Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2002B(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0037/2009

Dezbateri :

Voturi :

PV 22/10/2009 - 8.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2009)0052

Stenograma dezbaterilor
Joi, 22 octombrie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

9. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

- anul financiar 2010

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule preşedinte, într-o perioadă în care guvernele naţionale trebuie să îşi reducă bugetele şi când toţi alegătorii noştri sunt nevoiţi să facă economii la bugetul gospodăriei, Uniunea Europeană este, ca de obicei, singura care îşi permite să îşi sporească în mod substanţial bugetul.

Acest lucru va avea consecinţe fiscale imediate şi concrete în statele membre. De exemplu, în ţara mea de origine, contribuţiile noastre la buget vor creşte cu 60  % în următoarele 12 luni. Ca să încadrăm lucrurile în context, partidul din care fac parte şi-a luat angajamentul, cu ocazia ultimei conferinţe, să facă economii anuale de 7 miliarde de lire sterline la toate cheltuielile guvernamentale. Noi cheltuim o sumă de două ori mai mare din contribuţiile noastre brute la bugetul UE numai pentru acest element.

Puteţi ascunde acest aspect sub masca cheltuielilor de stimulare şi a reacţiei la criza creditelor şi a altor lucruri similare, dar ştiţi că acest lucru nu este adevărat. Ceea ce facem noi, de fapt, este să luăm bani din buzunarul sau portofelele cetăţenilor şi să îi cheltuim în numele lor prin intermediul unor sisteme birocratice. Dacă aceasta ar fi fost calea cea mai eficientă de alocare a resurselor, am fi pierdut Războiul Rece. Acum conştientizăm adevărul, care este acela că funcţia esenţială a UE o reprezintă angajarea propriului personal, motiv pentru care bugetul său creşte în permanenţă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI). – Domnule preşedinte, aş dori să spun clar că am sprijinit proiectele de amendament 732 şi 733 şi că este păcat că acest Parlament nu le sprijină. Consider binevenită orice măsură care împiedică finanţarea programelor de planificare familială care vor implica o serie de programe privind avortul şi sterilizările forţate.

În plus, trebuie salutată măsura de a împuternici beneficiarii de fonduri pentru a combate în mod activ dezechilibrele de gen provocate de selectarea în funcţie de sex a copiilor născuţi în anumite ţări asiatice. Acest amendament ar fi dat Uniunii Europene posibilitatea de a-şi sprijini condamnarea verbală cu acţiuni pozitive şi de a respinge ajutorul acordat unor asemenea programe.

 
  
  

- Raport: László Surján (A7-0038/2009)

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Domnule preşedinte, aş dori să îmi exprim şi eu iritarea cu privire la faptul că nu am reuşit să ajungem azi la un consens privind condiţia potrivit căreia finanţările europene din bugetul de ajutor pentru dezvoltare nu trebuie să fie alocate unor activităţi cum ar fi planificarea familială prin intermediul avorturilor forţate sau al sterilizărilor obligatorii. Aş dori să protestez faţă de metodele prin care, îndeosebi în numeroase ţări asiatice, femeile sunt forţate să facă avort, în special în cazurile în care fătul este de sex feminin. Se spune că au fost întrerupte în acest fel 35 de milioane de sarcini în care fătul era de sex feminin. Nu trebuie să îi sprijinim pe cei care organizează astfel de activităţi şi trebuie să încetăm să le mai trimitem fonduri europene. Votul pe ascuns la care au recurs astăzi liberalii, comuniştii şi unii socialişti pentru adoptarea bugetului nostru a eliminat siguranţa cu privire la acest aspect.

 
  
MPphoto
 

  Zoltán Balczó (NI).(HU) În multitudinea de amendamente propuse a fost inclus şi un amendament de text care a pus punctul pe i. Acesta stipulează: „respinge ideea utilizării bugetului comunitar pentru a finanţa o Uniune Europeană mai militaristă şi mai neoliberală.” Parlamentul a respins acest amendament şi a demonstrat astfel că nu a învăţat din criza ultimilor ani şi din concluzia la care au ajuns chiar foştii susţinători ai pieţei liberale potrivit căreia nu mai este posibilă continuarea pe această cale. Bugetul Uniunii Europene se bazează întotdeauna pe supremaţia pieţei liberale, care poate dăuna atât de mult populaţiei europene, după cum s-a văzut deja în trecutul recent.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Domnule preşedinte, în timp ce diverse institute şi programe, care adoptă toate calea dominantă din punct de vedere politic în ceea ce priveşte comunicarea şi educarea sau reeducarea populaţiilor, au primit miliarde de euro, producătorii noştri de lapte au fost privaţi, din cauza unui artificiu de procedură, de ajutorul la care erau îndreptăţiţi.

De altfel, ne-au fost trimise două amendamente: Amendamentul 812, care poate a beneficiat de sprijinul Consiliului, reprezentând suma de numai 300 milioane de euro, şi amendamentul 70, reprezentând 600 milioane de euro. Este normal ca amendamentul 70 să fie supus primul la vot. Mai mult, acest lucru este prevăzut foarte clar la articolul 161 alineatul (2) din Regulamentul nostru de procedură: „În cazul în care două sau mai multe amendamente, care se exclud reciproc, se aplică aceleiaşi părţi de text, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul iniţial are prioritate şi trebuie votat primul.”

Raportorul a invocat o regulă neformală, dar regula formală are prioritate asupra aşa-ziselor reguli neformale, iar această procedură a fost utilizată pentru a declara caduc al doilea amendament, care aducea această alocare la 600 milioane de euro.

Acest lucru este scandalos!

 
  
  

- Raport: Vladimír Maňka (A7-0037/2009)

 
  
MPphoto
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D).(LT) Am votat pentru bugetul 2010, deoarece fondurile care sunt alocate în cadrul acestui buget vor uşura puţin situaţia cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene afectate de criza economică, socială şi financiară. Mai mult, în cadrul acestui buget, au fost alocate mai multe fonduri pentru nevoile sociale, iar acest lucru este deosebit de important în acest moment. De asemenea, am susţinut acele dispoziţii care prevăd alocarea de fonduri suplimentare pentru creşterea ocupării forţei de muncă şi asigurarea locurilor de muncă. Este foarte important şi faptul că am alocat fonduri specifice pentru sectorul produselor lactate. Desigur, am fi putut aloca mai mulţi bani pentru sectorul produselor lactate, după cum au propus reprezentanţii Partidului Social Democrat, dar este bine că măcar o parte a fondurilor din cadrul acestui proiect de buget a fost alocată acestui sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter van Dalen (ECR).(NL) Domnule preşedinte, am votat împotriva bugetului, deoarece toate elementele fie au rămas aceleaşi, fie au fost majorate, în timp ce toate statele membre se confruntă cu scăderea veniturilor. Şi iată că noi cheltuim mai mulţi bani în Europa! Acest lucru mă depăşeşte.

De asemenea, am votat „nu” pentru că acum se stipulează că, pe lângă salariu şi rambursarea cheltuielilor de călătorie şi a altor cheltuieli, fiecare deputat în Parlamentului European beneficiază de 4 202 EUR pentru cheltuieli generale. Deputaţii trebuie să folosească această sumă considerabilă pentru cheltuieli legate de birou şi telefon, de exemplu, însă niciunul nu este obligat să ofere justificări privind modul în care este cheltuită această sumă. Aceasta înseamnă că fiecare deputat în Parlamentul European primeşte lunar un cec în alb care l-ar surprinde chiar şi pe Moş Crăciun.

Acest lucru mi se pare absolut condamnabil. Dacă acest Parlament se ia în serios, atunci trebuie pună capăt acestei practici. Acest lucru poate fi realizat votând, alături de mine, împotriva acestui buget şi doresc, de asemenea, să fac apel la fiecare deputat să analizeze din proprie iniţiativă modul în care sunt cheltuiţi aceşti 4 202 EUR.

 
  
  

- Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 („Regulamentul unic OCP”)

 
  
MPphoto
 

  Krisztina Morvai (NI).(HU) Evident că am votat în favoarea propunerii menite să reducă efectele crizei în sectorul produselor lactate. Doresc să subliniez din nou că acesta este doar un ajutor care nici măcar nu este suficient pentru a remedia situaţia. Cu toate acestea, aş fi considerat că este greşit să votez împotrivă. Sunt dezamăgită şi tristă pentru că nu am primit niciun răspuns, nici măcar în urma insistenţelor, la cele trei întrebări ale mele. Prima întrebare se referea la ceea ce doreşte Uniunea Europeană să facă pentru a asigura că nu va continua să meargă bâjbâind dintr-o criză într-alta, indiferent că e vorba de o criză în sectorul produselor lactate sau în alt sector. Ce lecţie a învăţat Uniunea Europeană din această criză cumplită care a năruit şi continuă să năruiască vieţile multor familii? Cea de a doua întrebare adresată doamnei comisar atunci când se afla aici şi, prin urmare, adresată şi Comisiei, se referea la modalitatea în care aceşti bani pot fi distribuiţi statelor membre sau la posibilitatea ca micii producători ale căror mijloace de trai se află în pericol să fie primii care primesc aceşti bani. Cea de a treia întrebare, la care nu am primit răspuns, se referea la măsurile pe care noile state membre doresc să le ia împotriva situaţiei discriminatorii în care se află. Piaţa noastră trebuia să fie în proporţie de 100 %...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Domnule preşedinte, aş dori să fac trei comentarii cu privire la rezoluţia referitoare la sectorul produselor lactate: în primul rând, salut în mod expres faptul că acum Comisia poate reacţiona mai rapid la perturbările pieţei din sectorul produselor lactate. În al doilea rând, sunt încântat de faptul că am reuşit împreună să acordăm asistenţă financiară producătorilor europeni de produse lactate. În al treilea rând, tocmai pentru că banii nu înseamnă totul, acum trebuie să utilizăm timpul pentru a pregăti perioada care urmează după încheierea sistemului cotelor de lapte. De aceea, sper să existe un dialog intens între politicieni şi industrie, deoarece întrebarea privind modul în care vom configura piaţa produselor lactate după 2015 încă nu a primit un răspuns, iar aceasta este, din punctul meu de vedere, principala problemă.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE).(CS) Sprijin pe deplin extinderea sferei de aplicare a articolului 186 pentru a include sectorul laptelui şi produselor lactate. Aceasta va face posibilă o reacţie flexibilă la schimbările bruşte de pe piaţa mondială şi europeană a laptelui pentru a evita impactul negativ asupra producătorilor sau o distorsionare a concurenţei economice. Cu toate acestea, am îndoieli cu privire la eficacitatea sistemului de achiziţionare de cote finanţate de la bugetul fiecărui stat membru în parte pentru rezolvarea crizei din sectorul laptelui. Nu toate statele UE au aceleaşi posibilităţi când vine vorba de finanţarea acestei măsuri. Eu cred că aceasta va submina competitivitatea agricultorilor din aceste state şi, prin urmare, şi concurenţa economică, desigur. Aşadar, în calitate de deputat în Parlamentul European originar din Republica Cehă, eu aş prefera în acest caz ca sistemul de achiziţionare de cote să fie finanţat de la bugetul comunitar, care poate fi utilizat de toate statele în mod egal. Prin urmare, m-am abţinut de la vot.

 
  
MPphoto
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE).(PL) Domnule preşedinte, după multe luni de aşteptare, după îndelungi discuţii în cadrul Comisiei pentru agricultură, după ample proteste ale agricultorilor în diverse state membre, am aprobat forme suplimentare de asistenţă pentru producătorii de produse lactate. Însă acest lucru nu este suficient, întrucât aceşti fermieri au suferit pierderi uriaşe, mulţi dintre ei fiind în pragul falimentului, ceea ce a dus la subminarea autorităţii Uniunii Europene şi a noastră, a deputaţilor în Parlamentul European.

Era necesar să se întâmple acest lucru? Care este motivul răspunsului tardiv al Comisiei? Înseamnă aceasta că nu monitorizăm piaţa în mod corespunzător? Dacă da, acest lucru denotă o stare precară a administraţiei în cadrul Uniunii Europene. Noi, deputaţii în Parlamentul European, am fost cei care au semnalat această chestiune luni în şir.

Să nu uităm că intervenţia întârziată este mult mai puţin eficientă şi ajunge să ne coste mai mult. Ar trebui să învăţăm lecţii pentru viitor din această experienţă. Avem nevoie de o stabilitate pe termen lung pentru producţia de lapte, care este o activitate dificilă, costisitoare, bazată pe utilizarea intensivă a forţei de muncă. Este datoria noastră faţă de agricultorii noştri harnici.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Vă mulţumesc, domnule Siekierski. Am primit încă două explicaţii privind votul, ambele fiind din partea unor deputaţi noi. Aş dori să subliniez faptul că, în conformitate cu articolul 170, nu se mai acceptă nicio solicitare de explicaţie privind votul după începerea primei explicaţii privind votul. Voi accepta aceste două explicaţii ca o excepţie, însă doresc să solicit serviciilor să aducă din nou acest lucru în atenţia grupurilor în mod corespunzător. Dacă nu procedăm într-o anumită măsură conform regulamentului, atunci lucrurile vor scăpa de sub control.

Dl Seán Kelly are cuvântul.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). – Domnule preşedinte, şi eu aş dori să spun că sunt bucuros pentru că am votat astăzi finanţarea bugetară pentru sectorul produselor lactate, ceea ce demonstrează că Uniunea Europeană ascultă şi reacţionează – evident, în limitele bugetului său. Ar fi mai bine dacă am avea mai mulţi bani pentru sectorul produselor lactate, dar să sperăm că vom putea îmbunătăţi acest lucru pe viitor. O jumătate de pâine este mai bună decât deloc.

În al doilea rând, aş dori să subliniez faptul că au existat mai multe greşeli în interpretarea în limba engleză de astăzi. Dl Buzek a fost amabil, spunând că este posibil ca acest lucru să se fi datorat faptului că a vorbit prea repede. Nu are importanţă şi nu este vorba de a acuza pe cineva, dar 908 a fost numit 909, 444 a fost numit 445, iar 440 a fost numit 444; prin urmare, dacă vor exista întrebări ulterior, acest lucru trebuie luat în considerare. Desigur, nici ecranul nu a funcţionat pentru un timp, din păcate, dar aceasta a fost o eroare electronică, nu una umană.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Domnule preşedinte, am votat pentru modificarea Regulamentului de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole, deşi am unele îndoieli în ceea ce priveşte eficienţa noului mod de calculare a penalizărilor pentru depăşirea cotelor naţionale începând de la 1 aprilie anul curent. Aceasta presupune abrogarea retroactivă a unor legi, ceea ce subminează principiul securităţii juridice. Cu toate acestea, am votat pentru, întrucât acest amendament va debloca fonduri în valoare de 280 milioane de euro pentru producătorii de lapte şi ne permite să sperăm că producătorii de lapte au depăşit perioada cea mai dificilă.

Totuşi, rămâne o întrebare fundamentală privind viitorul producţiei de lapte din Uniunea Europeană, iar chestiunea cea mai importantă în această privinţă o constituie viitorul cotelor de lapte. În acest moment, există contradicţii în ceea ce priveşte măsurile adoptate de Comisie. Pe de o parte, există o propunere de mărire a cotelor şi de eliminare a acestora în 2015. Pe de altă parte, propunerea depusă astăzi vizează reducerea ofertei. Trebuie să ne hotărâm într-un sens sau altul. Eu sunt pentru continuarea sistemului cotelor.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie RC-B7-0118/2009

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule preşedinte, filozoful francez René Descartes a lansat faimoasa supoziţie că toate simţurile noastre ar putea fi manipulate de un demon malefic.

Uneori, când ascult aceste rapoarte, am impresia că sălăşluim în acel univers cartezian, o lume în care Uniunea Europeană susţine doar valorile democraţiei, libertăţii şi dreptăţii şi răspândeşte aceste valori prin intermediul acordurilor comerciale, şi nu al războiului. Apoi, revenind la realitate, ce face Uniunea Europeană? Se dă bine pe lângă tiranii din Beijing şi izolează Taiwanul. Refuză să dialogheze cu dizidenţii anti-Castro din Cuba. Îi linguşeşte pe aiatolahi, încercând să îi convingă să renunţe la ambiţiile nucleare. Este principalul trezorier al Palestinei controlate de Hamas.

Nu există nicio legătură între acest raport privind răspândirea democraţiei şi comportamentul real al instituţiilor noastre. Nu spun că Uniunea Europeană dă dovadă de ipocrizie, deoarece, desigur, aplicăm aceleaşi standarde în interiorul propriilor noastre graniţe, dând la o parte cu bucurie rezultatele la referendumuri atunci când considerăm că au luat-o razna. Pe plan extern, cât şi intern, dispreţuim guvernul reprezentativ şi voinţa democratică. Daţi-mi voie să repet că Tratatul de la Lisabona ar trebui supus unui referendum. Pactio Olisipiensis censenda est!

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (ECR). – Domnule preşedinte, nu cred că există cineva care să dezaprobe nevoia de a promova şi susţine democraţia în lume, deopotrivă în afara şi în interiorul UE. Cu toate acestea, dacă privim în urmă la lecţiile date de istorie, ţin minte când Statele Unite promovau democraţia în lume, iar oamenii spuneau: „Cum rămâne cu propria voastră ogradă? Cum rămâne cu afroamericanii care nu pot vota sau cărora li se refuză posibilitatea de a vota?” Cu ani în urmă, Marea Britanie şi alte puteri coloniale le spuneau coloniilor: „Haideţi să răspândim democraţia”, dar interziceau votul femeilor.

Acum priviţi la ceea ce face UE. UE vorbeşte despre răspândirea democraţiei în UE, iar colegul meu, dl Hannan, a oferit deja numeroase detalii privind această ipocrizie. Dar trebuie să ţinem minte un lucru. Atunci când vorbim despre răspândirea democraţiei, să ne asigurăm că avem propria ogradă în ordine. Atunci când francezii şi olandezii au votat „nu” la referendumul privind Tratatul constituţional, am afirmat că va urma o perioadă de reflecţie, iar apoi am ignorat voturile. Când irlandezii au votat „nu” la primul tur, am spus: „Uite ce, noi susţinem democraţia, dar doar dacă votaţi cum trebuie. Vă vom da o nouă şansă.” Este timpul să facem ordine în propria noastră casă.

 
  
  

- Raport: Elmar Brok (A7-0041/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule preşedinte, mă văd din nou nevoit să le reamintesc colegilor că Constituţia europeană sau Tratatul de la Lisabona nu a intrat practic în vigoare. Fiecare clauză, fiecare articol din raportul Brok se bazează pe faptul că acest tratat are deja putere juridică, ceea ce, desigur, nu este cazul.

Trebuie să spun că este cam dubios faptul că acest raport a fost ţinut deoparte până în momentul în care referendumul irlandez a fost încheiat şi toate voturile au fost numărate şi că apoi s-a propus înfiinţarea de ambasade ale UE în lume care să răspundă în faţa acestui Parlament şi a unui corp diplomatic european unic.

Desigur, ştim cu toţii că există o politică externă a UE de facto dacă nu de jure. Avem delegaţii peste tot în lume, care pun în umbră orice misiune diplomatică naţională; avem ambasadori UE, deşi neoficiali; iar acum observăm din nou cum un raport reglementează cu întârziere ceea ce devenise de mulţi ani o practică în Uniunea Europeană.

Drept care, acum, când aducem obiecţii, ni se spune că nu are rost să ne plângem, pentru că aceasta este de mulţi ani o practică obişnuită. Aşadar, politicile europene de neînchipuit ajung să fie inevitabile fără a parcurge nicio etapă intermediară?

 
  
  

- Propunere de rezoluţie RC-B7-0095/2009

 
  
MPphoto
 

  Zigmantas Balčytis (S&D). – Domnule preşedinte, am susţinut această rezoluţie deoarece acord o mare importanţă viitorului summit UE-SUA. La recenta reuniune G20, s-au făcut numeroase promisiuni care vor fi dificil de îndeplinit dacă ţările vor acţiona pe cont propriu.

În această privinţă, Uniunea Europeană şi Statele Unite ar trebui să îşi asume rolul principal în punerea în aplicare a angajamentelor luate la reuniunea G20. Prin urmare, avem nevoie de o coordonare mai bună şi mai eficientă a măsurilor luate de SUA şi UE. Nu avem nevoie de un parteneriat strategic UE-SUA. Sper că această solicitare a Parlamentului European va fi luată în considerare de către Comisie.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). – Domnule preşedinte, aş dori să le mulţumesc tuturor pentru răbdare, inclusiv tuturor interpreţilor, care fac o muncă excelentă. Suntem toţi de acord în privinţa importanţei parteneriatului dintre UE şi SUA şi cred că salutăm cu toţii summiturile şi discuţiile din cadrul Consiliului Economic Transatlantic şi al celorlalte forme de dialog transatlantic. Dar este realmente important să recunoaştem faptul că întreaga lume urmăreşte aceste summituri şi priveşte la rolul de lideri morali pe care îl pot juca atât UE, cât şi administraţia SUA. În mod cert, una dintre cele mai bune căi de stimulare a economiilor noastre, în special în această perioadă de criză, este să dăm cu adevărat curs discuţiilor noastre despre comerţul liber.

Mă deranjează foarte tare chestiunea politicii agricole comune, iar noi se pare că sporim asistenţa acordată acesteia, crescând protecţionismul, ceea ce aduce mari prejudicii agricultorilor din ţările în curs de dezvoltare. De asemenea, dacă ne uităm la administraţia Obama şi la tarifele sale recente asupra pneurilor chinezeşti, noi coborâm într-o spirală a protecţionismului. Este timpul să revenim la principiul comerţului liber pentru a stimula economia mondială.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

- anul financiar 2010

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Contribuţia bugetului european pentru anul 2010 pentru încurajarea creşterii economice, a competitivităţii, a coeziunii şi a protecţiei locurilor de muncă reprezintă un răspuns vital la recenta criză economică.

Ca un stimulent specific pentru economia europeană, aş scoate în evidenţă Planul european de redresare economică, care încurajează, printre altele, proiecte în sectorul energetic (proiecte privind reţeaua electrică, gazul natural şi captarea şi stocarea carbonului), finanţează măsuri care privesc internetul în bandă largă, extinzând aşa-numitele autostrăzi de informaţii în comunităţile rurale, creează un fond pentru sectorul produselor lactate, reprezentând o nouă provocare a politicii agricole comune, şi alte programe de asistenţă comunitară, precum distribuţia de fructe şi lapte în şcoli.

Aş dori să evidenţiez în mod deosebit amendamentul la proiectul de buget general pentru 2010 propus de Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat), care promovează prima angajare a tinerilor prin intermediul formării cu ajutorul întreprinderilor, al stagiilor şi al cursurilor de antreprenoriat, un obiectiv suplimentar al programului Erasmus.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek (ALDE), în scris. (SV) Grupul de amendamente la bugetul UE pentru 2010 care alcătuiesc „Blocul 3” conţine intervenţii şi măsuri de sprijin la care mă opun din principiu. Printre acestea se numără diverse măsuri de stocare a alcoolului, de exemplu, şi o asistenţă substanţială din partea UE pentru sectorul vitivinicol. De asemenea, este inclusă asistenţa UE privind distribuţia de lapte şi fructe în şcoli, care, deşi este o chestiune importantă, nu este un aspect asupra căruia ar trebui să decidă Uniunea Europeană. În acelaşi timp, grupul conţine investiţii semnificative în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor şi controlul transportului de animale, de exemplu, pe care le salut. Cu toate acestea, întrucât procedura de vot mă obligă să adopt o opinie cu privire la întregul grup de amendamente, am ales să mă abţin de la votul privind Blocul 3.

Amendamentul 886 are un scop lăudabil – investiţiile în sport. Însă această chestiune nu ţine de competenţa Uniunii Europene. Prin urmare, am votat împotrivă.

Amendamentul 905 se bazează pe o atitudine faţă de migranţi pe care, din principiu, nu o pot accepta. De exemplu, urmează să se aloce fonduri pentru a explica locuitorilor Africii cât este de periculos să ajungă în Europa. Nu ar trebui să ridicăm ziduri în jurul continentului nostru. Prin urmare, am votat împotriva acestui amendament.

Amendamentul 909 prevede resurse pentru monitorizarea cetăţenilor europeni. Acesta este un lucru pe care nu îl pot accepta şi, prin urmare, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nigel Farage (EFD), în scris. – Deputaţii care fac parte din UKIP (Partidul Independenţei Regatului Unit) au votat în favoarea acestor amendamente, în principal pentru că ne opunem ORICĂREI măriri de buget şi pentru că limitarea utilizării acestor linii bugetare, conform propunerii Grupului ECR, poate avea ca urmare reducerea plăţilor de la buget. Cu toate acestea, doresc să subliniez faptul că fondurile UE, la care contribuabilul britanic cotizează în mod substanţial, nu ar trebui folosite pentru a impune politici, precum avortul forţat, asupra populaţiilor minoritare sau a altor populaţii, care au de suferit sub regimuri antidemocratice. O astfel de întrebuinţare este ilegală în Regatul Unit. Acest lucru este ilegal şi în alte state-client ale UE şi încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite, la care Regatul Unit este semnatar, şi este împotriva Convenţiei europene a drepturilor omului, la care Regatul Unit este, de asemenea, semnatar. Indiferent dacă suma în cauză este de ordinul milioanelor sau nu, populaţiile locale afectate ar fi asociat pe bună dreptate UKIP cu tirania propriilor guverne dacă delegaţia UKIP ar fi votat împotriva acestor amendamente.

 
  
MPphoto
 
 

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat în favoarea amendamentului 812 din cadrul Blocului 3 pentru a nu penaliza ajutorul oferit producătorilor de produse lactate, oricât de derizoriu ar fi acesta (280 milioane de euro). Însă este inacceptabil ca adoptarea acestui amendament să ducă la respingerea amendamentului 70, care acordă un ajutor de 600 milioane de euro în loc de 280 milioane de euro, aşa cum solicită Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului. Protestez faţă de această regulă a celei mai mici propuneri bugetare în dauna agricultorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Consider că măsurile anunţate de doamna comisar Fischer Boel la finalul reuniunii de la Luxemburg a Consiliului miniştrilor agriculturii şi în cadrul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală la Strasbourg (la 19 octombrie) sunt insuficiente. Setul de măsuri, care urmează să fie aprobat de Consiliul ECOFIN la 19 noiembrie, se ridică la 280 milioane de euro şi va fi acordat statelor membre sub forma unui pachet financiar bazat pe producţie şi pe cotele anuale. Potrivit calculelor, Portugalia va primi un pachet financiar de 6 până la 7 milioane de euro pentru a combate scăderea preţurilor de producător, care este mai mare de 50 % în raport cu preţurile din 2007-2008. Consider că 0,003 EUR pe litru de lapte produs în Portugalia (calcule furnizate de producători) este o sumă derizorie pentru o problemă care durează de atâtea luni, în special dacă ministrul agriculturii utilizează aceşti bani pentru reformele aşteptate, după cum a anunţat deja.

Această sumă de 280 milioane de euro transmite un semnal important din partea Comisiei Europene, însă este insuficientă în comparaţie cu ceea ce au, de fapt, nevoie producătorii pentru a depăşi această criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Negocierile privind bugetul se numără printre cele mai importante procese comunitare în care Parlamentul, Comisia şi Consiliul îşi împart puterea de decizie. Astăzi, la finalul primei lecturi, Parlamentul îşi reafirmă rolul de autoritate bugetară, sporind cu succes atât creditele de angajament, cât şi creditele de plată în raport cu propunerea Consiliului, deşi aceste măriri nu se ridică la nivelul pe care ni l-am dori. Chestiuni esenţiale privind revitalizarea economiilor europene în contextul actualei crize, care au fost sprijinite de Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat), au beneficiat acum de susţinere graţie accentului pus pe politica de coeziune în vederea promovării creşterii economice şi a competitivităţii, în special a IMM-urilor, principalul motor al creării de locuri de muncă.

În calitate de deputat social-democrat portughez, am motive să fiu deosebit de bucuros că a fost aprobat, cu o largă majoritate, un amendament al delegaţiei noastre, care are ca scop crearea unui program Erasmus pentru prima angajare, una dintre propunerile pe care le-am prezentat la ultimele alegeri europene. Au fost, de asemenea, protejate asistenţa acordată producătorilor de lapte şi garanţia unei mai mari securităţi a cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie. Acesta nu este finalul procesului, întrucât cele trei instituţii vor trebui să adopte o poziţie comună care să fie supusă votului în a doua lectură, în luna decembrie.

 
  
  

- Raport: László Surján (A7-0038/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Pe fondul actual al crizei economice, financiare şi sociale, era esenţial ca bugetul Uniunii Europene pentru 2010 să fie concentrat în mod deosebit asupra acestei situaţii şi să devină un instrument eficient în combaterea crizei. Prin urmare, am votat în favoarea proiectului de buget al UE pentru 2010, deoarece consider că acesta oferă un răspuns cuprinzător acestor nevoi.

Parlamentul este hotărât să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a garanta finanţarea corespunzătoare a tuturor activităţilor şi a politicilor care încurajează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă şi care oferă soluţii pentru cetăţenii europeni. Mai concret, acest lucru înseamnă o mai mare securitate energetică, un sprijin sporit pentru cercetare şi inovaţie, în special în domeniul tehnologiilor curate, promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi creşterea sprijinului pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. În această privinţă, aşa cum au propus deputaţii social-democraţi portughezi, doresc să subliniez importanţa creării unui program Erasmus de ocupare a forţei de muncă destinat tinerilor care sunt în căutarea primului loc de muncă, pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective.

În sfârşit, trebuie să subliniez faptul că nu sunt de acord cu reducerile suplimentare efectuate de Consiliu în cadrul liniilor bugetare aferente susţinerii Strategiei de la Lisabona, având în vedere că astfel de reduceri sunt incompatibile cu măsurile care ar trebui luate pentru încurajarea creşterii şi redresării economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Briard Auconie (PPE), în scris.(FR) În timp ce politica de coeziune joacă un rol esenţial în ceea ce priveşte eforturile de combatere a crizei economice şi a schimbărilor climatice, Consiliul propusese reducerea substanţială a creditelor de plată care îi sunt alocate pentru 2010. Fiind conştienţi de importanţa fondurilor europene şi a aşteptărilor care există în teritoriu, era esenţial ca deputaţii în Parlamentul European să restabilească şi chiar să mărească, în unele cazuri, sumele sugerate în prealabil de Comisia Europeană.

Acest vot este expresia Europei politice de care avem nevoie, o Europă care este capabilă să ia decizii bugetare care să asigure un viitor bun pentru solidaritate, competitivitate şi creştere economică, în folosul cetăţenilor săi. Deputaţii în Parlamentul European şi-au confirmat astăzi sprijinul pentru o politică europeană de coeziune care să dispună într-adevăr de resursele necesare îndeplinirii ambiţiilor sale. Aprob, de asemenea, orientarea generală a rapoartelor domnilor Surján şi Maňka privind proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul financiar 2010, drept care am votat cu hotărâre în favoarea adoptării acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Susţin raportul Surján ca un posibil compromis cu privire la bugetul UE. Regret faptul că Consiliul a redus şi mai mult proiectul preliminar de buget al Comisiei, care, în opinia mea, era deja insuficient pentru nevoile existente. Nu putem avea o Europă mai mare cu un buget sărac, care este în mod clar necorespunzător. Dezaprob în special reducerile efectuate în cadrul liniilor bugetare pentru sprijinirea Strategiei de la Lisabona. Nu putea exista o discrepanţă mai mare între declaraţiile publice referitoare la prioritatea combaterii crizei economice şi a sprijinirii obiectivului „competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă” şi creditele prevăzute în acest proiect de buget. Salut creşterea creditelor în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei şi aş dori să subliniez că edificarea unei Europe a cetăţenilor depinde şi de punerea în aplicare corespunzătoare a acestor linii bugetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Nu am votat iniţiativa creării unui fond de 300 milioane de euro ca și sprijin imediat destinat producătorilor de lapte deoarece consider că producătorii de produse lactate se confruntă cu o prăbuşire a preţurilor care duce la nesiguranţă, iar poziţia Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D) pentru un fond de 600 de milioane de euro ar fi fost o acţiune mult mai rapidă și mult mai eficientă de combatere a cauzelor, dar mai ales a efectelor care au dus la această puternică deteriorare a pieţei produselor lactate ce persistă pe fondul crizei economice actuale. De asemenea, consider că setul de măsuri de sprijin adoptate de Comisia Europeană vine destul de târziu, iar fondul de 600 de milioane de euro ar fi reprezentat un sprijin real pentru statele membre care se confruntă cu această criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt şi Cecilia Wikström (ALDE), în scris. (SV) Grupul de amendamente la bugetul UE pentru 2010 care alcătuiesc „Blocul 3” conţine intervenţii şi măsuri de sprijin la care ne opunem din principiu (la fel cum aducem critici – şi votăm împotriva – sprijinului UE pentru cultivarea tutunului). Printre acestea se numără diverse măsuri de stocare a alcoolului, de exemplu, şi o asistenţă substanţială din partea UE pentru sectorul vitivinicol. De asemenea, este inclusă asistenţa UE privind distribuţia de lapte şi fructe în şcoli, care este o chestiune importantă în sine, dar noi considerăm că acest aspect trebuie decis la nivel naţional. În acelaşi timp, grupul de amendamente din cadrul Blocului 3 prevede investiţii semnificative în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor şi controlul transportului animalelor, de exemplu, măsuri pe care, în principiu, le-am considera binevenite, întrucât noi sprijinim cu tărie aceste chestiuni în alte contexte, dar, din moment ce procedura de vot ne obligă să adoptăm o opinie cu privire la întregul grup de amendamente, am decis să ne abţinem de la votul privind Blocul 3.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Eu consider că propunerile Parlamentului privind creşterea diferitelor linii bugetare şi suma de 1,5 miliarde de euro pentru finanţarea Planului european de redresare economică sunt vitale pentru scoaterea UE din criza economică actuală, precum şi pentru consolidarea rolului Uniunii Europene pe scena internaţională.

După cum am afirmat anterior, cred că este deosebit de important să alocăm fondurile necesare astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, care se numără printre principalele victime ale crizei, să beneficieze de sprijin pentru a putea depăşi această criză. Creşterea legată de Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare va face posibilă promovarea spiritului întreprinzător şi a inovaţiei, vitale pentru afirmarea UE pe piaţa mondială şi pentru dezvoltarea socioeconomică pe piaţa internă.

Regret însă faptul că au fost alocate doar 300 milioanede euro pentru crearea unui fond pentru sectorul produselor lactate. În opinia mea, criza gravă prin care trece acest sector ar justifica alocarea unor fonduri mai importante, iniţial de 600 milioane de euro, pentru a-i ajuta pe producători să depăşească dificultăţile cu care se confruntă în prezent. Prin urmare, consider că suma de 300 milioane de euro este insuficientă şi sper ca alocarea acestei sume să poată fi încă revizuită în mod substanţial, în lumina necesităţilor părţilor afectate de această decizie.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În ceea ce priveşte poziţia Parlamentului, aş dori să scot în evidenţă următoarele: a) amendamentele privind realocarea fondurilor propuse de Comisie şi retrase ulterior de Consiliu; b) Planul european de redresare economică ca prioritate pentru Parlamentul European, care trebuie să furnizeze bani „proaspeţi” pentru finanţarea sa; c) propunerile privind sporirea finanţării pentru securitatea energetică, cercetare şi dezvoltare, sprijinirea IMM-urilor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii; d) crearea unui fond pentru sectorul produselor lactate în valoare de 300 milioane de euro, o sumă insuficientă, dar care este suma maximă posibilă (consider că este esenţial să avem un mecanism de reglementare şi de menţinere a cotelor de lapte); e) finanţarea serviciilor de Internet în bandă largă pentru comunităţile rurale din marja disponibilă la rubrica 2; f) propunerea de amendament pe care am prezentat-o în vederea consolidării şi modificării programului Erasmus pentru a-l transforma, de asemenea, într-un instrument de creare a unor oportunităţi pentru prima angajare a tinerilor.

Sper ca bugetul, a cărui valoare se ridică la 127 miliarde de euro, să fie utilizat în întregime, având în vedere că există o întârziere în implementarea fondurilor egală cu un an financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) În mijlocul unei crize economice şi sociale, cu efecte drastice asupra locurilor de muncă şi a condiţiilor de trai ale populaţiei, proiectul de buget comunitar pentru 2010, pe care îl dezbatem astăzi, nu răspunde nici pe departe necesităţilor şi arată încă o dată ce înseamnă cu adevărat „solidaritatea europeană”. În loc să răspundă crizei sociale, o parte importantă a bugetului este prevăzută pentru creşterea cheltuielilor militare şi pentru sprijinirea grupurilor economice şi financiare, în concordanţă cu accentuarea tendinţelor militariste şi neoliberale ale Uniunii Europene.

Cu toate că reprezintă o creştere faţă de proiectul de buget al Consiliului şi al Comisiei Europene, propunerea Parlamentului este cu circa 6 miliarde de euro mai mică faţă de nivelul alocărilor pentru 2010 prevăzute în cadrul financiar multianual 2007-2013, în timp ce suma finală – care urmează să fie decisă în decembrie – este încă necunoscută. Cu toate acestea, salutăm aprobarea propunerii noastre privind crearea unei rubrici bugetare pentru acţiuni în industria textilă şi de încălţăminte în vederea creării unui program comunitar pentru această industrie. Această propunere are ca scop combaterea crizei din această industrie, care se datorează creşterii exponenţiale a importurilor din ţări terţe, în special în regiunile care depind cel mai mult de acest sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Gunnar Hökmark (PPE), în scris. (SV) În ceea ce priveşte bugetul UE pentru 2010, sprijinim principiile care stau la baza lui şi dorim să subliniem că acesta trebuie cheltuit într-o manieră profitabilă pentru cetăţeni. Cadrul stabilit în temeiul perspectivei financiare ar trebui respectat şi, prin urmare, salutăm faptul că bugetul va fi menţinut în limitele acestui cadru. Dorim să reducem substanţial asistenţa agricolă şi regională şi să micşorăm bugetul total. Dorim să alocăm mai multe fonduri din resursele noastre comune pentru cercetare şi dezvoltare, creştere economică, infrastructură şi securitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Aş dori să încep prin a-mi exprima regretul că proiectul de buget preliminar al Comisiei a fost redus şi mai mult de către Consiliu şi că, în ciuda ipotezei potrivit căreia prioritatea bugetului pentru 2010 o reprezintă cetăţenii şi combaterea crizei economice, nu sunt prevăzute suficiente fonduri la rubrica 1a – Competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Prin reducerile bugetare efectuate de Consiliu sunt retrase fonduri destinate punerii în aplicare a Strategiei de la Lisabona, ceea ce intră în contradicţie cu combaterea actualei crize economice.

Cu toate acestea, aş dori să salut aprobarea amendamentului propus de deputaţii social-democraţi portughezi, care a constituit o promisiune electorală făcută alegătorilor portughezi, pentru că acesta se referă la crearea conceptului Erasmus privind prima angajare ca modalitate de a promova angajarea tinerilor şi de a contribui la lupta împotriva crizei economice.

În sfârşit, dezaprob reducerile efectuate de Consiliu la rubrica 1b – Coeziune pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, într-un moment în care fondurile structurale şi de coeziune sunt importante pentru încurajarea creşterii şi redresării economice, dar şi pentru că numeroase politici importante destinate combaterii schimbărilor climatice şi sprijinirii creşterii economice şi ocupării forţei de muncă sunt finanţate de la această subrubrică.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. − Am votat pentru instituirea unui nou fond destinat produselor lactate, care să vină în sprijinul producătorilor pentru depăşirea crizei din acest sector, deși acest sprijin trebuia prevăzut cu mult timp înainte. Îmi pare rău că votul nostru nu a putut să aducă 600 de miliarde de euro aşa cum, aşa cum prevedea raportul de initiaţivă votat în 1 septembrie de Comisia AGRI si asa cum si-ar fi dorit Grupul Socialist. Daca fermierii din UE nu pot beneficia de mai mult sprijin din partea UE, se datorează relei voinţe a dreptei europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris. – Proiectul de buget antipopular al Uniunii Europene pentru 2010 reflectă fiecare aspect al obiectivelor sale reacţionare, demonstrând încă o dată că UE este o uniune imperialistă transnaţională aflată în slujba capitalului. Criza capitalistă este folosită pentru a efectua restructurări reacţionare, capitaliste profunde, în detrimentul claselor muncitoare şi pentru a creşte profiturile întreprinderilor monopoliste. Se finanţează programe pentru răsturnarea relaţiilor de muncă, încălcarea drepturilor sociale şi ale muncitorilor, promovarea unor forme flexibile de lucru şi răsturnarea termenilor acordurilor colective.

Se consolidează sisteme de lucru nesigure, tinerii fiind constrânşi să efectueze stagii şi să participe la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii în loc să aibă parte de locuri de muncă. Concentrarea pământului şi dezrădăcinarea agricultorilor în urma aplicării PAC sunt intensificate în folosul industriei alimentare şi al comerţului. Mijloacele şi mecanismele de urmărire în justiţie şi de reprimare a mişcării muncitoreşti, precum Frontex, Europol şi Eurojust, sunt sporite şi consolidate, la fel ca bazele de date personale şi mecanismele pentru impunerea politicii imperialiste a UE, politica externă şi de securitate comună, şi a infrastructurilor militare.

Votul în favoarea bugetului UE acordat de către partidele de centru-dreapta şi de centru-stânga din Parlamentul European constituie un atac total la adresa claselor muncitoare. Noi am votat împotriva bugetului UE pentru că acesta serveşte marilor întreprinderi, aducând greutăţi şi mai mari pe umerii popoarelor.

 
  
  

- Raport: Vladimír Maňka (A7-0037/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Atkins (ECR), în scris. – Conservatorii britanici continuă să creadă într-o mai mare profitabilitate şi responsabilitate financiară în ceea ce priveşte bugetul Parlamentului European.


Cu toate acestea, Parlamentul a căutat din nou să sporească substanţial bugetul faţă de cel stabilit de Consiliul de Miniştri. Prin urmare, conservatorii au votat pentru reducerea multor domenii ale cheltuielilor UE.

Continuăm să susţinem domeniile în care UE aduce un plus de valoare, precum cercetarea noilor tehnologii, accesul la informaţii pentru cetăţenii europeni, Ombudsmanul European şi Curtea de Conturi. Cu toate acestea, am votat, de asemenea, împotriva a numeroase alte linii bugetare care sunt nejustificate şi nerentabile într-o perioadă în care ar trebui să dăm toţi dovadă de prudenţă economică.

Mai concret, am votat împotriva finanţării Comitetului Regiunilor şi am sprijinit măsuri de eliminare a unora dintre liniile bugetare care necesită cele mai multe fonduri, cum ar fi subvenţiile pentru tutun, precum şi alte linii bugetare privind programele şi subvenţiile agricole şi risipa din administraţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Callanan (ECR), în scris. – Grupul ECR crede într-o mai mare profitabilitate şi responsabilitate financiară în ceea ce priveşte bugetul Parlamentului European.


Cu toate acestea, Parlamentul a căutat din nou să sporească substanţial bugetul faţă de cel stabilit de Consiliul de Miniştri. Prin urmare, Grupul ECR a votat pentru reducerea multor domenii de cheltuieli ale UE.

Continuăm să susţinem domeniile în care UE aduce un plus de valoare, precum cercetarea noilor tehnologii, accesul la informaţii pentru cetăţenii europeni, Ombudsmanul European şi Curtea de Conturi. Cu toate acestea, am votat, de asemenea, împotriva a numeroase alte linii bugetare care sunt nejustificate şi nerentabile într-o perioadă în care ar trebui să dăm toţi dovadă de prudenţă economică.

Mai concret, am votat împotriva finanţării Comitetului Regiunilor şi am sprijinit măsuri de reducere a unora dintre liniile bugetare care necesită cele mai multe fonduri şi care privesc programele şi subvenţiile agricole şi risipa din administraţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În cadrul acestei dezbateri privind bugetul general al Uniunii Europene, sunt în favoarea luării în considerare a condiţiilor specifice ale crizei în care ne aflăm atunci când discutăm despre alocarea de fonduri către diversele sectoare ale economiei europene.

Aş dori să atrag atenţia asupra nevoii presante de a crea un fond pentru sectorul produselor lactate, având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă producătorii, şi sper că vor fi adoptate măsuri de sprijin eficiente pentru acest sector de activitate.

Este esenţial să alocăm fondurile necesare astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, care se numără printre principalele victime ale crizei, să beneficieze de sprijinul care să le permită depăşirea crizei. Creşterea alocărilor pentru Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare va face posibilă promovarea spiritului întreprinzător şi a inovării, care sunt vitale pentru afirmarea de către UE a poziţiei sale pe piaţa mondială şi pentru dezvoltarea socioeconomică pe piaţa internă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Salut adoptarea politicii de buget cu bază zero de la începutul fiecărei legislaturi, pe care am prezentat-o în numele Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat). Ca urmare, bugetul Parlamentului va reflecta necesităţile reale şi va spori transparenţa, disciplina bugetară şi eficienţa. De asemenea, susţin efectuarea unei distincţii între costurile fixe şi costurile variabile, acestea din urmă fiind justificate de o analiză costuri-beneficii. În domenii precum politica privind comunicarea, această analiză costuri-beneficii este importantă pentru a asigura rezultate mai bune şi o mai bună gestionare a resurselor.

Aş sublinia că acest proiect de buget nu ia în considerare cerinţele care rezultă din viitoarea intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care va necesita probabil elaborarea unei modificări de buget. Doresc să subliniez că prioritatea Parlamentului ar trebui să fie excelenţa în ceea ce priveşte legiferarea şi că ar trebui alocate resursele necesare în acest scop. De asemenea, consider că este esenţială adoptarea unei politici pe termen lung în ceea ce priveşte clădirile, care ar trebui să ţină seama de costurile de întreţinere a acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea primei lecturi a bugetului 2010, adică 127,5 miliarde de euro în plăţi, în speranţa că cea de a doua lectură ne va permite să ajungem la rezultate mai ambiţioase, în special în privinţa resurselor acordate pentru un plan de redresare care să se ridice la înălţimea provocărilor care trebuie înfruntate în ceea ce priveşte locurile de muncă, coeziunea socială, schimbările climatice şi lupta împotriva sărăciei. Pentru mine, a fost în primul rând o chestiune de apărare a sprijinului acordat microcreditelor, care reprezintă o prioritate pentru socialişti, furnizând resurse pentru economia socială şi menţinând în acelaşi timp programul PROGRESS în întregime. Resursele pentru acest buget sunt într-adevăr limitate, în special din cauza perspectivei financiare austere din care acesta face parte. Va trebui să depunem eforturi serioase în dezbaterea privind noua perspectivă bugetară.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Salut faptul că valoarea totală a bugetului Parlamentului se situează sub limita autoimpusă de 20 % din cheltuielile de la rubrica 5 (cheltuieli administrative) din cadrul financiar multianual. Într-un an de criză, este important ca Parlamentul să dea dovadă de disciplină şi control asupra costurilor.

Bugetul aprobat nu include ajustările care pot fi necesare dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare, în special în ceea ce priveşte legislaţia. În această privinţă, s-ar putea să fie necesar un buget rectificativ în cazul în care Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare. Este important de remarcat că prioritatea Parlamentului o constituie rolul său legislativ [în opinia Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat)] şi că Parlamentului trebuie să i se aloce resursele necesare astfel încât să poată face o treabă excelentă.

În ceea ce priveşte politica de informare, salut acordul privind finanţarea partidelor politice la nivel european şi a fundaţiilor politice la nivel european, care ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii şi a participării acestora la viaţa politică a UE. Este necesară, de asemenea, o discuţie mai amplă privind principiile bugetare pe termen lung în acest domeniu.

Am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Aş dori să salut faptul că valoarea totală a bugetului Parlamentului se situează sub limita autoimpusă de 20 % din cheltuielile de la rubrica 5 (cheltuieli administrative) din cadrul financiar multianual. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi sporirea responsabilităţilor Parlamentului care rezultă din aceasta înseamnă că va trebui elaborat un buget rectificativ, iar limita de 20 % din cheltuielile administrative va fi dificil de păstrat. Prioritatea Parlamentului ar trebui să constea în excelenţa legiferării şi ar trebui create condiţiile necesare pentru ca acest lucru să devină realitate.

Aş dori, de asemenea, să aplaud munca depusă de raportorul alternativ al Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat), José Manuel Fernandes, care a contribuit într-o manieră decisivă pentru a face din acest raport un document de mare importanţă pentru Parlament. În ceea ce priveşte munca sa, aş dori să evidenţiez propunerea, care tocmai a fost aprobată, privind punerea în aplicare a unei politici de buget cu bază zero la începutul fiecărei legislaturi, ceea ce va permite ca bugetul Parlamentului să reflecte doar costurile reale şi va creşte transparenţa, disciplina bugetară şi eficienţa.

 
  
  

- Raport: Claude Moraes (A7-0040/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Din 1998, Parlamentul a respins în mod constant toate iniţiativele care i-au fost prezentate atunci când a fost consultat cu privire la chestiuni detaliate legate de Europol, atâta vreme cât domeniul de aplicare Europol a rămas interguvernamental, nefiind supus nici controlului democratic, nici celui juridic. Acum, că a fost aprobată această decizie de a transforma Europol într-o agenţie UE, finanţată de la bugetul comunitar, iar rolul de supraveghere al Parlamentului a fost sporit, nu mai este necesară menţinerea acestei linii de acţiune.

Prin urmare, am votat în favoarea acestei iniţiative a Republicii Cehe, care este menită să rezolve o chestiune administrativă, şi anume ajustarea salariilor de bază şi a alocaţiilor acordate personalului Europol în vederea adaptării acestora la costul vieţii din Ţările de Jos. Cu toate acestea, ţin să subliniez că orice decizie privind ajustarea salariilor angajaţilor Europol trebuie luată în unanimitate de către Consiliu.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestei propuneri de decizie care are ca scop ajustarea salariilor de bază şi a alocaţiilor acordate personalului Europol. Astfel, acest raport este menit să adapteze remuneraţiile acestor angajaţi la creşterea costului vieţii din Ţările de Jos, precum şi la modificările salariilor din sistemul public al statelor membre. Acest sprijin era cu atât mai necesar cu cât Europol a devenit o agenţie a Uniunii Europene, finanţată de la bugetul comunitar.

 
  
  

- Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 („Regulamentul unic OCP”)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea includerii laptelui la articolul 186 pentru a permite Comisiei să răspundă rapid la situaţiile de criză, întrucât acesta introduce un instrument care este important de utilizat. Cu toate acestea, utilizarea acestui instrument nu trebuie să distanţeze Parlamentul de acest proces, cu atât mai mult cu cât momentul codeciziei se apropie, motiv pentru care este esenţial ca aceste acţiuni să fie supravegheate de Comisie.

În ceea ce priveşte reglarea voluntară a sistemului de prelevare suplimentară, cunoscut de regulă sub numele de „amenzi”, menit să asigure finanţarea internă pentru a restructura sectorul produselor lactate, consider că aceasta este o măsură care generează răspunsuri la nivel naţional, deşi, după părerea mea, ar fi mai potrivită adoptarea unor răspunsuri la nivel european în ceea ce priveşte această criză care afectează întreaga Europă.

În concluzie, după ce am depus atâtea eforturi în ultimele luni pentru a obţine propuneri de măsuri din partea Comisiei, nu avem dreptul să respingem nicio contribuţie în acest moment foarte dificil pentru producătorii de lapte europeni şi familiile acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Ashworth (ECR), în scris. – Am votat în favoarea acestor modificări aduse Regulamentului unic OCP, deoarece cred că pachetul de 280 milioane de euro este unul realist şi va fi salutat de industria produselor lactate. Prin urmare, am convingerea că va fi necesar să conferim puteri temporare comitetului de gestionare conform articolului 186 pentru a acorda acest ajutor. Totuşi, consider că aceste puteri trebuie acordate Comisiei doar pentru o perioadă de maximum doi ani pentru a asigura furnizarea eficientă a acestui pachet.

Cu toate acestea, nu pot susţine programul de răscumpărare a cotelor de lapte la nivel naţional care a fost, de asemenea, propus de către Comisie şi care includea planuri de percepere a unei taxe exorbitante de la producătorii care depăşesc cotele. Nu ar trebui să îi penalizăm pe producătorii eficienţi, care reprezintă viitorul industriei. Acest pachet constituie o măsură pe termen scurt pentru o soluţie pe termen scurt, însă industria necesită o strategie clară, pe termen lung, pentru viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) În ceea ce priveşte includerea laptelui la articolul 186 şi programul răscumpărării cotelor, sunt încântată de faptul că punerea în aplicare a acestei decizii nu a fost amânată pentru o dată ulterioară... lucru de care, într-un anumit moment, ne-am fi putut teme din partea unora, deoarece campania de comercializare a produselor lactate (care este cuprinsă între 1 aprilie şi 31 martie) a fost demarată deja de ceva vreme! Sunt în favoarea măsurilor care au fost sugerate, dar aş dori totuşi să merg mai departe: într-adevăr, aceste măsuri sunt departe de a fi suficiente, în special pentru că, în ceea ce priveşte răscumpărarea cotelor, mingea se află din nou în terenul statelor membre şi al finanţării naţionale. În plus, noi discutăm aici despre măsuri pe termen mediu şi lung.

Cu toate acestea, există o nevoie urgentă de a adopta măsuri comunitare pe termen scurt. Acest lucru este indispensabil: aşteptările din teritoriu în această privinţă sunt foarte mari. În sfârşit, în contextul articolului 186, pe viitor va fi necesară monitorizarea reînnoirii anuale a mecanismului şi acordarea posibilităţii Comisiei de a reînnoi această măsură automat în fiecare an. De asemenea, acest lucru va permite Parlamentului şi Consiliului să pună o mai mare presiune asupra Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii pentru un regulament „unic OCP”, deoarece, având în vedere criza gravă prin care trece sectorul laptelui în Europa, sunt necesare măsuri urgente pentru a restabili echilibrul pieţei şi pentru a garanta un venit corespunzător pentru agricultori, în conformitate cu obiectivele PAC, care au fost reiterate în cadrul Tratatului de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Aceste propuneri reprezintă o recunoaştere a eşecului politicii Comisiei în sectorul produselor lactate. Există mai multe motive pentru care am votat împotrivă: 1) suma propusă de Comisie pentru stabilizarea pieţei laptelui este în mod clar insuficientă şi va fi pusă la dispoziţie abia în 2010, neputându-se astfel combate, aşa cum s-ar impune, o situaţie în mod evident urgentă, în special în cazul producătorilor mici şi mijlocii; 2) includerea laptelui şi a produselor lactate la articolul 186, care apare în această propunere, garantează putere Comisiei, care îi este atribuită de Parlament şi Consiliu, fără a specifica acţiunile care vor fi dezvoltate; 3) măsurile propuse nu modifică obiectivele ultimei reforme a OCP pentru liberalizarea completă şi desfiinţarea instrumentelor de reglementare a pieţei, cotele şi drepturile de producţie – orientări care stau la baza actualei crize; 4) fondurile aprobate sunt, înainte de toate, menite să restructureze acest sector, care, pentru Comisie, înseamnă abandonarea activităţii de către mii de producători, cu toate consecinţele sociale şi ecologice care rezultă; 5) propunerea va exacerba dezechilibrele existente în distribuirea fondurilor în rândul producătorilor şi al ţărilor, ceea ce nu va face decât să agraveze situaţia pentru nenumăraţi producători.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea unor noi măsuri anticriză privind preţul laptelui pentru a sprijini producătorii care în prezent se confruntă cu o situaţie deosebit de dificilă pentru profesia lor. Aceste măsuri vin cu întârziere, chiar dacă producătorii de lapte au adus în discuţie problemele încă din primăvara trecută. Bugetul de 280 milioane de euro propus de statele membre este insuficient; trebuie să dăm dovadă de mai multă ambiţie şi să sprijinim un pachet de asistenţă în valoare de 600 milioane de euro pentru a permite producătorilor noştri să iasă din marasmul în care se găsesc. Sunt foarte îngrijorată în ceea ce priveşte viitorul acestui sector, deoarece nu se face nimic pentru a-i elibera pe producători de influenţa exclusivă a mecanismelor pieţei, deşi Curtea Europeană de Conturi a anunţat necesitatea existenţei unor instrumente de gestionare a pieţei laptelui, cu riscul de a submina producţia de lapte în numeroase zone vulnerabile şi de a nu observa faptul că produsele cu o valoare adăugată ridicată sunt cele prin care Europa se poate poziţiona pe piaţa mondială.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Producătorii de produse lactate sunt supuşi în prezent unor mari presiuni. În Irlanda, unde industria produselor lactate are o importanţă strategică, aproape fiecare producător de produse lactate va ieşi în pierdere în 2009. Această situaţie a uneia dintre industriile-cheie ale Europei nu poate dura. Am votat amendamentul de astăzi pentru a da dovadă de solidaritate cu comunitatea agricolă într-un moment de criză. Singurul meu regret este că nu votăm pentru alocarea a 600 milioane de euro în loc de 300 milioane de euro, aşa cum a sugerat iniţial acest Parlament. Cu toate acestea, votul cu privire la această chestiune a fost blocat la nivel de comisii de partidele de centru-dreapta din Parlament. Suma de 300 milioane de euro este mai bună decât nimic, însă pe viitor este nevoie de măsuri mai radicale pentru susţinerea acestei industrii.

 
  
MPphoto
 
 

  Kartika Tamara Liotard (GUE/NGL), în scris. – M-am abţinut de la votul final privind Regulamentul unic OCP (articolul 142), deoarece, în opinia mea, măsurile propuse de Comisie nu merg suficient de departe.

Criza din sectorul produselor lactate este o problemă care are nevoie de măsuri urgente, iar acesta este un motiv în plus pentru care am votat în favoarea procedurii de urgenţă în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul de procedură pentru ajustările privind Regulamentul unic OCP. Cu toate acestea, actuala propunere a Comisiei este prea slabă şi aş dori să văd, într-un termen foarte scurt, măsuri de sprijin adecvate care să fie eficiente în combaterea crizei din sectorul produselor lactate. Votul în favoarea acestei propuneri ar împiedica adoptarea unor măsuri ulterioare, mai eficiente.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE), în scris. (DE) Criza din industria produselor lactate i-a adus pe mulţi producători în pragul falimentului. După luni de aşteptare a unui preţ mai bun al laptelui, Comisia Europeană a luat în sfârşit măsuri de urgenţă pentru a-i salva pe producătorii de produse lactate.

Ajutorul pentru stocurile private de brânză urmează să fie majorat la 15 milioane de euro, fonduri de care vor beneficia, în principal, italienii.

Perioada de intervenţie pentru laptele praf şi unt urmează a fi prelungită, iar rambursările pentru exporturi vor fi mărite. Aceste măsuri ar trebui să stabilizeze preţul laptelui pe termen mediu.

Un fond pentru lapte în valoare de circa 280 milioane de euro va fi distribuit statelor membre pentru a finanţa măsurile naţionale de asistenţă. Totuşi, aceasta nu este decât o picătură în ocean.

Comisia oferă statelor membre un program de răscumpărare voluntară a cotelor pentru a-i motiva pe producătorii de lapte să renunţe parţial sau definitiv la producţia de lapte. Firmelor mai productive care livrează cantităţi prea mari li se va solicita să bage mâna mai adânc în buzunar. Aceste măsuri presupun costuri mari la nivel naţional, deoarece, în vremuri de criză economică generală, bugetele naţionale rămân fără rezerve. În această privinţă, nu îmi fac mari speranţe.

Măsura cea mai palpabilă din pachetul pentru criză este includerea laptelui la articolul 186 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, astfel încât Comisia să poată lua măsuri rapide pentru combaterea crizei. Cu toate acestea, mie mi s-ar părea discutabilă limitarea acestei măsuri în timp. Cu această rezervă, am votat în favoarea poziţiei Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris.(ES) Am votat împotriva deciziei privind sectorul produselor lactate, deoarece consider că propunerea Comisiei de a aloca 280 milioane de euro acestui sector vine prea târziu pentru a mai fi pusă în aplicare în acest an şi, în orice caz, această măsură nu va fi suficientă. Din acest motiv, am sprijinit propunerea de a aloca 600 milioane de euro acestui sector. Pe de altă parte, prin includerea laptelui şi a produselor derivate din lapte la articolul 186 se acordă anumite puteri comitetului înfiinţat de Parlamentul European, precum şi Consiliului, deşi nu a fost oferită nicio indicaţie specifică privind măsurile practice care vor fi luate. Cu toate acestea, măsurile adoptate nu schimbă obiectivul celei mai recente reforme a PAC, şi anume liberalizarea completă a pieţei produselor lactate, pe care grupul nostru o respinge. Aceste măsuri favorizează industria agroalimentară şi marile lanţuri de distribuţie, în detrimentul producătorilor mici şi mijlocii, şi contribuie la concentrarea producţiei şi la sporirea profitului înregistrat de industrie, care a crescut în ultimii ani graţie scăderii preţurilor plătite producătorilor de lapte şi creşterii preţului final de achiziţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Am susţinut crearea unui „fond pentru lapte” pentru a ajuta sectorul aflat în criză şi, mai concret, pentru a-i ajuta pe acei agricultori care se confruntă cu problemele cele mai stringente. În special, am votat în favoarea amendamentului prin care se solicită alocarea a 20 milioane de euro în plus faţă de suma anunţată de Comisia Europeană, ridicând valoarea totală la 300 milioane de euro. Acesta este un amendament la Regulamentul unic privind organizarea comună a pieţei (OCP), care permite, în special, Comisiei Europene să ia măsuri de urgenţă din proprie iniţiativă în cazul unor perturbări grave pe piaţa laptelui, aşa cum este cazul de mai multe luni încoace. Acest buget este în mod clar insuficient pentru a scoate toţi producătorii din situaţia delicată în care se află. Însă, date fiind marjele bugetare actuale, din păcate nu ar fi fost responsabil să solicităm mai mult. În plus, dacă ceream mai mult, riscam, de asemenea, să nu primim nimic. Ţin să subliniez că acestea sunt doar nişte jaloane care au fost fixate. Dezbaterea va continua în ceea ce priveşte structura de reglementare care va trebui să fie introdusă după 2013 şi, în acest sens, Parlamentul European va depune în continuare eforturi pentru a ajunge la un cadru eficient şi responsabil pentru pieţele agricole. În plus, Tratatul de la Lisabona ne va furniza noi arme în această privinţă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În şedinţa plenară a Parlamentului de la Strasbourg, au fost adoptate rapoarte care conţin trei măsuri specifice [280 milioane de euro reprezentând ajutoare directe pentru producători, o regulă temporară pentru calcularea răscumpărării cotelor şi includerea laptelui în Regulamentul OCP la articolul 186 (măsuri de urgenţă)]. Consider că aceste măsuri sunt importante, dar ele sunt insuficiente, fiind măsuri punctuale pentru o problemă care a căpătat deja dimensiuni structurale considerabile. Sectorul are nevoie de mecanisme de gestionare utile şi eficiente pentru a putea interveni pe piaţă atunci când este necesar, spre deosebire de abordarea recomandată de Comisia Europeană, care susţine liberalizarea şi dereglementarea.

Criza din sectorul produselor lactate a arătat în mod clar că OCP pentru lapte încă are nevoie de instrumente, în special de mecanismul cotelor, pentru a înlătura dezechilibrele pieţei.

Setul de măsuri, care urmează să fie aprobat de Consiliul ECOFIN la 19 noiembrie, se ridică la 280 milioane de euro şi va fi acordat statelor membre sub forma unui pachet financiar, pe baza producţiei şi a cotelor anuale. Potrivit calculelor, Portugalia va primi un pachet financiar de 6 până la 7 milioane de euro pentru a combate căderea preţurilor de producător, care este mai mare de 50 % în raport cu preţurile din 2007-2008...

(Explicarea votului a fost redusă în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris. (EL) Măsurile Comisiei şi ale guvernelor privind criza din sectorul creşterii animalelor se potrivesc foarte bine cu PAC antipopulară mai generală şi, mai important, cu decizia luată de UE privind liberalizarea completă a pieţei produselor lactate. Chestiunea cea mai gravă este că rubricile propuse sunt utilizate pentru a grăbi restructurările în vederea sporirii profiturilor industriei alimentare, consolidând astfel grupurile de afaceri din sectorul produselor lactate în detrimentul crescătorilor de animale. Măsurile nu vizează problemele acute împotriva cărora protestează proprietarii de ferme producătoare de lactate mici şi mijlocii, şi anume costurile de producţie ridicate şi preţurile de producător derizorii.

Mai concret, aceste măsuri nu se adresează problemelor acute ale tuturor crescătorilor de animale, care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii bovinelor, al producţiei de carne şi al creşterii ovinelor şi caprinelor. Industriaşii şi comercianţii îşi dublează profiturile, datorită atât preţurilor de producător derizorii, cât şi preţurilor exponenţiale plătite de lucrători pentru aceste alimente de bază. Am votat împotriva propunerii, deoarece obiectivul acesteia este sporirea concentrării producţiei din acest sector. Soluţia pentru proprietarii de exploataţii agricole mici şi mijlocii este combaterea politicii monopoliste a UE şi promovarea unui tip diferit de dezvoltare care să îi elibereze pe crescătorii de animale de exploatare, să le garanteze un venit şi un viitor şi să servească, în general, nevoilor nutriţionale şi bunăstării populaţiei.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie B7-0097/2009

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, faptul că frontierele interne ale Uniunii Europene au fost abolite fără ca, în acelaşi timp şi chiar în prealabil, controalele la frontierele externe să fi fost întărite, iar instrumentele de securitate prevăzute iniţial, oricât de elementare, să devină pe deplin operaţionale, constituie o reală problemă. Fiind conduşi de principiul realităţii, nu ne vom opune acestei rezoluţii, în care sunt exprimate îngrijorări cu privire la întârzierile întâmpinate de noile sisteme de schimb de informaţii privind chestiuni penale şi legate de vize. Însă, de fapt, aceasta nu este decât o problemă falsă: problema reală o constituie însuşi sistemul Schengen, pseudo-acquis-ul său care acum este inclus în tratate, şi politicile duse de Bruxelles în ceea ce priveşte vizele, imigrarea şi circulaţia persoanelor...

În prezent, Europa este invadată de imigranţi legali şi ilegali, iar criminalitatea, care devine din ce în ce mai violentă, creşte în mod alarmant, deoarece ţărilor li s-a luat dreptul de a-şi controla propriile graniţe. Sistemul Schengen a favorizat creşterea considerabilă a criminalităţii transfrontaliere şi a fluxului ilegal de persoane şi bunuri, acestea fiind ele însele uneori legale, iar alteori ilegale, fără niciun beneficiu pentru europeni. Prin urmare, până ce aceste sisteme vor deveni operaţionale, cel puţin invocaţi clauza de salvgardare şi restabiliţi controalele!

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. (PL) Susţin pe deplin rezoluţia privind situaţia instrumentelor SIS II şi VIS. Punerea la punct a sistemului SIS II a depăşit termenul prevăzut, iar numeroase probleme tehnice au amânat deja intrarea ţărilor noi în sistemul Schengen. Aceasta impune o monitorizare constantă de către Parlamentul European a progreselor privind înfiinţarea SIS II şi VIS.

SIS II reprezintă un proiect politic-cheie pentru întreaga Uniune. Punerea sa în aplicare şi funcţionarea corespunzătoare îndelung aşteptate sunt esenţiale pentru extinderea spaţiului Schengen şi, în consecinţă, pentru libera circulaţie a persoanelor în cadrul UE în ceea ce îi priveşte pe următorii cetăţeni care vor avea acest drept (Bulgaria, România, Cipru şi Liechtenstein). De asemenea, SIS II este un element-cheie în combaterea criminalităţii şi a imigraţiei ilegale. Poliţiştii de frontieră polonezi au reuşit să reţină cu 50 % mai mulţi străini ilegali în prima jumătate a lui 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, graţie aderării Poloniei la spaţiul Schengen (conform unui raport din 2008 al Ministerului Internelor şi Administraţiei).

Peste 350 de persoane căutate în temeiul mandatului european de arestare (MEA) au fost arestate pe teritoriul Poloniei, iar circa 600 de persoane căutate de sistemul de justiţie polonez au fost reţinute în străinătate. Baza de date cu copiii dispăruţi, care nu făcea parte din SIS I şi care este prevăzută pentru SIS II, este deosebit de importantă. Încrederea pe care o prezentăm în ochii cetăţenilor noştri depinde de proiecte majore ca acestea. O Europă unită nu îşi permite alte întârzieri şi o atitudine neglijentă.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie RC-B7-0118/2009

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Adoptarea acestei rezoluţii suscită inevitabil câteva comentarii privind scopurile şi conţinutul său. În primul rând, Uniunea Europeană, în loc să pretindă a fi un apărător al democraţiei, ceea ce nu este, şi să facă „recomandări practice” altor ţări, ar trebui, înainte de toate, să se preocupe de starea democraţiei din interiorul UE. Procesul ratificării Tratatului de la Lisabona este un exemplu recent, printre alte posibile exemple, privind modul în care aşa-numitul „proiect european” intră în opoziţie cu participarea democratică a popoarelor europene şi cu interesele, dorinţele şi aspiraţiile acestora, supunându-le unor presiuni, şantajându-le şi desconsiderând deciziile acestora privind calea pe care vor să o adopte pe viitor în mod colectiv. În al doilea rând, în ceea ce priveşte relaţiile externe, în loc să promoveze reluarea cursei înarmării şi militarizarea relaţiilor internaţionale, ţările UE ar trebui să contribuie la consolidarea democraţiei prin promovarea unei politici autentice de pace şi cooperare internaţională, bazată pe respectarea suveranităţii fiecărei ţări şi a principiului neamestecului, precum şi pe respectul pentru dreptul internaţional şi Carta Naţiunilor Unite. Din păcate, suntem departe de a avea o astfel de contribuţie. O Uniune Europeană cu un deficit democratic din ce în ce mai sever nu poate constitui un exemplu şi, cu atât mai puţin, nu poate contribui la „consolidarea” democraţiei în lume; aşadar, votul nostru este împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, această rezoluţie expune, ca de obicei, aşa-zisele bune intenţii ale acestui Parlament în ceea ce priveşte drepturile omului: rolul Uniunii Europene este, după câte s-ar părea, acela de a lumina întreaga omenire cu privire la noţiunile sale de democraţie, de a finanţa progresul democratic din toate ţările etc. Aşadar, cum poate fi credibilă această Uniune care aplică într-o măsură atât de mică, dacă nu deloc, clauzele de salvgardare care există totuşi cu privire la acest subiect, în toate acordurile sale comerciale externe, când ea continuă să facă comerţ şi să acorde finanţări, orice s-ar întâmpla?

Cum poate fi ea credibilă, având în vedere modul în care se comportă chiar şi în Europa, impunând popoarelor o constituţie europeană, rebotezată sub numele „Tratatul de la Lisabona”, când unele dintre acestea au spus clar că nu o doresc? Şi cum puteţi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi de stânga din acest Parlament, să fiţi credibili după mascarada lamentabilă de ieri cu privire la Italia, în care aţi dat dovadă de un spirit partizan şi de sectă nemaivăzute?

 
  
  

- Raport: Elmar Brok (A7-0041/2009)

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului Brok privind aspectele instituţionale ale înfiinţării Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE), care va fi extrem de important în sporirea coerenţei şi eficienţei relaţiilor externe ale Uniunii. Este important să ne asigurăm că înfiinţarea SEAE, ca urmare a elementelor noi introduse de Tratatul de la Lisabona, ne va permite să păstrăm şi să dezvoltăm modelul comunitar în cadrul relaţiilor externe ale Uniunii şi să menţinem echilibrul interinstituţional al Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Înfiinţarea Serviciului european pentru acţiune externă este urmarea firească a procesului prin care Uniunea Europeană dobândeşte din ce în ce mai multe competenţe externe. Acesta ar putea deveni un instrument important de coordonare şi pentru afirmarea de către UE a poziţiei sale în plan extern dacă va putea rezista presiunilor exercitate de direcţii şi îşi va baza acţiunile pe colaborarea cu reprezentanţele diplomatice ale statelor membre, şi nu pe concurenţa cu acestea.

Regret faptul că, în cadrul Comisiei pentru afaceri externe, nu s-a putut obţine sprijinul pentru un amendament pe care l-am propus, în care se solicita luarea în considerare a limbilor europene mondiale pentru stabilirea viitorului regim lingvistic intern al SEAE.

Acest lucru este cu atât mai clar cu cât prioritatea SEAE ar trebui să fie stabilirea de punţi, contacte şi legături cu restul lumii şi, prin urmare, acesta ar trebui să adopte ca instrumente de lucru limbile cele mai adecvate pentru stabilirea directă a acestor legături. Aşadar, este de neînţeles faptul că, luând în considerare această chestiune, Parlamentul alege să desconsidere dimensiunea externă a multilingvismului şi natura strategică a acelor limbi, aspecte pe care le recunoaşte nu numai Parlamentul însuşi, ci şi Comisia Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am sprijinit avizul Parlamentului European privind structura viitorului serviciu diplomatic al UE. Sper că Serviciul european pentru acţiune externă (SEAE) va întruchipa o abordare esenţialmente comunitară şi va permite Uniunii Europene să îşi exercite influenţa diplomatică în mod eficient şi democratic. SEAE trebuie să fie subordonată Comisiei în ceea ce priveşte chestiunile administrative şi bugetare şi trebuie să facă oficial parte din Comisie. Sper, de asemenea, că noul comisar pentru dezvoltare va putea să rămână pe deplin autonom şi să îşi protejeze prerogativele legate de acest serviciu, contrar ideii că ar putea concentra puterile în sectoare legate de acţiunea externă a Uniunii Europene, inclusiv politica comercială şi extinderea UE. Este important ca vocea Parlamentului să fie auzită de Consiliu, care ar trebui să stabilească orientările pentru acest nou organism în cadrul reuniunii sale din 29-30 octombrie 2009.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. Am votat împotriva raportului domnului Brok privind Serviciul european pentru acţiune externă (SEAE), întrucât îl consider ca fiind cel mai clar exemplu al militarizării Uniunii Europene. Serviciul, care urmează a fi lansat în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, acoperă toate aspectele legate politica de securitate şi apărare a UE. Potrivit raportului, SEAE şi Înaltul Reprezentant (şi vicepreşedinte al Comisiei Europene) îşi vor asuma rolul de reprezentanţi externi ai UE, susţinuţi de o reţea de 5 000 de funcţionari, fără a fi supuşi niciunui tip de control parlamentar. Înaltul Reprezentant se va ocupa de gestionarea civilă şi militară a crizelor şi va fi responsabil de drepturile omului, însă nu va răspunde în faţa statelor membre. În plus, SEAE va fi înfiinţat printr-o decizie a Consiliului, cu aprobarea Comisiei. Parlamentul va fi doar consultat, ceea ce reflectă caracterul antidemocratic al demersului. Consider că Serviciul european pentru acţiune externă nu reprezintă spiritul proiectului european pe care grupul nostru doreşte să îl apere, adică o Europă creată pentru şi de către cetăţeni, şi nu o Europă care, în prezent, este clădită pe un model economic bazat pe evitarea oricărei intervenţii în economie.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris. Serviciul european de acţiune externă (SEAE) al UE, înfiinţat în temeiul Tratatului reacţionar de la Lisabona, este un mecanism de promovare a unei agresiuni imperialiste crescute şi a strategiei antipopulare a UE. Graba reprezentanţilor politici ai capitalului în Parlamentul European – conservatori, social-democraţi, liberali şi verzi deopotrivă – de a vota în favoarea SEAE demonstrează devotamentul acestora faţă de politicile economice şi opţiunile militare ale capitalului euro-unificator:

• reprezentarea independentă a UE la toate organizaţiile internaţionale, independent de statele sale membre, conform dispoziţiilor din Tratatul de la Lisabona;

• înfiinţarea SEAE, un serviciu autonom al UE, cu puteri civile şi militare, bazat pe direcţiile adoptate în cadrul politicii externe şi de securitate comune (PESC) şi al Adunării permanente a camerelor agricole (APCA) şi al cărui personal va fi asigurat de înalţi funcţionari civili şi militari ai UE, aflaţi în subordinea Înaltului Reprezentant;

• utilizarea SEAE ca instrument de promovare a politicii imperialiste a UE, cu propriile ambasade şi acţiuni diplomatice independente de statele membre. Calea pentru aceste schimbări a fost pregătită de Tratatul de la Maastricht, care a fondat PESC a UE şi APCA şi a semnalat o creştere a agresiunii militare şi a militarizării UE.

Partidul Comunist Grec a votat împotriva raportului, care prezintă fiecare aspect al Tratatului de la Lisabona şi pericolele la care, prin aplicarea sa, sunt expuşi cetăţenii, care luptă împotriva Uniunii Europene, această uniune transnaţională a capitalului şi a politicii sale antipopulare.

 
  
  

- Propunere de rezoluţie RC-B7-0095/2009

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) Nu am participat la acest vot, deoarece resping ideea de a consolida încă o dată relaţiile noastre economice cu Statele Unite. Parteneriatul UE-SUA nu este cel mai important pentru Europa şi nu este ceea ce are nevoie Runda Doha: UE trebuie să îşi diversifice partenerii dacă doreşte să îşi păstreze independenţa într-o măsură cât mai mare. Pentru aceasta, trebuie să sporească numărul de acorduri cu ţările în curs de dezvoltare. În loc să americanizăm standarde europene, trebuie să avem ca prioritate introducerea unui model de dezvoltare multipolar în care Europa îşi va găsi în sfârşit locul cuvenit şi sensul deplin.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Relaţiile UE-SUA reprezintă fără îndoială cel mai important parteneriat strategic al UE. Avem o responsabilitate comună de a promova valori comune precum respectarea drepturilor omului, democraţia, stabilitatea şi pacea, dar şi de a găsi soluţii mai bune la diverse pericole şi provocări la nivel mondial, cum este cazul crizei economice şi financiare, al schimbărilor climatice, al proliferării nucleare, al combaterii criminalităţii şi terorismului internaţional şi al eradicării sărăciei, printre alte probleme.

În ceea ce priveşte cooperarea în domeniile juridic, poliţienesc şi al securităţii interne şi externe, ţin să subliniez că, pentru succesul negocierilor viitoare, este esenţial ca măsurile de securitate să nu încalce libertăţile civile şi drepturile fundamentale, ca să nu mai vorbim de necesitatea respectării intimităţii şi a protejării datelor.

Vreau să afirm din nou faptul că datele europene cu caracter personal ar trebui să furnizate ţărilor terţe numai dacă se iau în considerare două principii fundamentale: necesitatea şi proporţionalitatea. De asemenea, trebuie să se respecte pe deplin legislaţia europeană şi naţională privind protecţia datelor şi să se furnizeze garanţii procedurale adecvate.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind viitorul summit UE-SUA şi întrunirea Consiliului Economic Transatlantic (CET), deoarece subliniază nevoia consolidării relaţiilor transatlantice într-un moment în care provocările internaţionale majore impun un răspuns coordonat la nivel mondial. Doresc să subliniez rolul CET în promovarea şi asigurarea unui răspuns coordonat la criza financiară mondială şi importanţa relaţiilor transatlantice în obţinerea unui acord internaţional la COP 15 de la Copenhaga, care include un pachet financiar adecvat pentru sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare în combaterea schimbărilor climatice, în ceea ce priveşte atât măsurile de atenuare, cât şi măsurile de adaptare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Datorită importanţei strategice a Statelor Unite pentru UE şi viceversa, parteneriatul transatlantic trebuie consolidat la următorul summit în vederea sporirii capacităţii de acţiune pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm, de la grava criză socioeconomică din prezent la chestiuni precum dezarmarea, combaterea terorismului, schimbările climatice, respectarea drepturilor omului etc.

De asemenea, este esenţială adoptarea unor măsuri coordonate între SUA şi UE pentru a ajunge într-un stadiu mai matur al relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două părţi, ducând la crearea unei pieţe transatlantice de facto până în 2015, cu o birocraţie redusă şi, în consecinţă, un mediu mai stabil şi mai atractiv pentru întreprinderile de pe ambele pieţe, care să le ofere cheltuieli de exploatare mai mici.

În plus, dacă Statele Unite nu vor adopta măsuri echivalente, în special în ceea ce priveşte reglementarea financiară, UE se va afla într-un dezavantaj concurenţial, ceea ce va dăuna foarte mult economiei europene.

Prin urmare, reiterez nevoia protejării intereselor UE prin intermediul unei politici coerente şi coordonate între UE şi SUA în diversele domenii de interes comun.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat împotriva rezoluţiei privind viitoarea reuniune transatlantică la nivel înalt dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, deoarece, în ciuda speranţelor ridicate pe care le-a trezit sosirea sa la Casa Albă şi alegerea sa istorică într-o ţară în care minorităţile etnice încă au parte de discriminări, preşedintele Obama a făcut, până în prezent, doar gesturi simbolice. Actualul preşedinte al Statelor Unite împărtăşeşte acelaşi model economic al neintervenţiei în chestiunile economice ca al administraţiei precedentă, a continuat aceeaşi politică militară ca a predecesorului său (a trimis mai multe trupe în Afganistan şi înfiinţează noi baze militare în Columbia), încă nu a închis tabăra de la Guantanamo şi nici nu a ridicat embargoul asupra Cubei. Nu a exercitat nicio presiune asupra Israelului sau Marocului pentru a respecta legislaţia internaţională. Statele Unite continuă şi în ziua de azi să aplice pedeapsa cu moartea în 38 de state federale. Încă nu au ratificat Tratatul de la Ottawa privind controlul comerţului cu arme sau Protocolul de la Kyoto. Din aceste motive, am votat împotriva acestei rezoluţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestei rezoluţii, deoarece acord o mare importanţă summitului Uniunea Europeană-SUA care se va ţine la începutul lui noiembrie 2009. În timpul recentei reuniuni a G20, s-au făcut numeroase promisiuni care vor fi dificil de respectat dacă ţările vor acţiona pe cont propriu. În această privinţă, Uniunea Europeană şi Statele Unite ar trebui să îşi asume un rol primordial în punerea în aplicare a angajamentelor efectuate de G20. În consecinţă, avem nevoie de o coordonare mai eficientă a măsurilor luate de Statele Unite şi UE. De aceea, încurajez aceste întâlniri comune dintre europeni şi americani şi, mai concret, discuţiile la nivelul Consiliului Economic Transatlantic (CET).

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate