Parlamentul European,

–  având în vedere lansarea Parteneriatului Estic la Praga, la 7 mai 2009,

–  având în vedere începerea activităților de către Adunarea Parlamentară Euronest la 3 mai 2011 în timpul celei de-a șaptea legislaturi a Parlamentului European,

–  având în vedere constituirea Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și activitatea sa până în prezent, inclusiv recomandări și alte documente elaborate de cele cinci grupuri de lucru sau în cadrul reuniunilor sale anuale, care cuprind: Bruxelles, Belgia, 16-17 noiembrie 2009; Berlin, Germania, 18-19 noiembrie 2010; Poznań, Polonia, 28-30 noiembrie 2011, Stockholm, Suedia, 28- 30 noiembrie 2012 și Chișinău, Republica Moldova, 4-5 octombrie 2013,

–  având în vedere stabilirea de către Comitetul Regiunilor a Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP), a cărei reuniune inaugurală a avut loc la 8 septembrie 2011, la Poznań, Polonia, precum și avizele elaborate de CORLEAP până în prezent,

–  având în vedere concluziile summit-ului de la Varșovia din 29-30 octombrie 2011,

–  având în vedere concluziile summit-ului de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013,

–  având în vedere Comunicările Comisiei din 11 martie 2003 intitulată „Europa extinsă - Vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din est și sud” (COM(2003)0104), din 12 mai 2004 intitulată „Politica europeană de vecinătate - document de strategie” (COM(2004)0373), din 4 decembrie 2006, intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate” (COM(2006)0726), din 5 decembrie 2007, intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate” (COM(2007)0774), din 3 decembrie 2008 intitulată „Parteneriatul estic” (COM(2008)0823), precum și cea din 12 mai 2010 intitulată „Bilanțul politicii europene de vecinătate” (COM(2010)0207),

–  având în vedere comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2013 intitulate „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic” (JOIN(2013)0004) și din 25 mai 2011 intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”(COM(2011)0303),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 26 iulie 2010 și 20 iunie 2011 privind politica europeană de vecinătate (PEV) și din 18-19 noiembrie 2013, privind Parteneriatul Estic, precum și concluziile Consiliului Afaceri Externe (Comerț) din 26 septembrie 2011 și a Consiliului European din 07 februarie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European privind Parteneriatul estic din 19-20 decembrie 2013,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 15 mai 2012, intitulată „Parteneriatul Estic: o foaie de parcurs până la reuniunea la nivel înalt din toamna anului 2013 - JOIN(2012)0013 și cea din 20 martie 2013 intitulată „Realizarea unei noi politici europene de vecinătate” (JOIN(2012)14), precum și documentele de lucru comune însoțitoare ale serviciilor Comisiei („Rapoarte regionale”, SWD(2013)0085 și 0086),

–  având în vedere Comunicarea comună din 12 decembrie 2011 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale UE – către o abordare mai eficientă” (COM(2011)0886),

–  având în vedere regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Instrument european de vecinătate pentru 2014-2020,

–  având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 28 mai 2013, referitoare la securitatea energetică în legătură cu piața energiei și armonizarea dintre țările partenere din Europa de Est și statele membre ale UE (2013/C 338/03),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica europeană de vecinătate, către un parteneriat mai puternic - Poziția PE referitoare la rapoartele 2012 privind progresele(1), rezoluția din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea Politicii europene de vecinătate(2) și cea din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea Politicii europene de vecinătate - dimensiunea estică(3),

–  având în vedere poziția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru acțiunea externă(4) ,

–  având în vedere poziția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării(6),

–  având în vedere rezoluțiile sale anuale referitoare la Raportul anual privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în domeniu, inclusiv, în special, cele mai recente rezoluții cu privire la evenimentele din vecinătatea sudică și estică a UE, și anume: Rezoluția sa din 18 aprilie 2012 referitoare la Raportul anual privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în domeniu, inclusiv implicațiile pentru politica strategică a UE în domeniul drepturilor omului(7), Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la Raportul anual 2011 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(8), și Rezoluția sa din 11.12.13 referitoare la Raportul anual 2012 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(9),

–  având în vedere recomandarea sa din 29 martie 2012 adresată Consiliului referitoare la modalitățile de posibilă creare a unui Fond european pentru democrație (FED)(10) și crearea acestuia în 2012, precum și începerea activităților sale complete în 2013,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la revizuirea strategiei UE privind drepturile omului(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la „o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE”(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume(13),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A7 0157/2014),

A.  întrucât Politica europeană de vecinătate (PEV), în special Parteneriatul estic (PaE), se bazează pe valori comune și pe un angajament comun pentru dreptul internațional și valorile fundamentale, precum și pentru principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statului de drept,a economiei de piață, dezvoltării sustenabile și a bunei guvernări; întrucât PaE urmărește să extindă, împartă și să promoveze principiile fondatoare ale UE, mai ales pacea, prietenia solidaritatea și prosperitatea, pentru a contribui la construcția și consolidarea unor democrații sănătoase, urmărind o creștere economică sustenabilă și gestionarea legăturilor transfrontaliere, pentru a accelera asocierea politică a țărilor partenere și integrarea lor economică în UE; întrucât, cu ocazia summitului de la Vilnius al Parteneriatului estic, toți participanții și-au reconfirmat angajamentul lor față de implementarea acestor principii;

B.  întrucât extinderile succesive ale UE au adus Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina și Belarus mai aproape de UE și prin urmare, securitatea, stabilitatea și prosperitatea acestora au un impact din ce în ce mai mare asupra celor din statele membre ale UE și invers;

C.  întrucât libertățile, valorile democratice și drepturile omului se pot dezvolta doar într-un mediu adecvat caracterizat de stabilitate economică și socială, precum și de securitate la nivel național și internațional, așa cum dovedește propria istorie a UE;

D.  întrucât, deși principiile fundamentale și obiectivele PEV se aplică tuturor partenerilor, relația UE cu fiecare dintre partenerii săi este unică, iar instrumentele PEV sunt adaptate pentru a putea fi folosite în oricare dintre aceste relații;

E.  întrucât summitul de la Vilnius al Parteneriatului estic a arătat nevoia de a reflecta la politicile UE privind partenerii din est;

F.  întrucât Parteneriatul estic este conceput pentru țările est europene astfel cum este definit de articolele 8 și 49 din tratate; întrucât Parteneriatul estic ar trebui să sprijine tranzițiile democratice și procesele de reformă, fiind un răspuns al aspirațiilor europene ale societăților din țările partenere;

G.  întrucât țările din PaE au profund înrădăcinate aspirațiile europene și parcurg încă o tranziție dificilă către un sistem democratic bazat pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului și a libertăților civile, după decenii de apartenență la URSS; întrucât în unele țări din cadrul Parteneriatului estic există o lipsă de consens cu privire la problema de viitorul lor european;

H.  întrucât atmosfera actuală din relațiile cu partenerii estici ar trebui folosită pentru a încuraja popoarele din țările Parteneriatului estic să depună eforturi pentru noi reforme democratice; întrucât procesul de asociere cu UE urmărește întocmai acest obiectiv și ar trebui continuat în ciuda piedicilor actuale din unele țări din cadrul PaE;

I.  întrucât Parteneriatului estic ar trebui să promoveze dimensiunile politice, economice, sociale și culturale ale cooperării, precum și securitatea geopolitică;

J.  întrucât Instrumentul european de vecinătate reprezintă principalul mijloc prin care UE acordă sprijin și asistență țărilor din Parteneriatul estic; întrucât acest instrument reflectă abordarea pe baza diferențierii și a principiului „mai mult pentru mai mult” și prevede stimulente financiare semnificative pentru țările vecine care întreprind reforme democratice;

K.  întrucât țările Parteneriatului estic urmărește în continuare dezvoltarea politică și parteneriatul oferit de UE s-a bazat pe propria lor voință politică, însă nu s-a dovedit a fi un impuls suficient de puternic pentru schimbare și reforme, în pofida aspirațiilor europene clare ale populațiilor din țările din cadrul PaE, întrucât evoluțiile recente din țările Parteneriatului estic și concluziile summitului de la Vilnius subliniază necesitatea consolidării caracterului strategic al Parteneriatului estic și depunerea unor eforturi mai mari pentru a promova și de a crește gradul de conștientizare a beneficiilor reciproce ale acordurilor de asociere, demonstrând faptul că aceste țări sunt încă expuse la o presiune puternică și la șantaj de către țări terțe în deciziile lor suverane; întrucât țările Parteneriatului estic trebuie să fie libere și suverane pentru a-și exercita pe deplin dreptul de a-și determina propriul viitor, fără a fi supuse unor presiuni, amenințări sau intimidări externe nejustificate, întrucât fiecare țară are dreptul suveran de a se alătura oricărei organizații sau alianțe internaționale și să își definească propriul viitor fără nicio influență externă;

L.  întrucât evoluțiile recente au arătat că politica UE în cadrul PaE este considerată în mod greșit de către unii dintre jucătorii geopolitici ca fiind un joc cu sumă zero și, prin urmare, ar trebui luat în considerare rolul lor negativ;

M.  întrucât Parteneriatul estic nu este nicidecum menit să afecteze sau să împiedice relațiile bilaterale cu Federația Rusă, ci dimpotrivă, este deschis dezvoltării sinergiilor cu Moscova în vederea creării condițiilor celor mai favorabile pentru o dezvoltare sustenabilă a vecinilor comuni,

1.  reamintește obiectivul Parteneriatului estic de consolidare a integrării europene din punct de vedere politic, economic și cultural a partenerilor estici, bazată pe interese reciproce și angajamente de respectare a dreptului internațional, a valorilor fundamentale, a bunei guvernări și a economiei de piață, precum și pe asumarea comună a responsabilităților; salută, în acest sens, crearea și eforturile depuse de părțile interesate din PaE - Adunarea Parlamentară Euronest Forumul Civil ale PaE și CORLEAP- precum și de alte platforme de cooperare, cum ar fi Congresul inițiativelor din Europa de Est; observă, totuși, că evoluțiile recente din unele țări din cadrul Parteneriatului estic au atras atenția asupra fragilității procesului de integrare politică, economică și socială; subliniază importanța implicării alături de societatea largă ca mijloc de transformare. încurajează o implicare mai frecventă și mai eficace cu autoritățile locale și regionale, precum și cu parlamentele, liderii în afaceri și societatea civilă pentru a construi centre focale de reformă care să poată influența procesul decizional național;

2.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că țările terțe au lansat recent provocări serioase la adresa întregului Parteneriat estic și solicită tuturor participanților interesați să-și mențină implicarea și angajamentul în proiect;

3.  subliniază că o perspectivă europeană, inclusiv dreptul de a solicita aderarea la UE în temeiul articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ar putea constitui un motor al reformelor în aceste țări și ar putea consolida și mai mult angajamentul acestor țări față de valorile și principiile comune, precum democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și buna guvernare; subliniază, de asemenea, că țările din PaE care sunt cel mai mult angajate în aprofundarea relațiilor cu UE și care doresc să inițieze și să aplice reformele necesare atât la nivel politic, cât și la nivel economic, ar trebui să fie luată în considerare și sprijinită în mod corespunzător, creând astfel un stimulent pentru continuarea integrării europene;

4.  recunoaște faptul că, acum mai mult ca niciodată, societățile din cadrul PaE care sunt în favoarea integrării în Uniunea Europeană au nevoie de sprijin puternic, proactiv și imediat din partea UE, care ar trebui acordat prin diferite metode și în diverse domenii ale politicilor, variind de la asistență financiară la regimuri de facilitare a vizelor;

5.  consideră că proiectul Parteneriatului estic necesită o analiză profundă a eficacității sale, inclusiv o evaluare precisă a succeselor și eșecurilor sale, și că are nevoie de mai multe reflecții, de un nou impuls și de o viziune clară pentru viitor, concentrându-se nu numai pe cooperarea politică, ci și pe consolidarea relațiilor și a cooperării între societățile din PaE ci și pe oferirea unei opțiuni europene pentru aceste societăți; îndeamnă, prin urmare, UE să se concentreze în special pe rezultate imediate pentru cetățeni, și, în acest context să instituie uni regim de liberalizare a vizelor, să sprijine tineretul și viitorii lideri, precum și să acorde o mai mare atenție capacitării societății civile; subliniază importanța sectorului energetic, a transporturilor și al cercetării pentru integrarea europeană a țărilor din PaE;

6.  consideră că concluziile summitului de la Vilnius subliniază nevoia de a consolida caracterul strategic al Parteneriatului estic; recomandă prin urmare, utilizarea flexibilă a instrumentelor aflate la dispoziția UE, precum asistența macroeconomică, facilitarea regimului de schimb, proiecte de consolidare a securității energetice și de modernizare economică, precum și aplicarea rapidă a liberalizării vizelor, în conformitate cu valorile și interesele europene;

7.  invită Comisia să elaboreze o carte verde privind viitorul Parteneriatului estic după summitul de la Vilnius;

8.  invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să reflecte la învățămintele desprinse din recentele evoluții ale Parteneriatului estic în definirea priorităților bilaterale și multilaterale ale Uniunii, precum și în finanțarea în cadrul Instrumentului european de vecinătate (IEV);

9.  consideră că procesele de tranziție democratică bazate pe statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie elemente cheie pentru construirea unui parteneriat solid și durabil cu țările din PaE;

10.  subliniază rolul important jucat de societatea civilă în tranziție și procesele de reformă și dialogul politic în țările din cadrul PaE; invită UE să consolideze cooperarea cu societatea civilă și să îi furnizeze suport printr-o serie de diferite instrumente de finanțare;

11.  salută alocările pentru anul 2013 în baza „Programului de integrare și cooperare al Parteneriatului estic” (EaPIC), din cadrul Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP), distribuite între Moldova, Georgia și Armenia, reprezentând finanțările suplimentare destinate țărilor din Parteneriatul estic care fac progrese în cadrul reformelor pentru o democrație solidă și drepturile omului;

12.  salută propunerea Comisiei de a permite cetățenilor moldoveni să călătorească fără vize în zona Schengen; subliniază că liberalizarea vizelor ar trebui să fie o prioritate și solicită mai multe eforturi în acest domeniu; observă, în acest sens, că liberalizarea regimului vizelor este doar un element dintr-o serie de procese menite să apropie societățile și că sunt necesare mai multe eforturi în acest sens, în special cu privire la promovarea cooperării în domeniile educației, științei, culturii și al sportului; subliniază că propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, schimb de elevi, formare profesională remunerată și neremunerată, servicii de voluntariat și muncă au pair este un instrument care va avea un impact major în domeniul educației și al culturii; solicită o adoptare promptă a prezentei directive care oferă vize și permise de ședere pe termen lung pentru resortisanții țărilor terțe în scopurile menționate;

13.  subliniază importanța investițiilor în proiecte pentru tineri și viitorii lideri, folosind deplin oportunitățile de burse din cadrul programului „Erasmus +” pentru a stimula schimburile de studenți între țările Parteneriatului estic și statele membre ale UE, prin continuarea sprijinului financiar pentru Universitatea Europeană Umanistă aflată în exil, prin crearea unei Universități a Parteneriatului estic și a unui Colegiu European al Mării Negre, care ar oferi cursuri postuniversitare și ar urma să formeze viitori lideri din țările Parteneriatului estic și din statele membre ale UE, precum și prin continuarea promovării de proiecte academice și educaționale care s-au dovedit deja a fi valoroase în acest domeniu, cum ar fi Colegiul Europei;

14.  îndeamnă la organizarea de schimburi școlare între statele membre ale UE și țările Parteneriatului Estic și consideră că ar trebui să fie prevăzută o finanțare specială în acest scop;

15.  subliniază necesitatea de a consolida cooperarea în rândul tinerilor în cadrul programului „Ferestrei Parteneriatului estic pentru tineret”, consolidând astfel cetățenia activă a tinerilor, dezvoltarea solidarității și promovarea toleranței între tineri; salută în acest sens summitul Tineretului din Parteneriatul estic care a avut loc în octombrie 2013 și a facilitat dialogul politic și stabilirea de contacte cu factorii de decizie și tinerii din UE și din țările PaE;

16.  consideră că dificultățile apărute în promovarea și implementarea Parteneriatului estic pot fi depășite prin reechilibrarea și reconsolidarea angajamentului UE care depășește cadrul dialogului politic, abordând și dezvoltând sectorul social, economic și cultural deopotrivă; invită UE să fie mai prezentă în țările partenere folosind mai multe mijloace audio-vizuale interactive și mijloace de comunicare în masă sociale în limba locală respectivă, pentru a transmite mesaje către întreaga societate; invită Comisia să pregătească o strategie clară de comunicare pentru societățile din țările Parteneriatului estic pentru a le explica beneficiile acordurilor de asociere, inclusiv ale zonelor de liber schimb complex și cuprinzător, ca instrumente de modernizare a sistemelor și a economiilor lor;

17.  subliniază că UE și partenerii est-europeni se confruntă cu provocări politice comune în ceea ce privește asigurarea unei alimentări cu energie fiabile și sigure; reamintește că o cooperare în domeniul securității energetice este clar identificată ca fiind o prioritate în cadrul Parteneriatului estic și al politicii europene de vecinătate (PEV); reamintește că Tratatul de instituire a Comunității Energiei pune bazele pentru instituirea unei piețe regionale a energiei pe deplin integrate care favorizează creșterea, investițiile și un cadru de reglementare stabil; consideră că este esențial să se facă noi progrese în ceea ce privește integrarea rețelelor de gaz și energie electrică din regiune, inclusiv fluxurile inversate, în vederea realizării obiectivelor Comunității Energiei; subliniază că trebuie acordată mai multă atenție consolidării, îmbunătățirii și eficientizării sectorului energetic, ce reprezintă una dintre condițiile principale de modernizare a economiei, consolidării securității energetice și a concurenței, precum și dezvoltării de strategii energetice în conformitate cu obligațiile Comunității Energiei și cu obiectivele UE; solicită continuarea reformelor în domeniul gazului și al energiei electrice și constituirea unui procent corespunzător de energie din resurse regenerabile în conformitate cu politicile și standardele UE; recunoaște faptul că dependența energetică de Rusia a țărilor din Parteneriatul estic și diversificarea inadecvată a aprovizionării complică dinamica integrării europene; în această privinţă reaminteşte că proiecte precum South Stream măresc dependenţa UE faţă de gazul rusesc; invită Comisia și statele membre să accelereze proiectele care pot ajuta la atenuarea acestei situații; invită Comisia și Consiliul să transforme solidaritatea într-un principiu fundamental al Comunității Energiei, ce trebuie respectat integral de către toți jucătorii activi pe piața UE;

18.  solicită introducerea unei clauze de securitate energetică în fiecare acord cu țările din Parteneriatul estic, pentru a garanta respectarea deplină a legislației UE privind piața internă a energiei, precum și includerea unui mecanism de alertă timpurie în astfel de acorduri, pentru a garanta o evaluare timpurie a potențialelor riscuri și probleme legate de tranzitul și aprovizionarea cu energie din țări terțe, precum și stabilirea unui cadru comun de asistență reciprocă, solidaritate și soluționare a litigiilor;

19.  solicită o abordare mai adaptată a fiecărei țări partenere în parte, luând în considerare totodată, vulnerabilitățile lor specifice geopolitice, aplicând principiul diferențierii și principiul „mai mult pentru mai mult”, dar cu o coordonare generală; consideră cu tărie că importanța și amploarea relațiilor cu fiecare țară parteneră în parte ar trebui să reflecte ambiția europeană, angajamentul pentru valorile comune și progresele înregistrate de aceasta în alinierea la legislația UE, evaluată pe baza unor criterii de referință clare și pe propriile merite; este de părere că modul de organizare a Parteneriatului estic trebuie să fie orientat spre viitor și flexibil – din punct de vedere instituțional și conceptual – pentru a oferi stimulente pe termen lung pentru toți partenerii, inclusiv pentru cei care sunt cei mai avansați, pentru a continua astfel intensificarea relațiilor cu UE; consideră în continuare că Parteneriatul estic nu ar trebui să se concentreze numai pe obiective normative, ci și pe informarea cetățenilor prin abordări de jos în sus care să fixeze beneficiile unei asocieri viitoare în opinia publică; reamintește că realizarea parteneriatului va depinde de progresul și de eforturile substanțiale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, reforma sistemului judiciar, reformele administrației publice, combaterea corupției și participarea mai mare a cetățenilor la procesul decizional public;

20.  invită Comisia să analizeze noi posibilități de facilitare a obstacolelor comerciale, dacă este cazul, chiar și înainte de semnarea sau de implementarea DCFTA, pentru a permite societăților și întreprinderilor din țările respective din PaE să resimtă mai repede beneficiile economice ale unei cooperări mai strânse cu UE;

21.  recunoaște importanța incluziunii în evoluțiile Parteneriatului cu participarea tuturor șase parteneri; subliniază, așadar, necesitatea de a consolida în continuare dimensiunea multilaterală și încurajează organizarea de reuniuni periodice la nivel ministerial pentru întregul spectru de politici;

22.  subliniază, în această privință, la fel ca în cazul Ucrainei, importanța adoptării de către Consiliu a unor măsuri imediate, inclusiv presiunea diplomatică crescută și introducerea de măsuri și sancțiuni individuale specifice privind călătoriile, înghețarea bunurilor și a proprietăților oficialilor, legislatorilor și sponsorilor întreprinderilor lor care sunt responsabili de încălcarea drepturilor omului, precum și importanța intensificării eforturilor lor, astfel încât să se pună capăt spălării banilor și evaziunii fiscale comise de societățile și oamenii de afaceri din țara în cauză, în bănci europene;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unei înțelegeri comune a esenței cooperării între UE și țările Parteneriatului estic; ia act cu îngrijorare de faptul că UE este văzută frecvent ca un donator iar țările partenere ca beneficiari, deși toate părțile ar trebui să aibă un dublu rol; avertizează în legătură cu faptul că acest tip de percepție publică poate da naștere la așteptări nerealiste în rândul societăților din Parteneriatul estic;

24.  regretă faptul că statele membre au adesea poziții divergente și nu iau o poziție comună în relațiile cu țările din Parteneriatul estic și în ceea ce privește evoluțiile lor; remarcă cu îngrijorare lipsa de înțelegere între statele membre cu privire la importanța strategică a cooperării și a unei poziții comune asupra unor chestiuni; solicită o analiză profundă a PEV, în special în ceea ce privește vecinătatea estică , în contextul evoluțiilor recente și, de asemenea, în termeni de măsuri concrete și tangibile în special față de cetățenii din PaE;

25.  recomandă consolidarea în continuare a direcției multilaterale a Parteneriatului estic în vederea stimulării unui climat de cooperare și a unor relații de bună vecinătate, care vor sprijini obiectivele privind asocierea politică și, în special, integrarea economică și încurajarea inițiativelor multilaterale de cooperare și proiecte comune, precum și realizarea de progrese suplimentare în cooperarea transfrontalieră și regională, în special în domenii cum ar fi transportul, contactele personale directe, mediul, securitatea frontierelor și securitatea energetică, și reamintește importanța deosebită acordată de UE Adunării Parlamentare Euronest, în acest sens; ia act de faptul că cooperarea ar trebui totuși să continue, în cazurile în care acest lucru este posibil, pe baze bilaterale, între UE, pe de o parte, și țările partenere, pe de altă parte;

26.  subliniază faptul că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru împărtășirea experiențelor în ceea ce privește reformele democratice, folosind bogata experiență pe care țările europene o au în ceea ce privește procesul de instituire și apărare a regimurilor democratice bazate pe respectarea valorilor fundamentale și a statului de drept, în special de către statele membre, care ar putea folosi experiența lor de integrare în UE și relațiile lor strânse cu țările Parteneriatului estic, recunoscând în același timp caracterul specific al fiecărei țări în parte, subliniind beneficiile reciproce și realizând un echilibru între condiționalitate și solidaritate; sugerează analizarea posibilității unei învățări inter pares atât la nivel politic, cât și tehnic, ceea ce ar genera o mai bună conștientizare și cunoaștere a procesului de construire a democrației și a statului de drept;

27.  este de părere că UE ar trebui să încurajeze mai activ țările partenere pentru a combate încălcările drepturilor omului; invită statele membre să aplice orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și a libertăților fundamentale, UE însăși poate, în conformitate cu tratatele, să ia în considerare introducerea unor măsuri restrictive sau sancțiuni în cadrul PESC, care să includă embargoul privind armele, interzicerea exporturilor de echipamente pentru represiune internă și restricțiile de acordare a vizei sau interdicțiile de călătorie pentru persoanele responsabile, direct sau indirect, de încălcarea gravă a drepturilor omului de sau represiunea societății civile și a opoziției democratice sau ale căror activități subminează altfel în mod grav democrația sau statul de drept, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor lor financiare; subliniază necesitatea de a se asigura că sancțiunile sunt selective și specifice, pentru a evita, astfel, consecințe negative asupra cetățenilor obișnuiți;

28.  salută, ca o concluzie pozitivă a summit-ului Vilnius, parafarea acordurilor de asociere, inclusiv o cele pentru o ZLSAC cu Republica Moldova și Georgia; regretă, cu toate acestea, că rezultatul summitului de la Vilnius nu a corespuns așteptărilor și îndeamnă ca acordurile de asociere să fie rapid semnat și implementate complet, rapid și eficient, dacă este cazul, cu țările partenere, pentru a sprijini procesul de modernizare și reformă în aceste țări, în special în domeniile legate de consolidarea bunei guvernări, a statului de drept, a protecției drepturilor omului și a combaterii corupției, precum și pentru a sprijini consolidarea și modernizarea economiilor societăților partenere și a unei legislații favorabile mediului de afaceri; solicită SEAE și Comisiei să identifice domeniile și sectoarele cooperării în cadrul agendei privind asocierea, în care s-ar putea deja demara implementarea pe termen scurt și mediu;

29.  regretă presiunea continuă exercitată asupra țărilor din cadrul Parteneriatului estic, prin instrumente economice, politice și militare, de Rusia care percepe consolidarea relațiilor dintre UE și țările Parteneriatului estic ca acțiuni împotriva propriilor interese; subliniază nevoia de a aborda acest subiect în cadrul negocierilor cu Rusia, precum și nevoia unei discuții serioase între statele membre privind noi modalități de a angaja Rusia în mod constructiv în inițiative care să reflecte interesele comune în contextul unei vecinătăți europene sigură, stabile și prospere, care să depășească astfel modelul învechit și periculos bazat pe sfere de influență; invită UE să ia măsuri concrete, inclusiv vizând asistența economică, relaxarea regimurilor comerciale, proiectele de consolidare a securității energetice și modernizarea economică, pentru a sprijini țările Parteneriatului estic în aspirațiile lor europene, și să adopte o strategie comună față de Rusia; solicită, prin urmare, un dialog sincer și deschis cu țările terțe pentru a maximiza eforturile de dezvoltare a sinergiilor îndreptate către țările din PaE;

30.  reamintește că obiectivele cooperării cu țările Parteneriatului estic ar trebui să vizeze stabilirea unui parteneriat strategic mai strâns, consolidarea contactelor directe dintre UE și țările partenere, stabilirea de rețele de legături sociale, în vederea unei mai mari integrări și a sprijinirii modernizării și orientării proeuropene, dincolo de simpla stabilizare;

31.  subliniază nevoia unei sensibilizări crescute a țărilor din PaE față de Uniunea Europeană; evidențiază faptul că delegațiile UE din țările PaE ar trebui să joace un rol esențial în sprijinirea campaniilor de vizibilitate a UE;

32.  încurajează dezvoltarea unor relații mai strânse între țările partenere și promovarea stabilității și consolidarea încrederii multilaterale; subliniază în această privință importanța dezvoltării unei veritabile dimensiuni multilaterale în cadrul Parteneriatului estic în vederea ameliorării relațiilor de bună vecinătate, a consolidării cooperării regionale și a depășirii controverselor bilaterale;

33.  reiterează opinia că conflictele înghețate împiedică dezvoltarea plenară a Parteneriatului estic și exacerbează ura, animozitatea și tensiunile între popoarele din mai multe țări din cadrul Parteneriatului estic; subliniază importanța ajungerii la soluții echitabile și la o pace de lungă durată bazată pe principiile de drept internațional; în acest sens, solicită tuturor părților să creeze condiții favorabile pentru pace, abținându-se de la o retorică ce incită la ură și la război și aplicând măsuri de consolidare a încrederii pentru a rezolva problemele umanitare, economice și de altă natură de ambele părți ale liniilor actuale de diviziune; subliniază importanța inițiativelor de cooperare și de consolidare a încrederii între partide; subliniază importanța consolidării principiului referitor la bunele relații de vecinătate ca fiind un element esențial în soluționarea conflictelor; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că eforturile și resursele alocate de UE au fost insuficiente pentru obținerea unor rezultate concrete până acum; invită Comisia să intensifice programele de construire a încrederii din zonele de conflict în vederea restaurării dialogului și a facilitării schimburilor interpersonale; invită VP/ÎR și SEAE să elaboreze măsuri și abordări inovatoare, inclusiv strategii de comunicare publică, luând în considerare inițiativele pragmatice și contacte și consultări informale, pentru a sprijini cultura civică și dialogul la nivelul comunității;

34.  este de părere că participarea și implicarea societății civile a UE și a țărilor partenere are o importanță semnificativă pentru promovarea politicilor privind PaE; subliniază faptul că participarea și contribuția activă a Forumului societății civile din cadrul PaE la toate nivelurile platformei multilaterale sunt mai mult decât binevenite și ar trebui consolidate în continuare;

35.  consideră că cooperarea între organizațiile societății civile (OSC-uri) reprezintă o bună platformă pentru contacte interpersonale veritabile care nu trebuie să se limiteze la frontierele statelor; recomandă o cooperare și o coordonare mai strânse între Forumul societății civile al Parteneriatului estic și Forumul UE-Rusia;

36.  consideră că instrumentele de cooperare ar trebui să clar definite, ținând cont de instrumentele și programele disponibile și concentrându-se în special, pe educație și pe schimburile academice; solicită furnizarea unor resurse financiare suplimentare pentru implementarea Parteneriatului estic și sprijinirea reformelor, a inițiativelor emblematice și a proiectelor; solicită participarea deplină a celor șase țări partenere din PaE la programele Uniunii;

37.  subliniază că respectarea statului de drept, inclusiv stabilirea unui sistem judiciar independent și eficient și descurajarea corupției atât în sectorul privat, cât și în sectorul public sunt esențiale pentru protejarea valorilor democratice;

38.  subliniază faptul că corupția este încă larg răspândită în țările din Parteneriatul estic și că reprezintă o problemă importantă care trebuie soluționată;

39.  recunoaște efectele crizei economice asupra dezvoltării economice a țărilor din Parteneriatul estic; subliniază importanța promovării cooperării economice, pentru continuarea proiectului Parteneriatului estic, printre altele, prin creșterea gradului de conștientizare a complexității problemelor economice, promovarea bunei guvernări în sectorul financiar și a cooperării cu instituțiile financiare internaționale, adoptând o abordare sectorială, încurajarea legislației favorabilă dezvoltării sectorului IMM-urilor; subliniază necesitatea încheierii și aplicării provizorii de acorduri consolidate și globale privind zonele de liber schimb ca instrumente principale de modernizare a economiilor țărilor Parteneriatului estic și de redresare în urma crizei financiare;

40.  solicită eforturi mai mari pentru consolidarea dimensiunii antreprenoriale a Parteneriatului estic, inclusiv prin îmbunătățirea mediului de afaceri din țările partenere în beneficiul IMM-urilor și întreprinderilor locale, regionale și europene și promovarea unor parteneriate de afaceri între UE și Parteneriatul estic;

41.  consideră, de asemenea, că promovarea activităților comune cu alți parteneri strategici și cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale și europene sunt benefice pentru toate părțile interesate;

42.  subliniază necesitatea promovării legăturilor sociale și culturale, transpunând astfel în practică motto-ul UE „Uniți în diversitate”;

43.  subliniază importanța schimburilor de informații și a schimburilor culturale dintre țările din PaE și UE pentru construirea unor societăți contemporane și bine informate și al promovării valorilor europene;

44.  subliniază faptul că Fondul european pentru democrație (FED) trebuie să joace un rol important în țările Parteneriatului estic prin consolidarea, într-un mod rapid, eficient și flexibil, a societății civile și promovarea statului de drept și a respectării drepturilor omului, și prin sprijinirea sau dezvoltarea mișcărilor pro-democratice în țările care nu au făcut încă tranziția spre democrație sau care se află încă în procesul de tranziție; invită Comisia, SEAE și statele membre să sprijine eforturile Fondului și să folosească din plin potențialul de cooperare și sinergii; îndeamnă, în acest sens, UE și statele sale membre să se asigure că activitățile FED dispun de o finanțare corespunzătoare și stabilă;

45.  consideră că, pentru a îmbunătăți cooperarea între partenerii estici, UE ar trebui să se abțină de la a impune restricții lingvistice în proiecte comune și ar trebui să promoveze multilingvismul, în special în administrația locală, în inițiativele civice și educaționale;

46.  subliniază importanța promovării și sprijinirii eforturilor comune în domeniul cercetării și inovării, inclusiv programele de schimburi de studenți, în proiecte multilingve virtuale, în dialogul între culturi, prin producții comune de film și resurse comune pentru traduceri literare, în studiile comune privind urmările nazismului și comunismului și ale regimurilor totalitare, precum și studiile privind istoria comună a Europei, printre altele și prin programul „Europa pentru cetățeni” și prin promovarea cooperării cu Platforma memoriei și a conștiinței europene;

47.  solicită o dezvoltare graduală a unui spațiu comun pentru cunoștințe și inovare pentru a comasa mai multe linii existente de cooperare în cercetare și inovare;

48.  încurajează alinierea mai mare a reglementărilor din toate domeniile transporturilor și în implementarea unor proiecte privind infrastructura de transport, în rețeaua de transport a Parteneriatului estic, prin programele și instrumentele existente ale UE, urmărind o implicare mai strânsă a instituțiilor financiare europene și internaționale și acordând prioritate proiectelor care îmbunătățesc conexiunile cu rețeaua centrală TEN-T;

49.  solicită înțelegerea faptului că Parteneriatul estic este un program ambițios, ale cărui rezultate căruia pot deveni mai clare într-o perspectivă pe termen lung; subliniază că, în timp ce Parteneriatul estic este larg criticat, succesul inițiativei depinde de implicarea și de voința politică atât ale UE, cât și ale vecinilor săi din est; remarcă, de asemenea, că este esențial ca orice critică adusă Parteneriatului estic să aibă un caracter constructiv și să fie orientată mai curând către îmbunătățirea sa, decât către discreditarea sa;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintele Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate(VP/Î/), Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Comitetului Regiunilor, guvernelor și parlamentelor naționale ale țărilor PaE, OSCE și Consiliului Europei.

(1) P7_TA(2013)0446. (2) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 26. (3) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 105. (4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0565. (5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0570. (6) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 165. (7) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 8. (8) Texte adoptate, P7_TA(2012)0503. (9) Texte adoptate, P7_TA(2013)0575. (10) JO C 257 E, 6.9.2013, p. 13. (11) Texte adoptate, P7_TA(2012)0504. (12) Texte adoptate, P7_TA(2012)0470. (13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0274.