Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2344(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0038/2017

Texte depuse :

A8-0038/2017

Dezbateri :

PV 14/02/2017 - 3

Voturi :

PV 16/02/2017 - 6.8
CRE 16/02/2017 - 6.8

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0050

Texte adoptate
PDF 399kWORD 52k
Joi, 16 februarie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Capacitatea bugetară pentru zona euro
P8_TA(2017)0050A8-0038/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro (2015/2344(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru control bugetar (A8-0038/2017),

A.  întrucât climatul politic actual și provocările economice și politice existente într-o lume globalizată necesită decizii și acțiuni consecvente și hotărâte din partea UE în anumite domenii precum securitatea internă și externă, apărarea frontierelor și politica în materie de imigrație, stabilizarea vecinătății Uniunii, creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special combaterea șomajului în rândul tinerilor, și implementarea acordurilor semnate la Conferința ONU din 2015 privind schimbările climatice;

B.  întrucât, după lansarea cu succes a monedei euro, zona euro a dat dovadă de lipsă de convergență, cooperare politică și atașament;

C.  întrucât diversele crize și provocări globale cer din partea zonei euro un salt calitativ în materie de integrare, și asta cât mai curând posibil;

D.  întrucât apartenența la o zonă monetară comună presupune instrumente comune și solidaritate la nivel european din partea fiecărui stat membru participant;

E.  întrucât în interiorul zonei euro trebuie restabilită încrederea;

F.  întrucât este nevoie de o foaie de parcurs bine definită, care să reflecte o abordare cuprinzătoare pentru a valorifica toate beneficiile monedei comune asigurându-i, totodată, sustenabilitatea și îndeplinind obiectivele de stabilitate și ocupare integrală a forței de muncă;

G.  întrucât acest lucru presupune finalizarea convenită a uniunii bancare, un cadru fiscal mai solid cu capacitatea de a absorbi șocurile și stimulente pentru reforme structurale orientate spre creșterea economică în completarea măsurilor actuale de politică monetară;

H.  întrucât o capacitate fiscală și codul de convergență aferent sunt elemente vitale ale acestui efort, care poate avea succes numai dacă responsabilitatea se împletește strâns cu solidaritatea;

I.  întrucât stabilirea unei capacități fiscale pentru zona euro este doar o piesă din puzzle, care trebuie însoțită de un spirit european clar de restructurare în rândul actualilor și viitorilor membri,

1.  Adoptă următoarea foaie de parcurs:

i. Principii generale

Transferarea suveranității asupra politicii monetare presupune mecanisme de ajustare alternative, precum implementarea unor reforme structurale propice creșterii economice, piața unică, uniunea bancară, uniunea piețelor de capital, pentru a crea un sector financiar mai sigur, și o capacitate fiscală care să facă față șocurilor macroeconomice și să mărească competitivitatea și stabilitatea economiilor statelor membre, făcând din zona euro o zonă monetară optimă.

Convergența, buna guvernanță și condiționalitatea impuse prin intermediul unor instituții care să poarte răspunderea democratică a acțiunilor lor la nivelul zonei euro și/sau la nivel național sunt esențiale, mai ales pentru a preveni transferurile permanente, riscul moral și partajarea nesustenabilă a riscurilor publice.

Pe măsură ce amploarea și credibilitatea capacității fiscale va crește, ea va contribui la refacerea încrederii pieței financiare în sustenabilitatea finanțelor publice din zona euro, dând posibilitatea, în principiu, de a proteja mai bine contribuabilii și a reduce riscul public și privat.

Capacitatea fiscală va cuprinde Mecanismul European de Stabilitate (MES) și o capacitate bugetară suplimentară specifică pentru zona euro. Capacitatea bugetară va fi creată în mod suplimentar și fără a aduce nicio atingere MES.

Într-o primă etapă, capacitatea bugetară specifică pentru zona euro ar trebui să facă parte din bugetul Uniunii, în plus și peste plafoanele actuale prevăzute de CFM, și ar trebui să fie finanțată de zona euro și alți membri participanți printr-o sursă de venit care ar urma să fie convenită între statele membre participante și să fie considerată drept venituri și garanții alocate; după ce se va stabiliza, capacitatea fiscală ar putea să fie finanțată din resurse proprii, urmând recomandările raportului Monti privind viitoarea finanțare a UE.

MES, pe lângă îndeplinirea sarcinilor curente, ar trebui să fie dezvoltat în continuare și transformat într-un Fond Monetar European (FME) cu capacități adecvate de a atrage și acorda împrumuturi și un mandat clar definit, de a absorbi șocurile asimetrice și simetrice.

ii. Cei trei piloni ai capacității fiscale pentru convergența și stabilizarea zonei euro

Capacitatea fiscală ar trebui să îndeplinească trei funcții diferite:

   în primul rând, ar trebui stimulată convergența economică și socială în zona euro, pentru a impulsiona reformele structurale, a moderniza economia și a mări competitivitatea fiecărui stat membru și rezistența zonei euro, contribuind, astfel, și la capacitatea statelor membre de a absorbi șocurile asimetrice și simetrice;
   în al doilea rând, diferențele între ciclurile economice ale statelor membre din zona euro datorate diferențelor structurale sau unei vulnerabilități economice generale creează necesitatea de a aborda șocurile asimetrice (situații când un eveniment economic afectează o economie mai mult decât pe altele, de exemplu când cererea se prăbușește într-un stat membru anume și nu în celelalte în urma unui șoc extern care nu poate fi influențat de un stat membru);
   în al treilea rând, șocurile simetrice (situații când un eveniment economic afectează toate economiile la fel de mult, de exemplu variația prețurilor la petrol pentru țările din zona euro) ar trebui abordate prin creșterea rezistenței zonei euro în ansamblu.

În lumina acestor obiective, va trebui văzut care funcții pot fi îndeplinite în limitele cadrului juridic existent al Uniunii și care vor necesita o ajustare sau modificare a Tratatului.

Pilonul 1: codul de convergență

Situația economică actuală impune o strategie de investiții în paralel cu consolidarea și responsabilitatea fiscală prin conformitatea cu cadrul de guvernanță economică.

Pe lângă Pactul de stabilitate și de creștere, codul de convergență, adoptat prin procedură legislativă ordinară și ținând cont de recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui să se concentreze timp de cinci ani pe criteriile de convergență legate de impozitare, piața muncii, investiții, productivitate, coeziune socială și capacitățile de administrație publică și bună guvernare din cadrul tratatelor existente.

În cadrul de guvernanță economică, conformitatea cu codul de convergență ar trebui să fie o condiție pentru a participa pe deplin la capacitatea fiscală și fiecare stat membru ar trebui să vină cu propuneri în legătură cu modul de a îndeplini criteriile codului de convergență.

O capacitate fiscală a zonei euro ar trebui să fie completată de o strategie pe termen lung pentru sustenabilitatea și reducerea datoriilor țărilor din zona euro însoțită de stimularea creșterii economice, care ar urma să scadă costurile globale de refinanțare și ponderea datoriei în PIB.

Pilonul 2: absorbirea șocurilor asimetrice

Dat fiind nivelul ridicat de integrare al statelor membre din zona euro, șocurile asimetrice cu impact asupra stabilității zonei euro în ansamblu nu pot fi scoase complet din calcul, în ciuda tuturor eforturilor depuse de statele membre pentru coordonarea politicilor, convergență și reforme structurale sustenabile.

Stabilizarea asigurată prin MES/FME ar trebui completată prin mecanisme de absorbire automată a șocurilor.

Stabilizarea ar trebui să dea un imbold bunelor practici și să ducă la evitarea riscului moral.

Un astfel de sistem trebuie să includă norme clare privind termenele eventualelor plăți și rambursări și să aibă o mărime și mecanisme de finanțare clar definite, fiind totodată neutre din punct de vedere bugetar pe perioadă mai lungă.

Pilonul 3: absorbirea șocurilor simetrice

Șocurile simetrice viitoare ar putea destabiliza zona euro în ansamblu deoarece ea nu dispune încă de instrumente pentru a face față unei alte crize de magnitudinea celei precedente.

În cazul șocurilor simetrice provocate de lipsa cererii interne, politica monetară nu poate de una singură să repună în mișcare creșterea economică, mai ales într-un context în care ratele dobânzii tind spre zero. Bugetul zonei euro ar trebui să fie destul de mare pentru a face față șocurilor simetrice prin finanțarea investițiilor destinate acumulării cererii și ocupării integrale a forței de muncă, în concordanță cu articolul 3 din TUE.

iii. Guvernanța și răspunderea și controlul democratic

Metoda comunitară ar trebui să fie precumpănitoare în guvernanța economică a zonei euro.

Parlamentul European și parlamentele naționale ar trebui să exercite un rol mai important în cadrul reînnoit de guvernanță economică pentru a întări răspunderea democratică. Aceasta înseamnă ca statele membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în privința semestrului european și conferința parlamentară prevăzută la articolul 13 din Pactul fiscal să fie reformată, conferindu-i-se mai multă însemnătate, pentru a cultiva o opinie parlamentară și publică mai puternică. Pentru o mai bună reprezentativitate, parlamentele naționale ar trebui să exercite controlul asupra guvernelor naționale, la fel cum Parlamentul European ar trebui să exercite controlul asupra executivului european.

Este posibil să se fuzioneze funcția de președinte al Eurogrupului cu cea de comisar pentru afaceri economice și financiare, iar în acest caz Președintele Comisiei ar trebui să îl numească pe acest comisar în funcția de vicepreședinte al Comisiei.

Un ministru de finanțe și al trezoreriei în cadrul Comisiei ar trebui să poarte pe deplin răspunderea democratică a acțiunilor sale și să fie dotat cu toate mijloacele și capacitățile necesare pentru a aplica cadrul de guvernanță economică existent și a impune respectarea sa și a optimiza dezvoltarea zonei euro în cooperare cu miniștrii de finanțe din statele membre ale zonei euro.

Parlamentul European ar trebui să își revizuiască regulamentul și organizarea, pentru a garanta responsabilitatea democratică deplină a capacității fiscale față de deputații în PE provenind din statele membre participante.

2.  Invită:

   Consiliul European să stabilească orientări, așa cum este descris mai sus, până cel mai târziu la reuniunea UE de la Roma (martie 2017), inclusiv un cadru pentru stabilizarea sustenabilă pe termen lung a zonei euro;
   Comisia să propună o Carte albă cu un capitol principal ambițios privind zona euro și propunerile legislative respective în 2017 utilizând toate mijloacele din tratatele existente, inclusiv codul de convergență, bugetul zonei euro și mecanismele de stabilizare automată și să fixeze un calendar precis pentru implementarea acestor măsuri.

3.  Își declară disponibilitatea de a finaliza toate măsurile legislative care nu necesită modificarea tratatului până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei și al Parlamentului European și de a pregăti terenul pentru modificările tratatului care sunt necesare pe termen mediu și lung pentru a face posibilă o zonă euro sustenabilă.

4.  Încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților Consiliului European, Comisiei, Consiliului, Eurogrupului și Băncii Centrale Europene, precum și directorului general al Mecanismului European de Stabilitate și parlamentelor statelor membre.

Ultima actualizare: 21 septembrie 2017Notă juridică