Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2656(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0295/2017

Texte depuse :

B8-0295/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/05/2017 - 10.8

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0216

Texte adoptate
PDF 333k
Miercuri, 17 mai 2017 - Strasbourg Ediţie provizorie
Situația din Ungaria
P8_TA-PROV(2017)0216B8-0295/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria (2017/2656(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2, 6 și 7,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 4, 12, 13, 14, 16, 18 și 21,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauzele Szabó și Vissy / Ungaria, Karácsony și alții / Ungaria, Magyar Keresztény Mennonita Egyház și alții / Ungaria, Baka / Ungaria și Ilias și Ahmed / Ungaria,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a și numeroasele tratate ale Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului, care sunt obligatorii pentru toate statele membre,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 16 decembrie 2015(1) și 10 iunie 2015(2) referitoare la situația din Ungaria, Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria(3) , Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la recentele evoluții politice din Ungaria(4) și Rezoluția sa din 10 martie 2011 referitoare la legislația privind mass-media din Ungaria(5) ,

–  având în vedere audierea din 27 februarie 2017 organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, pe tema situației din Ungaria,

–  având în vedere dezbaterea în ședința plenară din 26 aprilie 2017 cu privire la situația din Ungaria,

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017 a liderilor a 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene,

–  având în vedere Legea CLXVIII din 2007 privind promulgarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, adoptată de Parlamentul Ungariei la 17 decembrie 2007,

–  având în vedere Rezoluția 2162 (2017) din 27 aprilie 2017 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulată „Evenimentele alarmante din Ungaria: proiectul de lege privind ONG-urile care limitează societatea civilă și posibila închidere a Universității Central Europene”,

–  având în vedere declarația din 8 martie 2017 a Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind noua lege din Ungaria care permite detenția automată a solicitanților de azil, precum și scrisoarea sa din 27 aprilie 2017 adresată președintelui Parlamentul Ungariei, prin care se solicita respingerea propunerii de proiect de lege privind ONG-urile finanțate din străinătate,

–  având în vedere decizia Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei, în legătură cu legea de modificare a Legii privind învățământul superior la nivel național, precum și alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs sau viitoare împotriva Ungariei,

–  având în vedere reacția Comisiei la consultarea la nivel național din Ungaria intitulată „Stop Bruxelles”,

–  având în vedere vizita comisarului Avramopoulos în Ungaria la 28 martie 2017,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne adresată vicepreședintelui Timmermans, prin care se solicită avizul Comisiei cu privire la conformitatea legii de modificare a anumitor legi referitoare la consolidarea procedurii desfășurate în zona de frontieră supravegheată cu acquis-ul Uniunii în materie de azil, precum și în ceea ce privește Carta drepturilor atunci când sunt puse în aplicare măsurile menționate în această lege,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt universale și comune statelor membre (articolul 2 din TUE);

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene face parte din dreptul primar al UE și interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau credință, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

C.  întrucât Ungaria este stat membru al Uniunii Europene din 2004 și întrucât, potrivit sondajelor de opinie, o majoritate largă a cetățenilor ungari sunt în favoarea apartenenței țării lor la UE;

D.  întrucât Carta prevede ca domeniile artistice și cercetarea științifică să fie neîngrădite și ca libertatea academică să fie respectată; întrucât Carta garantează, de asemenea, libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea în mod corespunzător a principiilor democratice;

E.  întrucât libertatea de asociere trebuie protejată și întrucât un sector dinamic al societăți civile joacă un rol esențial pentru promovarea participării publicului la procesul democratic și răspunderea guvernelor în ceea ce privește obligațiile lor legale, inclusiv apărarea drepturilor fundamentale, protecția mediului și combaterea corupției;

F.  întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților, și în conformitate cu TUE și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

G.  întrucât 91,54 % din cererile de azil din 2016 au fost respinse; întrucât, începând din 2015, noi acte legislative și proceduri adoptate în Ungaria în domeniul azilului i-au obligat pe toți solicitanții de azil să intre în Ungaria printr-o zonă de tranzit de pe teritoriul ungar care permite accesul unui număr limitat de persoane pe zi, de exemplu 10 în momentul de față; întrucât ONG-urile au semnalat în mod repetat că migranții aflați la frontierele Ungariei sunt expeditiv obligați să se întoarcă în Serbia, în unele cazuri fiind tratați cu cruzime și violență, fără a le fi luate în considerare cererile de protecție; întrucât guvernul Ungariei nu și-a îndeplinit obligația privind transferul solicitanților de azil în conformitate cu legislația UE;

H.  întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a declarat că „în urma modificărilor importante introduse în legislația și în practica în materie de azil din Ungaria în ultimele luni, solicitanții de azil returnați în această țară prezintă un risc considerabil de a face obiectul unor încălcări ale drepturilor omului”, în legătură cu observațiile scrise transmise de acesta la 17 decembrie 2016 Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la două plângeri împotriva Austriei referitoare la transferul solicitanților din Austria în Ungaria în temeiul Regulamentului Dublin III;

I.  întrucât 11 refugiați, numiți „Röszke 11”, prezenți în Ungaria la 16 septembrie 2016, la o zi după ce Ungaria și-a închis frontiera cu Serbia, au fost acuzați de comiterea unui act de terorism și condamnați la închisoare, printre aceștia aflându-se și Ahmed H., un sirian cu reședința în Cipru care a fost condamnat la 10 de ani de închisoare în noiembrie 2016, în urma unui proces neechitabil, pe motivul de a fi utilizat un megafon pentru atenuarea tensiunilor și de a fi aruncat cu trei obiecte către membrii poliției de frontieră;

J.  întrucât, de la adoptarea rezoluției sale din 16 decembrie 2015, au fost exprimate preocupări cu privire la o serie de aspecte, și anume utilizarea cheltuielilor publice, atacurile împotriva organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului, drepturile solicitanților de azil, supravegherea în masă a cetățenilor, libertatea de asociere, libertatea de exprimare, pluralismul mass-media și închiderea ziarului Népszabadság, drepturile romilor, inclusiv expulzarea romilor din Miskolc și segregarea copiilor romi în sistemul de învățământ, drepturile persoanelor LGBTI, drepturile femeilor, sistemul judiciar, inclusiv posibilitatea de a pronunța o sentință de închisoare pe viață fără eliberare condiționată, evacuarea forțată a ONG-urilor „Parlamentul romilor” și „Organizația independentă a țiganilor Phralipe” din sediile lor și riscul de a se închide Arhivele Lukács;

K.  întrucât conținutul și limbajul utilizat în consultarea la nivel național intitulată „Stop Bruxelles”, o consultare la nivel național privind imigrația și terorismul și campaniile publicitare aferente ale guvernului, sunt extrem de înșelătoare și părtinitoare;

L.  întrucât în cauza Szabó și Vissy / Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că legislația din Ungaria privind supravegherea antiteroristă secretă, introdusă în 2011, a fost o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței; întrucât în cauza Ilias și Ahmed / Ungaria, Curtea a constatat o încălcare a dreptului la libertate și la securitate, a dreptului la o cale de atac eficientă în ceea ce privește condițiile din zona de tranzit Röszke și a dreptului de protecție împotriva tratamentelor inumane sau degradante în ceea ce privește expulzarea solicitanților în Serbia; întrucât în cauza Baka / Ungaria, Curtea a hotărât că Ungaria a încălcat dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare ale lui András Baka, fostul președinte al Curții Supreme a Ungariei;

M.  întrucât cele mai recente evoluții din Ungaria, și anume legea de modificare a anumitor legi privind creșterea gradului de strictețe al procedurilor desfășurate în domeniul gestionării frontierelor și al azilului, legea de modificare a Legii privind învățământul superior la nivel național, care reprezintă o amenințare directă la adresa Universității Central Europene și care a suscitat o amplă dezaprobare publică, precum și propunerea de lege privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate (proiectul de lege T/14967 al Parlamentului Ungariei) au dat naștere unor preocupări în ceea ce privește compatibilitatea lor cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale,

1.  reamintește că valorile consacrate în articolul 2 din TUE trebuie să fie respectate de toate statele membre ale UE;

2.  regretă faptul că evenimentele din Ungaria au condus în ultimii ani la o deteriorare gravă a statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale, printre care, libertatea de exprimare, libertatea academică, drepturile omului în cazul migranților, solicitanților de azil și refugiaților, libertatea de întrunire și de asociere, activitatea organizațiilor societății civile, care se confruntă cu restricții și obstacole, dreptul la un tratament egal, drepturile persoanelor ce aparțin grupurilor minoritare, inclusiv ale romilor, evreilor și persoanelor LGBTI, drepturile sociale, funcționarea sistemului constituțional, independența sistemului judiciar și a altor instituții, pe lângă numeroasele acuzații îngrijorătoare de corupție și conflicte de interese, care, puse laolaltă, ar putea reprezenta o amenințare sistemică emergentă la adresa statului de drept în acest stat membru; consideră că Ungaria pune la încercare capacitatea și voința UE de a reacționa la amenințarea valorilor sale fondatoare și la încălcarea acestor valori de către un stat membru; constată cu îngrijorare că evoluțiile din alte state membre, cum ar fi Polonia, prezintă semne îngrijorătoare de subminare a statului de drept, similare celor din Ungaria;

3.  invită guvernul Ungariei să se angajeze într-un dialog cu Comisia cu privire la toate aspectele menționate în prezenta rezoluție, în special cu privire la drepturile omului în cazul migranților, solicitanților de azil și refugiaților, libertatea de asociere, libertatea în educație și cercetare academică, segregarea romilor în sistemul de învățământ și protecția femeilor însărcinate la locul de muncă; reiterează faptul că ambele părți ar trebui să se implice în acest dialog dând dovadă de imparțialitate, bazându-se pe dovezi și cooperând; invită Comisia să informeze în continuare Parlamentul cu privire la evaluările sale;

4.  își exprimă preocuparea cu privire la ultimele declarații și inițiative ale guvernului ungar, în special privind menținerea campaniei de consultare „Stop Bruxelles” și măsurile de anchetare îndreptate împotriva angajaților străini ai Universității Central Europene, precum și cu privire la declarațiile conducătorilor partidului aflat la guvernare, care se opun oricăror modificări legislative pe baza recomandărilor făcute de instituțiile UE și de organizațiile interinstituționale; regretă că aceste semnale nu demonstrează un angajament clar al autorităților ungare de a garanta pe deplin că acțiunile lor respectă legislația primară și cea secundară a UE;

5.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape utilizarea fondurilor UE de către guvernul Ungariei, în special în domeniul azilului și migrației, comunicării publice, educației, incluziunii sociale și dezvoltării economice, astfel încât să se asigure că orice proiect cofinanțat respectă pe deplin legislația primară și secundară a UE;

6.  invită, între timp, guvernul Ungariei să abroge legea de modificare a anumitor legi privind creșterea gradului de strictețe al procedurilor desfășurate în domeniul gestionării frontierelor și al azilului și legea de modificare a Legii privind învățământul superior la nivel național și să retragă propunerea de lege privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate (proiectul de lege T/14967 al Parlamentului Ungariei);

7.  îndeamnă guvernului ungar să suspende imediat toate termenele limită din legea de modificare a Legii privind învățământul superior la nivel național, să înceapă imediat un dialog cu autoritățile relevante din SUA pentru a garanta funcționarea pe viitor a Universității Central Europene prin emiterea unor diplome acreditate în Statele Unite ale Americii, precum și să își ia angajamentul public că universitatea poate să rămână în Budapesta ca o instituție liberă;

8.  regretă faptul că Comisia nu a răspuns la apelul Parlamentului European de a activa cadrul UE pentru a consolida statul de drept, așa cum se menționează în rezoluțiile sale din 10 iunie 2015 și 16 decembrie 2015 referitoare la situația din Ungaria, pentru a preveni, prin intermediul unui dialog cu statul membru în cauză, escaladarea unei amenințări sistemice emergente la adresa statului de drept; consideră că poziția actuală adoptată de Comisie se axează în principal pe aspecte marginale, de ordin tehnic ale legislației, ignorând tendințele și practicile ce se conturează și efectul combinat al acestor măsuri asupra statului de drept și drepturilor fundamentale; consideră că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special, nu au reușit, în majoritatea cazurilor, să determine schimbări reale și nici să asigure o abordare mai cuprinzătoare a situației;

9.  consideră că situația actuală din Ungaria reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE și justifică lansarea procedurii de la articolul 7 alineatul (1) din TUE;

10.  încredințează, prin urmare, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, sarcina de a iniția procedura și de a elabora un raport specific în vederea organizării unui vot în plen privind o propunere motivată prin care invită Consiliul să acționeze în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul de procedură;

11.  constată din nou necesitatea unui proces regulat de monitorizare și de dialog cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor fundamentale ale UE, și anume democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(6) (Pactul UE pentru DSF) și, de asemenea, pentru a evita standardele duble;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Ungariei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Consiliului Europei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0461.
(2) JO C 407, 4.11.2016, p. 46.
(3) JO C 75, 26.2.2016, p. 52.
(4) JO C 249 E, 30.8.2013, p. 27.
(5) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 154.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.

Ultima actualizare: 18 mai 2017Notă juridică