Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(2),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982,

–  având în vedere Acordul din 1995 pentru aplicarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori,

–  având în vedere Codul de conduită pentru un pescuit responsabil al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, adoptat în octombrie 1995, și instrumentele și orientările asociate,

–  având în vedere conceptul de ecosistem marin vulnerabil (VME) rezultat în urma discuțiilor din cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU) și care a luat amploare în urma adoptării Rezoluției AGONU 61/105 din 2006 și că VME constituie zone care pot fi vulnerabile la impactul pe care îl au activitățile de pescuit,

–  având în vedere criteriile și orientările științifice pentru Azore din 2009 de identificare a „zonelor marine semnificative din punct de vedere ecologic sau biologic” (ESBA) și de proiectare a unor rețele reprezentative de zone marine protejate din apele oceanice deschise și de habitate din largul mării în temeiul Convenției privind diversitatea biologică (CBD),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului(3),

–  având în vedere concluziile conferinței Consiliului consultativ pentru flota de lungă distanță din 16 și 17 septembrie 2015,

–  având în vedere Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi din 20 octombrie 2015 intitulat „Gestionează Comisia în mod corespunzător acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului?”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0052/2016),

A.  întrucât, potrivit raportului Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) intitulat „Situația pescuitului și a acvaculturii la nivel mondial”, numărul stocurilor supraexploatate a crescut în mod constant până în 2008, dar a scăzut ușor în 2011;

B.  întrucât UE este una dintre principalele puteri mondiale în domeniul pescuitului, cu o prezență istorică puternică și cu o activitate importantă în toate oceanele lumii, prin activități ale flotei sale, prin investiții private ale unor resortisanți din UE, prin rețeaua sa de acorduri bilaterale în domeniul pescuitului, prin regiunile sale ultraperiferice și prin participarea sa la toate organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și întrucât UE încurajează totodată utilizarea de bune practici și respectarea drepturilor omului;

C.  întrucât o gestionare durabilă a resurselor halieutice la nivel mondial nu se poate concretiza decât prin multilateralism și cooperare internațională, inclusiv la nivel bilateral; întrucât Uniunea joacă un rol-cheie în guvernanța globală a mărilor și oceanelor și întrucât dimensiunea externă a PCP trebuie să se bazeze pe o viziune ambițioasă și coerentă cu dimensiunea internă a PCP, astfel cum este ea prevăzută în temeiul regulamentului de bază privind acest subiect;

D.  întrucât FAO a publicat recent orientări voluntare pentru asigurarea sustenabilității pescuitului la scară redusă (Voluntary Guidelines for Securing Sustainable Small-Scale Fisheries), care stabilesc obiective ce vizează pescăriile de mici dimensiuni, în special cele din țările în curs de dezvoltare;

E.  întrucât UE este o piață importantă pentru produsele pescărești (care includ atât peștele capturat de flotele UE, cât și importurile) și cel mai mare importator de astfel de produse, consumând 11 % din producția mondială de pește în termeni de volum și importând 24 % din produsele pescărești în termeni de valoare, chiar dacă realizează doar 8 % din capturile de la nivel mondial; întrucât UE dispune de o industrie a prelucrării extinsă, cu o dimensiune socială importantă care ar trebui menținută;

F.  întrucât dimensiunea externă a noii PCP cuprinde acorduri internaționale în domeniul pescuitului în zone care nu se află sub jurisdicția națională, întrucât Convenția privind diversitatea biologică și FAO sprijină identificarea zonelor marine semnificative din punct de vedere ecologic sau biologic (ESBA) și a ecosistemelor marine vulnerabile (VME) și întrucât zonele marine protejate sunt instrumente importante pentru o gestionare bazată pe ecosisteme, astfel cum recunosc organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP);

G.  întrucât contingentele ORGP se bazează în principal pe capturile istorice, ceea ce a condus la un acces preferențial al țărilor dezvoltate la stocurile globale de pește; întrucât, în prezent, trebuie aplicate criteriile de alocare stabilite de unele ORGP pentru a ține seama de activitățile de pescuit ale țărilor costiere în curs de dezvoltare, care depind de generații de resursele piscicole adiacente, fapt pe care UE trebuie să îl respecte în continuare;

H.  întrucât este esențial să se facă o distincție între acordurile nordice cu Norvegia, Islanda și Insulele Feroe și acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS) încheiate cu alte țări;

I.  întrucât UE trebuie să încerce să obțină o anumită coerență a politicii de dezvoltare în temeiul articolului 201 alineatul (1) din TFUE, care prevede că „Uniunea trebuie să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în momentul punerii în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”;

J.  întrucât, în unele cazuri, datele privind stocurile de pește din care pescuiește UE în apele țărilor terțe sau destinate pentru piața UE – în ceea ce privește situația resurselor și capturile totale efectuate de flotele locale și flote ale țărilor terțe – sunt insuficiente, făcând astfel dificilă evaluarea nivelurilor stocurilor excedentare în temeiul multor acorduri mixte, astfel cum este prevăzut în cadrul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării; întrucât, ar fi de dorit extinderea datelor disponibile și a transparenței acestora;

K.  întrucât Uniunea Europeană ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că acordurile în domeniul pescuitului sustenabil încheiate cu țări terțe vor fi reciproc avantajoase atât pentru UE, cât și pentru țările terțe vizate, inclusiv pentru populația locală și sectoarele pescuitului;

L.  întrucât problema pirateriei are, de asemenea, efecte negative asupra regiunilor unde operațiunile de pescuit sunt reglementate de o serie de acorduri de pescuit bilaterale și multilaterale;

1.  salută includerea în Regulamentul de bază privind PCP, pentru prima dată, a unui capitol referitor la dimensiunea externă, care să includă condițiile minime pentru acordurile bilaterale, a unei sarcini de a încuraja cooperarea la nivelul ORGP și consecvența măsurilor pe care le iau acestea, a unei trimiteri explicite la standarde comune aplicabile atât în interiorul, cât și în exteriorul apelor UE și a unei declarații conform căreia măsurile trebuie să se bazeze pe cea mai bună consiliere științifică disponibilă;

2.  subliniază importanța asigurării coerenței între politica în domeniul pescuitului, politica de mediu, politica comercială și cooperarea pentru dezvoltare;

3.  recunoaște importanța menținerii și extinderii coerenței și a compatibilității cadrului juridic actual;

4.  solicită intensificarea cooperării între organismele Comisiei relevante în domeniul pescuitului, și anume, DG MARE, DG DEVCO și DG TRADE;

5.  insistă asupra faptului că promovarea, de către UE și partenerii săi cu care deține acorduri bilaterale și de altă natură, a unui pescuit sustenabil din punct de vedere ecologic, economic și social bazat pe transparență și pe participarea părților interesate neguvernamentale, cu precădere specialiști a căror existență depinde de pescuit, este esențială pentru a asigura un viitor comunităților de coastă, precum și protejarea mediului marin, dezvoltarea industriei locale, ocuparea forței de muncă generată de pescuit, prelucrare și comerț și contribuția pescuitului la securitatea alimentară;

6.  insistă asupra importanței de a promova protecția ecosistemelor și menținerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, având în vedere că stocurile mai mari de pește sunt importante pentru a permite dezvoltarea comunităților de pescuit costiere din țările terțe, în conformitate cu Orientările voluntare ale FAO privind asigurarea unui pescuit artizanal sustenabil;

7.  subliniază că este necesar să se sprijine dezvoltarea unor comunități locale ale căror mijloace de subzistență depind în cea mai mare parte de pescuit și de activități conexe din sectorul pescuitului; subliniază necesitatea de a sprijini măsuri menite să promoveze transferul tehnologiilor și al know-how-ului, administrarea capacităților, parteneriatele multipartite și alte investiții în favoarea sectorului pescuitului;

8.  reamintește că standardele de mediu care trebuie să se aplice, de asemenea, pescuitului din afara UE includ punerea în aplicare a unei abordări bazate pe ecosistem a gestionării pescuitului, alături de o abordare prudentă, astfel încât să refacă și să întrețină stocurile exploatate peste nivelul la care pot susține producția maximă până în 2015, acolo unde este posibil, și, până cel târziu în 2020, pentru toate stocurile;

9.  subliniază faptul că toate aspectele legate de dimensiunea externă a PCP trebuie să se bazeze pe relații echitabile și reciproc avantajoase între UE, statele sale membre și partenerii lor la nivel mondial, fie ele bilaterale (acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil) sau multilaterale (ORGP), în vederea promovării dezvoltării sustenabile a industriei locale a pescuitului; subliniază că o astfel de echitate trebuie să se reflecte în aceeași măsură în acordurile comerciale ale UE cu țări terțe, în conformitate cu cerința privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

10.  invită Comisia ca, în dimensiunea externă a PCP, să țină seama de regiunile ultraperiferice, inclusiv de acordurile bilaterale semnate cu țări terțe, pentru a asigura beneficii pentru pescuitul local din regiunile ultraperiferice;

11.  recunoaște activitatea desfășurată de Consiliul consultativ pentru flota de lungă distanță în vederea elaborării poziției sale cu privire la dimensiunea externă a PCP revizuite și la punerea în aplicare a acesteia, în colaborare cu părțile interesate din țări terțe;

12.  insistă asupra faptului că, în ceea ce privește activitățile sale externe legate de pescuit (capturare, prelucrare și comercializare), UE trebuie să își promoveze cele mai înalte standarde sociale și de mediu și să pună în aplicare măsuri de control și de inspecție riguroase și eficace, asigurând, în același timp, transparența în toate activitățile sale, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii Europene;

13.  recunoaște rolul dimensiunii externe a PCP în crearea de locuri de muncă (atât în UE, cât și în alte părți ale lumii) și în aprovizionarea cu pește a piețelor UE (și a piețelor locale în unele cazuri), precum și rolul acesteia de motor prin care UE poate oferi asistență tehnică, financiară și științifică pentru țările terțe, în special prin sprijinirea îmbunătățirilor în domeniul cercetării științifice, al sistemelor de control și supraveghere, precum și al dezvoltării infrastructurii portuare;

14.  salută îmbunătățirile semnificative în ceea ce privește modul în care UE a gestionat dimensiunea externă a PCP în ultimii ani, în ceea ce privește atât acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, cât și punerea lor în aplicare, ceea ce are drept rezultat faptul că flotele UE se numără, în general, printre cele mai moderne flote care practică pescuitul pelagic, îndeplinind standarde sociale și de mediu ridicate; consideră că UE ar trebui să promoveze aceste standarde ecologice și sociale în contextul internațional, prin intermediul ORGP și al rețelei sale de acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil;

15.  recunoaște că, atunci când flota UE nu mai activează într-o zonă de pescuit, drepturile sale de pescuit pot fi redistribuite altor flote care au standarde de conservare, gestionare și sustenabilitate cu mult inferioare celor preconizate și susținute de UE;

16.  consideră că acordarea de sprijin sectorial pentru sectorul pescuitului din țările cu care s-a încheiat un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil este esențială pentru soluționarea nevoilor tot mai mari ale acestora referitoare la gestionarea pescuitului, capacitatea de cercetare științifică, construirea și întreținerea infrastructurilor și formarea inspectorilor din domeniul pescuitului și a membrilor echipajului, precum și pentru o mai bună disponibilitate și aprovizionare cu pește pentru securitatea alimentară a populațiilor din țările cu care s-a încheiat un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, prin sprijinirea eforturilor depuse de femei în sectorul pescuitului;

17.  insistă, prin urmare, asupra unei mai bune corelări între sprijinul sectorial oferit în contextul acordurilor de pescuit și instrumentele disponibile în cadrul cooperării pentru dezvoltare, și anume Fondul european de dezvoltare (FED), precum și asupra unei transparențe depline în ceea ce privește finanțarea proiectelor din domeniul pescuitului și utilizarea sprijinului sectorial, pentru a se asigura folosirea adecvată a fondurilor UE;

18.  reiterează că este nevoie de informații și date științifice mai bune privind situația resurselor și capturile/efortul de pescuit din afara apelor UE, în special din apele din anumite state de coastă în curs de dezvoltare, prin utilizarea în acest scop a fondurilor disponibile în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondului european de dezvoltare;

19.  ia act de faptul că, potrivit recentului raport al Curții de Conturi privind acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului (APP), deși unul dintre principalele obiective ale APP este ca flotele să pescuiască numai stocurile excedentare, acesta s-a dovedit a fi foarte dificil de pus în practică, „din cauza lipsei de informații fiabile privind stocurile de pește și efortul de pescuit al flotelor de pescuit naționale sau al altor flote de pescuit străine cărora țările partenere le-au acordat, de asemenea, acces”; subliniază, în această privință, importanța unor date științifice fiabile și a unor evaluări ex-ante independente privind eficacitatea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului;

20.  insistă asupra faptului că UE ar trebui să promoveze, prin intermediul APPS și al activității sale în cadrul ORGP, armonizarea condițiilor de acces la apele africane pentru pescuitul de ton, specii pelagice și demersale de mici dimensiuni, pentru toate flotele străine, în vederea stabilirii unor condiții favorabile prin care pescarii să își desfășoare activitatea într-un mod sustenabil și responsabil;

21.  solicită dezvoltarea unor programe de observare independente care să contribuie la monitorizarea pescuitului și la colectarea de date științifice;

22.  își exprimă convingerea că numai printr-o gestionare regională a pescuitului, inclusiv programe de observare și sisteme de control și inspecție (în porturi și pe mare) la nivel regional, este posibilă o exploatare sustenabilă și echitabilă a stocurilor de pești mari migratori și a stocurilor de pești anadromi partajate, potrivit cerințelor prevăzute în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și în Acordul Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește;

23.  ia act de faptul că, prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului de ton și al altor ORGP, există un cadru juridic pentru gestionarea regională a speciilor de pești mari migratori și a multor altor stocuri, deși unele activități de pescuit rămân în afara rețelei de ORGP, și îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a se asigura că toate activitățile de pescuit relevante sunt gestionate de o ORGP cât mai curând posibil;

24.  solicită Comisiei să aloce mai multe resurse bugetare organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, deoarece acestea joacă un rol-cheie în combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

25.  este preocupat de faptul că anumite alte activități de pescuit, în special în ceea ce privește stocurile partajate care nu se găsesc în marea liberă, nu au încă un forum eficient pentru cooperarea și gestionarea regională; consideră că aceasta este o problemă gravă, în special în ceea ce privește stocurile de specii pelagice mici din Africa de Vest, având în vedere importanța lor strategică pentru securitatea alimentară, astfel cum s-a menționat într-un aviz consultativ recent al Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării(4);

26.  îndeamnă UE să își folosească influența pentru a asigura că toate activitățile de pescuit cu o dimensiune regională sunt gestionate de o ORGP; în special, îndeamnă UE să stimuleze Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CACAF) să devină o ORGP de sine stătătoare cu autoritate în luarea deciziilor, mai degrabă decât un organism consultativ regional al FAO în domeniul pescuitului;

27.  este convins că, în măsura în care flotele UE au acces la alte tipuri de pescuit (de exemplu, pescuitul de specii demersale), este necesar ca UE să promoveze măsuri aplicabile pentru toți pentru a garanta armonia între flotele de pescuit artizanal și industrial, care poate ar putea necesita un sistem de repartizare pe zone care să permită protecția sectorului pescuitului artizanal local;

28.  solicită realizarea mai multor studii privind speciile și habitatele de adâncime, în special cele deosebit de sensibile sau fundamentale pentru sustenabilitatea pe termen lung a ecosistemului, precum și o mai bună protecție a acestora;

29.  încurajează Comisia să promoveze o distribuție echilibrată a alocării accesului în cadrul ORGP, ținând seama de impactul social și de mediu, de nevoile de securitate alimentară și de aspirațiile țărilor în curs de dezvoltare de a-și dezvolta propriile activități de pescuit; constată că orice realocare trebuie să implice toate flotele, atât cele care practică pescuitul pelagic, cât și cele naționale, și să se bazeze pe criterii de alocare adecvate dezvoltate de ORGP relevantă;

30.  salută cerința din Regulamentul de bază ca toate flotele străine care își desfășoară activitatea într-o țară cu care UE a încheiat un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil să respecte condiții similare de acces care promovează pescuitul sustenabil, ca o măsură importantă pentru a garanta că alte flote care practică pescuitul pelagic nu subminează standardele UE, ci își desfășoară activitatea conform acestora; încurajează Comisia să urmărească cu determinare respectarea acestei cerințe;

31.  solicită UE să utilizeze rețeaua sa de APPS și negocierile din cadru ORGP pentru a garanta că țările noastre partenere limitează accesul la resurse al flotelor care practică pescuitul pelagic la stocurile excedentare, așa cum prevăd Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și PCP și așa cum procedează UE, și să acorde acces preferențial flotelor care utilizează cele mai sustenabile practici din punct de vedere ecologic și social pentru zona și stocurile în cauză;

32.  este preocupat de posibila întrerupere a activităților de pescuit între cele două protocoale, în condițiile în care negocierile pentru un nou protocol se prelungesc; solicită Comisiei să asigure securitatea juridică și economică a operatorilor, asigurând continuitatea operațiunilor de pescuit între cele două protocoale;

33.  recunoaște importanța stabilirii unui cadru mai larg cu țările în curs de dezvoltare, care să cuprindă nu doar pescuitul, ci și domeniile premergătoare și ulterioare ale lanțului de aprovizionare;

34.  încurajează UE să evite negocierea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țări în care corupția este acceptată;

35.  recunoaște importanța stabilirii unui cadru mai larg cu țările în curs de dezvoltare care să cuprindă pescuitul alături de alte teme asociate cu dezvoltarea;

36.  consideră importantă recunoașterea licențelor de pescuit prin canale diplomatice;

37.  recunoaște importanța pescuitului pentru țările în curs de dezvoltare, îndeosebi a pescuitului artizanal, dat fiind că acesta contribuie la securitatea alimentară, la economia locală și la ocuparea forței de muncă în rândul bărbaților și al femeilor, fără a aduce prejudicii rolului pe care îl au activitățile de pescuit industriale care se desfășoară într-un cadru responsabil și transparent în asigurarea dezvoltării socioeconomice a zonelor de coastă și a aprovizionării cu produse pescărești;

38.  subliniază necesitatea ca UE să își respecte obligația de a promova pescuitul sustenabil din punct de vedere ecologic și social în țările în curs de dezvoltare prin intermediul tuturor politicilor UE care afectează pescuitul în țările în curs de dezvoltare (politicile în domeniul ajutorului, comerțului și pescuitului);

39.  subliniază importanța includerii femeilor în cadrul întregului lanț valoric, de la finanțare până la prelucrarea și/sau comercializarea produselor din pește; consideră că promovarea accesului femeilor la aceste activități ar consolida capacitatea acestora din punct de vedere economic și social, aspect care ar juca un rol important în reducerea disparităților de gen; insistă ca acestor priorități în materie de egalitate să li se acorde o atenție mai mare în relațiile UE cu țările în curs de dezvoltare;

40.  subliniază necesitatea de a promova dezvoltarea locală prin intermediul sprijinului sectorial, prin creșterea gradului de autonomie a sectorului pescăresc al țărilor partenere, îndeosebi prin consolidarea acvaculturii sustenabile, a dezvoltării și conservării pescuitului recreativ, prin îmbunătățirea cunoștințelor științifice cu privire la starea stocurilor și prin consolidarea inițiativelor private venite din partea actorilor locali; invită UE ca, prin intermediul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, să încurajeze buna guvernanță, în special buna gestionare a veniturilor publice obținute din sectorul pescuitului și compensațiile financiare;

41.  consideră că UE ar trebui să încurajeze țările terțe, începând cu cele cu care negociază un APPS, să stabilească un cadru de reglementare pentru întreprinderile comune din UE și alte părți interesate din sectoarele de capturare, prelucrare și comercializare; este de părere că un astfel de cadru este cea mai bună modalitate de a se asigura că întreprinderile comune sunt instituite și funcționează în conformitate cu standarde ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea și transparența, astfel cum sunt promovate de PCP reformată, asigurând astfel și o mai bună stabilitate juridică pentru interesele UE în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării sustenabile a pescuitului în țările terțe;

42.  insistă asupra faptului că transparența, responsabilitatea și implicarea părților interesate trebuie să fie considerate elemente-cheie ale relațiilor UE cu țările terțe în domeniul pescuitului;

43.  subliniază faptul că investițiile europene în sectorul pescuitului din țările terțe, efectuate sub forma unor întreprinderi comune, trebuie incluse în sfera PCP; insistă asupra faptului că, prin intermediul acordurilor sale de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, UE ar trebui să promoveze dialogul cu țările partenere în ceea ce privește stabilirea unui cadru de reglementare pentru a se asigura că întreprinderile comune cu activități de capturare, prelucrare și comercializare, înființate cu parteneri din UE sau din alte țări, funcționează în mod transparent, nu concurează cu sectorul artizanal local și contribuie la obiectivele de dezvoltare ale țării respective;

44.  ia în considerare raportul Curții de Conturi, care subliniază că utilizarea insuficientă a tonajelor de referință adoptate în unele protocoale recente determină costuri mari; prin urmare, invită Comisia să evite pe cât posibil costurile inutile pentru bugetul UE aferente acestui domeniu;

45.  consideră că Parlamentul ar trebui să aibă un rol mai activ decât cel actual care se rezumă la procedura de aprobare și insistă să fie informat imediat și pe deplin în toate etapele procedurilor cu privire la încheierea sau prelungirea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, în vederea creșterii transparenței și a responsabilității democratice a protocoalelor;

46.  recunoaște importanța dimensiunii externe a PCP în crearea de locuri de muncă atât în UE, cât și în țările partenere, inclusiv prin angajarea unor echipaje locale în contextul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil; încurajează, după caz, ca vasele UE să-și debarce capturile în țările partenere pentru prelucrarea lor primară; solicită introducerea unor instrumente de protecție a lucrătorilor și de garantare a condițiilor de muncă decente în regulamentele europene în domeniul pescuitului (în special în ceea ce privește Convenția 188 a Organizației Internaționale a Muncii), precum și în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, pentru a le garanta atât resortisanților UE, cât și celor din alte state aceleași condiții de muncă și de remunerare, aceeași protecție a drepturilor lucrătorilor și niveluri de formare egale;

47.  salută cu căldură dispozițiile privind transparența prevăzute de cel mai recent protocol încheiat cu Mauritania, prin care aceasta din urmă se angajează să publice toate acordurile cu state sau entități private prin care navelor străine li se acordă accesul în zona sa economică exclusivă, și îndeamnă includerea acestor dispoziții privind transparența în toate APPS;

48.  salută, de asemenea, cu entuziasm protocolul încheiat cu Mauritania, prin care se acordă prioritate accesului flotei UE la surplusul de pește din această țară și încurajează Comisia să promoveze acest exemplu în negocierea protocoalelor cu alte țări, având în vedere nivelul ridicat al cerințelor de sustenabilitate pe care trebuie să le respecte flota UE;

49.  încurajează cu fermitate Comisia să se asigure că dispoziții similare privind transparența sunt incluse în alte protocoale viitoare, conducând astfel la o transparență mult îmbunătățită în ceea ce privește efortul total de pescuit și condițiile de acces; solicită ca informații detaliate cu privire la capturile cumulate ale navelor tuturor flotelor autorizate să pescuiască în apele Mauritaniei, precum și condițiile aferente de acces să fie puse la dispoziția publicului;

50.  solicită Comisiei ca, în cadrul organismelor internaționale din care face parte, să încurajeze alte țări terțe să publice, de asemenea, termenii altor acorduri pe care le semnează cu alte state sau entități private, inclusiv identitatea navelor autorizate să pescuiască și informații privind activitățile și capturile acestora; încurajează în acest sens țările terțe să respecte rezoluțiile ORGP care promovează transparența acordurilor în domeniul pescuitului;

51.  încurajează alte țări terțe să ia în considerare recomandările, rezoluțiile și deciziile ORGP de promovare a transparenței acordurilor în domeniul pescuitului în cadrul zonei economice exclusive în cauză;

52.  consideră că Comisia ar trebui să îmbunătățească cât mai curând posibil transparența prin înființarea unei baze de date care să cuprindă toate acordurile private încheiate între sau în numele proprietarilor de nave din UE și organismele sau autoritățile locale sau regionale sau țările terțe care implică accesul la zonele de pescuit ale țărilor terțe, inclusiv condițiile de acces, capacitatea admisibilă a flotei și identitatea navelor și a activităților de pescuit aferente, precum și că această bază de date ar trebui să aparțină domeniului public, cu excepția părților care conțin informații sensibile din punct de vedere comercial;

53.  a act de faptul că armatorii semnează acorduri private cu guvernele țărilor terțe, care sunt în afara domeniului de aplicare al PCP; își exprimă preocuparea în legătură cu neinformarea Comisiei în mod sistematic cu privire la astfel de acorduri; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că acest lucru ar putea duce, în anumite împrejurări, la concurență neloială față de comunitățile de pescuit locale din țările în curs de dezvoltare, precum și față de armatorii din UE care acționează în temeiul acordurilor bilaterale;

54.  consideră că navelor care pescuiesc în temeiul dispozițiilor unui acord APPS, dar care nu își respectă obligațiile, precum furnizarea către statele lor membre a datelor solicitate în temeiul autorizației lor de pescuit, ar trebui să li se impună penalizările prevăzute în Regulamentul privind controlul și în Regulamentul INN și, după caz, să nu li se mai elibereze autorizații de pescuit;

55.  consideră regretabil faptul că estimările anterioare privind dimensiunea „flotei externe” au utilizat definiții diferite pentru tipurile de nave incluse, motiv pentru care estimările actuale nu sunt comparabile, ceea ce face imposibilă efectuarea unei analize a dimensiunii flotei și a evoluției acesteia în timp, limitând astfel în mod grav transparența; încurajează Comisia să elaboreze o definiție a flotei externe care să includă toate navele care își desfășoară activitatea în afara apelor Uniunii Europene, acordând atenția corespunzătoare caracteristicilor relevante ale acordurilor nordice, astfel încât să fie posibilă o comparație de ordin istoric;

56.  constată că, în ciuda rolului pe care îl are Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), diferențele existente între normele aplicate flotelor UE și cele aplicate flotelor țărilor terțe care își desfășoară activitatea în aceleași zone de pescuit cauzează probleme considerabile pentru pescarii din UE; consideră că este necesar ca UE să își intensifice eforturile în bazinul Mării Mediterane printr-o cooperare mai strânsă cu autoritățile locale, organizațiile regionale, instituțiile științifice, observatorii și clusterele naționale în domeniul pescuitului; consideră că UE trebuie să joace un rol în soluționarea conflictelor dintre navele care își desfășoară activitatea în Marea Mediterană și invită Comisia să sprijine și să ajute pescarii care se confruntă deseori cu nave din țări terțe și să stabilească o cooperare mai strânsă cu țările de pe malul sudic al Mediteranei;

57.  salută publicarea recentă a denumirii navelor aflate sub pavilionul UE autorizate să pescuiască în exteriorul apelor UE și insistă ca Comisia să publice sistematic astfel de informații, inclusiv date privind capturile și activitățile acestor nave;

58.  constată că transparența este o cerință preliminară pentru consultarea și participarea în cunoștință de cauza a părților interesate din domeniul pescuitului, în special a specialiștilor ale căror mijloace de trai depind de pescuit; consideră că această consultare și această participare ar trebui promovate în cadrul acordurilor APPS, inclusiv negocierea acordurilor și a protocoalelor, punerea lor în aplicare, alocarea și utilizarea sprijinului sectorial, activitatea realizată în afara ORGP și aplicarea proiectelor de cooperare pentru dezvoltare;

59.  ia act de faptul că Regulamentul de bază cuprinde o dispoziție potrivit căreia navele care se retrag din registrul UE și se reînscriu ulterior în cadrul acestuia trebuie să furnizeze informații referitoare la activitățile întreprinse înainte de reînregistrarea lor; consideră că această cerință ar trebui să fie consolidată astfel încât un istoric complet al pavilioanelor arborate de nave să fie prezentat Comisiei și inclus în baza de date a registrului flotei de pescuit a UE înainte de acceptarea înscrierii navei în registru;

60.  recunoaște eforturile UE în combaterea pescuitului INN, care constituie o amenințare la adresa stocurilor de pește și o concurență neloială pentru pescarii care pescuiesc legal; recunoaște contribuția Regulamentului INN la promovarea pescuitului sustenabil la nivel mondial; consideră că, datorită rolului central pe care UE îl are în calitate de cea mai importantă piață de produse pescărești din lume, UE are capacitatea de a obține sprijin din partea altor state, inclusiv cele cu care a încheiat un AAPS, și din partea actorilor internaționali pentru a asigura o abordare comună și un sistem mondial eficace de combatere a pescuitului INN;

61.  promovează dezvoltarea unui sistem internațional unic de înregistrare a tuturor navelor care navighează în apele internaționale;

62.  insistă asupra faptului că Regulamentul INN trebuie să fie aplicat în mod riguros, obiectiv, transparent și nediscriminatoriu, pentru a promova condiții echitabile de concurență la nivelul flotelor și al statelor, și încurajează Comisia și statele membre să facă acest lucru; consideră, de asemenea, că, pentru a asigura succesul regulamentului, acesta nu trebuie să răspundă nevoilor pe termen scurt ale politicii comerciale a UE și nu trebuie utilizat de către interesele Uniunii Europene în materie de pescuit ca instrument pentru îmbunătățirea pe nedrept a concurenței;

63.  solicită Comisiei să analizeze includerea în Regulamentul INN a dispozițiilor privind condițiile de muncă;

64.  subliniază că, de asemenea, în cadrul APPS, ar trebui asigurată trasabilitatea completă a produselor de pescuit maritim;

65.  consideră că acordurile comerciale bilaterale și multilaterale negociate de UE ar trebui să promoveze condiții echitabile din punct de vedere social și sustenabile din punct de vedere ecologic pentru producția de produse pescărești în țările terțe în cauză, prin utilizarea unor restricții cantitative și calitative adecvate privind accesul la piața UE, astfel încât să nu submineze progresul obținut în ceea ce privește combaterea pescuitului INN prin acest regulament; în plus, consideră că aceste condiții ar trebui impuse oricărui produs pescăresc sau derivat din pește care este comercializat pe piața europeană și că ar trebui să se împiedice intrarea pe această piață a tuturor produselor pescărești sau derivate din pește care nu garantează îndeplinirea acestor condiții sau a cerințelor privind protecția consumatorilor;

66.  consideră că condițiile economice, sociale și de mediu care prevalează în colectarea și prelucrarea peștelui ar trebui să fie clare pentru consumatori;

67.  sugerează că dispozițiile acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale ar trebui să includă o referire explicită la Regulamentul INN, inclusiv la standardele prevăzute de acesta; îndeamnă Comisia să propună întreruperea relațiilor comerciale cu țări terțe care au fost identificate în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN;

68.  îndeamnă Comisia să introducă în Regulamentul INN un sistem similar Sistemului de control al comerțului și de expertiză (Traces) pentru a putea verifica și bifa datele privind certificatele pentru capturi și navele sau pentru a stabili un procent minim de verificare a importurilor de produse prelucrate;

69.  consideră importantă emiterea unor orientări detaliate și monitorizarea eforturilor depuse de țările care au făcut obiectul cardurilor galbene sau roșii;

70.  salută includerea navelor de pescuit ca elemente vulnerabile în cadrul operațiunii Atalanta și solicită sprijinirea și protejarea în continuare a flotei UE;

71.  consideră că negocierile ONU pentru un nou sistem de guvernanță internațională a oceanelor în zone care nu se află sub jurisdicția națională trebuie să aibă drept obiectiv un regim care să permită analizarea și utilizarea echitabilă, durabilă și cu precauție a resurselor din apele oceanice internaționale, inclusiv continuarea eforturilor de a identifica zonele marine semnificative din punct de vedere ecologic sau biologic în vederea punerii în aplicare a unei rețele coerente de zone marine protejate;

72.  reamintește datoria Comisiei în calitate de gardian al tratatelor de a se asigura că statele membre își respectă obligațiile de diligență în ceea ce privește activitățile externe ale cetățenilor și navelor lor și solicită UE să țină seama de avizul consultativ recent al Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării care identifică UE drept stat de pavilion în contextul acordurilor bilaterale;

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22. (2) JO L 149, 20.5.2014, p. 1. (3) JO C 419, 16.12.2015, p. 175. (4) Avizul consultativ al Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării din 2 aprilie 2015, ca răspuns la solicitarea Comisiei subregionale pentru pescuit (CSRP): https://www.itlos.org/fileadmin/itlos/documents/cases/case_no.21/advisory_opinion/C21_AdvOp_02.04.pdf