Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2532(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0145/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 06/02/2014 - 9.7

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0100

Texte adoptate
PDF 225kWORD 32k
Joi, 6 februarie 2014 - Strasbourg
Situația din Egipt
P7_TA(2014)0100RC-B7-0145/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2014 referitoare la situația din Egipt (2014/2532(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, în special cea din 12 septembrie 2013 referitoare la situația din Egipt(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la „Politica Europeană de Vecinătate: către o consolidare a parteneriatului. Poziția Parlamentului European privind rapoartele din 2012”(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție(3),

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/vicepreședintelui Comisiei, Catherine Ashton, din 24 ianuarie 2014 (Bruxelles) referitoare la recentele atacuri violente din Egipt, din 19 ianuarie 2014 referitoarea la referendumul constituțional din Egipt, din 11 ianuarie 2014 referitoare la situația din Egipt înaintea referendumului constituțional, din 24 decembrie 2013 referitoare la atentatul cu mașini-capcană din Mansoura, Egipt și cea din 23 decembrie 2013 referitoare la condamnarea activiștilor politici din Egipt,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 8 februarie 2013 referitoare la Primăvara arabă,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Egipt din 22 iulie și 21 august 2013,

–  având în vedere Acordul de asociere UE- Egipt încheiat în 2001, care a intrat în vigoare în 2004 și a fost consolidat prin Planul de acțiune din 2007, precum și raportul Comisiei din 20 martie 2013 privind progresele înregistrate în implementarea sa,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Egiptul este parte,

–  având în vedere Declarația constituțională publicată în Egipt la 8 iulie 2013, în care se propune o foaie de parcurs pentru modificarea Constituției și organizarea de noi alegeri,

–  având în vedere Constituția egipteană, redactată de Comitetul constituțional și adoptată prin referendum la 14 și 15 ianuarie 2014,

–  având în vedere „Programul pentru susținerea parcursului către democrație” al guvernului interimar egiptean,

–  având în vedere Legea egipteană 107 din 24 noiembrie 2013 privind dreptul la întruniri publice, defilări și proteste pașnice,

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 1 decembrie 2013, președintele interimar Adly Mandour a aprobat noul proiect de Constituție egipteană convenit de către Comisia Constituțională, compusă din 50 de experți, printre care un spectru larg de reprezentanți politici și religioși, însă fără niciun reprezentant al Frăției Musulmane;

B.  întrucât referendumul privind constituția a avut loc pe 14 și 15 ianuarie 2014 și a înregistrat o rată de participare de 38,6 %, dintre care 98,1 % de voturi în favoarea constituției; întrucât perioada premergătoare referendumului a fost marcată de acte de violență și hărțuire și de arestarea activiștilor care au militat pentru un vot negativ, care a rezultat într-o dezbatere publică unilaterală înainte de referendum; întrucât, potrivit declarației Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton, „deși UE nu este în măsură să facă o evaluare aprofundată a desfășurării referendumului sau să verifice presupusele nereguli, acestea nu par să fi afectat în mod decisiv rezultatul”;

C.  întrucât noua Constituție a Egiptului prezintă multe elemente pozitive în domeniul libertăților fundamentale și al drepturilor omului, al protecției minorităților și al drepturilor femeilor în special, dar include, de asemenea, articole care dispensează forțele armate de supravegherea civilă, iar bugetul acestora de supravegherea parlamentară și permit judecătorilor militari să judece civili, în timp ce alte articole limitează libertatea exercitării ritualurilor religioase și a înființării de lăcașuri de cult pentru adepții religiilor monoteiste;

D.  întrucât tensiunile politice și profunda polarizare a societății continuă să provoace atacuri teroriste și înfruntări violente în Egipt; întrucât din iulie 2013, mai mult de o mie de persoane și-au pierdut viața și un număr mult mai mare au fost rănite în ciocnirile dintre manifestanți și forțele de securitate și dintre adversarii și partizanii fostului președinte Morsi; întrucât există informații potrivit cărora forțele de securitate au folosit în mod excesiv forța împotriva manifestanților și mii de persoane au fost arestate și deținute, în timp ce practica impunității continuă să domine; întrucât la 12 noiembrie 2013, starea de urgență din țară a fost suspendată;

E.  întrucât declarația constituțională din 8 iulie 2013 a definit foaia de parcurs politică pentru Egipt; întrucât, contrar foii de parcurs, președintele egiptean interimar, Adly Mansour, a solicitat între timp organizarea mai întâi a alegerilor prezidențiale; întrucât în programul său, guvernul interimar și-a afirmat angajamentul de a acționa pentru construirea unui sistem democratic, care garantează drepturile și libertățile tuturor egiptenilor, și de a finaliza foaia de parcurs cu participarea deplină a tuturor actorilor politici, precum și un referendum privind noua constituție, care să fie urmat de alegeri parlamentare și prezidențiale libere și corecte, organizat în timp util, în conformitate cu toate normele legislative;

F.  întrucât încălcările drepturilor omului și a libertăților fundamentale rămân foarte răspândite în Egipt; întrucât violența, actele de instigare și hărțuirea adversarilor politici, a jurnaliștilor și a activiștilor societății civile s-au intensificat în perioada premergătoarei referendumului; întrucât numeroși activiști politici și ai societății civile, inclusiv Alaa Abdel Fattah, Mohamed Abdel de la Centrul egiptean pentru drepturi economice și sociale, și Ahmed Maher și Ahmed Douma, liderii mișcării din 6 aprilie, precum și membrii mai multor partide politice, au fost arestați și condamnați în cursul ultimelor săptămâni; întrucât la 12 ianuarie 2014, Consiliul național egiptean pentru drepturile omului a publicat un raport, în urma vizitei în închisoarea Tora, unde se află principalii activiști menționați mai sus, care critică condițiile în care aceștia sunt deținuți și solicită încetarea relelor tratamentele la care sunt supuși; întrucât Comitetul pentru protecția jurnaliștilor a relatat că, începând din iulie 2013, cel puțin cinci jurnaliști au fost uciși și 45 agresați, 11 posturi de știri au fost percheziționate iar cel puțin 44 jurnaliști au fost reținuți fără a fi puși sub acuzare, fiind supuși unor proceduri îndelungate prealabile procesului; întrucât, la 29 ianuarie 2014, 20 de jurnaliști de la Al-Jazeera, dintre care opt sunt acum în detenție și trei sunt europeni, au fost acuzați de apartenență la o ,,organizație teroristă" sau de ,,răspândire de știri false";

G.  întrucât Frăția Musulmană a refuzat în repetate rânduri să participe la procesul politic anunțat de guvernul interimar și a solicitat boicotarea referendumului, în timp ce mai mulți lideri continuă să incite la violență împotriva autorităților statului și a forțelor de securitate; întrucât autoritățile interimare egiptene au interzis organizația Frăția Musulmană, i-a arestat pe liderii acesteia, i-a confiscat bunurile, a redus la tăcere mass-media și a declarat infracțiune penală apartenența la această organizație, în timp ce Partidul Libertate și Justiție continue să existe; întrucât fostul președinte Morsi a fost deținut din 3 iulie 2013 și este supus mai multor acuzații penale;

H.  întrucât respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dreptatea socială și un standard mai ridicat de viață pentru cetățeni, sunt elemente esențiale ale tranziției spre o societate egipteană deschisă, liberă, stabilă, democratică și prosperă; întrucât sindicatele independente și organizațiile societății civile joacă un rol hotărâtor în acest proces, în timp ce mass-media liberă reprezintă în orice democrație un element fundamental al societății; întrucât femeile egiptene se află în continuare într-o situație deosebit de vulnerabilă în această perioadă de tranziție politică și socială pe care o traversează țara;

I.  întrucât tensiunile dintre jihadiști și creștinii copți au crescut în Egipt de la înlăturarea de la putere a președintelui Morsi, în vara anului trecut, și au condus la distrugerea a zeci de biserici copte creștine; întrucât, în 2013, Egiptul a cunoscut cel mai mare număr de incidente care au implicat creștini din lume, cu cel puțin 167 de cazuri raportate în mass-media; întrucât au existat aproape 500 de încercări de a închide sau a distruge biserici din țară și cel puțin 83 de cazuri de asasinate motivate religios împotriva creștinilor;

J.  întrucât situația securității a continuat să se deterioreze, iar actele de terorism și atacurile violente împotriva forțelor de securitate s-au intensificat în Sinai; întrucât, conform datelor oficiale, cel puțin 95 de persoane care asigurau securitatea au murit în timpul atacurilor violente din 30 iunie 2013;

K.  întrucât mii de persoane, în majoritate refugiați din Eritreea și Somalia, inclusiv un număr mare de femei și copii, își pierd viața, dispar sau sunt răpiți și deținuți ostatici pentru răscumpărare, torturați, exploatați sexual sau uciși pentru comerțul cu organe, acte săvârșite de către traficanții de ființe umane din această zonă;

L.  întrucât Legea 107 din 24 noiembrie 2013 privind dreptul la întruniri publice, defilări și demonstrații pașnice a provocat critici dure și numeroase în Egipt și în exteriorul țării; întrucât Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant, Catherine Ashton, a afirmat în declarația sa din 23 decembrie 2013 că această lege a fost considerată în mare măsură ca limitând în mod excesiv libertatea de exprimare și de întrunire; întrucât protestele pașnice au fost dispersate și numeroși manifestanți au fost arestați și deținuți în temeiul acestei legi în ultimele săptămâni;

M.  întrucât economia Egiptului se află în mare dificultate; întrucât, din 2011, rata șomajului a crescut iar cea a sărăciei s-a agravat; întrucât prosperitatea economică a țării are nevoie de stabilitate politică, politici economice sănătoase, combaterea corupției, precum și de sprijin internațional; întrucât evoluțiile politice, economice și sociale din Egipt au implicații semnificative asupra întregii regiuni și nu numai;

N.  întrucât, în conformitate cu Politica europeană de vecinătate revizuită și, în special, conform principiului „mai mult pentru mai mult”, nivelul și anvergura implicării UE în relațiile cu Egiptul se bazează pe stimulente și, prin urmare, depind de progresele pe care le înregistrează țara pentru respectarea angajamentelor sale, în special în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului și egalitatea de gen;

1.  își exprimă din nou puternica solidaritate cu poporul Egiptului și continuă să sprijine aspirațiile sale legitime pentru democrație și eforturile de a asigura o tranziție democratică pașnică spre reforme politice, economice și sociale;

2.  condamnă ferm toate actele de violență, terorism, instigare, hărțuire, discursurile care incită la ură și cenzura; îndeamnă toți actorii politici și forțele de securitate să dea dovadă de cea mai mare reținere și să evite provocările, pentru a evita noi acte de violență, în interesul suprem al țării; transmite sincere condoleanțe familiilor victimelor;

3.  solicită insistent autorităților interimare egiptene și forțelor de securitate să asigure securitatea tuturor cetățenilor, indiferent de opiniile și apartenența lor politică sau confesiune, să respecte statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, să protejeze libertatea de asociere, de întrunire pașnică, de exprimare și libertatea presei, să se angajeze în favoarea dialogului și a nonviolenței și să respecte și să onoreze obligațiile internaționale ale țării;

4.  ia act de noua constituție a Egiptului, aprobată prin referendumul organizat la 14 și 15 ianuarie 2014, care ar trebui să reprezinte un pas important în procesul de tranziție dificil spre democrație pe care îl cunoaște țara; salută referirea din noua Constituție egipteană la un guvern civil, la libertatea a convingerilor și la egalitatea tuturor cetățenilor, inclusiv îmbunătățirea drepturilor femeilor, prevederile referitoare la drepturile copilului, interzicerea torturii în toate formele și manifestările sale, interzicerea și încadrarea penală a tuturor formelor de sclavie, precum și angajamentul de a respecta tratatele internaționale din domeniul drepturilor omului semnate de Egipt; solicită aplicarea deplină și eficientă a dispozițiilor privind libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de întrunire, asociere și exprimare, și cele privind drepturile omului din noua constituție, precum și ca întreaga legislație existentă și viitoare în aceste domenii să fie conformă cu acestea;

5.  își exprimă, cu toate acestea, preocuparea cu privire la anumite articole din noua constituție, în special cele referitoare la statutul forțelor armate, inclusiv următoarele: articolul 202, care declară că ministrul apărării, care este și comandantul forțelor armate, este numit din rândul ofițerilor forțelor armate; articolul 203 privind bugetul forțelor armate; articolul 204 care permite judecarea civililor de către judecători militari în cazul infracțiunii de atac direct asupra instalațiilor militare, a zonelor militare, echipamentelor militare, documentelor și secretelor militare, fondurilor publice ale forțelor armate, instalațiilor militare și personalului militar, precum și în cazul infracțiunilor legate de serviciul militar, și articolul 234, care prevede că ministrul apărării este numit cu aprobarea Consiliului suprem al forțelor armate, dispoziție care rămâne în vigoare timp de două mandate prezidențiale complete, fără a se preciza în ce fel și de către cine ministrul poate fi înlăturat din funcție;

6.  subliniază faptul că referendumul constituțional reprezintă o oportunitate de a construi consensul național, reconcilierea și stabilitatea instituțională și politică a țării; ia notă de sprijinul unei majorități covârșitoare în favoarea noii constituții, de prezența relativ scăzută la vot, precum și de rapoartele privind presupuse neregularități din timpul scrutinului; regretă profund ciocnirile violente care au avut loc înainte, în timpul și după referendum și care au condus la pierderi de vieți și răniți;

7.  condamnă toate actele de violență și intimidare, și invită toți actorii și forțele de securitate să dea dovadă de reținere, pentru a preveni alte pierderi de vieți omenești și răniți, în interesul suprem al țării; îndeamnă guvernul interimar egiptean să se asigure că toate aceste cazuri sunt anchetate prompt, în mod independent, amănunțit și imparțial iar cei responsabili sunt trași la răspundere; reamintește guvernului interimar de responsabilitatea care îi aparține de a asigura securitatea tuturor cetățenilor egipteni, indiferent de opiniile lor politice sau de apartenența religioasă, precum și de responsabilitatea, dincolo de orice afiliere partizană care revine celor care se fac vinovați de acte de violență, incitare la violență sau de încălcare a drepturilor omului;

8.  subliniază încă o dată că reconcilierea și procesul politic de incluziune condus de civili, cu participarea tuturor actorilor politici democratici, reprezintă elemente esențiale ale tranziției democratice din Egipt și că organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale libere și corecte în intervalul de timp definit de noua constituție, care să ducă la reprezentarea corespunzătoare a diferitelor opinii politice și a femeilor și comunităților minoritare, constituie un alt pas hotărâtor în cadrul acestui proces; încurajează toți actorii politici și sociali, inclusiv susținătorii președintelui Morsi, să evite orice act de violență, de incitare la violență sau de provocare și să contribuie la eforturile de reconciliere; solicită eliberarea tuturor deținuților politici arestați pentru exercitarea pașnică a dreptului la libertatea de întrunire, asociere și exprimare; subliniază importanța unor procese libere și corecte pentru toți cei arestați; propune reformarea legii privind autoritatea judiciară, pentru a asigura o separație reală a puterilor;

9.  solicită încetarea imediată a tuturor actelor de violență, hărțuire și intimidare, de către autoritățile de stat, forțele de securitate și alte grupuri, la adresa adversarilor politici, manifestanților pașnici, reprezentanților sindicali, jurnaliștilor, activiștilor pentru drepturile femeilor și a altor actori ai societății civile din Egipt; solicită anchetarea serioasă și imparțială a acestor cazuri și aducerea în fața justiției a persoanelor responsabile; invită guvernul interimar să garanteze că organizațiile naționale și internaționale ale societății civile, sindicatele independente și jurnaliștii pot să-și desfășoare activitatea în mod liber în țară, fără ingerința guvernului;

10.  este preocupat de Legea 107 privind reglementarea dreptului la întruniri publice, defilări și proteste pașnice și îndeamnă autoritățile interimare egiptene să reformeze sau să abroge această lege pentru a garanta dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică, în conformitate cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, respectând normele și obligațiile internaționale;

11.  condamnă recentele atacuri teroriste împotriva forțelor de securitate din Egipt; se declară extrem de preocupat de situația securității din Peninsula Sinai aflată în continuă deteriorare și solicită eforturi intensificate din partea guvernului interimar egiptean și a forțelor de securitate pentru restabilirea securității, în special prin combaterea traficanților de ființe umane din această zonă; reamintește, în acest context, că articolul 89 din noua constituție prevede că toate formele de sclavie, opresiune, exploatare forțată a ființelor umane, comerțul cu sex și alte forme de trafic cu ființe umane sunt interzise și pedepsite de lege în Egipt;

12.  condamnă ferm actele de violență împotriva comunității copte și distrugerea unui număr mare de biserici, centre comunitare și firme pe întreg teritoriul țării; este preocupat de faptul că autoritățile nu au luat măsuri de securitate adecvate pentru a proteja comunitatea coptă în pofida numeroaselor avertizări;

13.  solicită ca Ansar al-Bayt Maqdis, grupul care a revendicat responsabilitatea pentru mai multe atacuri recente și atentatele cu bombă din Sinai, Cairo din alte locuri, să fie trecut de Consiliu pe lista organizațiilor teroriste desemnate;

14.  solicită autorităților interimare egiptene să dezvolte, să adopte și să pună în aplicare o legislație care să permită combaterea tuturor formelor de violență de gen, inclusiv violul marital și violența sexuală împotriva femeilor care participă la proteste și demonstrații; solicită, de asemenea, autorităților interimare egiptene să pună la dispoziție canale de informare eficiente și accesibile, precum și măsuri de protecție care să țină seama de nevoile victimelor și să garanteze confidențialitatea; solicită insistent să se pună capăt impunității și să se aplice sancțiuni penale corespunzătoare împotriva autorilor acestora;

15.  salută voința exprimată de guvernul interimar egiptean, în urma recomandării formulate de Consiliul Național Egiptean pentru Drepturile Omului, de a deschide un birou regional al Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului la Cairo și îndeamnă Guvernul interimar egiptean să facă cele necesare pentru a accelera deschiderea acestui birou;

16.  salută și sprijină eforturile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltul Reprezentant, Catherine Ashton, și ale Reprezentantului special Bernardino León de a media părțile pentru rezolvarea actualei crize politice; îndeamnă Consiliul, VP/ÎR și Comisia să ia în considerare, în relațiile bilaterale cu această țară, precum și în ceea ce privește sprijinul financiar pe care i-l acordă, atât principiul condiționalității („ mai mult pentru mai mult”), cât și problemele economice grave cu care se confruntă Egiptul; își reiterează solicitarea de a fixa criterii clare de referință, convenite de comun acord în această privință; își reafirmă angajamentul de a sprijini poporul egiptean în procesul de reformă democratică și economică;

17.  invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant Catherine Ashton să facă public raportul misiunii de experți electorali a UE, însărcinate cu monitorizarea referendumului constituțional din 14 și15 ianuarie 2014 din Egipt;

18.  invită guvernul egiptean să solicite desfășurarea unei misiuni UE de observare a alegerilor pentru a monitoriza viitoarele alegeri prezidențiale;

19.  subliniază din nou că facilitarea returnării activelor furate de foștii dictatori și regimurilor lor reprezintă un imperativ moral pentru UE și reprezintă o chestiune extrem de politică, dat fiind valoarea sa simbolică în cadrul relațiilor Uniunii cu vecinătatea sa sudică;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și guvernului interimar al Republicii Arabe Egipt.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0379.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0446.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0224.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate