sale punctele slabe și bunele practici ale autorităților din statele membre, dezvăluindu-le în mod consecvent;

32.  este convins că ar putea fi realizate economii de scară și de gamă printr-o analiză minuțioasă a resurselor necesare membrilor Curții; speră ca Curtea să aibă în vedere astfel de economii, printre altele, în ceea ce privește un serviciu comun de șoferi pentru membri, precum și birouri și personal partajate;

33.  regretă că acțiunile interguvernamentale în afara cadrului creat de Tratatul privind UE, precum instituirea Fondului european de stabilitate financiară (FESF) și a Mecanismului european de stabilitate (MES), creează, de asemenea, dificultăți majore în materie de răspundere publică și audit și, în același timp, slăbește rolul esențial al Curții;

34.  dezaprobă faptul că, până în prezent, pentru FESF nu s-a stabilit nicio măsură de control extern, public și independent și regretă faptul că, chiar și după ce Curtea a numit un membru în consiliul de audit al MES, raportul anual de audit al consiliului nu va fi pus nici la dispoziția Parlamentului, nici a publicului larg; solicită Curții să prezinte regulat Parlamentului un raport de audit anual al consiliului, împreună cu toate celelalte informații necesare privind activitățile Curții în acest sens astfel încât Parlamentul să poată controla activitatea Curții de Conturi pe parcursul procedurii de descărcare de gestiune;

Modificarea structurii Curții

35.  constată că atât componența Curții, cât și procedura de numire a membrilor săi sunt stabilite la articolul 285 și articolul 286 din TFUE; cu toate acestea, subliniază necesitatea unei modificări a tratatului care să pună Consiliul și Parlamentul pe poziții de egalitate atunci când numesc membrii Curții de Conturi, pentru a se asigura legitimitatea democratică, transparența și independența totală ale membrilor Curții de Conturi;

36.  regretă faptul că anumite proceduri de numire au dus la un conflict între Parlament și Consiliu privind candidații, în ciuda faptului că tratatul nu prevede un astfel de conflict; subliniază că, astfel cum prevede tratatul, Parlamentului îi revine obligația de a verifica persoanele nominalizate; consideră că Consiliul, în spiritul bunei cooperări între instituțiile europene, ar trebui să respecte deciziile Parlamentului luate în urma audierilor;

37.  solicită ca, la următoarea modificare a Tratatului UE, sarcina pentru alegerea membrilor Curții de Conturi Europene să îi revină Parlamentului European, la propunerea Consiliului; subliniază faptul că o astfel de procedură ar mări gradul de independență a membrilor Curții de Conturi Europene în raport cu statele membre;

38.  salută faptul că Curtea a adoptat în 2010 un nou regulament de procedură care i-a permis să își raționalizeze procesul decizional, în actualul cadru juridic, prin adoptarea rapoartelor și opiniilor de audit în camere formate din 5-6 membri, și nu în colegiul complet de 28 de membri;

39.  consideră că actuala dispoziție privind reprezentarea geografică în cadrul conducerii de vârf, conform căreia fiecare stat membru are un reprezentat, și-a pierdut de departe utilitatea și credibilitatea inițiale și că ar putea fi înlocuită cu o structură de conducere mai puțin densă, adaptată unui mandat mai amplu în domeniul răspunderii, bazată pe dispoziții adecvate care să garanteze independența tuturor activităților Curții;

40.  propune, prin urmare, ca Curtea să aibă același număr de membri ca și Comisia; membrii ar trebui să aibă experiență profesională cel puțin în audit și în management; membrii Curții ar trebui să aibă o calificare specifică funcției lor, iar independența lor ar trebui să fie asigurată dincolo de orice îndoială;

41.  propune revizuirea metodei de remunerare a membrilor Curții și a resurselor alocate direct și personal fiecărui membru atât pentru a respecta practicile naționale și internaționale pentru funcții similare, cât și pentru a permite membrilor Curții să își îndeplinească în mod independent responsabilitățile;

II.Procedura de numire a membrilor Curții de Conturi: consultarea Parlamentului European

42.  adoptă următoarele principii, criterii de selecție și proceduri pentru elaborarea avizului său cu privire la candidații pentru numirea ca membri ai Curții de Conturi:

   (a) Parlamentul trebuie să dispună de o perioadă de timp rezonabilă pentru analiză, care să permită audierea candidaților în Comisia pentru control bugetar și votarea în cadrul acestei comisii la o reuniune de după audiere;
   (b) atunci când se ia o decizie, criteriile politice fiind lăsate la o parte, Comisia pentru control bugetar și plenul votează prin vot secret;
   (c) audierile din cadrul Comisiei pentru control bugetar sunt publice, iar discuțiile sunt transmise video;
   (d) Parlamentul ia deciziile pe baza majorității voturilor exprimate în plen, iar avizele sale trebuie să fie respectate de Consiliu; candidații vor fi prezenți pe parcursul votului și vor fi întrebați de președintele PE, după un vot negativ, dacă își vor retrage candidatura;

43.  consideră că ar trebui specificate în continuare criteriile de numire a membrilor CCE, în temeiul articolului 286 din TFUE, și subliniază că evaluarea făcută de Parlament se ghidează în special după următoarele criterii:

   (a) o experiență profesională de înalt nivel acumulată în domeniul finanțelor publice, al auditului și al managementului, precum și o bună cunoaștere a sistemului de guvernanță în instituțiile europene;
   (b) un bun parcurs profesional în domeniul auditului și dovada bunei cunoașteri a cel puțin unei limbi de lucru a Uniunii Europene;
   (c) dacă este necesar, dovada eliberării candidaților din funcțiile de gestiune deținute anterior;
   (d) la data numirii, candidații nu trebuie să dețină un mandat electiv sau să aibă responsabilități într-un partid politic;
   (e) standarde înalte recunoscute de integritate și moralitate ale candidatului;
   (f) având în vedere natura activităților, se ține seama și de vârsta candidaților, considerându-se rezonabil, de exemplu, să se stipuleze că membrii nu ar trebui să aibă peste 67 de ani la momentul numirii lor;
   (g) membrii nu dețin mai mult de două mandate;
   (h) ca ultim criteriu, Parlamentul va trata foarte serios echilibrul de gen între membrii Curții;

44.  solicită Consiliului să se angajeze:

   (a) să prezinte Parlamentului cel puțin doi candidați din fiecare stat membru, un bărbat și o femeie;
   (b) să își elaboreze propunerile astfel încât să respecte întru totul criteriile prevăzute în rezoluțiile Parlamentului, urmând ca acesta din urmă să asigure, la rândul său, respectarea strictă a criteriilor respective;
   (c) să ofere informațiile relevante privind cariera candidaților atunci când comunică numele candidaților, precum și informațiile și avizele care îi sunt puse la dispoziție pe parcursul procesului decizional intern din statele membre;
   (d) să transmită toate informațiile privind numirile pe care le-a primit de la statele membre; în cazul în care Consiliul nu ar divulga anumite informații, Parlamentul ar fi nevoit să facă investigații, ceea ce ar conduce la întârzieri inevitabile în cadrul procedurii de numire;
   (e) să contacteze autoritățile competente din statele membre care sunt autorizate să desemneze candidații pentru Curtea de Conturi și să le atragă atenția asupra criteriilor și procedurile prevăzute de Parlamentul European;
   (f) să evite retragerea unor numiri și depunerea altora pentru a ține seama de noi propuneri din partea statelor membre care sunt motivate exclusiv de criterii politice;
   (g) să respecte, dacă apar cazuri precum cele de mai sus, avizul negativ al Parlamentului cu privire la situația respectivă și să propună un nou candidat;

45.  prevede următoarele cu privire la procedurile din cadrul Comisiei pentru control bugetar și din plen:

   (a) recomandarea referitoare la fiecare numire se prezintă sub forma unui raport, care se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate; raportul indică doar propunerea de numire;
   (b) raportul cuprinde:
   (i) referiri care sintetizează contextul consultării Parlamentului;
   (ii) considerente care descriu procedura în comisia competentă;
   (iii) partea dispozitivă care poate fi:
   un aviz favorabil sau
   un aviz nefavorabil;
   (c) referirile și considerentele nu sunt supuse la vot;
   (d) curriculum vitae al candidatului și răspunsurile sale la chestionar se anexează la raport;
   (e) Comisia pentru control bugetar și plenul votează asupra propunerii de numire a candidatului în cauză;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Curții de Conturi și, spre informare, celorlalte instituții ale Uniunii Europene și parlamentelor și instituțiilor de audit din statele membre.

(1) JO C 107, 30.4.2004, p. 1.
(2) JO C 337, 21.12.1992, p. 51.
(3) JO C 43, 20.2.1995, p. 75.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0319.
(5) Acronim provenind de la expresia din limba franceză „Déclaration d'assurance”.

Ultima actualizare: 30 mai 2017Notă juridică