Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 174, 175, 176, 177, 178 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul nr. 26 la TFUE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1298/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește alocarea financiară din Fondul social european pentru anumite state membre(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(6),

–  având în vedere Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE(7),

–  având în vedere Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 734/2013 al Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de comunicații în bandă largă”(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2011 intitulată „Rețele inteligente: de la inovare la implementare”(COM(2011)0202),

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(11),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2012, intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” (COM(2012)0663),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2012, intitulată „Energia din surse regenerabile: o prezență majoră pe piața energetică europeană”(COM(2012)0271),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 martie 2013, intitulată „Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei ” (COM(2013)0169),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la microgenerare – generarea de energie electrică și termică la scară redusă(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la rolul politicii de coeziune a UE și al actorilor săi în punerea în aplicare a noii politici energetice europene(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2013 referitoare la aplicarea și impactul măsurilor de eficiență energetică în cadrul politicii de coeziune(15),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 25 ianuarie 2012 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) (COM(2012)0011),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 noiembrie 2008, intitulat „Regiunile în 2020 – evaluarea viitoarelor provocări pentru regiunile UE” (SEC(2008)2868),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere documentul de consultare care conține propunerea de Regulamentul (UE) nr. …/… al Comisiei din xxx de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0019/2014),

A.  întrucât o serie de exemple de bune practici, cum ar fi regiunea Burgenland, proiectul „MaRes” (strategia de cercetare pentru Macaronezia) și proiectul insulelor verzi, Energy Valley din Țările de Jos, modelul regenerativ din regiunea Harz din Germania, Hostětín din Republica Cehă, proiectul Orkney Micro Renewables din Scoția, precum și proiectul-pilot orașe și comunități din cadrul inițiativei Comisiei, CONCERTO, sau al inițiativei CO-POWER de utilizare eficientă a energiei și producție descentralizată de energie au dovedit că cetățenii și comunitățile locale pot deveni producători-consumatori („prosumatori”), prin producerea de energie pentru nevoile proprii și vânzarea de energie înapoi în rețea sau primirea de credit pentru surplusul de energie electrică și contorizarea consumului net, operând în centrale electrice virtuale, împreună cu alți actori, obținând avantaje maxime prin includerea tuturor actorilor în planificarea și punerea în aplicare a unor activități regionale, stimulând participarea activă și schimbul de informații și dezvoltând o abordare holistică prin includerea altor sectoare care au legătură cu energia, cum ar fi transporturile și locuințele, prin utilizarea de mecanisme de sprijin financiar inteligent și crearea de noi locuri de muncă;

B.  întrucât Parlamentul a adoptat rapoarte privind rolul politicii de coeziune a UE și al actorilor săi în punerea în aplicare a noii politici energetice europene, precum și privind punerea în aplicare și impactul măsurilor de eficiență energetică din cadrul politicii de coeziune;

C.  întrucât datele cu caracter personal colectate în legătură cu exploatarea sistemelor energetice inteligente sunt foarte sensibile deoarece pot fi folosite pentru a dobândi informații despre comportamentul consumatorilor și întrucât trebuie garantată, prin urmare, o protecție specială a datelor respective,

Noi oportunități pentru economia regională

1.  salută schimbarea paradigmei modului de producție și de consum al energiei la nivel regional, de la modelul tradițional inflexibil, bazat pe logica sarcinii minime, la o producție variabilă, descentralizată și locală, integrând o proporție crescută de energie din surse regenerabile obținută la scară mică, cu o cerere flexibilă și elastică și stocare distribuită; recunoaște că, pentru a păstra dezvoltarea durabilă și pentru a îndeplini cerințele cererilor viitoare, ar trebui promovate noi modele de producție și consum al energiei pe baza producției locale descentralizate; subliniază faptul că rețelele inteligente sunt esențiale pentru o astfel de schimbare a paradigmei, implementarea acestora trebuind să fie integrată într-o abordare transsectorială și completă de dezvoltare regională pentru maximizarea beneficiilor și a oportunităților de piață la nivel regional, precum și pentru realizarea sustenabilității, a creșterii economice și a inovării;

2.  subliniază faptul că numeroase regiuni europene au desfășurat proiecte în cadrul existent al UE, care au stimulat sinergii în domenii selectate și au promovat energia durabilă și din surse regenerabile, partenerii publici și privați depunând eforturi comune pentru explorarea oportunităților regionale de creștere economică în sectorul energetic, prin etapa de început de asimilare a resurselor fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prin parteneriate centrate la nivel local, regional, național și european și prin strategii de punere în aplicare eficace și decentralizate pentru exploatarea surselor locale de energie;

3.  subliniază numeroasele beneficii aduse de rețelele inteligente în termeni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile și a producției distribuite, de asigurare a securității aprovizionării pentru gospodării, de creare a condițiilor necesare pentru utilizarea eficientă a energiei electrice în transporturi, de oferire consumatorilor a posibilității de a-și adapta consumul astfel încât să beneficieze de cele mai mici prețuri și, totodată, să economisească energie, crescând eficiența energetică și economisind curentul electric și reducând investițiile costisitoare în rețelele electrice prin utilizarea energiei în afara perioadelor de vârf și, de asemenea, pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în UE; subliniază necesitatea implicării cetățenilor în fiecare etapă, inclusiv în implementarea de infrastructură de contorizare avansată care să ofere un flux bidirecțional de informații, de asemenea, în activitățile planificate de operatorii de sisteme de distribuție (OSD) și furnizorii de tehnologii de rețea inteligente; subliniază, de asemenea, că dezvoltarea și utilizarea rețelelor inteligente reduce considerabil pierderile de energie în timpul transportului și distribuției; subliniază că poate fi utilizată reconfigurarea automată a rețelei pentru prevenirea sau remedierea întreruperilor temporare datorită capacității sale de regenerare; observă, cu toate acestea, că sistemele de sprijin naționale în diferite regiuni de multe ori nu acordă prioritate celor mai eficace mijloace de aplicare a tehnologiilor regenerabile pentru gospodăriile private;

4.  subliniază, în acest context, oportunitățile pentru schimbări geografice (sau teritoriale) la rețeaua de energie și promovarea rețelelor inteligente pentru regiunile dezavantajate, inclusiv regiunile ultraperiferice, periferice și insulare, care pot deveni, din consumatori de energie - producători, obținând importante beneficii economice și de competitivitate, asigurându-și în același timp o aprovizionare sigură cu energie, precum și introducerea și operarea unor rețele inteligente; constată că introducerea și operarea rețelelor inteligente oferă, în special, oportunități pentru aceste regiuni, care pot reduce costurile energetice suportate;

5.  subliniază că, în prezent, infrastructura și gestionarea rețelelor și normele de pe piață sunt adaptate nevoilor și posibilităților centralelor pe bază de combustibili fosili și ale centralelor nucleare, existând astfel un dezavantaj competitiv pentru tehnologiile noi, cum ar fi sursele regenerabile de energie;

6.  invită statele membre și regiunile și autoritățile locale să investească cât de curând posibil în rețele inteligente locale analizând posibilitatea de creștere a investițiilor prin utilizarea fondurilor ESI, inclusiv a instrumentelor financiare pentru a atrage investiții private, ținând seama de necesitățile ecologice, economice, sociale și teritoriale ale unor regiuni specifice, întrucât nu există o soluție unică pentru toate regiunile; solicită o abordare flexibilă la nivel local și regional pentru reducerea barierelor în calea combinării măsurilor de producere și stocare de energie, inclusiv la nivel transfrontalier, și de eficiență și pentru cooperarea cu alte sectoare, precum tehnologia informațiilor și a comunicațiilor (TIC) și transporturile; subliniază, în acest sens, importanța stocării prin pompare asociată cu exploatarea surselor de energie regenerabile;

7.  subliniază că introducerea de rețele inteligente presupune un cadru de politici stabil și orientat pe termen lung; invită Comisia să propună obiective, politici și ținte ambițioase pentru 2030 în domeniul eficienței energetice și al energiilor regenerabile, precum și pentru emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a oferi mai multă certitudine în viitor investitorilor și sectoarelor înrudite și pentru a facilita introducerea unui sistem energetic inteligent;

8.  reamintește că în majoritatea scenariilor din Perspectiva energetică 2050, integrarea corespunzătoare a generării de energie din surse regenerabile distribuite nu va fi fezabilă dacă nu se dezvoltă la nivel local și regional rețele inteligente de distribuție a energiei electrice, cu atât mai mult cu cât ele generează legătura de informare și legătura privind alimentarea cu energie electrică dintre zonele locale de dezvoltare socioeconomică, permițând o gestionare flexibilă și asigurând rezervele necesare pentru sursele variabile de energie; solicită, în acest context, să se acorde o importanță sporită rețelelor de distribuție; subliniază totuși că dezvoltarea rețelelor inteligente este strâns legat de transportul eficient al energiei de la locul de producție la locul utilizării finale; remarcă și că valoarea adăugată a rețelelor inteligente este cu atât mai puternică cu cât ele comunică la o scară mai largă, de exemplu la nivel național și chiar european, controlarea cererii de energie electrică la această scară permițând, prin extinderea cererii, utilizarea unor soluții suplimentare de eliminare a consumului (surse de consum) atunci când, la nivel local, producția este prea slabă (sau prea puternică);

9.  solicită o abordare mai flexibilă în regulamentele și directivele UE privind piața internă pentru a reduce obstacolele puse în calea unor soluțiile individuale pentru fiecare regiune în ceea ce privește producția de energie, aprovizionarea și stocarea acesteia, precum și măsuri de eficientizare și diverse mixuri de astfel de măsuri, inclusiv parteneriate public-private și proiecte transfrontaliere;

Sisteme energetice inteligente

10.  subliniază că, pentru a asigura introducerea cu succes a rețelelor inteligente, ar trebui elaborată o strategie pentru regiuni și comunitățile locale, orientată către un sistem energetic inteligent, în care rețelele inteligente să devină parte a sistemului energetic regional cu includerea unei proporții de energie din surse regenerabile, inclusiv capacități de generare descentralizată, combinate cu o gestiune a cererii, măsuri de eficiență energetică, sporirea economiilor de energie și soluții inteligente de stocare, sectorul transporturilor (e-transport) și schimburi mai bune cu rețelele învecinate;

11.  ia act de rolul pe care contoarele inteligente îl au în facilitarea comunicării bidirecționale și a facturării precise a consumatorilor, precum și în creșterea participării cererii, în cazul căreia consumatorii își adaptează obiceiurile lor în funcție de variațiile producției de energie; subliniază că cetățenii ar trebui să primească toate beneficiile oferite de un sistem energetic inteligent și că proprietatea cetățenească sporește eficiența comportamentală și, astfel, se asigură în general o mai mare economisire de energie cu ajutorul protocoalelor deschise; evidențiază responsabilitatea operatorilor de distribuție a energiei electrice, în calitate de furnizori de servicii pentru autoritățile locale, regionale sau naționale în garantarea accesului la acest serviciu de interes general pentru toți, aceștia căutând să asigure securitatea și stabilitatea rețelelor; subliniază că fiecare cetățean ar trebui să aibă acces direct la datele de consum și producție pentru a se asigura funcționarea eficientă, sigură și în condiții de securitate a rețelei inteligente; îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a se asigura că aparatele electrocasnice (în special mașinile de spălat, mașinile de spălat vase, pompele de căldură și dispozitivele de încălzire a depozitelor etc.) pot funcționa automat în conjuncție cu contoarele inteligente, oferind consumatorilor tarife cele mai favorabile;

12.  invită Comisia și Grupul său operativ pentru rețele inteligente să actualizeze și să își extindă actuala definiție a rețelelor inteligente pentru a include și sistemul energetic inteligent; invită autoritățile locale și regionale să gestioneze consumul de energie și reducerea consumului de energie, precum și să elaboreze și să adopte strategii regionale centrate pe sistemul energetic inteligent;

13.  subliniază că, pentru a asigura eficiența economică a rețelelor inteligente pentru regiuni este necesară combinarea avantajelor directe și indirecte, conectând sectorul energetic cu alte sectoare, îndeosebi al locuințelor și al transporturilor, dar și al mediului, al planificării urbane, al incluziunii sociale, al gestiunii deșeurilor și al construcțiilor, pentru a atinge obiectivele de economisire de energie, maximizând totodată beneficiile economice și echilibrând cererea și oferta de energie din cadrul unei regiuni;

14.  solicită operarea de inovări și de investiții mai importante în sectorul TIC pentru depășirea problemelor celor mai importante cu care se confruntă tehnologiile inteligente, printre care interoperabilitatea acestora cu rețelele deja existente, precum și problemele de reglementare; invită Comisia și actorii naționali și regionali să instituie un cadru favorabil de reglementare și investiții pentru a permite dezvoltarea de soluții TIC interoperabile;

Impact pozitiv asupra pieței locale a muncii

15.  încurajează toate regiunile și autoritățile locale să ia în considerare avantajele și să investească în sisteme energetice inteligente ca potențială sursă pentru locuri de muncă durabile și ecologice la nivel local; subliniază faptul că industria construcțiilor reprezintă unul dintre principalele domenii în care vor fi create locuri de muncă, nu numai prin investiții directe în rețele energetice inteligente, ci și prin stimularea dezvoltării tehnologiei în UE, a inovării și a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), prin investiții în măsuri de eficiență energetică și în renovare, de exemplu în sectorul locuințelor, precum și prin adaptarea la noi soluții tehnologice propuse pentru construcția de locuințe eficiente din punct de vedere energetic;

16.  subliniază că dezvoltarea rețelelor inteligente oferă, de asemenea, posibilitatea creșterii competitivității furnizorilor europeni de tehnologie, precum cei din industria electrică și electronică, marea majoritate IMM-uri, și consolidarea poziției lor de lideri mondiali în domeniul tehnologiei;

17.  invită toate regiunile să analizeze posibilitatea de realizare a unor investiții în aptitudini și formare pentru aceste noi locuri de muncă, ținând cont de faptul că ar putea fi creat un număr semnificativ de noi locuri de muncă la nivel local în servicii TIC, în transporturi și sectoare care furnizează echipamente, infrastructură și servicii inteligente, cum ar fi în cazul noilor instalații, dar și pentru a evita lipsa forței de muncă specializate și a permite adaptarea la cerințele impuse de apariția unor noi meserii în domeniile respective; solicită statelor membre și regiunilor să sprijine inițiativele de formare atât la nivel universitar, cât și la nivelul școlilor profesionale în domeniul energiei din surse regenerabile, cum ar fi studiile tehnice de mediu și dezvoltarea de noi ucenicii, de exemplu instalator de panouri solare; subliniază faptul că regiunile care introduc cu succes un sistem energetic inteligent pot atrage locuri de muncă suplimentare în zonă sub formă de cursuri de formare de specialitate prin înființarea de universități și colegii tehnice de specialitate în acest domeniu; solicită regiunilor să coopereze în ceea ce privește specializarea inteligentă și salută programele în care cunoștințele sunt partajate între regiuni și la nivel transfrontalier; atrage atenția asupra inițiativelor luate de Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) în cadrul Comunității pentru cunoaștere și informare InnoEnergy pentru cercetarea și dezvoltarea de rețele inteligente, precum și inițiativele de a instrui specialiștii din acest sector; atrage, de asemenea, atenția asupra noilor posibilități de a crea sisteme de inovare la nivel regional (RIS);

18.  subliniază că investițiile publice în sisteme energetice inteligente, inclusiv prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, pot stimula oportunități de creare de locuri de muncă durabile la nivel local, pot crea efecte de sinergie și propagare pentru ocuparea forței de muncă și beneficii pe termen lung pentru regiuni în domeniul economic, social și al mediului și pot fi folosite inclusiv ca instrumente pentru depășirea problemelor economice, mai ales în regiuni din țările afectate de criză;

Rolul cetățenilor

19.  subliniază că succesul sistemului energetic inteligent, așa cum indică studiile de bune practici și cazurile exemplare, depinde cel mai adesea de faptul că sunt deținute la nivel local, fie de cetățeni individuali, fie de o cooperativă, de o comunitate locală sau de o combinație a acestora; recunoaște că astfel de forme de proprietate îmbunătățesc gradul de acceptare a investițiilor în toate componentele sistemelor energetice inteligente; subliniază faptul că cetățenii ar trebui să primească informații mai bune, precum și stimulente, cum ar fi mecanisme dinamice de stabilire a prețurilor și instrumente TIC adecvate, astfel încât să poată fi implicați în toate etapele de dezvoltare a infrastructurii energetice inteligente, de producție și distribuție a energiei, precum și planificare a rețelei;

20.  subliniază, ținând cont de caracterul tehnic al rețelelor inteligente, importanța informării și a sensibilizării utilizatorilor, care ar urma să devină „prosumatori” informați și conștienți de oportunitățile oferite de aceste rețele, în special în ceea ce privește legătura lor cu contoarele inteligente; subliniază importanța ca această sensibilizare să vizeze tinerii, prin programe educaționale adresate elevilor din învățământul secundar și celor care urmează cursuri de formare profesională;

21.  invită Comisia să elimine barierele și provocările normative și juridice din calea responsabilizării la nivel local din legislația UE în vigoare, îndeosebi din normele privind ajutoarele de stat; invită statele membre să sprijine posibilitățile locale de producție a energiei și punerea în comun a energiei locale, nu doar în sens ambivalent între rețea și consumatorul final, ci și la nivel transfrontalier și între unități-consumatoare finale, încurajând responsabilitatea în ceea ce privește sursele locale de producție a energiei și punerea în comun a energiei produse la nivel local;

22.  subliniază că implementarea sistemelor energetice inteligente va schimba semnificativ sferele privată și publică, întrucât furnizarea de energie electrică va fi dublată de colectarea de date și va fi comunicată în timp real; prin urmare, solicită proceduri transparente la toate nivelurile, implicând toți actorii, inclusiv cetățenii, întreprinderile, sectoarele industriale, autoritățile locale, operatorii de sistemele de distribuție (OSD), operatorii de sisteme de transmitere (OST), autoritățile locale și regionale de protecție a datelor și furnizorii de tehnologii de rețele inteligente;

Protecția datelor și confidențialitatea

23.  subliniază că sistemele energetice inteligente vor fi operate cu cantități importante de date cu caracter personal și numeroase profiluri de clienți, cu un risc important de încălcare a securității acestora; subliniază nevoia unor standarde înalte pentru contoarele inteligente în ceea ce privește protecția datelor, confidențialitatea datelor și pentru a permite cetățenilor să decidă și să controleze datele care sunt furnizate operatorilor de rețea pe lângă minimul absolut de date necesar pentru furnizarea de energie; ia act de îngrijorările existente îndeosebi în materie de securitate a sistemelor de rețele inteligente și de avantaje ale contoarelor inteligente pentru consumatori și solicită o mai bună evaluare a acestui domeniu, cu analizarea protecției datelor și a confidențialității datelor în cazul contoarelor inteligente; subliniază, prin urmare, că datele cu caracter personal trebuie protejate, fără excepție, pentru ca acestea să rămână protejate și sigure; subliniază, în plus, că securitatea datelor trebuie integrată în strategiile de implementare a rețelelor inteligente;

24.  subliniază nevoia unor mai bune reglementări și practici a protecției și confidențialității datelor atunci când se instalează sisteme de contorizare inteligente; subliniază faptul că garantarea protecției datelor și a confidențialității acestora pentru toate persoanele și gospodăriile conectate la rețea este imperativă pentru funcționarea și instalarea de rețele inteligente; subliniază că datele colectate ar trebui folosite doar pentru a se asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică; invită statele membre să aplice reglementări de protecție a datelor, păstrând și dezvoltând totodată sinergii prin intermediul rețelelor de telecomunicații și de energie, și să promoveze drepturile individuale în acest domeniu; subliniază că, în ceea ce privește colectarea de date pentru sistemele energetice inteligente, standardele ar trebui să fie elaborate pentru a asigura că numai datele relevante sunt transmise cu scopul de a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică, pentru a asigura că datele nu sunt transferate către terți, că clienții au dreptul de a controla și a șterge datele colectate în cazul în care nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate în alt mod, și pentru a asigura că cetățenii își păstrează dreptul de proprietate asupra datelor lor și dețin controlul în ceea ce privește părțile cărora le acordă accesul la aceste date;

25.  solicită Comisiei să emită orientări suplimentare cu privire la utilizarea datelor cu sau fără caracter personal referitoare la rețelele inteligente, ținând seama de legislația revizuită a UE privind protecția datelor și cu privire la normele convenite privind proprietatea și gestionarea acestor date de către OSD, furnizori sau alte organisme comerciale;

Cadrul pentru sisteme energetice inteligente de succes

26.  invită Comisia să ia măsuri pentru a accelera procesul de dezvoltare a rețelelor inteligente și să se concentreze pe următoarele aspecte: stimularea investițiilor și stimulente financiare în acest domeniu, elaborarea unor standarde tehnice, asigurarea protecției datelor pentru consumatori, crearea unui cadru de reglementare care să ofere stimulente pentru implementarea rețelelor inteligente, garantarea unei piețe cu amănuntul deschise și competitive, în interesul consumatorilor, și oferirea de sprijin în continuare pentru inovare în domeniul tehnologiilor și al sistemelor;

27.  subliniază că, în temeiul noilor reglementări privind fondurile SIE pentru perioada 2014-2020, statele membre au obligația de a concentra resursele din cadrul fondurilor SIE pe investiții în direcția unei Europe inteligente, durabile și favorabile incluziunii; ia act de faptul că va fi stabilită cota minimă pentru ca regiunile să concentreze, în funcție de nivelul lor dezvoltare economică, cel puțin 20% din resursele FEDER în investiții în tranziția energetică, cu accent special pe rețele inteligente, producerea și distribuirea de energie din resurse regenerabile, eficiență energetică, economisirea de energie, cogenerarea încălzirii și a energiei, strategii de emisii scăzute de carbon, acordându-se o atenție deosebită zonelor urbane, și pe energia din rețele inteligente la nivelul distribuției; subliniază faptul că finanțarea publică încă joacă un rol esențial în stimularea investițiilor private în proiecte de cercetare și dezvoltare și în proiecte de demonstrație privind rețelele inteligente; subliniază că Fondul de coeziune prevede, de asemenea, investiții în acest domeniu; solicită statelor membre să fructifice la maximum această oportunitate; subliniază, în ceea ce privește investițiile care nu sunt acoperite de concentrarea tematică obligatorie, că FEDER poate fi, de asemenea, utilizat pentru a sprijini dezvoltarea de sisteme inteligente de distribuție, stocare și transmisie a energiei și pentru a integra generarea distribuită de energie din surse regenerabile;

28.  subliniază că fondurile SIE au rol de catalizator al investițiilor și că, întrucât mai multe niveluri teritoriale sunt implicate în finanțare și în procesul decizional, guvernanța pe mai multe niveluri joacă un rol important pentru implementarea cu succes; salută oportunitățile suplimentare de finanțare din cadrul programului Energie inteligentă - Europa;

29.  salută accentul puternic pus în cadrul mecanismului Conectarea Europei pe proiectele de interes comun legate de energia inteligentă, însă regretă că numai două proiecte de rețele inteligente au fost incluse în lista actuală pentru doi ani; subliniază faptul că trebuie avute în vedere și proiectele care vizează rețele inteligente la nivelul distribuției; subliniază faptul că proiectele de infrastructură trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și competitivitate și să se bazeze pe o abordare integrată, care să fie asigurată de implicarea operatorilor de rețele de distribuție; subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării interconexiunilor energetice nord-sud în bazinul Mediteranei;

30.  invită Comisia să reducă obstacolele la investițiile în sisteme energetice inteligente, mai ales prin lărgirea bazei de excepții în cadrul reformei ajutoarelor de stat, pentru a permite sprijinirea publică a tuturor elementelor sistemelor energetice inteligente de la nivel local și regional, inclusiv investiții și operațiuni transsectoriale; solicită includerea sistemelor energetice inteligente drept categorie de sine stătătoare în viitorul regulament al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (RGEC II) și adaptarea reglementărilor privind alte categorii de derogări în bloc, în conexiune cu dezvoltarea sistemelor energetice inteligente;

31.  subliniază că interoperabilitatea pentru infrastructura inteligentă este esențială, deoarece incertitudinea în materie de reglementare și existența unor standarde diferite întârzie extinderea infrastructurii inteligente; prin urmare, solicită o mai bună cooperare între diferitele organizații pentru standarde tehnice la nivel european; subliniază că sunt necesare standarde deschise pentru a veni în sprijinul interoperabilității și pentru a accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiei;

32.  invită Comisia să ia măsuri pentru a îndepărta principalele obstacole, cum ar fi lipsa de interoperabilitate și standarde (o conectare și utilizare standardizate ar reduce costurile și ar permite conectivitatea și pentru sursele de generare distribuită – SGD) (sau mici aplicații de adaptare la cerere), incertitudinea asupra rolurilor și responsabilităților în noi aplicații pentru rețele inteligente, incertitudinea în ceea ce privește repartizarea costurilor și a beneficiilor și, în consecință, în ceea ce privește noile modele de afaceri, reticența consumatorilor de a participa la teste; măsurile de reglementare din Europa ar putea reprezenta obstacole semnificative pentru capacitatea de reproducere a rezultatelor proiectelor în diferite țări;

33.  reamintește mandatul de standardizare din 2011 menit să susțină dezvoltarea rețelei inteligente europene, care trebuia să fie finalizat în 2012; salută progresele înregistrate în cadrul acestui mandat, însă subliniază nevoia de a continua eforturile; solicită Comisiei să își ia un angajament alături de organismele de standardizare pentru a accelera finalizarea acestor activități și pentru a emite un nou mandat, dacă se va considera că acesta este necesar;

34.  solicită statelor membre să coopereze în continuare și să facă schimb de bune practici în cadrul forumului Consiliului autorităților de reglementare în domeniul energetic (CEER) privind reglementarea OSD naționali; constată, în același timp, diversitatea organizării OSD, unele state membre având un singur OSD iar altele având peste 800; încurajează statele membre să colaboreze mai îndeaproape; solicită statelor membre și Comisiei să convină asupra unui sistem de clasificări unificat pentru a stabili dacă o organizație este operator de transport, operator de distribuție sau operator mixt;

35.  invită Comisia să analizeze în ce măsură ar fi necesar să prezinte propuneri, în conformitate cu cel de al treilea pachet legislativ privind piața internă a energiei, care să vizeze dezvoltarea și promovarea rețelelor inteligente, deoarece acest lucru, care trebuie garantat în continuare prin acțiunea consecventă a Comisiei, ar putea permite implicarea în mai mare măsură a mai multor participanți pe piață și ar putea stimula posibile sinergii de implementare, dezvoltare și întreținere a rețelelor de telecomunicații și de energie; subliniază totuși că aceste propuneri ar trebui incluse într-un cadru de reglementare armonizat, conform principiilor enunțate de Comisie;

36.  solicită cooperarea la nivel european, național și regional în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor inteligente; consideră că rețelele inteligente oferă o ocazie unică de a încuraja inovarea, cercetarea și dezvoltarea, crearea de locuri de muncă, precum și competitivitatea industriei europene la nivel local și regional, în special în ceea ce privește IMM-urile;

37.  solicită regiunilor să se conecteze la rețele și să beneficieze împreună de avantajele oferite, de cunoștințe și de cele mai bune practici și să coopereze în ceea ce privește analizele de beneficii privind sistemele energetice inteligente în cadrul obiectivului de cooperare teritorială din cadrul fondurilor SIE; invită Comisia să instituie o rețea transnațională pentru regiunile ce dispun de sisteme energetice inteligente; invită regiunile transfrontaliere să utilizeze instrumentul juridic oferit de gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) pentru a institui și a gestiona în comun servicii de interes economic general în domeniul energiei regenerabile și al economisirii de energie și al infrastructurii de rețele inteligente într-o astfel de rețea;

38.  subliniază importanța inițiativelor precum Convenția primarilor, principala mișcare europeană care implică autoritățile locale și regionale în combaterea schimbărilor climatice, care se bazează pe un angajament voluntar din partea semnatarilor să îndeplinească și să depășească obiectivul UE de reducere cu 20% a CO2 prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea surselor de energie regenerabile, care să sprijine și să susțină eforturile depuse de autoritățile locale în implementarea unor politici energetice durabile; subliniază că autoritățile locale joacă un rol esențial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult atunci când se are în vedere că 80% din consumul de energie și emisiile de CO2 sunt asociate activității urbane;

o
o   o

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 281. (4) JO L 347, 20.12.2013, p. 256. (5) JO L 347, 20.12.2013, p. 259. (6) JO L 347, 20.12.2013, p. 303. (7) JO L 211, 14.8.2009, p. 55. (8) JO C 82, 1.4.2008, p. 1. (9) JO L 204, 31.7.2013, p. 15. (10) JO C 25, 26.1.2013, p. 1. (11) JO L 140, 5.6.2009, p. 16. (12) JO L 315, 14.11.2012, p. 1. (13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0374. (14) Texte adoptate, P7_TA(2013)0017. (15) Texte adoptate, P7_TA(2013)0345.