Preşedinte. −Următorul punct este raportul Consiliului şi Comisiei privind strategia Uniunii Europene privind Belarus.

  Alexandr Vondra, Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Dle Preşedinte, situaţia din Belarus şi ceea ce ar trebui să întreprindem, precum şi modul în care putem ajuta vor fi, cred eu, fără îndoială, în centrul atenţiei Consiliului în timpul preşedinţiei cehe.

Permiteţi-mi să încep într-o notă pozitivă. Am luat notă cu satisfacţie despre măsurile luate de Belarus în ultimele săptămâni, inclusiv înregistrarea mişcării „Pentru Libertate”, tipărirea şi distribuirea de cotidiene independente, cum ar fi Narodnaya Volya sau Nasha Niva, masa rotundă privind reglementarea internetului, cu reprezentantul OSCE pentru libertatea presei şi anunţarea începerii consultărilor cu experţi OSCE/ODIHR pentru îmbunătăţirea legislaţiei electorale.

Aceste măsuri vizează îndeplinirea criteriilor exprimate de UE drept condiţie pentru păstrarea suspendării interdicţiei vizelor după perioada iniţială de şase luni. UE a subliniat importanţa continuării acestor aspecte în contactele sale cu administraţia Belarus.

Înaintea revizuirii sancţiunii - în cazul căreia trebuie să luăm o decizie până la începutul lunii aprilie - vom continua să utilizăm toate contactele politice, inclusiv contactele bilaterale, pentru a încuraja Belarus să se îndrepte în continuare spre punctele problematice care au fost identificate în cadrul concluziilor Consiliului din 12 octombrie, prin măsuri substanţiale suplimentare. Ca semn suplimentar de încurajare, preşedinţia noastră intenţionează să organizeze o altă troică a ministerului de externe, cu Belarus, la sfârşitul lunii ianuarie, în cadrul Consiliului pentru afaceri generale şi relaţii externe.

Vom continua, de asemenea, să monitorizăm situaţia generală a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ţară, cu o atenţie specială acordată mediului de reglementare a ONG-urilor şi presei. Discutăm şi facem schimb de opinii şi informaţii îndeaproape, cu diverşi reprezentanţi ai opoziţiei şi alte persoane din Belarus, persoane ca dl Alexander Milinkievich, dl Kosolin şi altele.

Belarus, din câte ştim, face parte dintre ţările din Parteneriatul estic, o mişcare care vizează crearea unor tendinţe de dezvoltare pozitive în vecinătatea noastră est-europeană. Participarea Belarus va depinde de dezvoltarea sa internă. Plănuim să lansăm Parteneriatul estic în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Praga, din luna mai, iar alegerea zilei a fost, de asemenea, selectată exact când se încheie perioada de şase luni şi putem face o evaluare. Astfel, nu s-a luat încă nicio decizie dacă dl Lukashenko va fi invitat sau nu.

Credem cu certitudine că este necesar să fim constructivi în legătură cu Minskul; să spunem că este un imperativ strategic. Rămânem, desigur, realişti şi nu ne aşteptăm la schimbări dramatice, însă credem că încercarea dlui Lukashenko de a echilibra relaţiile cu Moscova poate reprezenta o oportunitate. Suntem, de asemenea, o comunitate care împărtăşeşte anumite valori şi trebuie să păstrăm pârghiile în mâinile noastre. Este interesul nostru să utilizăm această oportunitate pentru a încuraja în continuare dinamica pozitivă din Belarus în această privinţă.

  Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei. − Domnule Preşedinte, este o mare plăcere să vorbesc despre Belarus, datorită progresului pozitiv care a fost realizat, pe care suntem încântaţi să-l constatăm. Belarus constituie o prioritate pe agenda noastră, dar nu numai pentru că este una dintre ţările din regiune puternic lovite de criza financiară din prezent. Există, de asemenea, o oportunitate unică pentru noi să începem un nou capitol al relaţiilor noastre cu Belarus.

Ne aflăm acum la jumătatea drumului în cadrul suspendării pe o durată de şase luni a sancţiunilor împotriva Belarus, care a fost hotărâtă la reuniunea miniştrilor de externe ai UE din 12 octombrie 2008. Având în vedere că această suspendare se încheie la 13 aprilie 2009, acum este momentul să facem prima evaluare dacă Belarus se îndreaptă în direcţia bună şi dacă, prin urmare, putem prelungi suspendarea şi putem lua măsuri pozitive în continuare în privinţa Belarus.

La 13 octombrie, Consiliul pentru afaceri generale şi relaţii externe a exprimat clar faptul că progresul pozitiv care a început cu eliberarea în august a ultimilor deţinuţi politici va trebui să continue pentru ca suspendarea să fie prelungită. Domeniile în care este necesar să vedem un progres continuu şi susţinut sunt: încetarea arestărilor sau a încarcerărilor pe baze politice, cooperarea cu OSCE/ODIHR în privinţa reformelor legislaţiei electorale, progresul privind libertatea presei, condiţii operaţionale mai bune pentru ONG-uri şi inexistenţa hărţuirii societăţii civile, precum şi progrese semnificative privind libertatea de întrunire.

Am constatat câteva progrese în ultimele trei luni. De exemplu, a fost ridicată interdicţia asupra a două cotidiene independente majore, iar acestea şi-au reluat acum tipărirea şi distribuţia. În al doilea rând, organizaţiei ,,Pentru Libertate" a dlui Milinkievich i s-a permis înregistrarea şi, în al treilea rând, vor exista consultări între Belarus şi ODIHR la 22 ianuarie, privind reforma electorală. Acest progres a fost un răspuns direct la solicitările efectuate de Comisie la începutul lunii noiembrie şi îl considerăm încurajator.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe progrese pentru a începe o nouă eră a relaţiilor noastre şi pentru a confirma suspendarea. Este necesar să constatăm progrese în domeniul libertăţii presei, inclusiv libertatea internetului şi acreditarea jurnaliştilor străini. Este necesar, de asemenea, să constatăm proceduri de înregistrare mai simple şi condiţii de lucru pentru ONG-uri, precum şi ridicarea restricţiilor privind libertatea persoanelor care activează în ONG-uri - cum ar fi, de exemplu, dl Barazenka - şi este necesar să constatăm în continuare dovezi privind faptul că demonstraţiile paşnice pot avea loc liber şi fără ca participanţilor să le fie teamă de arest.

Progresul reprezintă, cu toate acestea, un cuţit cu două tăişuri. În cazul în care Belarus poate face progrese importante, atunci cred că este esenţial, de asemenea, să răspundem printr-un pachet semnificativ de măsuri. Comisia a elaborat propuneri pentru un astfel de pachet, care ar include următoarele: o extindere a dialogurilor tehnice care au început acum un an, în privinţa energiei, transportului şi mediului, precum si înspre alte domenii; o creştere simbolică a alocaţiei IEVP pentru Belarus, pentru a susţine aceste discuţii; sprijinirea Belarus să se adapteze la noile provocări economice cu care se confruntă în prezent şi extinderea eligibilităţii Belarus pentru împrumuturile BEI şi BERD; intensificarea contactelor; la 26 ianuarie, troica se va întâlni cu Ministrul de Externe Martynov, sub auspiciul CAGRE, ocazie cu care intenţionez să-i transmit clar dlui Martynov ce anume aşteaptă UE din partea Belarus şi ce avem de oferit; şi, desigur, intensificarea dialogului cu societatea civilă.

Cu această ocazie, consider că trebuie comasate toate eforturile şi că, de exemplu, ar fi de cea mai mare utilitate reuniunile pe care deputaţii europeni le-ar putea avea la Minsk cu parlamentarii bieloruşi.

O altă chestiune pentru reflecţie este posibilitatea de a începe negocieri privind facilitarea vizelor şi un acord de readmisie. În privinţa acestei chestiuni, decizia este în mâinile Consiliului şi este clar că Belarus mai are încă progrese de făcut. Însă noi, Comisia, suntem pregătiţi să demarăm activitatea şi să contribuim la negocieri imediat ce miniştrii constată că s-au realizat suficiente progrese.

În cele din urmă, suntem pregătiţi să dezvoltăm pentru Belarus întreaga gamă de oferte din cadrul PEV şi al Parteneriatului estic. Aceasta ar cuprinde deblocarea APC şi o creştere semnificativă a asistenţei noastre.

După 13 aprilie, în cazul în care miniştrii apreciază că s-au făcut progrese suficiente, se va lua decizia dacă se va confirma suspendarea sancţiunilor. În cazul în care progresul Belarus va fi suficient de mare pentru a garanta acest lucru, suntem într-adevăr pregătiţi să recompensăm acest lucru şi sper că vom putea atunci să deschidem un nou capitol în relaţiile cu Belarus.

  Jacek Protasiewicz, în numele Grupului PPE-DE. – (PL) Dle Preşedinte, Comisar, Preşedinte în exerciţiu, ocazia principală pentru dezbaterea de astăzi o constituie prima jumătate a suspendării de şase luni a sancţiunilor împotriva Belarus, care survine în această săptămână. Revizuirea la jumătatea perioadei a relaţiilor dintre ţara în cauză şi Uniunea Europeană a fost primită cu precauţie pozitivă de această Cameră, cu apreciere pentru schimbările care au avut loc în Belarus.

În primul rând am dori să ne exprimăm satisfacţia că mişcarea ,,Pentru Libertate" condusă de Aleksander Milinkievich a fost legalizată şi că două cotidiene independente Narodnaya Volya şi Nasha Niva au fost legalizate şi li s-a permis să intre în sistemul de distribuţie de stat. În acelaşi timp, cu toate acestea, condamnăm în continuare faptul că deţinuţii politici eliberaţi în ultimii ani nu au fost repuşi integral în drepturi şi că un student protestatar a fost arestat ilegal în timpul perioadei precontecioase.

Am dori să subliniem că criteriile esenţiale pentru ridicarea permanentă şi normalizarea relaţiilor Uniunea Europeană - Belarus sunt modificarea legii electorale, abrogarea legilor restrictive privind presa şi modificarea codului penal pentru a împiedica abuzul împotriva opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor independenţi. În acest context, încurajăm autorităţile din Belarus să lucreze în strânsă cooperare cu OSCE şi Asociaţia Jurnaliştilor din Belarus. Apreciem reuniunile preliminare care au avut loc cu privire la ambele măsuri menţionate, însă îndemnăm la cooperarea permanentă cu experţi străini şi reprezentanţi ai societăţii civile din Belarus.

În cadrul rezoluţiei dezbătute astăzi, intenţionăm, de asemenea, să îndemnăm autorităţile din Belarus să elimine restricţiile asupra activităţilor partidelor politice, a organizaţiilor neguvernamentale şi să legalizeze o presă mai independentă. Acest lucru, cu toate acestea, nu va reprezenta o stradă cu sens unic. Invităm, de asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul să ia măsuri mai rapide pentru reducerea taxei de eliberare a vizelor de intrare în UE şi de a spori investiţiile, prin Banca Europeană de Investiţii, în infrastructura energetică, în special în infrastructura de tranzit în Belarus. Aş dori să subliniez că Parlamentul European îndeamnă din nou Comisia să asigure sprijin financiar pentru Bielsat TV, iar autorităţile din Belarus să recunoască Uniunea polonezilor din Belarus, condusă de Angelika Borys drept singurul reprezentant legal al celei mai mari minorităţi naţionale din ţară.

  Preşedinte . −Păreţi un om ocupat, dar aţi reuşit să luaţi cuvântul în ultimul moment.

  Justas Vincas Paleckis, în numele Grupului PSE. – (LT) Garduri bune înseamnă vecini buni. Acesta este un vechi proverb englezesc. Astăzi, dacă ne gândim la ţările învecinate, ar fi mai potrivit să spunem că gardurile mici sunt mai bune sau chiar lipsa lor.

La trecerea dintre secolele XX şi XXI, având tendinţe crescute spre autoritarism, Belarus a devenit bătrânul ciudat şi bolnav al Europei. Ţara a alunecat în auto-izolare şi izolare în timp ce gardurile care o înconjurau au devenit mai înalte. Datorită abuzurilor împotriva drepturilor omului, un stat din centrul Europei nu a mai avut loc în Consiliul Europei.

Anul trecut ne-a oferit speranţa că relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Belarus se pot schimba şi că gardurile pe care le-am menţionat pot fi micşorate. S-au menţionat aici micile măsuri pe care Minskul le-a luat în direcţia bună, în termeni de deţinuţi politici, înregistrarea partidelor şi a cotidienelor. Putem menţiona, de asemenea, deschiderea în viitor a unei reprezentanţe a Uniunii Europene. Împărtăşesc optimismul prudent al membrei comisiei şi al ministrului şi cred că cerul se înseninează, dar mai există încă mulţi nori. Colegul nostru, dl Protasiewicz, a menţionat deja atât libertatea presei, cât şi condiţiile reale care permit formarea de partide politice, iar ţara este, de asemenea, în general, la începutul unor modificări economice şi sociale majore. Reformele ar trebui să vizeze viitorul şi să facă mai bună viaţa oamenilor obişnuiţi.

Cred că Uniunea Europeană ar trebui, de asemenea, să meargă pe drumul înţelegerii reciproce. Mai întâi, prin eliminarea sau cel puţin micşorarea obstacolelor financiare în materie de cerinţe pentru vize, care împiedică un nivel mai mare de comunicare între oameni.

Belarus a luat decizia de a construi o nouă centrală nucleară, care va apărea, probabil, destul de aproape de capitala Lituaniei, Vilnius. Câteva astfel de centrale electrice sunt planificate pentru regiune în Lituania, Estonia şi Polonia. Trebuie să existe dialog între toate acestea şi alte state, precum şi consultări permanente, astfel încât să evităm neînţelegerile, deteriorarea mediului şi nerespectarea intereselor altor ţări. Bruxellesul trebuie să monitorizeze atent modul în care Minskul pune în aplicare recomandările IAEA, convenţiile pentru securitatea nucleară şi să apere interesele ţărilor din Uniunea Europeană.

Nu cred că Belarus poate face un progres real dacă zidul dintre instituţiile oficiale şi popor nu este dărâmat. Guvernul trebuie să fie interesat să discute şi să negocieze cu opoziţia, ONG-urile, uniunile şi organizaţiile pentru tineret. În câteva luni, Parlamentul European va adresa recomandări legat de dărâmarea acelui zid sau construirea unuia mai înalt. Dacă nu profităm de această şansă, oamenii de ambele părţi vor fi deziluzionaţi. Mingea, după cum se spune, este în terenul Minskului.

  Janusz Onyszkiewicz, în numele Grupului ALDE. – (PL) Semnalele care vin din partea Belarus nu sunt întotdeauna clare. Deţinuţii politici au fost eliberaţi, pentru două cotidiene independente s-a permis intrarea în reţeaua oficială de distribuţie, iar mişcarea ,,Pentru Libertate" condusă de candidatul prezidenţial al opoziţiei, Alexander Milinkievich, a fost înregistrată. Comisarul a menţionat aceste aspecte. Cu toate acestea, pe de altă parte, membri ai opoziţiei sunt arestaţi din nou, iar multora dintre deţinuţii eliberaţi li s-au restricţionat drepturile. Există zeci de cotidiene care aşteaptă autorizare, la fel ca cea acordată celor două menţionate mai sus şi multe organizaţii non-guvernamentale şi partide politice se luptă constant să fie înregistrate sau trăiesc sub ameninţarea că le va fi retrasă înregistrarea. Sunt expulzaţi călugări şi călugăriţe, iar pedeapsa cu moartea există încă.

Nu putem întoarce spatele Belarus. Cu toate acestea, nu cred că a venit timpul să începem dialogul între acest parlament şi cel al Belarus. Ceea ce trebuie să facem este să reducem semnificativ şi să simplificăm procedurile de emitere a vizelor pentru cetăţenii din Belarus, cu toate că acest lucru nu trebuie să se aplice celor pentru care există motive întemeiate să nu intre în Uniunea Europeană.

Trebuie, de asemenea, să acordăm un sprijin eficient, inclusiv sprijin financiar, instituţiilor importante pentru formarea şi dezvoltarea societăţii civile, cum sunt organizaţiile neguvernamentale independente, partidele politice şi presa independentă. Trebuie, de asemenea, să ridicăm problema drepturilor lucrătorilor în Belarus. În prezent nu există încadrare permanentă în muncă în afara structurilor guvernamentale - orice persoană lucrează numai pe bază de contract pe un an. Acest lucru acordă angajatorului şi, prin urmare statului, un mare control, practic asupra întregii societăţi.

Iniţiativa Parteneriatului estic deschide, de asemenea, noi oportunităţi pentru autorităţile din prezent din Belarus. Cu toate acestea, modernizarea ţării şi alinierea sa la standardele politice europene trebuie să continue în contextul dialogului între autorităţi şi opoziţia democratică din Belarus.

  Ryszard Czarnecki, în numele Grupului UEN. – (PL) Dnă Comisar, dle Preşedinte, în ultima perioadă am adoptat rezoluţii privind Belarus la fiecare trei luni. Nu este inflaţie, ci dovada unei monitorizări adecvate a ceea ce se întâmplă în această ţară care se învecinează cu Polonia şi, prin urmare, cu Uniunea Europeană.

Progresul democratizării Belarus este satisfăcător? Nu. Ar fi acest lucru un motiv să întoarcem din nou spatele Minskului? Nu. Trebuie să continuăm să insistăm asupra libertăţilor şi standardelor democratice, a libertăţii de exprimare, a valorilor democratice, dând în acelaşi timp, cu răbdare, undă verde Belarus ca ţară şi societate pe care am dori-o atrasă din ce în ce mai aproape de Uniunea Europeană. Bieloruşii sunt europeni, iar Belarus face parte din vechiul continent, cultura Belarus face parte din cultura europeană.

În prezent, cei mai nobili dintre bieloruşi luptă pentru drepturile omului, pentru democraţie, pentru libertate religioasă. Dar haideţi să nu-i împingem pe cei mai puţini nobili în mâinile Moscovei. Acest lucru ar fi de neimaginat şi stupid, ar fi iresponsabil, ar fi mai rău decât o crimă - ar fi o înşelătorie. Trebuie să realizăm două lucruri în acelaşi timp - să îl supraveghem pe Lukashenko astfel încât să nu persecute preoţii catolici din Polonia, de exemplu, să nu desfiinţeze cotidienele sau să persecute membri ai opoziţiei, iar în acelaşi timp să sprijinim statul bielorus ca stat, să împiedicăm atragerea sa în mai mare măsură către sfera politică, economică şi de influenţă militară a Rusiei.

  Milan Horáček, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Întâmpin cu bun venit preşedinţia cehă condusă de vicepremierul Alexander Vondra. Prin înregistrarea Mişcării pentru Libertate a opoziţiei democratice, condusă de Alexander Milinkevich şi prin eliberarea deţinuţilor politici, guvernul bielorus a transmis semnale că devine mai deschis. Acum urmează testul dacă în spatele deschiderii de angajare la dialog se află o voinţă reală de schimbare şi reluare a relaţiilor cu UE.

Dorim să vedem că Belarus îşi găseşte locul în Europa. am aşteptat mult timp acest lucru şi suntem pregătiţi să reluăm relaţiile, dar numai în condiţii clare, printre care cea mai importantă este respectarea drepturilor omului. Acest lucru nu este valabil numai pentru libertatea presei şi libertatea de exprimare, ci şi pentru întreaga viaţă politică, socială şi privată a fiecărui individ. Frauda electorală şi atacurile asupra opoziţiei nu au fost uitate şi urmărim îndeaproape evoluţiile.

În octombrie am decis suspendarea interdicţiei de viză pentru Preşedintele Lukashenko. De partea sa, Belarus trebuie să permită, de asemenea, intrarea delegaţiilor europene, pentru a permite dezbateri cu membri ai opoziţiei.

Experienţa ne-a învăţat că toate dictaturile au un sfârşit!

  Věra Flasarová, în numele Grupului GUE/NGL. – (CS) Doamnelor şi domnilor, Belarus este ultima ţară europeană cu care Uniunea Europeană nu are un acord sau relaţii reciproce. Această anomalie s-ar putea încheia curând, după cum se indică în strategia propusă de Consiliu şi Comisie privind Belarus. În plus, perioada de probă de câteva luni se apropie de final. Conducerea bielorusă poate efectua schimbări care să conducă la o mai mare democraţie şi libertate, iar Uniunea Europeană va oferi cooperare şi normalizarea relaţiilor. Acesta trebuie să fie scopul. Cu toate acestea, arta diplomaţiei înseamnă a vedea lucrurile într-un context mai larg şi a asambla cerinţele în mod corespunzător. Aproape fiecare schimbare din ultimii ani a avut loc într-un context global. Astăzi suntem martorii unei schimbări fundamentale a situaţiei. Cele două decenii în care s-a simţit dominaţia SUA se apropie de final şi vor fi înlocuite de un concept multipolar, care poate duce, de asemenea, la conflict. Ceea ce vedem în jurul nostru sunt evenimentele care însoţesc o schimbare a distribuţiei puterii. Centre noi şi renăscute se definesc în relaţie cu competitorii lor şi îşi modelează sferele de influenţă. Belarus, împreună cu Ucraina, Moldova si Caucaz formează o zonă care face obiectul luptei grele dintre Rusia, pe de o parte şi Statele Unite şi Uniunea Europeană, pe de alta. Ar fi absurd să negăm acest lucru, chiar dacă războiul se vehiculează sub frontispiciul unor slogane frumoase, cum ar fi libertatea, democraţia şi drepturile omului. Adevăratele valori care sunt în joc sunt energia, banii şi strategia militară. Dacă actorii cheie pe plan global, inclusiv Uniunea Europeană, sunt dispuşi să respecte noile...care apar din punct de vedere geopolitic...

(Preşedintele i-a retras cuvântul vorbitoarei.)

  Bastiaan Belder, în numele Grupului IND/DEM. – (NL) Domnule Preşedinte, Belarus urma să fie imună faţă de criza financiară mondială. Această prognoză extrem de încrezătoare îl costă acum pe dl Lukashenko foarte mult, la începutul anului 2009. Guvernul său înregistrează probleme financiare critice. Minskul bate la uşa FMI, a Moscovei şi chiar a Washingtonului, pentru credite de miliarde. Condiţia FMI a fost devalorizarea rublei bieloruse cu maximum 20.5% la 2 ianuarie. Astăzi, cetăţenii bieloruşi sunt în mod vizibil temători şi este de înţeles, atunci când realizează că salariul mediu lunar a scăzut de la 400 USD la 333 USD, dolarul fiind astăzi, alături de euro, o valută foarte dorită la Minsk şi în rest.

Acest declin al poziţiei economice a Belarus poate pune capăt şansei unei noi orientări interne şi externe a guvernului Lukashenko? Acesta, desigur, nu este un risc imaginar, deoarece, separat de problemele financiare din prezent, o schimbare cosmetică de curs din partea dlui Lukashenko în direcţia Occidentului este la fel de plauzibilă. În acest caz, puternicul preşedinte ar înlocui pur şi simplu strategia integrării simulate în Rusia cu o apropiere simulată faţă de Uniunea Europeană. Negocierile cu Rusia privind gazele naturale, din viitorul apropiat, ar putea conferi un imbold suplimentar unei astfel de simulări.

Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze o strategie echilibrată pentru a rezista unui scenariu politic nedorit, de acest tip, la Minsk. În acest scop, este necesar ca toate instituţiile europene să contacteze instituţiile bieloruse, inclusiv autorităţile de stat, forţele de opoziţie, societatea civilă şi chiar populaţia inactivă. Acesta este un obiectiv european înalt, care vizează dezvoltarea de contacte cu toate secţiunile societăţii bieloruse, precum şi construirea de relaţii în interiorul acestora.

  Roberto Fiore (NI). – (IT) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, consider că nu mai există motive pentru menţinerea oricăror sancţiuni împotriva Belarus. Vedem o ţară care trece, fără îndoială, prin criză, la fel ca toate ţările Europei şi, în orice caz, este o ţară care permite dreptul la proprietate, o ţară care până acum câteva luni avea o rată de creştere de 8% şi care nu a împiedicat cetăţenii străinii, inclusiv europeni, să cumpere terenuri sau imobile, chiar dacă prin intermediul societăţilor bieloruse.

Mai departe, în ceea ce priveşte libertatea religioasă, acum câtva timp Cardinalul Bertone a fost în Belarus şi s-au consolidat cu siguranţă relaţii de respect reciproc între statul Belarus şi Vatican. Libertăţile politice sunt importante în mod special şi au exista discuţii despre deţinuţi, însă, de fapt, acest lucru este legat de trei deţinuţi politici care au fost eliberaţi.

Discutăm, de asemenea, despre alegeri politice şi în mod sigur nu există libertatea la nivel general pe care o avem în alegerile din Occident, dar este cu siguranţă adevărat că li s-au acordat timp de emisie şi, în unele cazuri, chiar contribuţii, de către stat tuturor candidaţilor. Ştim, de asemenea, că în următoarele câteva săptămâni, câteva cotidiene - cotidiene independente - vor avea oportunitatea de a începe activitatea şi de a fi distribuite.

Consider că este strategic în interesul Europei să se deschidă faţă de Belarus, în special pentru că Belarus este un element foarte important între Europa şi Rusia. Să ne amintim că există o minoritate catolică puternică, care o aduce mai aproape de Polonia învecinată şi de restul Europei şi face ca această ţară să reprezinte un aliat strategic pentru restul Europei estice. Este ciudat că în prezent există discuţii despre intrarea Turciei în Europa, în timp ce Belarus are un rol de parteneriat mai puternic şi mai semnificativ legat de Europa.

  Árpád Duka-Zólyomi (PPE-DE). - (HU) Domnule Preşedinte, este dificil să depăşim impasul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Belarus. Presiunile externe în creştere din această perioadă, prietenia în scădere dintre Rusia şi Belarus, frica indusă de conflictul Rusia-Georgia şi, nu în ultimul rând, criza economică mondială contribuie parţial la această situaţie.

Ţara condusă de Lukashenko cere ceva Europei, pentru prima dată: Eliberarea deţinuţilor politici, înregistrarea unei mişcări şi începerea dialogului cu jurnalişti independenţi indică faptul că Lukashenko încearcă în felul său să deschidă porţile către Europa. În plus faţă de aceste măsuri superficiale, Minskul trebuie să mai ofere încă multe în sfera unei apropieri reale.

Este potrivit ca UE să utilizez oportunităţile actuale, chiar dacă sunt insuficiente. Uniunea Europeană ar putea fi pentru prima dată în măsura să influenţeze situaţia politică din Belarus şi, prin urmare, politica pe care o adoptă Bruxellesul este departe de a fi irelevantă. Trebuie să păstrăm abordarea critică şi sistemul de condiţii aflat acum în funcţiune. Trebuie să fim foarte atenţi, deoarece este greu de imaginat că Lukashenko şi administraţia sa s-ar putea schimba radical.

Măsurile concrete luate şi planificate de UE sunt importante. Sarcina noastră este de a sprijini şi contribui la unirea ONG-urilor şi a opoziţiei care luptă pentru schimbare. Trebuie să solicităm reforme şi în domeniul legislaţiei şi am în vedere codul penal şi legislaţia electorală, şi cea privind presa. În interesul calităţii politicii Uniunii Europene privind Belarus şi pentru a proteja procesul democratizării, Parlamentul European trebuie să continue monitorizarea din partea Consiliului şi a Comisiei.

Ţările din regiune, inclusiv Ucraina, au demonstrat, de asemenea, că fără criterii clare şi realizarea acestora nu este posibilă o dezvoltare democratică, pentru că orice altceva ar crea doar iluzia unei democraţii. Strategia UE propusă este importantă şi constructivă şi, prin urmare, îi acord susţinerea mea fără rezerve.

  Józef Pinior (PSE). - (PL) Domnule Preşedinte, Comisar, aş dori în primul rând să subliniez favorabil faptul că ministrul Alexandr Vondra participă la dezbaterea din această Cameră în această seară. Cred că acest lucru arată importanţa pe care o acordă Preşedinţia cehă politicii externe a Uniunii Europene.

Astăzi analizăm strategia Uniunii Europene faţă de Belarus şi strategia deschiderii urmărite în ultimele câteva luni. Cred că rezultatele acestei strategii sunt pozitive, aşa cum demonstrează raportul Parlamentului European.

Drept rezultat, a fost înfiinţată o reprezentanţă permanentă a Comisiei Europene la Minsk. Primim semnale pozitive cu privire la libertatea în creştere din Belarus, cum ar fi înregistrarea mişcării "Pentru Libertate" a lui Alexander Milinkievich şi publicarea şi înregistrarea a două cotidiene independente, Narodnaya Volya şi Nasha Niva. În plus există şi declaraţia Ministrului bielorus pentru Afaceri Externe, Syarhei Martynau, privind opiniile favorabile ale ţării faţă de iniţiativa Parteneriatului estic a UE. Aş dori să subliniez, de asemenea, că guvernul din Belarus nu a recunoscut declaraţiile auto-proclamate de statalitate din partea guvernelor din Osetia de Sud şi Abhazia. Acestea sunt semnale pozitive care, fără îndoială, sunt, de asemenea, rezultatul atitudinii Uniunii Europene faţă de Belarus.

În proiectul nostru de rezoluţie este vorba în mod clar despre următoarele: avem încă de-a face cu restricţii privind drepturile omului şi libertăţile individuale în Belarus. Nu este o democraţie liberală, în sensul european al cuvântului. Sunt pe deplin de acord cu scenariul prezentat astăzi de Comisarul Ferrero-Waldner, conform căruia o eliminare permanentă a sancţiunilor ar putea fi posibilă în cazul în care Belarus lărgeşte gama libertăţilor, drepturilor cetăţenilor şi liberalizează economia. Prezenţa crescută a Uniunii Europene în Belarus, în opinia mea, garantează o mai mare liberalizare şi democratizare în ţară.

  Preşedinte . −Aş dori să subliniez faţă de distinsul deputat că un reprezentant al Consiliului este prezent întotdeauna la aceste dezbateri, deci acesta nu este un eveniment special, cu toate că apreciem, desigur, prezenţa vicepremierului Vondra.

  Zdzisław Zbigniew Podkański (UEN). - (PL) Domnule Preşedinte, relaţiile UE- Belarus depind de ambele părţi. Bunăvoinţa de ambele părţi va aduce dialog, o politică de reală vecinătate şi un Parteneriat estic. Parteneriatul nu poate fi construit pe interdicţii şi sancţiuni, de aceea sunt încântat să constat că cea mai recentă iniţiativă a Comisiei Europene vizează îmbunătăţirea relaţiilor cu Belarus. Trebuie afirmat obiectiv că şi Belarus şi-a adus o contribuţie importantă pentru apropiere. O dovadă a acestui lucru este înregistrarea mişcării "Pentru Libertate", permisiunea ca ziarele opoziţiei să fie tipărite şi distribuite, precum şi deschiderea ţării către Iniţiativa Parteneriatului estic.

Aşteptările Uniunii Europene merg mai departe şi există motive clare pentru aceasta, astfel cum există şi motive pentru multiplele aşteptări ale Belarus. De exemplu, în cazul în care autorităţilor din Belarus li se cere să elimine practica solicitării de vize de ieşire pentru cetăţenii săi, în special pentru copii şi studenţi, de ce Uniunea Europeană nu simplifică şi nu liberalizează procedurile privind vizele în ceea ce priveşte cetăţenii din Belarus? Aceste aspecte sunt deosebit de importante pentru rezidenţii din zonele de frontieră, care au legături culturale şi familiale (...)

(Preşedintele i-a retras cuvântul vorbitorului.)

  Esther de Lange (PPE-DE). - (NL) Domnule Preşedinte, în această seară dezbatem politica UE privind Belarus, o politică în care democraţia şi respectul pentru drepturile omului deţin un rol principal.

Aş dori să mă concentrez asupra unei zone specifice, şi anume interdicţia de călătorie pentru copii, desigur fără a aduce prejudicii altor aspecte relevante care au fost deja menţionate în această seară. Ştiţi probabil că victimele copii ale dezastrului de la Cernobâl fac vizite periodice în Ţările de Jos şi în UE de mai mulţi ani, pentru a se recupera de pe urma efectelor acestui dezastru. Copiii în cauză sunt, desigur, copii care s-au născut la mult timp după dezastru - ei au acum aproximativ aceeaşi vârstă pe care o aveam eu când a survenit dezastrul, acum 22 de ani - însă ei resimt efectele zilnic - după cum reiese din statisticile privind afecţiunile legate de glanda tiroidă, cancer şi altele asemenea. În fiecare an aproximativ 30 000 de copii din Belarus sunt primiţi în 21 de ţări, de către familii gazdă, organizaţii de voluntari şi biserici.

În octombrie 2008, s-a raportat că Belarus, a oprit, prin intermediul unui decret, deplasările acestor copii şi le-a interzis să călătorească în străinătate, ceea ce, prin urmare, anula vacanţele de Crăciun. Parţial sub presiunile din partea Uniunii Europene, ale Consiliului Europei şi ale unui număr de miniştri ai afacerilor externe, inclusiv Ministrul nostru olandez Verhagen, această hotărâre a fost suspendată temporar între 20 decembrie şi 20 ianuarie, permiţând totuşi unui număr de copii să vină în vacanţă, dar nu s-au emis prevederi pentru perioada de după 20 ianuarie. Prin urmare, este momentul să schimbăm această suspendare temporară într-una structurală, o soluţie la nivelul UE, astfel încât copiii bieloruşi şi familiile gazdă europene să nu mai fie ţinute în întuneric dacă excursiile vor continua sau nu. În mod ideal, am dori să o legiferăm, în numele tuturor statelor membre, într-una definitivă, mai degrabă decât, aşa cum este cazul în prezent, prin intermediul negocierilor bilaterale, de 27 de ori.

În rezoluţia noastră îndemnăm, prin urmare, Preşedinţia cehă să negocieze cu autorităţile bieloruse în privinţa unei soluţii la nivelul UE.

  Marianne Mikko (PSE). - (ET) Doamnelor şi domnilor, calea Belarus spre Europa trebuie să fie una a dialogului şi a compromisului.

Rezoluţia privind Belarus adoptată anul trecut a subliniat necesitatea unei politici ferme şi condiţionate, însă pozitive. Progresele care s-au făcut în domeniul energiei, mediului şi transporturilor sunt rezultatul acelei activităţi.

Cu toate acestea, există probleme cărora nu trebuie să le întoarcem spatele. Democraţia este vitală. Ca membri ai Parlamentului European, nu trebuie să tolerăm persecutarea liderilor opoziţiei din Belarus, limitarea libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, precum şi încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Nicio ţară democratică nu poate funcţiona fără o societate civilă puternică.

De aceea, trebuie să oferim un sprijin cuprinzător organizaţiilor care vizează apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei şi mobilizarea cetăţenilor ţării.

Apreciez decizia autorităţilor bieloruse de a înregistra asociaţia "Pentru Libertate" a cetăţenilor, condusă de dl Milinkevich. Totuşi, acesta este numai începutul, având în vedere că Naša Vjasna, care are o agendă privind drepturile omului, precum şi câteva alte organizaţii dedicate dezvoltării democraţiei aşteaptă, de asemenea, înregistrarea.

În cele din urmă aş dori să menţionez acordurile privind vizele. Trebuie încheiat un acord de facilitare a vizelor între Uniunea Europeană şi Belarus. Trebuie să fie deschisă calea către Europa. Vizele scumpe şi reglementările stricte nu pedepsesc regimul, ci populaţia. Am mai spus acest lucru şi-l voi mai spune şi astăzi. Haideţi să întindem o mână europeană poporului bielorus.

  Ewa Tomaszewska (UEN). - (PL) Domnule Preşedinte, Parlamentul European a abordat în mod repetat chestiunea Belarus, ultima dictatură de pe continentul european. Preoţii catolici care doresc să-şi desfăşoare activitatea întâmpină încă probleme, iar drepturile minorităţilor naţionale nu sunt respectate. În special, conducerea aleasă în mod democratic a Uniunii polonezilor din Belarus, condusă de Angelika Borys, nu este recunoscută. Continuă arestările şi percheziţiile birourilor persoanelor care activează în opoziţie şi în domeniul drepturilor omului. Jurnaliştii independenţi sunt încă persecutaţi.

Cu toate acestea, schimbarea este în curs, chiar dacă foarte încet. Mişcarea "Pentru Libertate" a fost înregistrată şi s-a permis tipărirea şi distribuirea a două cotidiene ale opoziţiei. Ministrul Afacerilor Externe din Belarus a răspuns pozitiv Iniţiativei Parteneriatului estic şi şi-a exprimat interesul să fie implicat în activitatea acesteia. Acest lucru ne oferă speranţe rezervate privind îmbunătăţirea climatului relaţiilor reciproce şi îndeplinirea propunerii dnei comisar.

  Colm Burke (PPE-DE). - Domnule Preşedinte, datorită faptului că relaţiile externe sunt una dintre priorităţile cheie ale Preşedinţiei cehe, aş dori să întreb preşedinţia Consiliului ce măsuri are în vedere pentru încurajarea Guvernului bielorus să elimine interdicţiile de călătorii în străinătate impuse copiilor care se deplasează în statele membre ale UE pentru programe de odihnă şi recuperare. Îndemn noua preşedinţie cehă să negocieze un acord pan-european care să permită copiilor bieloruşi afectaţi de dezastrul de la Cernobâl să se deplaseze în orice stat membru din UE.

În acest sens am adăugat, împreună cu colegii mei, alineatul 10 la prezenta rezoluţie a Parlamentului European. În august anul trecut, guvernul bielorus a anunţat ca va scoate în afara legii vizitele în străinătate, după ce un copil a refuzat să revină în ţară, după o deplasare în afara acesteia.

Guvernul irlandez a reuşit să obţină o exceptare care a permis copiilor să se deplaseze în Irlanda în timpul Crăciunului, dar mulţi alţi copii încă mai trebuie să obţină vizite de ieşire pentru a părăsi Belarus în scopul de a participa la programe de odihnă şi recuperare. Aproximativ 1 000 de familii irlandeze găzduiesc copii bieloruşi în casele lor, în fiecare vară şi de Crăciun, ceea ce include adesea evaluări medicale şi, în unele cazuri, tratament.

Deşi consider binevenită decizia autorităţilor bieloruse de a elimina temporar interdicţia de călătorie asupra unui număr de victime ale dezastrului de la Cernobâl, îndemn preşedinţia să menţină presiunea constantă, astfel încât să poată fi asigurat un acord la nivelul UE în viitorul apropiat, care să le acorde copiilor bieloruşi libertatea de a se deplasa oriunde în interiorul UE.

V-am adresat şi dumneavoastră, dnă comisar, problema interdicţiei călătoriilor în străinătate şi ca răspuns la scrisoarea mea aţi spus că s-a pledat pentru aceasta atât prin intermediul delegaţiei Comisiei Europene la Minsk, cât şi mai recent, în timpul vizitei la Minsk de la începutul lui noiembrie, prin intermediul directorului general adjunct al RELEX. Aş dori să vă întreb dacă deţineţi informaţii actualizate cu privire la eforturile de a pleda pentru ridicarea acestei interdicţii oprimante.

  Sylwester Chruszcz (UEN). - (PL) Domnule Preşedinte, Comisar, revitalizarea treptată a relaţiilor cu Belarus şi disponibilitatea noastră la dialog cu guvernul acesteia reprezintă în pas în direcţia potrivită. Privesc, de asemenea, pozitiv, anunţul de astăzi al Preşedinţiei cehe privind o reuniune a Consiliului cu un reprezentant al Belarus la reuniunea diplomatică la nivel înalt din această lună.

Sunt, de asemenea, încântat să văd încercările de a include Belarus în Iniţiativa Parteneriatului estic. Deciziile luate la nivelul UE trebuie resimţite în principal de cetăţenii din Belarus, chiar dacă la nivel de politică a vizelor. Dată fiind criza gazelor naturale din prezent, din Europa, trebuie subliniat că Belarus s-a dovedit a fi un partener deosebit de stabil în ceea ce priveşte tranzitul gazelor naturale către Uniunea Europeană. Dialogul constructiv şi relaţiile bilaterale îmbunătăţite, care trebuie să se bazeze clar pe principiile democraţiei şi respectului pentru drepturile oamenilor sunt în interesul ambelor părţi.

  Zita Pleštinská (PPE-DE). – (SK) Chiar dacă s-au realizat progrese favorabile în Belarus, trebuie să păstrăm o comunicare foarte strânsă cu reprezentanţii opoziţiei din Belarus şi cu prietenul nostru, Alexander Milinkievich.

Europa trebuie să sprijine reforma economică din Belarus. Cu toate acestea, acest sprijin trebuie condiţionat de termeni şi cerinţe specifice. Acestea ar trebui să includă cerinţa privind o mai mare libertate a presei. Presa trebuie să fie liberă să-şi desfăşoare activitatea în cadrul legii şi să-şi publice materialul în ţară. O mai mare libertate pentru funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor neguvernamentale este vitală pentru democraţie.

Dezbaterea noastră de astăzi arată, de asemenea, că toţi ne dorim să revină în Europa un Belarus democratic, dar fără Lukashenko. UE are o mare oportunitate, în cazul în care se implică în promovarea valorilor democratice, să câştige Belarus de partea sa şi să elibereze ţara de îmbrăţişarea Rusiei.

  Alessandro Battilocchio (PSE). - (IT) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, după ani de relaţii complicate, suntem martorii unor paşi timizi în direcţia bună, prin recunoaşterea mişcării conduse de dl Milinkiewicz, autorizarea diferitelor cotidiene care nu sunt pro-guvern şi primele semne de disponibilitate pentru discutarea recomandărilor făcute de OSCE/ODIHR. Cu toate acestea, drumul care mai rămâne de parcurs este nu lung, ci extrem de lung.

Sperăm ca relaţiile dintre UE şi Belarus să ajungă la un nivel superior; chestiunea refuzului vizelor pentru delegaţia formată din deputaţii noşti în Parlamentul European a fost jenantă şi sperăm că acum este doar o amintire urâtă. La fel ca dl Burke, solicit angajamentul Comisiei şi Consiliului faţă de următoarea chestiune, la reuniunile comune următoare: o definire clară, comună, a regulilor de şedere în scopuri medicale a copiilor bieloruşi, la familiile europene. În ultimii ani, Belarus a abordat des, prea des, această chestiune într-o manieră superficială sau inflexibilă, dând efectiv o palmă familiilor gazdă şi, din păcate, de asemenea, copiilor şi tinerilor implicaţi în proiecte de ajutor şi solidaritate.

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE). - Salut declaraţia Consiliului şi a Comisiei şi sunt de acord că regimul autoritar Lukashenco trebuie supravegheat cu atenţie. În acelaşi timp, consider că avem nevoie de o viziune pe termen lung care să aibă în vedere un viitor Belarus post-Lukashenco, democratic şi prosper.

Uniunea Europeană trebuie să aplice o strategie inteligentă pentru oamenii şi societatea din Belarus, nu doar pentru guvernul vremelnic de la Minsk. Istoria a dovedit că izolarea şi sancţiunile externe favorizează menţinerea dictaturilor. Dimpotrivă, noi trebuie să oferim bieloruşilor posibilitatea cât mai largă de a studia în Uniunea Europeană, de a călători şi a munci pe termene scurte, de a intra în contact cu valorile europene şi cu produsele noastre economice şi culturale. Numai astfel vom deschide apetitul oamenilor pentru valorile noastre şi vom facilita procesul de tranziţie pe care îl va străbate ţara.

În încheiere, aş dori să îi spun domnului Fiore că apariţia candidaţilor la televiziune în campania electorală nu înseamnă nimic pentru că, aşa cum spunea Stalin, contează numai cine numără voturile.

  Czesław Adam Siekierski (PPE-DE). - (PL) Domnule Preşedinte, Comisar, ministru, toţi cei care participăm la această sesiune plenară am dori ca Belarus să respecte principiile democraţiei, drepturilor omului şi libertăţii de asociere, precum şi ale libertăţii de exprimare şi să oprească persecutarea violentă a propriilor cetăţeni şi a minorităţilor etnice. Din păcate, lista noastră de cereri este destul de lungă şi pare improbabil să fie realizată integral în viitorul apropiat. Cu toate acestea, nu putem înceta să luptăm pentru valorile care stau la baza Uniunii Europene.

Politica de sancţiuni împotriva Belarus a început ca un fiasco. Să sperăm că o schimbare a strategiei politice a UE faţă de Minsk va aduce succes. Totuşi, acest lucru nu va fi uşor, datorită faptului că alegerile parlamentare din toamna 2008 au fost falsificate de Lukashenko.

Principala cale de democratizare a societăţii din Belarus este prin educaţie, presă liberă şi contacte între cetăţenii UE şi Belarus. Ar trebui să înfiinţăm un program special de burse pentru tinerii din Belarus, pentru a studia în Uniunea Europeană, care ar aduce mari beneficii în viitor.

  Flaviu Călin Rus (PPE-DE). - Am în faţă trei propuneri de rezoluţie, cea din 21 mai, cea din 9 octombrie şi cea din 7 ianuarie. Se observă o evoluţie în ceea ce priveşte declaraţiile membrilor Uniunii Europene.

Totuşi, eu consider şi sprijin orice declaraţie în măsură să aducă un plus de democraţie în orice stat, cu atât mai mult cu cât vorbim de un stat vecin, Bielorusia. Cred că se impun, sau am putea face acest lucru pentru sprijinirea încrederii reciproce şi a transparenţei, două lucruri foarte importante, după cum au spus şi stimaţii colegi înainte mea, şi anume: să dăm dovadă de maturitate şi să facilităm cetăţenilor statului Bielorusia să poată să acceadă mai uşor şi să vină în Uniunea Europeană pentru a lua contact cu valorile Uniunii Europene, cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, cu politica Uniunii Europene, cu tot ceea ce noi reprezentăm şi, în al doilea rând - sigur, un gest foarte simplu pe care ar putea să îl facă domnul preşedinte Lukashenco - şi anume, în cel mai scurt timp, Bielorusia să devină un stat fără deţinuţi politici.

  Preşedinte . −Este momentul să facem rezumatul discuţiilor. Îl invit pe dl vicepremier Vondra să facă rezumatul.

  Alexandr Vondra, Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. − Domnule Preşedinte, voi încerca să fac un rezumat în numele Consiliului.

Mai întâi, consider că am avut o dezbatere cu adevărat interesantă asupra fondului problemei, care aduce cu siguranţă un mare aport în activitatea noastră comună. Aş dori să subliniez că în Consiliu apreciem interesul şi angajarea activă a Parlamentului European în privinţa Belarus. Cred că este de ajutor, în mod special, în menţinerea presiunii cu privire la chestiunile legate de drepturile omului, pe de o parte şi a nu pierde acest tip de abordare strategică, pe de alta. Aş dori să mulţumesc în mod special deputaţilor polonezi din Parlamentul European - şi anume Jacek Protasiewicz, Janusz Onyszkiewicz sau Józef Pinior - pentru contribuţiile lor. Cred că ascultăm cu atenţie.

Acum voi sublinia, probabil, trei puncte, în concluzie. Mai întâi, cu privire la taxele de viză, pe care mulţi dintre dumneavoastră le-aţi menţionat. Aceasta reprezintă o problemă de care suntem conştienţi în mod deosebit. Chiar şi vorbind din prisma competenţelor noastre pe plan naţional, am avut întotdeauna multe de spus despre acest lucru. Permiteţi-mi să clarific. Considerăm Belarus ca parte a Europei şi suntem conştienţi de problemele cauzate cetăţenilor din Belarus prin creşterea taxelor de viză. Pentru a evita consecinţele negative în termeni de contacte umane, preşedinţia cehă va continua să încurajeze statele membre să utilizez flexibilitatea disponibilă în termeni de dispoziţii relevante ale acquis-ului. Preşedinţia va încuraja, de asemenea, o aplicare mai coerentă a regulilor existente de către statele membre. În cazul în care dinamica pozitivă se păstrează şi se consolidează în viitor, prin măsuri importante din partea Belarus, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, permiţând participarea ţării la PEV şi viitorul Partenerial estic, va fi avut în vedere, în final, un dialog în privinţa vizelor.

Cu privire la copiii cu probleme în urma dezastrului de la Cernobâl, o problemă ridicată de o parte dintre dumneavoastră, vă asigurăm că vom menţine presiunea. Am sprijinit acţiunile întreprinse de preşedinţia franceză cu privire la această chestiune, inclusiv demersul pus în practică la 3 decembrie anul trecut. Eforturile UE au dus în cele din urmă la suspendarea temporară a Decretului Prezidenţial nr. 555 privind interzicerea acestor deplasări. Acest lucru, precum şi acordurile bilaterale la care s-a ajung la începutul lui decembrie între Irlanda şi Belarus, cu privire la programele viitoare de odihnă şi recuperare pentru copiii afectaţi de dezastrul de la Cernobâl, au fost evoluţii binevenite. Suntem conştienţi că problema generală este departe de a fi rezolvată. Preşedinţia cehă va monitoriza chestiunea şi va lua orice măsuri necesare în continuare, în numele UE, dacă este cazul şi va continua să ridice această problemă în cadrul contactelor cu autorităţile din Minsk.

În cele din urmă, în lunile următoare, incluzând revizuirea sancţiunilor şi în contextul viitorului Parteneriat estic, Belarus va rămâne o prioritate pe agenda noastră. La fel cum rezoluţia dumneavoastră privind Belarus, adoptată după alegerile de la 28 septembrie ne-a ajutat să realizăm progrese, sperăm că vom continua să beneficiem de sprijinul dumneavoastră pe durata mandatului nostru.

  Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei. −Domnule Preşedinte, am constatat că o foarte largă majoritate are aceeaşi opinie ca a noastră. Acest lucru înseamnă că am oferit posibilitatea Belarus să se apropie de Uniunea Europeană, prin intermediul Politicii europene de vecinătate. Am oferit, în principiu, un plan de acţiune secundar şi, de asemenea, posibilitatea de a se alătura Parteneriatului estic la momentul potrivit, când, desigur, condiţiile vor fi propice.

După ce am menţionat acest lucru, permiteţi-mi să răspund câtorva dintre punctele specifice la care aţi făcut referire. Cu privire la criza financiară: Belarus a suportat efectele crizei financiare şi creşterile preţurilor la gaze naturale din 2007 şi 2008 destul de bine până în prezent, datorită integrării sale foarte limitate în economia globală şi, de asemenea, datorită împrumuturilor masive din Rusia, China şi Venezuela. Cu toate acestea, în prezent, după cum a menţionat corect dl Belder, a trebuit să ceară FMI un împrumut standby de 2,5 miliarde EUR, inclusiv ca apoi să fie necesar să devalorizeze moneda naţională pentru a contracara efectele negative ale crizei globale. Având în vedere că economia şi industria sa rămân în mare măsură nereformate şi nestructurate, ne aşteptăm ca tendinţa negativă să continue, având drept rezultat consecinţe sociale negative. Astfel că aveţi dreptate - acesta este un factor important.

Cu privire la centrala nucleară şi problemele legate de securitate şi siguranţă, permiteţi-mi să menţionez că, în cadrul dialogului nostru cu Belarus privind energia, acordăm, de asemenea, o atenţie specială respectării de către această ţară a standardelor internaţionale de siguranţă şi securitate. Am putea spune că Belarus cooperează foarte activ cu IAEA din Viena şi a fost deosebit de deschisă să furnizeze Comisiei informaţii despre acest proces.

Menţionând acestea, aş dori, de asemenea, să revin asupra chestiunii taxelor de viză. După cum am menţionat în prima observaţie, ştiţi că am fi pregătiţi să contribuim la negocieri, imediat ce Consiliul şi-a exprimat, de asemenea, poziţia de a încerca să gestioneze acest lucru, conducând toate statele membre către posibilitatea de a avea un acord global privind vizele, precum şi un acord de readmisie. În urma vizitei dlui director general adjunct Mingarelli la Minsk, vă pot informa că pentru moment nu a survenit nimic nou cu privire la acest aspect anume. Pot spune doar că taxele de viză şi vizele pentru copii sunt specifice fiecărei ţări în parte. Nu ne aflăm încă în punctul de a avea un acord general. Acesta, din nou, va trebui negociat de Comisie.

  Preşedinte . −(PL) Am primit cinci propuneri de rezoluţie(1) depuse în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc joi, 15 ianuarie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Adam Bielan (UEN), în scris. – (PL) Domnule Preşedinte, am discutat în ultima perioadă despre ameliorarea politicii Belarus. Mişcarea de opoziţie ,,Pentru Libertate" a lui Alexander Milinkievich a fost înregistrată în cele din urmă. Belarus şi-a exprimat disponibilitatea de a participa la Parteneriatul estic. Chiar şi Washington-ul a afirmat că relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit. A venit vremea să încălzim relaţiile şi să spargem gheaţa cu Belarus? Mi-aş dori să putem, trebuie să ne amintim că Preşedintele Lukashenko este un jucător politic dur, puternic.

Am mai avut de-a face cu ,,ameliorări politice” destul de recent în Europa şi aş dori să subliniez că aceste transformări au condus întotdeauna la dezamăgiri.

Modul în care gestionăm politica UE faţă de est în lunile următoare va fi extrem de important. Lukashenko a afirma clar că nu se va pleca în faţa presiunii Occidentului, iar în negocierile cu Medvedev privind reducerea preţului gazelor naturale a declarat că Belarus nu se va îndatora Rusiei.

Este evident că Belarus joacă pe două fronturi. Trebuie să ne menţinem negocierile la un nivel prudent şi calculat, pentru a nu fi păcăliţi de schimbări care se pot dovedi temporare. Trebuie să fim fermi în privinţa chestiunilor de importanţă strategică pentru UE, prin punerea în aplicare a unei politici de sprijin orientate spre dezvoltarea unei societăţi civile şi a unei opoziţii în Belarus, unde persoanele care activează în opoziţie sunt încă persecutate, iar preoţii străini sunt expulzaţi. UE nu poate ignora faptul că autorităţile din Belarus continuă să încalce drepturile cetăţenilor şi drepturile omului.