Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 8, 19, 20, 21, 24, 25, 35 și 45,

–  având în vedere normele internaționale în materie de drepturi ale omului, în special Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Declarația din 1992 a ONU privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice, Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere convențiile europene privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în special Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, Carta socială europeană și recomandările aferente ale Comitetului european pentru drepturile sociale, precum și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în care sunt prevăzute drepturile fundamentale și principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, inclusiv principiile nediscriminării și liberei circulații,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care conferă temeiul juridic pentru acțiuni la nivelul Uniunii dacă obiectivele acțiunii propuse nu pot fi realizate în suficientă măsură de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii,

–  având în vedere articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană care se referă la drepturile omului,

–  având în vedere articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană care prevede sancțiuni și suspendarea drepturilor în cazul unor încălcări grave ale dreptului Uniunii,

–  având în vedere articolele 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care obligă statele membre să țină seama - ca cerință orizontală - de promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate, de combaterea excluderii sociale, precum și de niveluri ridicate de educație, pregătire profesională și protecție a sănătății umane și de combaterea discriminării pe criterii de rasă sau origine etnică,

–  având în vedere articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin care Consiliul este abilitat să adopte măsurile corespunzătoare în vederea combaterii discriminării pe criterii de rasă sau origine etnică,

–  având în vedere articolul 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care definește promovarea ocupării forței de muncă, a unor condiții mai bune de viață și de muncă și a unei protecții sociale adecvate drept obiective ale Uniunii și ale statelor membre;

–  având în vedere articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care definește domeniile în care Uniunea trebuie să sprijine și să completeze activitățile statelor membre, și, în mod deosebit, articolul 153 alineatul (1) litera (h) referitor la integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii și articolul 153 alineatul (1) litera (j) referitor la combaterea excluderii sociale,

–  având în vedere Titlul XVIII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care se referă la coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, („clauza de flexibilitate”) care prevede adoptarea unor măsuri adecvate în vederea realizării unuia dintre obiectivele stabilite în tratate,

–  având în vedere articolele 3, 8, 16, 18, 20, 21 și 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere recomandarea 1355 (1998) a Consiliului Europei referitoare la combaterea excluderii sociale și consolidarea coeziunii sociale în Europa,

–  având în vedere Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei, referitoare la recunoașterea limbilor regionale și minoritare ca parte integrantă a patrimoniului cultural european, precum și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale,

–  având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2005 privind situația romilor în Uniunea Europeană(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2006 privind situația femeilor de etnie romă în Uniunea Europeană(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 referitoare la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 31 ianuarie 2008 referitoare la o Strategie europeană privind romii(4),

–  - având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2008 referitoare la recensământul persoanelor de etnie romă din Italia pe criteriul apartenenței etnice(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2009 referitoare la situația socială a romilor și la îmbunătățirea accesului lor pe piața muncii din UE(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la cel de-al doilea summit european privind romii(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 septembrie 2010 privind situația romilor și libera circulație în Uniunea Europeană(8),

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(9),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică(10),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(11),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora(12),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(13),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 437/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul european de dezvoltare regională în ceea ce privește eligibilitatea intervențiilor în domeniul locuințelor în favoarea comunităților marginalizate(14),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din decembrie 2007 și iunie 2008, concluziile Consiliului Afaceri Generale din decembrie 2008,

–  având în vedere concluziile Consiliului pentru ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori referitoare la incluziunea romilor, adoptate la Luxemburg la 8 iunie 2009, în special cele zece principii de bază comune privind incluziunea romilor anexate la concluzii,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la integrarea socială și economică a romilor în Europa (COM(2010)0133), crearea unui grup operativ(15) (la 7 septembrie 2010), primele rezultate ale grupului operativ(16) și rapoartele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Romii din Europa: Punerea în aplicare a instrumentelor și politicilor Uniunii Europene privind incluziunea romilor – Raport de progres 2008-2010” SEC(2010)0400,

–  având în vedere primul summit european privind romii, organizat la Bruxelles, la 16 septembrie 2008, și cel de-al doilea summit european privind romii, organizat la Cordoba la 8 aprilie 2010,

–  având în vedere rapoartele privind romii, rasismul și xenofobia în statele membre ale UE în 2009, publicate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale(17), precum și rapoartele Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg,

–  - având în vedere recomandările, opiniile și declarațiile Consiliului Europei referitoare la această problemă, cum ar fi Concluziile întâlnirii la nivel înalt a Consiliului Europei privind situația romilor (Strasbourg, 20 octombrie 2010)(18);

–  având în vedere proclamarea în 2005 a Deceniului pentru integrarea romilor și crearea Fondului de educație pentru romi de către mai multe state membre ale UE, țări candidate și alte țări care beneficiază de o prezență importantă a instituțiilor Uniunii Europene,

–  având în vedere recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale cu ocazia celei de-a 77-a sesiuni (2-27 august 2010),

–  având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat „Al patrulea Raport ECRI privind Franța”, publicat la 15 iunie 2010,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, cel al Comisiei pentru dezvoltare regională și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A7-0043/2011),

A.  întrucât o mare parte din cei 10-12 milioane de romi, dintre care cei mai mulți sunt cetățeni europeni, au avut de suferit de pe urma unor discriminări sistematice și, prin urmare, se confruntă cu un grad intolerabil de mare de excludere socială și economică și încălcări ale drepturilor omului și sunt supuși unei grave stigmatizări și discriminări în viața publică și privată;

B.  întrucât există încă disparități economice și sociale între diferitele regiuni ale Uniunii Europene și întrucât o proporție semnificativă a comunității rome trăiește în regiuni care sunt printre cele mai puțin avansate din punct de vedere economic și social din Uniune,

C.  întrucât Uniunea Europeană se bazează pe principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE și în tratatele UE, printre care se numără principiul nediscriminării, drepturile specifice pe care le implică cetățenia europeană, libera circulație și egalitatea;

D.  întrucât, în cadrul unei declarații comune cu ocazia celui de-al doilea summit privind romii, care a avut loc la Cordoba în perioada 8-9 aprilie 2010, trei state membre ale UE s-au angajat să continue integrarea problematicii romilor în politicile europene și naționale referitoare la drepturile fundamentale și protecția împotriva rasismului, sărăciei și excluderii sociale; să îmbunătățească foaia de parcurs a platformei integrate pentru includerea romilor, în care să fie stabilite obiective și rezultate-cheie prioritare, și să se asigure că instrumentele financiare existente ale Uniunii Europene, în special fondurile structurale, sunt puse la dispoziția romilor;

E.  întrucât excluderea copiilor romi din sistemul de învățământ are consecințe negative asupra drepturilor romilor, îndeosebi a dreptului la muncă, ceea ce accentuează marginalizarea acestora;

F.  întrucât populațiile care doresc să-și perpetueze tradiția de nomadism pe teritoriul Europei sunt cele mai afectate de analfabetism, iar în calea școlarizării copiilor acestor persoane apar, prin urmare, obstacole de ordin cultural;

G.  întrucât copiilor romi trebuie să li se garanteze condițiile materiale necesare școlarizării, în special prin numirea unor mediatori școlari;

H.  întrucât UE a elaborat o gamă de instrumente utile, mecanisme și fonduri pentru promovarea incluziunii romilor, dar aceste instrumente acționează separat la nivelul mai multor politici și nu au fost corect monitorizate, și prin urmare efectul și beneficiile lor sunt dificil de măsurat; întrucât, în pofida existenței a numeroase mecanisme și instituții destinate cooperării, problemele și provocările privind incluziunea romilor nu au fost rezolvate în mod eficient până acum și, deci, menținerea politicilor actuale fără nicio modificare nu este sustenabilă,

I.  întrucât „Deceniul de integrare a romilor” a fost lansat în 2005 pentru a combate discriminarea și pentru a îmbunătăți situația economică și socială a romilor și întrucât semnatarii Declarației Deceniului – Bulgaria, Croația, Ungaria, Muntenegru, Republica Cehă, România, Serbia, Slovacia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – și-au luat angajamentul de a face eforturi pentru eliminarea discriminării și pentru eradicarea diferențelor inacceptabile dintre romi și restul societății;

J.  întrucât integrarea reală a romilor este posibilă doar prin recunoașterea reciprocă a drepturilor și îndatoririlor comunităților interesate;

K.  întrucât în unele state membre au avut loc repatrieri și returnări ale romilor, fiind adesea însoțite de stigmatizarea acestora și de un discurs politic general ostil romilor;

L.  întrucât nediscriminarea, deși indispensabilă, este încă un răspuns inadecvat la o întreagă istorie de discriminări la adresa romilor și întrucât este prin urmare necesară completarea și consolidarea legislației privind egalitatea de tratament și politicile de nevoi specifice ale populației roma, cu privire la respectarea deplină, la protecția și promovarea drepturilor fundamentale, egalitate și nediscriminare, la aplicarea integrală și nediscriminatorie a legislației, a politicilor și mecanismelor de monitorizare și sancționare a încălcărilor drepturilor romilor, precum și îndeplinirea și accesul egal la drepturile omului în domeniile angajării, locuințelor, culturii, sănătății, participării la viața publică, formării, educației și libertății de circulație prin intermediul unei strategii la nivelul UE;

M.  întrucât abordarea politică mai puțin constrângătoare din cadrul metodei deschise de coordonare, care se bazează pe participarea voluntară a statelor membre și fără să conțină niciun stimulent puternic care să producă rezultate eficiente, s-a dovedit insuficientă pentru promovarea incluziunii romilor, iar această limitare poate fi depășită parțial prin corelarea mai strânsă a mecanismelor de finanțare ale UE de procesele de revizuire colegială;

N.  întrucât femeile din minoritățile etnice, și mai ales femeile rome, se confruntă cu o discriminare mult mai accentuată decât cea suferită de bărbații din același grup etnic sau femeile din populația majoritară și întrucât rata de angajare a femeilor rome este mai mică chiar decât cea a bărbaților romi și, pe de altă parte, datorită rolului lor în familie, femeile pot constitui elementele principale ale incluziunii comunităților marginalizate;

O.  întrucât este necesar să se acorde o atenție deosebită minorilor și copiilor în elaborarea unei strategii europene pentru integrarea romilor;

P.  întrucât Strategia UE privind incluziunea romilor abordează toate formele de încălcare a drepturilor fundamentale ale romilor - inclusiv discriminarea, segregarea, discursurile care incită la ură, stereotipurile etnice, amprentarea ilegală, precum și evacuarea și expulzarea ilegală – asigurând transpunerea completă și implementarea consolidată a tuturor directivelor și a legislației UE în materie;

Q.  întrucât stigmatizarea din ce în ce mai pronunțată a populației rome, precum și atitudinile împotriva romilor exprimate în discursurile politice sau de public constituie cauze de îngrijorare, întrucât repatrierile discutabile și returnările romilor care s-au petrecut în câteva state membre au creat teamă și anxietate în rândul populației rome, precum și niveluri îngrijorătoare de rasism și discriminare;

R.  întrucât șansele romilor de a avea aceleași drepturi și obligații ca cetățenii unui stat membru depind în cea mai mare parte de deținerea unor documente legale de cetățenie;

S.  întrucât accesul populației rome la o educație și o formare profesională de calitate, partajarea și înțelegerea culturii, valorilor și patrimoniului ei cultural, participarea la viața asociativă și o mai bună reprezentare sunt aspecte absolut necesare unei abordări holistice a implementării strategiilor naționale și europene vizând incluziunea și participare lor la viața civică;

T.  întrucât o educație și o formare de calitate influențează viitorul fiecărui individ, atât pe plan personal, cât și profesional, precum și în ceea ce privește participarea sa la viața civică, fiind, în consecință, esențial să se asigure condiții de acces la educație și formare egale pentru toți, fără niciun fel de discriminare, și întrucât integrarea în programele școlare, încă de la o vârstă fragedă, a diversității culturale și a luptei împotriva stereotipurilor constituie un mijloc important de incluziune a romilor și o cale spre înțelegerea reciprocă;

U.  întrucât, la 19 octombrie 2010, Comisia a anunțat prezentarea unui cadru UE referitor la strategiile naționale privind romii în aprilie 2011(19),

1.  invită Comisia să propună iar Consiliul să adopte o Strategie a UE pentru integrarea romilor (denumită în continuare – „Strategia”) ca plan de acțiune la nivel UE, indicativ, cuprinzător și pe mai multe niveluri, ce va fi pregătit și implementat la toate nivelurile politice și administrative, și care să poată evolua în funcție de necesități, bazat pe valorile fundamentale ale egalității, ale respectării drepturilor, ale nediscriminării și egalității de gen, care să aibă la bază sarcinile, obiectivele, principiile și instrumentele definite în tratate și în Carta Drepturilor Fundamentale, după cum s-a menționat mai sus, precum și în legislația UE relevantă, și care, de asemenea, să se bazeze pe competențele partajate ale Uniunii, precum și pe acțiunile complementare, de sprijin, și de coordonare ale acesteia;

2.  recunoaște că în diverse state membre comunitățile rome se confruntă cu discriminare și/sau adesea cu prejudecăți, iar această situație este exacerbată de criza economică și financiară actuală, ducând la pierderea de locuri de muncă; subliniază faptul că incluziunea populației rome este responsabilitatea atât a tuturor statelor membre, cât și a instituțiilor UE; solicită statelor membre să coopereze pe deplin cu UE și cu reprezentanții populației rome pentru elaborarea unor politici integrate, care să utilizeze toate resursele financiare ale UE disponibile în cadrul fondurilor UE, în special în cadrul FEDER, ESF și FEADR, precum și să promoveze incluziunea romilor la nivel național, regional și local; invită Comisia să acorde o atenție specială cererilor de asistență tehnică pentru a putea îmbunătăți eficiența tuturor instrumentelor disponibile pentru integrarea comunităților rome;

3.  reamintește disponibilitatea programelor și fondurilor europene și faptul că acestea pot fi folosite pentru integrarea socială și economică a romilor, dar și faptul că este necesară o mai bună comunicare la toate nivelurile între autoritățile locale, societatea civilă și grupurile-țintă potențiale, astfel încât romii să fie informați cu privire la aceste programele și fonduri; în plus, încurajează folosirea fondurilor UE existente pentru construirea de noi case sau pentru renovarea caselor existente sau pentru îmbunătățirea infrastructurii energetice, a utilităților locale, a sistemelor de comunicare sau educație, a măsurilor luate pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii etc.;

4.  solicită, prin urmare, Comisiei:

5.  subliniază faptul că programele complexe și programele adaptate nevoilor specifice ale comunităților rome care trăiesc în condiții diferite sunt esențiale și că, în acest context, este necesară asigurarea accesului populației rome la servicii specifice la fața locului;

6.  reamintește că un sprijin adecvat în completarea veniturilor, piețe ale muncii care favorizează integrarea și accesul la servicii de calitate sunt piloni de bază ai strategiei de integrare activă prezentate în Recomandarea 2008/867/CE;

7.  subliniază că asistența socială, condiții decente de locuit și îmbrăcăminte adecvată, programele de dezvoltare timpurie de înaltă calitate accesibile tuturor și o educație nesegregată de calitate, desfășurată într-un climat de integrare, în care există disponibilitatea de a implica părinții, sunt elemente esențiale pentru asigurarea egalității de șanse și a posibilității de a participa pe deplin în societate și pentru eliminarea discriminării viitoare; subliniază necesitatea de a combate absenteismul și abandonul școlar timpuriu și de a oferi subvenții și sprijin financiar; susține că educația, oportunitățile de formare și asistența în căutarea unui loc de muncă oferite adulților sunt esențiale pentru a sprijini ocuparea forței de muncă și continuarea activității profesionale în rândul romilor cu scopul de a se evita reproducerea excluderii sociale;

8.  sugerează ca prevenirea marginalizării să înceapă din copilărie, prin înregistrarea copiilor în registrul populației imediat după naștere, astfel încât să li se recunoască naționalitatea și să poată avea acces la toate serviciile sociale; consideră în special că pentru copiii romi ar trebui să se asigure servicii de educație primară de înaltă calitate și că ar trebui luate măsuri speciale pentru sprijinirea școlarizării lor;

9.  reamintește provocările cu care romii, în special femeile și fetele, se confruntă în ceea ce privește sărăcia extremă, discriminarea și excluderea, fenomene din cauza cărora nu au acces la niveluri superioare de educație, la locuri de muncă și la servicii sociale; solicită Comisiei și statelor membre să abordeze nevoile specifice ale femeilor și fetelor rome prin aplicarea unei perspective de gen în toate politicile pentru integrarea romilor, precum și să ofere protecție subgrupurilor celor mai vulnerabile;

10.  invită statele membre să ia măsuri concrete pentru a informa cetățenii cu privire la situația istorică și actuală a romilor folosind, printre alte materiale, rapoartele Agenției pentru Drepturile Fundamentale drept sursă în acest scop;

11.  subliniază că strategia UE pentru integrarea romilor include, de asemenea, măsuri de monitorizare a situației romilor în ceea ce privește respectarea și promovarea drepturilor lor sociale fundamentale, a egalității, a nediscriminării și a liberei circulații în UE.

12.  subliniază că accesul populațiilor de etnie romă la o educație și o formare profesională de înaltă calitate, împărtășirea și înțelegerea culturii, a valorilor și a patrimoniului lor cultural, participarea acestor persoane la viața asociativă și o mai bună reprezentare a acestor comunități constituie componente esențiale ale unei abordări holistice a aplicării strategiilor naționale și europene, în vederea integrării lor și a integrării lor în societate;

13.  subliniază că o educație și o formare de calitate influențează viața personală și profesională a oamenilor și că, prin urmare, este esențial să se asigure un acces nediferențiat la sisteme de educație și formare eficace, fără discriminări sau segregări de orice fel;

14.  subliniază importanța susținerii acestei strategii și a supravegherii implementării sale într-o manieră transparentă, responsabilitatea revenind în primul rând miniștrilor reuniți în cadrul Consiliului, care sunt răspunzători în fața cetățenilor, această strategie netrebuind în nici un caz să constituie o sursă de divizare în Uniune, să creeze rupturi între statele membre, ci dimpotrivă, să contribuie la consolidarea procesului de integrare comunitară;

15.  subliniază importanța utilizării adecvate a resurselor financiare alocate statelor membre în sectoarele prioritare ale strategiei;

16.  subliniază necesitatea verificării și măsurării gradului de îndeplinire a obiectivelor strategiei, pentru a introduce criterii de recompensare a statelor membre care îndeplinesc aceste obiective și de sancționare a celor care nu le îndeplinesc;

17.  solicită, prin urmare, Comisiei:

18.  reamintește responsabilitatea specială a Comisiei în promovarea unei strategii a UE privind integrarea romilor, precizând în același timp că această strategie trebuie să fie pusă în aplicare la nivel local;

19.  invită Comisia și statele membre să mobilizeze strategiile și instrumentele existente ale UE pentru a asigura integrarea socioeconomică a romilor și să elaboreze și să pună în aplicare toate politicile corespunzătoare, ținând seama, acolo unde este cazul, de principiile de bază comune privind integrarea romilor;

20.  consideră că o colaborare mai strânsă între liderii romilor, autoritățile locale și organismele UE este esențială pentru a stabili principalele provocări cu care se confruntă UE și statele membre și pentru a găsi soluții la aceste provocări în ceea ce privește integrarea socioeconomică a populației rome;

21.  solicită statelor membre să confere organismelor lor decizionale competențele necesare pentru a obține finanțări complexe și orientate înspre dezvoltare din partea UE, în folosul inițiativelor locale de valoare și ca răspuns la diferitele nevoi de pe plan local ale romilor; subliniază importanța identificării și a schimbului de bune practici cu privire la integrarea romilor și a îmbunătățirii vizibilității poveștilor de succes; solicită dezvoltarea capacității instituționale de a acorda asistența necesară (asistență administrativă și în privința gestionării de proiecte) la nivel local;

22.  consideră că organizațiile de romi, alte organizații implicate, autoritățile locale, regionale, naționale și instituțiile UE trebuie să desfășoare acțiuni concertate și să își asume responsabilitatea comună pe tot parcursul procesului, utilizând cele mai bune practici, bazele de cunoștințe vaste existente compilate de statele membre și experiența acumulată în prima perioadă a Deceniului de integrare a romilor; subliniază importanța organizării unor campanii de sensibilizare, în special în regiunile cu comunități mari de romi;

23.  consideră că integrarea socială a romilor nu este posibilă în lipsa creării și consolidării unor structuri de reprezentare a intereselor lor, inclusiv la nivelul luării deciziilor politice, și în lipsa activităților lor civile desfășurate prin intermediul ONG-urilor la nivel național și european;

24.  recomandă cu insistență organismelor UE să implice în mai mare măsură nivelul național în consultările și în mecanismul decizional în vederea elaborării unei strategii viitoare care să aducă beneficii tuturor părților implicate; de asemenea, atrage atenția Comisiei și statelor membre asupra faptului că este necesar ca politicile pentru integrarea romilor să fie elaborate, dezvoltate, implementate și evaluate în cooperare cu autoritățile locale și regionale, cu comunitățile de romi și cu alte etnii, cu reprezentanți și organizații ale societății civile, cu Comitetul Regiunilor și cu organizațiile internaționale pentru a îmbunătăți șansele de reușită ale politicilor;

25.  solicită Comisiei să colecteze și să difuzeze informații privind experiența acumulată și acțiunile desfășurate în diverse state membre, în special în domeniul educației și în cel al culturii;

26.  solicită să se acorde o asistență mai bună organizatorilor de proiecte de integrare a romilor eligibile pentru finanțare europeană prin crearea unor platforme de informare, prin analize și prin schimburi de bune practici;

27.  susține că o parte din soluție constă în angajarea deplină a statelor membre pentru a asigura susținerea efectivă a organizatorilor de proiecte și că statele membre, împreună cu Comisia Europeană, au un rol de jucat pentru a încuraja autoritățile locale să selecționeze proiectele pentru integrarea populației rome;

28.  solicită statelor membre să dezvolte strategii transsectoriale de reducere a sărăciei, care să țină seama de problematica adesea sensibilă a coexistenței comunității rome cu comunitatea majoritară, ambele fiind afectate de lipsa de locuri de muncă, de sărăcie și de fenomenul marginalizării; evidențiază importanța măsurilor de stimulare care, oferind beneficii vizibile, încurajează persoanele sărace să intre pe piața muncii în loc de a trăi de pe urma prestațiilor sociale sau poate de a munci în economia subterană; subliniază că programele care promovează înțelegerea și toleranța reciprocă sunt de importanță capitală;

29.  invită Comisia să includă în Strategie o perspectivă dedicată extinderii, dezvoltând proiecte în țările candidate sau candidate potențiale, care garantează dezvoltarea planurilor naționale de acțiune în conformitate cu strategia UE;

30.  solicită statelor membre să desemneze un funcționar guvernamental sau un organism administrativ cu atribuțiile unui „punct național de contact” pentru implementarea eficientă și transparentă a Strategiei, cu atribuții executive și responsabil cu implementarea, coordonarea, monitorizarea, prioritizarea și aplicarea practică a strategiei la nivel național, regional și local cu asigurarea menținerii formalităților birocratice la niveluri minime și unui management și control eficient al fondurilor;

31.  invită ministerele naționale de educație și Comisia să instituie burse de studii novatoare și flexibile pentru cultivarea talentelor și să-și mărească sprijinul în ceea ce privește bursele și programele existente;

32.  invită Comisia și Consiliul să adopte o versiune lărgită și detaliată a componentelor indicatorilor „Laeken'atunci când măsoară excluderea socială și teritorială și când evaluează evoluții înregistrate; subliniază necesitatea extinderii diviziunilor orizontale din cadrul indicatorilor ”Laeken„ și la cele mai mici unități statistic-administrative (LAU 1 și LAU 2); subliniază, în plus, că indicatorii ”Laeken„ ar putea fi adăugați viitorilor indicatori din cadrul politicii de coeziune, în special cu privire la dimensiunea socială;

33.  invită Comisia să completeze indicatorii printr-un sistem de obiective și niveluri de referință, pentru a obține un angajament politic real în direcția progresului; subliniază totodată necesitatea urgentă de progrese în colectarea datelor dezagregate care să permită măsurarea progreselor în atingerea obiectivelor/nivelurilor de referință/indicatorilor și să se dezvolte politici realiste, să crească eficiența și să se îmbunătățească evaluarea;

34.  solicită elaborarea de urgență, pe baza bunelor practici, a unor criterii de referință, indicatori și mecanisme independente de evaluare a impactului și de monitorizare pentru a sprijini și evalua eficiența și rezultatele tangibile ale programelor, față de simpla verificare a respectării formalităților procedurale în cazul proiectelor ce beneficiază de subvenții; solicită monitorizarea efectivă a utilizării fondurilor, astfel încât resursele financiare să contribuie într-adevăr la îmbunătățirea condițiilor de trai, a serviciilor de sănătate, a educației și a ocupării forței de muncă în rândul romilor;

35.  consideră că cooperarea structurată a statelor membre în cadrul metodelor deschise de coordonare existente în domeniul ocupării forței de muncă și al integrării sociale este de importanță vitală pentru a se înregistra progrese în ceea ce privește integrarea deplină a romilor și solicită Comisiei să organizeze schimburi de bune practici și de experiență între statele membre și toate părțile vizate de chestiunile referitoare la romi;

36.  solicită, pentru a se garanta că fondurile cu obiective specificate în mod clar ajung efectiv la romii aflați în nevoie și aduc progrese durabile în viața acestora, un angajament real din partea Comisiei și a statelor membre de lansare a unor programe mai bine țintite și orientate spre dezvoltare, complexe, flexibile și durabile, care să acopere perioade mai lungi și suprafețe mai semnificative; aceste programe ar trebui să pună accent pe microregiunile cele mai dezavantajate în contextul lor geografic, socioeconomic și cultural, abordând în același timp problema sărăciei rurale și suburbane și a cartierelor segregate de romi și insistând asupra îmbunătățirii condițiilor de locuit precare (de exemplu, lipsa apei potabile, a încălzirii, a electricității și a instalațiilor sanitare), precum și asupra acordării de asistență suplimentară familiilor, astfel încât acestea să își mențină condițiile de locuit îmbunătățite; solicită, de asemenea, Comisiei să monitorizeze rezultatele proiectelor după încetarea finanțării;

37.  invită statele membre să îmbunătățească oportunitățile economice ale romilor, inclusiv prin promovarea facilităților de microcreditare în rândul antreprenorilor; invită statele membre să utilizeze experiența proiectelor de succes, de exemplu proiectele prin care activități economice nedeclarate au fost transformate în activități economice legale cu sprijinul experților;

38.  invită statele membre și Comisia să stabilească politici clare pentru integrarea romilor pe piața muncii, precum și să elaboreze și să adopte măsuri pentru combaterea efectelor adverse ale dependenței prelungite de sistemul de asistență socială;

39.  recunoaște că majoritatea romilor ocupă locuri de muncă nedeclarate și, având în vedere necesitatea de a asigura durabilitatea sistemelor de securitate socială, invită statele membre să combată efectiv acest fenomen în cooperare cu partenerii sociali;

40.  solicită un angajament din partea statelor membre de a implica actori publici, precum IMM-urile sau microîntreprinderile, în aplicarea măsurilor de integrare a populației rome în ceea ce privește șansele de angajare;

41.  subliniază rolul important pe care IMM-urile și microîntreprinderile îl pot juca în privința integrării romilor și recomandă aplicarea unor măsuri de recompensare a celor care contribuie la acest obiectiv;

42.  consideră că pentru persoanele de etnie romă ar putea fi asigurate perspective mai bune, în special în ceea ce privește accesul la piața muncii, prin investiții mai mari în educație și formare efectuate de statele membre, cu precădere utilizând noile tehnologii și internetul, inclusiv măsuri aprobate de comunitatea științifică internațională, de fundațiile și ONG-urile care își desfășoară activitatea în domeniul educației și al integrării sociale la nivel regional și local;

43.  invită Comisia să elaboreze o hartă a crizei în Europa care să identifice, să măsoare și să monitorizeze regiunile din UE ale căror locuitori sunt afectați în cea mai mare măsură de sărăcie, excludere socială și discriminare, cel puțin pe baza următorilor indicatori:

44.  invită statele membre să se implice în transmiterea de date privind situația socioeconomică a romilor (mai ales privind educația, sănătatea, condițiile de locuit și ocuparea forței de muncă) și invită organizațiile internaționale (de exemplu, OIM și OCDE) să detalieze aceste subiecte în monitorizările generale întreprinse și să contribuie la stabilirea unor obiective specifice privind, de exemplu, procentul populației rome cu studii secundare și terțiare finalizate, cu locuri de muncă în administrația publică și cu reprezentare în diferite sectoare ale vieții sociale și politice; solicită Comisiei să contribuie, pe baza acestor date, la elaborarea unei strategii a UE clare și viabile pentru integrarea romilor;

45.  solicită, prin urmare, Comisiei să ofere un sprijin specific, inclusiv financiar, acestor regiuni și să dezvolte direct proiecte-pilot care să includă participarea unor mediatori, în conformitate cu programul Consiliului Europei, precum și o monitorizare specifică a evoluției implementării strategiei;

46.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre participante la strategie, organizațiile internaționale relevante și instituțiile europene, ONG-urile, comunitățile rome, alți actori și publicul să folosească termenii de „romi”/„romi și sinti” atunci când se referă la această minoritate;

47.  invită Comisia și Consiliul să aloce o finanțare specifică în cadrul politicii de coeziune în viitorul cadru financiar multianual, pentru a sprijini explicit strategia, creând o rezervă de performanță destinată strategiei UE pentru romi;

48.  consideră că rata actuală de absorbție a fondurilor UE este prea redusă; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze cauzele care stau la baza acestui fenomen și să elaboreze o abordare mai eficientă pentru monitorizarea absorbției fondurilor UE, în special a fondurilor destinate grupurilor marginalizate; solicită în special colectarea urgentă de date, în condițiile respectării directivelor privind protecția datelor, privitoare la eficacitatea acestor fonduri, în vederea elaborării de politici bazate pe date reale;

49.  evidențiază faptul că excluderea socială a romilor are o dimensiune teritorială foarte pronunțată, caracterizată prin sărăcie și marginalizare, concentrată în microregiunile subdezvoltate, caracterizate prin lipsa acută a resurselor financiare necesare pentru a-și aduce contribuția la finanțările comunitare pentru care sunt eligibile și care, cel mai adesea, nu dispun de capacitatea administrativă și de resursele umane pentru a folosi finanțările în mod corespunzător; subliniază nevoia de a concentra eforturi specifice în aceste microregiuni, care sunt adesea zone periferice intraregionale, precum și nevoia de a simplifica în mod substanțial birocrația pentru a putea asigura alocarea unui număr maxim de resurse sub egida politicii de coeziune;

50.  consideră, de asemenea, că sunt necesare noi reglementări cu privire la alocarea fondurilor structurale pentru a subordona această alocare eliminării segregării romilor și asigurării accesului egal al acestora la serviciile publice; consideră că ar trebui elaborate, de asemenea, planuri pentru egalitatea de șanse și planuri antisegregaționiste la nivel local, pe baza unor indicatori măsurabili și a unor acțiuni concrete;

51.  îndeamnă Comisia să pună la dispoziția statelor membre instrumente adecvate de asigurare a complementarității între FSE, FEDR și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și invită statele membre să utilizeze alte programe, cum ar fi PROGRESS, programul de învățare de-a lungul vieții, programul Cultura (2007-2013) și programul Sănătate (2008-2013) în vederea integrării romilor;

52.  solicită delegarea organismelor de sprijin pentru dezvoltarea UE sub supravegherea și controlul Grupului operativ privind romii, pentru luarea următoarelor măsuri:

53.  solicită Comisiei și statelor membre să aplice atât evaluarea prin monitorizare participativă, care implică comunitățile rome și contribuie la dezvoltarea capacităților actorilor, cât și expertiza externă, pentru a avea o viziune realistă și obiectivă asupra succesului sau eșecului de ansamblu al diferitelor măsuri și instrumente; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte Parlamentului o listă cu proiectele în beneficiul populației rome care au fost finanțate de către Comisie începând cu 2000, indicând rezultatele obținute;

54.  invită statele membre să implementeze prioritatea orizontală „Comunități marginalizate” în cadrul fondurilor structurale ale UE și să participe la rețeaua UE - romi, acționând în vederea bunei implementări a fondurilor structurale pentru incluziunea socială a romilor; subliniază că măsurile în vigoare, precum și mecanismele de monitorizare și evaluare, trebuie îmbunătățite semnificativ; subliniază, în plus, că agențiile și organizațiile care implementează proiectele cofinanțate de fondurile structurale și care vizează direct sau sprijină indirect romii trebuie să-și asume răspunderea și să acționeze într-o manieră transparentă; solicită, de asemenea, o analiză continuă a raportului costuri-beneficii a proporției fondurilor destinate și cheltuite pentru programele și cheltuielile de funcționare reale;

55.  solicită Comisiei și Consiliului să extindă domeniul de aplicare a finanțărilor UE, astfel încât acestea să se acorde, pe lângă obiectivelor legate de dezvoltare, și pentru asigurarea unor servicii publice de calitate; subliniază, de asemenea, că ar trebui revizuită cofinanțarea și, eventual, diferențiată, pentru a reflecta mai bine diversitatea acțiunilor și a beneficiarilor, existând astfel posibilitatea ca proiectele destinate romilor să aibă nevoie de o parte mai mică de cofinanțare din partea țării și una mai mare din partea UE;

56.  subliniază că ar trebui îmbunătățită semnificativ coordonarea dintre politicile UE, pentru a stimula sinergiile și complementaritățile; normele administrative și de punere în aplicare trebuie simplificate substanțial și trebuie eliminate toate obstacolele dintre diferitele fonduri, astfel încât să se aloce maximum de resurse prin toate instrumentele;

57.  subliniază că este necesar ca fondurile structurale să îmbine abordarea națională cu cea locală, acționând prin programe care să opereze concomitent cu strategia națională și să ofere răspunsuri locale la nevoi specifice; subliniază, de asemenea, necesitatea de a crea sinergii între implementarea fondurilor structurale și strategiile guvernamentale pentru romi, precum și între autoritățile de administrare a Fondului social european și unitățile specializate pentru romi sau structurile de coordonare care se ocupă de problemele romilor;

58.  solicită Comisiei și Consiliului să amelioreze accesul la fondurile UE al autorităților locale și al ONG-urilor care se ocupă de incluziunea romilor, prin simplificarea procedurii de solicitare și a normelor;

59.  solicită Comisiei să introducă în strategie un mecanism de promovare a angajării romilor în administrația publică, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și invită statele membre să angajeze romi în administrația publică, în special în instituțiile care participă la programarea și implementarea programelor pentru incluziunea romilor, finanțate de UE și de statele membre;

60.  subliniază importanța semnării și ratificării de către statele membre a Convenției europene privind cetățenia, care prevede clar că, în dreptul intern al statelor privind naționalitatea, nu trebuie să existe nicio discriminare pe motive de sex, religie sau origine națională sau etnică;

61.  subliniază, în acest context, necesitatea de a continua programele UE, cum ar fi programul Progress de combatere a discriminării și programul JASMINE, care promovează investițiile în consolidarea capacităților, și solicită dezvoltarea acestor programe și după 2013;

62.  salută oportunitatea creată prin intermediul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 437/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010, și anume acordarea a până la 3% din contribuția FEDER în favoarea programelor specifice sau 2% din bugetul total alocat pentru reabilitarea locuințelor în favoarea comunităților marginalizate; regretă faptul că, până în momentul de față, niciun plan operațional nu a fost modificat pentru a acorda prioritate locuințelor pentru populația romă; invită statele membre să utilizeze cât mai rapid și la maximum această nouă oportunitate oferită în cadrul fondurilor structurale pentru a consolida perspectivele unei integrări sociale eficiente; solicită Comisiei să propună un plan specific de acțiune cu privire la acest regulament și să crească gradul de utilizare a fondurilor și recomandă pregătirea unui raport de către Comisie referitor la utilizarea acestora; solicită, în plus, statelor membre să folosească efectiv potențialul de interacțiune dintre FEDER, FSE și FEADR pentru dezvoltarea programelor de integrare a romilor;

63.  recunoaște că comunitățile rome formează grupuri extrem de eterogene și că, în consecință, nu poate exista doar o singură strategie; sugerează, în acest sens, ca autoritățile locale și regionale din statele membre să propună politici eficiente de integrare a romilor, ținând cont de specificitățile mediului din care provin (pe plan geografic, economic, social, cultural); recomandă Comisiei să se folosească de experiențele autorităților publice care au contribuit activ la integrarea comunităților de romi și încurajează folosirea celor mai bune practici și modele de succes privind incluziunea socială a romilor;

64.  reamintește faptul că premisa principală pentru a asigura succesul integrării este realizarea de eforturi comune atât de către societatea tradițională, cât și de către comunitatea romă; solicită, prin urmare, statelor membre să contribuie la îmbunătățirea situației populației rome în domeniul locuințelor și al ocupării forței de muncă și recomandă ca statele membre și autoritățile publice locale și regionale să integreze, în conformitate cu Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională, alocarea de locuințe noi comunităților marginalizate într-un cadru de politică mai complex, caracterizat prin angajamente sociale reciproce și bilaterale, cum ar fi consolidarea comunității, care să includă participarea romilor la procesul de construire a noilor instituții și eforturi reciproce în vederea îmbunătățirii participării școlare a copiilor și a reducerii substanțiale a șomajului; în acest fel, statele membre pot contribui în mod semnificativ la conceperea unei soluții concrete pentru necesarul de locuințe al grupurilor marginalizate care trăiesc în condiții locative precare; îndeamnă, de asemenea, statele membre să folosească rețeaua UE Roma pentru a încuraja schimbul de bune practici;

65.  invită Comisia și Consiliul să utilizeze la maxim programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, cum ar fi programe de cooperare transfrontalieră, programe de cooperare transnaționale și programe de cooperare interregionale, și să exploateze potențialul oferit de Gruparea europeană de cooperare teritorială;

66.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze și să elimine obstacolele din calea (re)integrării pe piața muncii a femeilor rome și a efectuării de către acestea de activități independente, precum și să acorde atenția cuvenită rolului femeilor în emanciparea economică a romilor marginalizați și a lansării afacerilor; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să asigure implicarea femeilor rome în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei UE privind incluziunea romilor;

67.  solicită Comisiei și statelor membre să includă în toate domeniile prioritare ale strategiei UE privind incluziunea romilor, ca obiectiv orizontal, consolidarea capacităților și conferirea mai multor drepturi și posibilități femeilor rome;

68.  solicită Comisiei și Consiliului să includă promovarea egalității de gen printre obiectivele strategiei, alături de combaterea discriminării multiple și intersecționale;

69.  solicită Comisiei și statelor membre să colecteze, să analizeze și să publice date statistice fiabile, defalcate pe gen, pentru a permite evaluarea și actualizarea corespunzătoare a strategiei, și să măsoare impactul proiectelor și intervențiilor din cadrul strategiei asupra femeilor rome;

70.  solicită includerea în strategie a unui mecanism de cooperare, schimb de informații și monitorizare, nu doar la nivelul UE, ci și la nivel național, în cooperare cu Agenția Europeană pentru Drepturile Fundamentale, Consiliul Europei, alte instituții internaționale și europene din domeniu, ONG-uri, comunitățile rome și alți actori, pentru a analiza problemele și a găsi soluții, precum și pentru a asigura implementarea corectă și completă a strategiei la nivel european și național, de către cei responsabili cu aceasta, asigurând astfel succesul strategiei;

71.  invită Comisia să acorde sprijinul tehnic necesar pentru îmbunătățirea capacităților administrative ale organismelor implicate în administrarea fondurilor structurale și solicită statelor membre să ofere consultanță și sprijin administrativ, de exemplu prin organizarea de formări și prin acordarea de sprijin și de explicații în ceea ce privește solicitările de subvenții, astfel încât să faciliteze romilor obținerea de informații privind programele europene și naționale de finanțare pentru sprijinirea antreprenoriatului și a ocupării forței de muncă și să îi ajute să depună cererile respective;

72.  invită statele membre să stabilească obiective concrete și specifice, precum și scopuri detaliate și măsurabile, cu privire la incluziunea socială a romilor cu ocazia transpunerii în programele naționale a obiectivelor de integrare socială și reducere a sărăciei prevăzute în Strategia UE 2020 și solicită luarea de măsuri urgente pentru asigurarea atingerii obiectivelor propuse;

73.  consideră că este posibil să se asigure un viitor mai bun romilor prin intermediul educației, investițiile în educația copiilor și a tinerilor romi fiind, în consecință, esențiale; subliniază că școlarizarea constituie nu doar un drept, dar și o datorie, și își afirmă sprijinul față de activitățile menite să crească participarea elevilor romi la viața școlară, inclusiv prin implicarea activă a familiilor acestora;

74.  consideră că promovarea cunoașterii culturii romani în Europa facilitează înțelegerea reciprocă dintre romi și persoanele de alte etnii din Europa, impulsionând totodată dialogul intercultural european;

75.  opinează că viitoarea strategie pentru minoritatea romă ar trebui să se axeze pe educație, ca principal instrument de promovare a incluziunii sociale;

76.  consideră că ar trebui instituite mecanisme de sprijin, cum ar fi bursele sau mentoratul, destinate tinerilor romi, pentru a-i încuraja nu doar să obțină diplome, ci și să se înscrie în învățământul superior și să-și amelioreze calificările;

77.  opinează că ar trebui dezvoltat un nou tip de program de burse pentru a garanta un nivel maxim de calitate a instruirii studenților romi, cu scopul de a educa o nouă generație de lideri romi;

78.  consideră că instituțiile de învățământ ai căror studenți defavorizați reușesc să ocupe locuri în instituții de nivel superior sau care prezintă un procent de absolvire superior mediei ar trebui recompensate și invită Comisia să dezvolte proiecte în acest sens;

79.  subliniază că este esențial ca statele membre să promoveze integrarea romilor în comunitatea și viața culturală din locurile și țările în care trăiesc și să asigure participarea și reprezentarea lor pe termen lung în cadrul acestora, inclusiv prin măsuri concepute să promoveze programele de învățare de-a lungul vieții și de educație și formare profesională (EFP) destinate comunității rome, ținând seama de patrimoniul cultural și modul de viață al diferitelor grupuri de romi din Europa; relevă, de exemplu, faptul că s-ar putea depune eforturi pentru a oferi o formare specială personalului didactic, pentru a promova angajarea cadrelor didactice de etnie romă, pentru a facilita cooperarea strânsă cu familiile și organizațiile romilor și pentru a oferi sprijin după orele de curs și burse; remarcă faptul că acest proces ar trebui să se desfășoare cu implicarea activă a autorităților locale din statele membre și să transmită un semnal sectorului nonprofit, în sensul că acesta ar trebui să includă, în activitățile sale, programe concepute pentru integrarea romilor în societate;

80.  invită Comisia și statele membre să combată orice formă de excluziune socială și educațională a romilor și să încurajeze toate acțiunile pedagogice care urmăresc realizarea de investiții în școlarizarea romilor;

81.  consideră că administrațiile locale trebuie să-și asume răspunderea pentru reintegrarea elevilor care abandonează sistemul de învățământ înainte de împlinirea vârstei la care educația încetează să mai fie obligatorie; remarcă faptul că, în acest scop, instituțiile de învățământ trebuie să informeze administrațiile locale în legătură cu elevii care abandonează școala;

82.  invită Comisia să sprijine noi inițiative menite să asigure posibilități de învățământ și de îngrijire preșcolare pentru copiii și tinerii romi;

83.  consideră că ar trebui înființate grădinițe și/sau forme alternative de asistență și educație preșcolară în comunitățile în care acestea sunt inexistente și, respectiv, extinse în comunitățile în care numărul de locuri este insuficient;

84.  invită Comisia să sprijine inițiativele care s-au dovedit eficace în prevenirea oricăror forme de segregare și care acordă prioritate proiectelor de integrare care au drept obiectiv reușita școlară și care implică participarea familiilor rome;

85.  își exprimă îngrijorarea față de rata ridicată a analfabetismului în rândul romilor și consideră esențiale elaborarea și dezvoltarea de programe care să asigure un învățământ primar, secundar și terțiar de calitate pentru fetele și femeile rome, inclusiv strategii menite să faciliteze trecerea lor din învățământul primar în cel secundar și să promoveze, în cursul întregului proces, o mai bună înțelegere a patrimoniului cultural, a istoriei și a valorilor rome atât în rândul romilor, cât și în rândul populației de altă etnie;

86.  relevă că indicele redus de frecventare a școlii, rata mare a absenteismului și nivelul redus al studiilor ar putea indica faptul că elevii și părinții nu sunt întotdeauna conștienți de importanța școlii; printre ceilalți factori relevanți s-ar putea număra resursele insuficiente, problemele de sănătate, lipsa educației de calitate la nivel local sau a unor mijloace accesibile de transport la școală, condițiile de locuit și îmbrăcămintea necorespunzătoare, care împiedică frecventarea școlii, un climat școlar neintegrativ și existența unor școli segregaționiste, care nu oferă o pregătire adecvată din perspectiva competitivității pe piața muncii; subliniază, în consecință, importanța acțiunilor care urmăresc să promoveze școlarizarea elevilor romi și a dialogului regulat, constant, pe teme legate de educație, cu familiile acestor elevi, cu comunitatea romă și cu toate părțile interesate;

87.  subliniază rolul esențial pe care îl poate juca sportul de masă și de performanță în procesul de integrare a populației de etnie romă;

88.  sprijină promovarea programelor de formare a cadrelor didactice care îmbunătățesc capacitatea acestora de a construi relații cu copiii și tinerii de origine romă și, de asemenea, cu părinții și persoanele care îndeplinesc rolul de mediatori romi, în special în școlile primare, ca modalitate de promovare a frecventării regulate a școlii de către romi;

89.  sugerează adaptarea unor abordări diferite ale integrării educaționale, atât pentru copiii provenind din familiile de romi care doresc să se stabilească într-un anumit loc, cât și pentru cei care provin din familii care doresc să-și continue modul de viață nomad, de exemplu prin măsuri de facilitare a frecventării școlii în interiorul taberelor romilor;

90.  subliniază importanța programelor de mobilitate, de învățare de-a lungul vieții, de formare profesională și de formare continuă pentru a asigura integrarea tinerilor și a adulților care provin din comunitățile rome și pentru a mări potențialul de care dispun pentru a pătrunde pe piața muncii;

91.  consideră că sistemul de formare la locul de muncă trebuie extins, astfel încât să permită dobândirea competențelor și abilităților necesare;

92.  consideră că este necesară armonizarea ofertei de formare profesională și a cererii de pe piața muncii și solicită, în consecință, elaborarea unor prognoze naționale și regionale privind cererea de mână de lucru anticipată pe termen mediu;

93.  invită Comisia să dezvolte și să introducă sisteme comune de monitorizare, cu implicarea instituțiilor UE, a statelor membre și a liderilor comunităților rome, în ceea ce privește programele și proiectele implementate în statele membre;

94.  consideră cultura romă drept parte integrantă a mozaicului cultural european; atrage atenția asupra faptului că unul dintre mijloacele esențiale de înțelegere a romilor și a modului lor de viață îl constituie o mai mare sensibilizare a celorlalți cetățeni europeni față de patrimoniul, tradițiile și limba romilor, precum și față de cultura contemporană romă; sprijină ferm promovarea și prezervarea activităților lor creative, ca o componentă esențială a dialogului intercultural;

95.  opinează că romii ar trebui să facă un efort educațional pentru a învăța să cunoască obiceiurile și cultura comunităților alături de care conviețuiesc, facilitând astfel o mai bună integrare a acestora în locurile în care trăiesc;

96.  consideră că promovarea activităților de voluntariat și sportive cu implicarea romilor și a celor de altă etnie este importantă pentru facilitarea unei mai largi integrări sociale;

97.  invită Comisia să promoveze cele mai bune practici, precum și modelele și experiențele pozitive legate de programele implementate și de propriile inițiative ale romilor, pentru a îmbunătăți percepția romilor și imaginea acestora în rândul celorlalte comunități, precum și pentru a impulsiona participarea activă și colaborarea creatoare a comunităților rome în cadrul programelor UE, al programelor statelor membre și al celor de la nivel local;

98.  solicită îmbunătățirea identificării și a utilizării, la toate nivelurile de guvernanță, a fondurilor UE deja existente pentru ocuparea forței de muncă, educație și promovarea culturii populațiilor rome;

99.  recomandă ca viitoarele politici ale UE pentru minoritatea romă să fie elaborate pornindu-se de la o abordare diferențiată, în funcție de caracteristicile specifice ale diverselor state membre și de particularitățile comunităților implicate;

100.  atrage atenția asupra importanței unei verificări mai riguroase a utilizării fondurilor UE destinate integrării romilor;

101.  consideră că ar fi utile schimburile de experiență și bune practici dintre statele care au obținut rezultate bune în procesul de integrare a romilor și statele care încă se confruntă cu această problemă;

102.  recunoaște că complexitatea dosarelor poate constitui un obstacol pentru organizatorii proiectelor; subliniază nevoia de a intensifica efortul depus pentru simplificarea procedurilor de subvenționare; subliniază că fondurile europene din domeniu sunt subutilizate;

103.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 45 E, 23.2.2006, p. 129. (2) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 283. (3) JO C 282 E, 6.11.2008, p. 428. (4) JO C 68 E, 21.3.2009, p. 31. (5) JO C 294 E, 3.12.2009, p. 54. (6) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 60. (7) JO C 4 E, 7.1.2011, p. 7. (8) Texte adoptate, P7_TA(2010)0312. (9) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. (10) JO L 180, 19.7.2000, p. 22. (11) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (12) JO L 158, 30.4.2004, p. 77. (13) JO L 328, 6.12.2008, p. 55. (14) JO L 132, 29.5.2010, p. 1. (15) IP/10/1097. (16) MEMO/10/701 din 21.12.2010. (17) Raport privind rasismul și xenofobia în statele membre ale UE în 2009; Studiu privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană, raport specific: situația romilor în 2009; Situația cetățenilor romi din UE care se deplasează și se stabilesc în alte țări din UE; Condițiile de locuit ale romilor și ale populației itinerante în Uniunea Europeană: raport comparativ. (18) CM(2010)133. (19) MEMO/10/502.