Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și protocoalele la aceasta,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 7, 8, 47, 48 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 23 noiembrie 2001 privind criminalitatea informatică,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,

–  având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului(1),

–  având în vedere raportul Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (iOACTA),

–  având în vedere Comentariul general nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial,

–  având în vedere Agenda UE pentru drepturile copilului, adoptată în februarie 2011,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Copiii ocupă un loc special în acțiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055),

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului,

–  având în vedere Strategia UE pentru eradicarea traficului de ființe umane pentru perioada 2012-2016, în special dispozițiile privind finanțarea acordată pentru dezvoltarea unor orientări privind sistemele de protecție a copilului, precum și schimbul de bune practici,

–  având în vedere dezbaterea care a avut loc în plen la data de 12 februarie 2015 pe tema combaterii abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor, reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale, în special ale drepturilor copiilor la protecția și îngrijirea necesare pentru bunăstarea lor, astfel cum se stipulează în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1989 cu privire la drepturile copilului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

B.  întrucât interesul superior al copilului trebuie să constituie elementul de bază în derularea oricăror măsuri de combatere a acestor infracțiuni în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului;

C.  întrucât infracțiunile grave precum exploatarea sexuală a copiilor și imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor necesită o abordare cuprinzătoare care să includă anchetarea infracțiunilor, urmărirea penală a infractorilor, protecția copiilor-victime, precum și prevenirea acestui fenomen;

D.  întrucât internetul poate expune copiii la riscuri specifice, prin faptul că aceștia pot avea acces la materiale de exploatare sexuală a copiilor sau pot face obiectul acestora sau pot fi expuși la „prădătorii” cibernetici, la schimburi de materiale cu conținut violent, intimidare, hărțuire sau ademenire a copiilor în scopuri sexuale; întrucât expunerea copiilor la astfel de riscuri este exacerbată de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor mobile și a internetului și de accesul la acestea;

E.  întrucât combaterea abuzurilor asupra copiilor pe internet ar trebui să fie integrată într-o strategie mai amplă care să abordeze fenomenul general al abuzului sexual asupra copiilor și al exploatării sexuale a acestora, care încă este legat în principal de infracțiuni care au loc în afara spațiului cibernetic, prin intermediul rețelelor și indivizilor care acționează în mod deliberat în afara internetului;

F.  întrucât exploatarea sexuală în mediul online îmbracă diferite forme: tinerii sunt convinși sau forțați să trimită sau să posteze imagini cu ei înșiși cu conținut sexual explicit, să ia parte la acte sexuale prin intermediul unei camere web sau al unui telefon inteligent sau să aibă conversații sexuale prin mesaje text sau pe internet, în urma cărora agresorii din mediul online amenință că vor trimite imaginile, înregistrările video sau copii ale conversațiilor prietenilor sau familiei tinerilor implicați dacă aceștia refuză să continue să ia parte la alte activități sexuale; întrucât imaginile și/sau înregistrările video pot fi partajate în continuare mult timp după încetarea abuzului sexual, rămânând liber accesibile pentru oricine dorește să le vizualizeze online și perpetuând riscul ca victimele să cadă din nou victime sau să fie stigmatizate;

G.  întrucât măsurile adoptate de statele membre pentru a împiedica răspândirea conținuturilor ilegale online nu au fost întotdeauna suficient de eficace;

H.  întrucât instrumentele de anchetă puse la dispoziția celor care sunt responsabili de anchetarea și urmărirea penală a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet ar trebui să țină seama, printre altele, de principiul proporționalității și de natura și gravitatea infracțiunilor anchetate, în conformitate cu legislația UE și a statelor membre;

I.  întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată și la nivelul acestui sector prin lansarea unor inițiative astfel încât sectorul să-și asume partea de răspundere care îi revine, inclusiv prin educarea și formarea copiilor, a părinților și a profesorilor pentru a împiedica minorii să acceseze conținut ilegal;

J.  întrucât, din cauza caracterului internațional, exploatarea copiilor și exploatarea sexuală a copiilor online, care sunt răspândite în sute de țări, cu jurisdicțiile și agențiile de aplicare a legii aferente, constituie o problemă internațională care necesită o soluție la nivel internațional; întrucât trebuie tras un semnal de alarmă cu privire la traficanții de persoane care folosesc copii fără o identitate juridică, „invizibili” pentru autorități, în vederea comiterii de abuzuri sexuale în mediul online;

K.  întrucât, din cauza naturii infracțiunii și a vârstei victimelor, majoritatea domeniilor de exploatare sexuală a copiilor și abuz sexual asupra copiilor suferă, într-o măsură mai mare decât alte forme de criminalitate, de un grad extrem de scăzut de raportare către autoritățile de punere în aplicare a legii; întrucât, prin urmare, datele disponibile privind numărul infracțiunilor comise nu reflectă în mod adecvat anvergura problemei; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de ONG-uri în legătură cu paginile de internet care conțin materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor, peste 80 % dintre victime au sub zece ani; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de asociația internațională INHOPE (Association of Internet Hotlines), se înregistrează o creștere a numărului de victime ale abuzurilor sexuale cu vârste extrem de fragede, precum și a numărului abuzurilor extreme sau pline de sadism;

L.  întrucât un număr mare de infractori utilizează ,,internetul întunecat”, unde au creat comunități anonime care folosesc forumuri, servicii de site-uri, platforme de rețele sociale și furnizori de servicii de stocare ascunse, dedicate materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, permițând și facilitând astfel o exploatare sexuală a copiilor care, practic, nu mai poate fi identificată;

M.  întrucât mulți criminali utilizează măsuri de apărare precum criptarea și alte instrumente pentru a-și securiza activitățile, punând o problemă serioasă pentru anchetele în scopul aplicării legii;

N.  întrucât ONG-urile indică faptul că doar opt distribuitori de nivel superior au fost responsabili, în 2012, pentru 513 mărci de distribuire comercială a materialelor conținând abuzuri asupra copiilor, iar cele mai prolifice zece mărci înregistrate în 2012 au fost toate asociate cu un singur distribuitor de nivel superior;

O.  întrucât Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile trebuia să fie transpusă de statele membre până la 18 decembrie 2013 și întrucât, până în prezent, mai puțin de jumătate din statele membre au pus-o în aplicare integral,

1.  subliniază cu fermitate faptul că protejarea copiilor și asigurarea unui mediu sigur pentru dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre;

2.  subliniază în cei mai fermi termeni că trebuie salvgardate drepturile și protecția copiilor în mediul online și că trebuie adoptate măsuri pentru a garanta că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, precum și că trebuie să existe suficiente instrumente juridice pentru a-i ancheta și urmări penal pe infractori;

3.  consideră că datele cu caracter personal ale copiilor disponibile online trebuie protejate în mod corespunzător, iar copiii trebuie informați într-un mod accesibil și adaptat nevoilor lor cu privire la riscurile și consecințele aferente utilizării datelor lor cu caracter personal în mediul online; subliniază schimbările importante pe care le va aduce reforma protecției datelor în ceea ce privește protejarea în mai mare măsură a copiilor în mediul online;

4.  subliniază necesitatea unei abordări coordonate și cuprinzătoare europene pentru a asigura consecvența în elaborarea politicilor și în acțiunile rezultate, care să cuprindă combaterea criminalității, alături de drepturile fundamentale, protecția vieții private și a datelor, securitatea cibernetică, protecția consumatorilor și comerțul electronic;

5.  consideră că trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a combate ademenirea cibernetică a minorilor și că Comisia, împreună cu guvernele naționale, societatea civilă, platformele de comunicare socială, părinții, profesorii, asistenții sociali, ofițerii responsabili cu protecția copiilor, pediatrii și organizațiile de tineret și de copii, trebuie să își asume un rol activ în acțiunile de sensibilizare pe această temă, prin intermediul unor orientări definite, prin schimbul de bune practici, crearea unor platforme sociale pentru cooperare și schimbul de informații pe acest subiect, pentru a identifica riscurile și amenințările potențiale la adresa copiilor;

6.  invită Comisia și statele membre să lanseze o campanie de sensibilizare, cu implicarea tuturor actorilor relevanți, cu scopul de a le oferi copiilor instrumentele necesare pentru a înțelege riscurile din mediul online și pentru a le face față, de a sprijini părinții și educatorii în același scop, precum și de a garanta siguranța copiilor în mediul online, să sprijine statele membre în crearea de programe de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor pe internet, să promoveze campaniile de sensibilizare privind comportamentele responsabile la utilizarea platformelor sociale și să încurajeze motoarele de căutare cele mai importante și rețelele de socializare să aibă o abordare proactivă care să protejeze siguranța copiilor pe internet;

7.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri adecvate pentru a îmbunătăți și spori posibilitățile copiilor de a face cunoscute cazurile de abuz, precum și acțiunile întreprinse în urma raportării acestora, și să aibă în vedere crearea unor mecanisme de raportare sistematică directă; sprijină dezvoltarea de linii telefonice de asistență pentru copii, unde aceștia pot denunța abuzurile în mod anonim;

8.  subliniază necesitatea îmbunătățirii cooperării la nivel internațional și a anchetelor transnaționale în acest domeniu prin intermediul unor acorduri de cooperare și a consolidării cooperării dintre autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv prin Europol și Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3), în vederea investigării, desființării și urmării penale a rețelelor de persoane vinovate de infracțiuni sexuale împotriva copiilor, în mod mai eficace, acordând, în același timp, prioritate drepturilor și siguranței copiilor implicați;

9.  salută, în acest context, inițiativa comună a UE și a 55 de țări din întreaga lume, concretizată în Alianța mondială împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, al cărei scop este salvarea mai multor victime, asigurarea unei urmăriri penale mai eficace, sensibilizarea persoanelor cu privire la acest subiect și reducerea globală a numărului de materiale conținând abuzuri sexuale asupra copiilor disponibile online; invită Comisia să raporteze mai periodic cu privire la progresele realizate prin această Alianță; invită statele membre să pună în aplicare aceste recomandări la nivel național;

10.  invită Comisia și statele membre să promoveze și să consolideze resursele dedicate identificării victimelor și serviciilor axate pe victime și solicită crearea de urgență a unor platforme conexe și consolidarea celor existente în cadrul Europol;

11.  invită statele membre să pună în aplicare Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

12.  consideră că este esențială utilizarea unei terminologii corecte pentru infracțiunile împotriva copiilor, inclusiv descrierea imaginilor prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, și folosirea termenului adecvat, „materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor”, mai degrabă decât „pornografie infantilă”;

13.  încurajează statele membre să aloce resurse adecvate punctelor naționale de contact, pentru a le permite să raporteze conținuturile și comportamentele ilegale și dăunătoare în mediul online, astfel cum se prevede în Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile;

14.  reamintește că statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a asigura faptul că persoanele care se tem că ar putea săvârși una din infracțiunile legate de abuzul sexual și exploatarea sexuală au acces, dacă este cazul, la programe sau măsuri de intervenție eficace, menite să evalueze și să prevină riscul săvârșirii respectivelor infracțiuni;

15.  solicită să se pună la dispoziția autorităților naționale de punere în aplicare a legii din statele membre și a Europol fondurile, resursele umane, capacitățile tehnice și de anchetă necesare pentru a urmări, ancheta și urmări penal în mod serios și eficace infractorii, inclusiv formarea adecvată pentru a consolida capacitățile în rândul unităților judiciare și de poliție, și să se dezvolte noi capacități de înalt nivel tehnologic pentru a aborda provocările aferente analizării unor volume vaste de imagini prezentând abuzuri asupra copiilor, inclusiv a materialelor ascunse pe ,,internetul întunecat”, astfel încât să se identifice și să se urmărească penal infractorii, cu scopul de a proteja siguranța și drepturile copiilor;

16.  ia act cu îngrijorare de dezvoltarea și tendințele expansioniste ale exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online, inclusiv de noile mijloace de distribuire și tranzacționare a materialelor ce conțin abuzuri asupra copiilor, în special prin intermediul „internetului adânc” și al „internetului întunecat”, și în particular de fenomenul difuzării în direct pe internet a abuzurilor contra unei plăți; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să contacteze în continuare reprezentanți ai sistemelor de plată alternative pentru a identifica oportunități de cooperare îmbunătățită cu autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv formare comună pentru mai buna identificare a proceselor de plată legate de distribuirea comercială a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor;

17.  solicită o abordare bazată pe un parteneriat efectiv și pe schimbul legal de informații între agențiile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, industria TIC, furnizorii de servicii de internet (ISP), furnizorii de servicii de găzduire pe internet (IHP), platformele de comunicare socială, sectorul bancar și organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile de tineret și de copii, pentru a garanta drepturile și protecția copiilor în mediul online și faptul că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, care ar trebui să prezinte în mod regulat rapoarte cu privire la anchetele și urmăririle penale desfășurate pe baza acestor informații relevante, după caz; salută, în acest context, activitatea coaliției directorilor generali, care are drept obiectiv să ia măsuri pentru ca internetul să devină un loc mai sigur pentru copii, precum și pe cea a Coaliției financiare europene împotriva exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online (CFE);

18.  subliniază că conținutul online ilegal ar trebui să fie îndepărtat imediat pe baza unor proceduri judiciare corespunzătoare; subliniază rolul TIC, al ISP și al IHP de a asigura eliminarea rapidă și eficientă a conținuturilor ilegale online la cererea autorității responsabile de punerea în aplicare a legii;

19.  îndeamnă cu tărie statele membre care încă nu au făcut acest lucru să transpună Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze strict punerea în aplicare deplină și efectivă a acesteia și să prezinte în timp util Parlamentului și comisiei sale competente un raport cu privire la constatări;

20.  încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a monitoriza în continuare punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să efectueze o analiză aprofundată a cadrului actual al politicilor privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, sub forma unui raport referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să prezinte un raport în plen;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 335, 17.12.2011, p. 1. (2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0070.