Preşedinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea a şapte propuneri de rezoluţie privind încălcarea drepturilor omului în China, mai ales în cazul lui Liu Xiaobo⁽¹⁾.

  Renate Weber, autor. – Dle preşedinte, luna trecută, dl Liu Xiaobo, cunoscutul scriitor şi activist politic, a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru „incitare la subminarea puterii de stat”. A fost arestat acum mai bine de un an, după elaborarea Cartei 08, o cartă semnată de peste 10 000 de cetăţeni chinezi, prin care se solicitau lucrurile cele mai normale într-o societate democratică: dreptul la libera exprimare, alegeri libere şi statul de drept.

Persecuţia dlui Liu Xiaobo, datorată exclusiv iniţiativelor sale paşnice şi hărţuirea judiciară cu care s-a confruntat sunt, fără doar şi poate, incompatibile cu normele internaţional recunoscute privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Prin urmare, trebuie să solicităm eliberarea necondiţionată a dlui Liu Xiaobo, iar aceasta trebuie să aibă loc imediat.

În ultimii ani, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi China s-au concentrat pe dimensiunea economică, lăsând în plan secund situaţia democraţiei în această ţară şi încălcările grave ale drepturilor omului, comise în mod sistematic în China.

Acum câteva zile, pentru prima dată, un reprezentant oficial al poliţiei a recunoscut că celebrul avocat pentru drepturile omului, nominalizat în 2008 la premiul Nobel pentru pace, dl Gao Zhisheng, a dispărut după ce a stat un an în arestul autorităţilor chineze. Mulţi se tem că poate a murit. Acum câteva săptămâni, guvernul chinez nu a luat în considerare solicitarea Uniunii Europene de a nu executa un cetăţean britanic.

Este deosebit de deranjant felul în care guvernul chinez îşi ignoră angajamentele internaţionale asumate în domeniul drepturilor omului. Ne întrebăm pe bună dreptate de ce, în această situaţie, China şi-a depus candidatura pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Pur şi simplu pentru a legitima felul în care suprimă drepturile omului?

În aprilie 2009, guvernul chinez a emis un plan naţional pentru drepturile omului, un document de mari dimensiuni care nu pare a reprezenta mai mult decât o bucată de hârtie. Nu trebuie să existe dubii. Parlamentul European are obligaţia de a evalua în profunzime rezultatele dialogului purtat de UE şi China în ceea ce priveşte drepturile omului.

  Tunne Kelam, autor. – Dle preşedinte, China a înregistrat un progres economic impresionant. Cu toate acestea, o parte din acest progres a fost obţinut utilizând metode care se află în conflict cu normele universal acceptate privind drepturile omului. Iată că am sperat în van ca evenimente precum Jocurile Olimpice să motiveze autorităţile chineze să dea dovadă de mai mult respect pentru normele democratice. Dimpotrivă, actele de represiune s-au accentuat şi trebuie să tragem nişte concluzii.

Astăzi, Parlamentul European îşi exprimă îngrijorarea faţă de soarta cunoscutului activist pentru drepturile omului, Liu Xiaobo, semnatar al Cartei 08, prin care solicită reforma constituţională şi protejarea drepturilor omului. Această Cartă a fost semnată cu curaj de peste 10 000 de cetăţeni chinezi. Luna trecută, Liu Xiaobo a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Solicităm, astăzi, eliberarea sa imediată şi necondiţionată. Ne exprimăm solidaritatea cu acţiunile paşnice ale cetăţenilor chinezi care sprijină reformele democratice şi protejarea drepturilor omului, al căror apărător s-a declarat a fi şi guvernul chinez.

  Véronique De Keyser, autor. – (FR) Dle preşedinte, rezoluţiile urgente sunt întotdeauna o sarcină dificilă, pentru că, de cele mai multe ori, ele reflectă neputinţă politică, nu o urgenţă umanitară. Strategia de denunţare şi blamare pe care o aplicăm în fiecare lună este un ultim remediu. Acest lucru arată că toate celelalte mijloace de dialog sau de exercitare a presiunii s-au dovedit a fi ineficiente şi că, aflându-ne în imposibilitatea de a acţiona, condamnăm.

În cazul Chinei, nu sunt sigur că este productivă creşterea numărului rezoluţiilor urgente, după cum am procedat noi în martie 2009, în noiembrie 2009, în ianuarie 2010 şi în martie 2010, când va fi adoptată cealaltă rezoluţie planificată. Nu fiindcă subestimez dificultăţile întâmpinate de China în a-şi gestiona tranziţia către democraţie: ci pentru că sunt de părere că, aflându-ne constant în ofensivă, nu obiectivul este cel eronat, ci strategia. Există şi alte instrumente politice mai convingătoare.

Am fost prima persoană care a solicitat adoptarea unor rezoluţii privind situaţia uigurilor şi care a nutrit zadarnic speranţa că, astfel, se vor evita pedepsele cu moartea. În numele grupului nostru, doresc să-mi exprim sprijinul faţă de Liu Xiaobo, recent condamnatul disident de la Tiananmen, care este vinovat doar de dragoste pentru democraţie. Cu toate acestea, refuz să condamn China din două în două luni, pentru că acest lucru n-o va face să cedeze. Dimpotrivă, pentru că acest important partener comercial, această ţară care are un loc permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, care doreşte o dezvoltare intensivă şi în care au loc schimbări democratice, această ţară de care avem nevoie pentru a combate schimbările climatice trebuie să fie un partener căruia să-i putem spune câteva adevăruri, însă pe care să-l respectăm pentru eforturile pe care le face. Acest lucru lipseşte în rezoluţie: respectul.

Din aceste raţiuni politice, grupul meu şi-a retras semnătura. Cu toate acestea, pentru a ne asigura că nu există ambiguităţi în ceea ce priveşte drepturile omului, pe care le preţuiesc la fel de mult ca dumneavoastră, grupul meu va vota în favoarea tuturor amendamentelor referitoare la acest subiect. În ceea ce priveşte rezultatul final al votului, acesta va depinde de amendamentele pe care le-am propus.

  Marie-Christine Vergiat, autor. – (FR) Dle preşedinte, China este o ţară mare, cu o istorie bogată şi cu un potenţial de dezvoltare uriaş. Faptul că Jocurile Olimpice s-au ţinut anul trecut la Beijing nu a condus la rezultatele aşteptate de unele persoane.

Este deosebit de importantă relaţia pe care Uniunea Europeană o poate menţine cu China. În calitate de deputaţi în Parlamentul European, avem obligaţia de a spune tare şi clar ce anume considerăm important şi ce ni se pare inacceptabil.

Realitatea este că situaţia drepturilor omului în China este inacceptabilă. Acest lucru este exemplificat prin cazul dlui Liu Xiaobo, găsit vinovat pentru că a solicitat introducerea de reforme democratice în ţara sa, împreună cu peste 10 000 de concetăţeni de-ai săi. Din punctul meu de vedere, obţinerea unei astfel de mobilizări în acea ţară este mai degrabă o realizare, nu o infracţiune.

Trebuie să solicităm eliberarea dlui Xiaobo, precum şi a tuturor bărbaţilor şi femeilor care, la fel ca el, sunt hărţuiţi şi arestaţi pentru că au comis o singură infracţiune, aceea de a apăra drepturile omului şi, mai exact, unul dintre cele mai fundamentale drepturi, şi anume libertatea de exprimare.

După cum a spus unul dintre colegii mei, de curând a fost executat un cetăţean britanic, deşi suferea de o boală mintală. Este pentru prima dată în ultimii 50 de ani când este executat un european în China. Într-adevăr, libertatea de exprimare este dispreţuită din ce în ce mai mult pe zi ce trece, după cum ne-a dezvăluit recent Google, care, cu toate acestea, are reputaţia că este operatorul care asigură, dacă nu cea mai bună protecţie, cel puţin cea mai puţin nocivă protecţie pentru utilizatorii de internet.

Se ştie că, pentru a putea intra pe piaţa chineză, operatorii trebuie să respecte solicitarea autorităţilor chineze de a instala filtre de software, ceea ce şi Google a acceptat într-un final să facă. Nu putem accepta un guvern care se implică în pirateria pe internet şi care le refuză utilizatorilor de internet dreptul la libera exprimare.

Instituţiile europene trebuie să-şi unească forţele şi să ia măsuri în acest sens. Utilizatorii de internet din China trebuie să poată avea acces la informaţii necenzurate. Uniunea Europeană are obligaţia de a sprijini acele companii de internet care refuză să ajute autorităţile chineze să cenzureze internetul sau, şi mai rău, să aresteze apărători ai drepturilor omului, democraţi sau chiar jurnalişti, aşa cum s-a întâmplat cu dl Xiaobo în aprilie 2005.

În final, doamnelor şi domnilor, nu-mi pot încheia discursul fără a vă ruga să vă amintiţi de morţii din piaţa Tiananmen; sute de tineri chinezi şi-au găsit sfârşitul în noaptea de 3 iunie 1989. Acest lucru s-a întâmplat acum 20 de ani şi am fi onoraţi să comemorăm această tristă aniversare aducând un omagiu acelor tinere victime. Nu toate evenimentele din 1989 au primit, însă, aceeaşi atenţie.

  Charles Tannock, autor. – Dle preşedinte, faptul că acest Parlament dezbate din nou abuzurile asupra drepturilor omului în China arată că conducerea comunistă autoritară de la Beijing este hotărâtă să suprime orice disidenţă politică.

Totuşi, acest lucru nu trebuie să ne oprească să aducem în discuţie aceste probleme aici, în Parlament. Cred nu numai că avem obligaţia de a face acest lucru, ci că îl datorăm victimelor abuzurilor împotriva drepturilor omului în China, precum Liu Xiaobo, victime cărora li s-a negat dreptul la libera exprimare. Din acest motiv dezbatem din nou, astăzi, acest subiect.

Într-adevăr, acordarea Premiului Saharov în 2008 lui Hu Jia a arătat lumii cât de mult luăm în serios problema drepturilor omului în China noi, deputaţii în Parlamentul European. O luăm în serios pentru că, într-adevăr, China contează. Dimensiunile sale vaste şi influenţa sa globală, puterea sa militară şi economică obligă UE să caute un parteneriat strategic, bazat pe respect reciproc şi securitate.

Poate că într-un final relaţia noastră cu China se va baza şi pe valorile comune ale democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept. Nu putem face altceva decât să sperăm. Cred că toţi sperăm, totuşi, să apucăm ziua în care situaţia se va schimba în Republica Populară Chineză. S-a sugerat că astfel de idealuri sunt oarecum străine de Asia. Mereu când este adusă în discuţie ideea că RPC nu poate fi democratică, mă gândesc la democraţia din Taiwan şi la întinsa Indie, cu tradiţiile sale democratice seculare, ţări în care aceste idealuri înfloresc într-o societate liberă.

  Heidi Hautala, autor. – (FI) Dle preşedinte, un lucru semnificativ în cazul lui Liu Xiaobo este faptul că 10 000 de persoane şi-au exprimat în mod deschis sprijinul pentru el şi cred că Parlamentul European trebuie să recunoască curajul acestor persoane şi să le laude pentru acest lucru.

Totodată, trebuie să ne amintim că însăşi China a promis că va îmbunătăţi situaţia drepturilor omului China a încercat să se alăture Consiliului pentru Drepturile Omului, spunând că se va angaja să promoveze şi să protejeze drepturile omului şi că va respecta cele mai ridicate standarde în domeniu. Iată, acestea sunt promisiunile asumate de China în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi la ele trebuie să ne referim.

Această rezoluţie vorbeşte şi despre dialogurile dintre UE şi China privind drepturile omului şi, oricât de optimişti am vrea să fim, rezultatul final este acela că aceste dialoguri nu prea au fost de mare folos. Instituţiile Uniunii Europene trebuie să se gândească cum îşi pot îmbunătăţi propriile strategii şi cum pot face China să înţeleagă că angajamentele sale în ceea ce priveşte drepturile omului ne privesc şi pe noi şi că viitorul cooperării dintre noi depinde foarte mult de ele.

În final, putem întreba de ce politica Uniunii Europene privind China este atât de incoerentă şi de inconstantă şi ce putem face în acest sens. Parlamentul European va sprijini cu siguranţă Comisia, în efortul de a stabili o nouă strategie cu China.

  Cristian Dan Preda, în numele Grupului PPE. – Cuvintele nu ar trebui privite ca nişte crime, iată ce a susţinut Liu Xiaobo în Carta 08, manifestul politic pe care l-a iniţiat şi care a fost susţinut, aşa cum s-a spus, de mii de chinezi. Pentru o asemenea afirmaţie, ca şi pentru susţinerea constantă a drepturilor omului, Liu Xiaobo a primit 11 ani de închisoare şi doi ani de privare a drepturilor politice. Această pedeapsă este, cred eu, un sindrom al intensificării campaniei duse de autorităţile chineze împotriva apărătorilor drepturilor omului. O dovadă e şi faptul că, aşa cum s-a anunţat în această dimineaţă, Tzu Yong Jun, lider al mişcării din Piaţa Tiananmen a fost condamnat, la rândul său, la 9 ani de închisoare.

În consecinţă, eu consider că este esenţială abordarea subiectului drepturilor omului în cadrul următorului summit Uniunea Europeană - China, aşa cum precizează articolul 9 din rezoluţie. Consider, aşa cum sugera şi dna Hautala mai devreme, că este insuficient instrumentul dialogului pe drepturile omului: această problematică a drepturilor omului trebuie tratată în cadrul summit-urilor, pentru că, până acum, dialogurile nu au dat rezultate. <BRK>

  Zigmantas Balčytis, în numele Grupului S&D. – Dle preşedinte, Uniunea Europeană negociază în prezent un nou acord cadru cu China, care va deschide drumul pentru dezvoltarea relaţiilor economice cu această ţară.

Aceste relaţii sunt foarte strânse, însă nu trebuie să închidem ochii în faţa încălcărilor repetate ale drepturilor omului şi trebuie să respectăm statul de drept.

Uniunea Europeană trebuie să consolideze dialogul cu China privind drepturile omului. Acest dialog, înfiinţat în 2000, s-a dovedit a fi ineficient. UE, mai ales Înaltul Reprezentant, trebuie să asigure o politică externă comună, coordonată şi eficace a UE faţă de China. Respectul pentru drepturile omului trebuie să stea la baza acestei politici.

  Helga Trüpel, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle preşedinte, atunci când China a fost aleasă să fie gazda Jocurilor Olimpice, am sperat iniţial, după toate promisiunile Chinei de a îmbunătăţi situaţia drepturilor omului, că, poate, acest lucru chiar se va întâmpla.

Cu toate acestea, în timpul şi după Jocurile Olimpice, a trebuit, din păcate, să recunoaştem că nu s-a constatat nicio îmbunătăţire, ci mai degrabă o înrăutăţire a situaţiei drepturilor omului. Acum, după sentinţa împotriva lui Liu Xiaobo, am văzut cum poliţia a interzis o petrecere a homosexualilor, ceea ce arată în mod clar că în China se apropie o epocă de gheaţă pentru disidenţi, apărători ai drepturilor omului şi homosexuali.

Din acest motiv, solicităm eliberarea imediată a lui Liu Xiaobo şi a altor apărători ai drepturilor omului şi invităm China să pună capăt măsurilor sale isterice de cenzură şi metodelor de monitorizare, dacă doreşte să fie recunoscută ca partener în cadrul comunităţii internaţionale.

Desigur, acest lucru este valabil în special în cazul internetului. Nu putem accepta filtrarea politică a internetului. Faptul că libertatea de exprimare trebuie apărată în toate naţiunile lumii este un element esenţial al drepturilor fundamentale. Drepturile omului sunt universale şi indivizibile, în Europa, în Statele Unite, în Sudan sau în China. Republica Populară Chineză trebuie să se obişnuiască cu acest lucru dacă vrea într-adevăr să joace un rol diferit.

Sunt ferm convinsă că noi, ca europeni, trebuie să-i spunem Chinei că trebuie să-şi schimbe urgent politica privind drepturile omului, în cadrul relaţiilor noastre oficiale la summit-uri, mai ales fiindcă suntem interesaţi de cooperarea în domeniile politicii protecţiei climatice, politicii de mediu şi al reglementării pieţelor financiare.

  Lorenzo Fontana, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, una dintre cele mai semnificative probleme referitoare la drepturile omului în China este utilizarea de muncă forţată în Laogai, în lagărele de concentrare din China.

Această problemă este o formă reală de sclavie modernă şi priveşte în mod direct economia europeană. Într-adevăr, foarte multe produse care provin de pe piaţa chineză sunt fabricate de deţinuţii din Laogai, cu o reducere evidentă a cheltuielilor cu forţa de muncă, acestea conducând la o concurenţă neloială cu produsele europene.

Urmând exemplul Statelor Unite, care au adoptat deja o serie de legi prin care se interzice importul de produse chinezeşti fabricate la Laogai, Europa poate şi trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni pătrunderea produselor fabricate integral sau parţial cu muncă forţată.

În primul rând, trebuie desfăşurată o campanie pentru conştientizarea publicului în legătură cu această problemă; în al doilea rând, aceiaşi parametri de igienă şi siguranţă impuşi produselor europene trebuie să le fie impuşi tuturor produselor importate în Europa şi trebuie introduse legi privind etichetarea, pentru a asigura posibilitatea urmăririi produselor.

De asemenea, antreprenorii care investesc în China trebuie să respecte norme precise privind drepturile lucrătorilor. În final, trebuie să stabilim norme şi, mai ales, să ne asigurăm că acestea vor fi respectate, pentru ca importul de produse fabricate cu muncă forţată să fie complet interzis.

Sunt convins că acesta este singurul mod în care îi putem ajuta cu adevărat pe chinezi, în lupta lor pentru drepturile omului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom rămâne complicii celor care vor să le refuze libertatea acestor persoane.

  Edward McMillan-Scott (NI). - Dle preşedinte, am onoarea de a fi vicepreşedintele Parlamentului European, responsabil cu democraţia şi drepturile omului. În mod justificat, rezoluţia îl priveşte pe Liu Xiaobo, principalul autor al Cartei 08. Pe pagina mea de internet, charter08.eu, este disponibilă o versiune în limba engleză.

După ultima mea vizită la Beijing, în mai 2006, toţi disidenţii cu care am luat legătura au fost arestaţi, închişi şi, în unele cazuri, torturaţi: spre exemplu, Hu Jia, care încă se află în închisoare şi care necesită tratament medical. Mă refer în special la Gao Zhisheng, care a dispărut după trei ani şi jumătate petrecuţi în închisoare, în arest la domiciliu şi supus torturilor, motive pentru care a încercat să se sinucidă de două ori. Scrisorile deschise adresate de Gao regimului din China, în 2005, au dat tonul pentru Carta 08. Investigaţiile sale privind persecuţia asupra grupului spiritual budist Falun Gong au fost sprijinite pe întreg teritoriul Chinei. Cred că autorităţile trebuie să dezvăluie locul unde se află Gao Zhisheng şi să-l elibereze.

Toată lumea trebuie să fie convinsă că Parlamentul European nu va renunţa la reformele din China şi, desigur, din Tibet.

  Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle preşedinte, este intolerabil ca interesele comerciale să prevaleze în cadrul relaţiilor dintre UE şi China şi ca insistenţa asupra respectului pentru drepturile omului şi dezvoltării democratice să fie mascată sub saluturi cordiale.

Am urmărit cu interes curajul de care a dat dovadă compania creatoare a motorului de căutare Google şi planurile sale de a înceta cooperarea cu autorităţile chineze, din cauza filtrării paginilor web şi a cenzurii, precum şi de a părăsi ţara. În acelaşi timp, Google susţine în mod evident libertatea de exprimare pentru utilizatorii de internet din China.

Împărtăşesc preocupările colegilor mei în legătură cu tratamentul aplicat lui Liu Xiaobo şi altor prizonieri chinezi, arestaţi din raţiuni ideologice şi sper că Consiliul şi Comisia vor analiza cazul lui Xiaobo la următoarea întâlnire între UE şi China în cadrul unui summit. Acordurile negociate în prezent trebuie să arate în mod clar că viitoarea dezvoltare a relaţiilor comerciale cu China va fi corelată într-un mod mai eficace cu dialogul politic şi cu respectul pentru drepturile omului.

  Gesine Meissner (ALDE). – (DE) Dle preşedinte, am vorbit despre diferite aspecte referitoare la modalitatea corectă de a discuta cu China şi de a exercita presiuni pentru că, în mod clar, foarte puţine elemente contribuie la formarea unei impresii suficiente privind această ţară. Dna De Keyser a spus că, din acest motiv, grupul său şi-a retras semnătura. Nu cred că aceasta este soluţia corectă. UE a statuat drepturile omului în Carta drepturilor fundamentale şi în Tratatul de la Lisabona, iar noi toţi trebuie să evidenţiem în continuare încălcările drepturilor fundamentale. Nu avem alte opţiuni la dispoziţie în prezent. Când va apărea ceva mai bun, mă voi afla aici, pentru a vă oferi sprijinul meu.

Cu toate acestea, situaţia nu se rezumă doar la Liu Xiaobo; se referă şi la Gao Zhisheng, care a dispărut şi care, după câte se spune, s-a sinucis. Toată lumea presupune că, probabil, a fost asasinat, într-un fel sau altul. Acest lucru nu este acceptabil. În ceea ce priveşte Jocurile Olimpice, am descoperit că dacă mergem în China şi întreţinem contacte acolo, nu se schimbă nimic în situaţia drepturilor omului. Am sperat cu toţii că lucrurile se vor schimba, însă nu a fost aşa. Prin urmare, nu trebuie să renunţăm la aceste apeluri urgente.

  Neelie Kroes, membră a Comisiei. – Dle preşedinte, UE şi-a exprimat în mod clar preocuparea în legătură cu sentinţa excesivă dictată împotriva lui Liu Xiaobo, celebrul apărător al drepturilor omului, de 11 ani de închisoare pentru acţiunile sale în calitate de autor al Cartei 08, o emblemă a reformei democratice, bazate pe drepturile omului, în China, precum şi pentru publicarea unei serii de eseuri privind drepturile omului pe internet.

Acordăm o mare importanţă libertăţii de gândire şi exprimare: acestea sunt, după cum ştim cu toţii, pietrele de temelie ale sistemului nostru democratic. Verdictul împotriva dlui Liu este complet incompatibil cu dreptul la libertatea de exprimare statuat în Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice, pe care China a semnat-o. Totodată, ne preocupă protejarea dreptului la exprimare şi orientare sexuală, după cum a menţionat dna Trüpel.

UE a încercat să observe procesul şi regretăm că observatorilor noştri nu le-a fost permis să intre în sala de judecată. Detaliile privind procesul, pe care am putut să le aflăm, arată în mod clar că dlui Liu nu i s-a dat şansa de a se apăra în mod corespunzător şi că nu a avut parte de un proces corect. UE va solicita în continuare guvernului chinez eliberarea necondiţionată a dlui Liu şi încetarea hărţuirii şi arestării altor semnatari ai Cartei 2008.

Politica noastră globală faţă de China este una de angajament constructiv în cadrul parteneriatului nostru strategic. În trecut, am salutat în mai multe rânduri progresul Chinei în privinţa drepturilor sociale şi economice, precum şi recenta lansare a planului de acţiune al Chinei în ceea ce priveşte drepturile omului, însă, pe de altă parte, există preocupări extrem de serioase în legătură cu drepturile civile şi politice şi cu o serie de evenimente recente, precum cele prezentate de onoraţii deputaţi în Parlamentul European în proiectul de rezoluţie.

Angajamentul UE faţă de drepturile omului este exprimat în timpul contactelor noastre politice regulate şi, în special, în timpul dialogului purtat cu autorităţile chineze în legătură cu drepturile omului. După cum ştiţi, ultima sesiune în acest sens a avut loc anul trecut la 20 noiembrie, la Beijing. Caracterul solid al relaţiei noastre ne permite să discutăm aceste subiecte cu sinceritate. Anul trecut, la cel de-al doisprezecelea summit UE-China de la Nanjing, s-a ridicat problema drepturilor omului, atât în timpul discuţiilor, cât şi la conferinţa de presă.

Dna Vergiat şi dna Korhola au vorbit despre atacurile cibernetice împotriva Google. Comisia consideră că acesta este un alt eveniment îngrijorător în ceea ce priveşte libertatea de exprimare în China. Desigur, urmărim îndeaproape situaţia. Înţelegem că se desfăşoară consultări între companie şi autorităţile chineze. Vom rămâne vigilenţi, în caz că vor exista atacuri similare îndreptate împotriva companiilor din UE.

Doresc să reasigur Parlamentul că vom aduce în continuare în discuţie aceste probleme, chiar şi la cel mai înalt nivel, reamintindu-i Republicii Populare Chineze că are obligaţii în ceea ce priveşte drepturile omului, obligaţii asumate la nivel internaţional. Totodată, reamintim garanţiile prezente în constituţia chineză, privind libertatea de exprimare. Cu toţii ne dorim ca China să fie mai deschisă, mai transparentă, să respecte standardele internaţionale privind drepturile omului şi să coopereze în vederea soluţionării provocărilor globale. În acest scop, trebuie să lucrăm în continuare pentru dezvoltarea parteneriatului nostru strategic.

Doresc să reacţionez la o întrebare adresată de dna De Keyser. În ceea ce priveşte execuţia cetăţeanului britanic Akmal Shaikh, Uniunea Europeană a condamnat cu asprime execuţia acestuia. Regretă profund faptul că, în cazul dlui Shaikh, China nu a acordat atenţie solicitărilor repetate transmise de Uniunea Europeană şi de unul din statele sale membre, de comutare a pedepsei cu moartea.

  Preşedinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc la ora 12.00.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. – (RO) Dreptul la viaţă, dreptul la libertatea de expresie şi gândire se află la temelia construcţiei europene şi a viziunii noastre asupra lumii. Când unul dintre partenerii noştri, în cazul de faţă China, încalcă aceste drepturi în mod repetat, suntem obligaţi să reacţionăm. Nu trebuie să o facem însă urmând modelul „shame and blame”, să acuzăm China şi să ignorăm diferenţele de cultură şi civilizaţie care ne despart. Rezoluţia de faţă, privind violarea drepturilor omului în China, în special în cazul lui Liu Xiaobo, este o dovadă de abordare simplistă a problemelor cu care se confruntă societatea chineză. Poziţia noastră nu a fost nicidecum referitoare la principiul inviolabilităţii drepturilor omului care stă la baza rezoluţiei, la care aderăm fără rezerve, ci referitoare la modul în care acesta a fost transmis. Pentru a obţine rezultatele pe care le dorim, avem nevoie de menţinerea unui climat neconflictual între noi şi China. Doar în felul acesta putem contribui la o evoluţie a Chinei către o societate cu un profund ataşament faţă de importanţa respectării drepturilor omului.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE), în scris. – „Nu fi rău” este celebrul motto al Google. Compania a fost criticată de-a lungul anilor pentru politica adoptată în China, iar mottoul a fost pus sub semnul întrebării. Grupurile care luptă pentru drepturile omului au acuzat Google că ajută guvernul chinez să-şi reprime cetăţenii, în special activiştii pentru drepturile omului. Se pare că Google va fi mai puţin rău în viitor. Decizia lor de a începe operarea unui motor de căutare nefiltrat în China merită cele mai sincere felicitări. Anunţând această modificare a politicii pentru China, Google periclitează profiturile de pe cea mai mare piaţă de internet din lume şi, posibil, abandonează aproape 400 de milioane de utilizatori. În acest caz, Google a dovedit că o mare companie multinaţională îşi poate respecta într-adevăr politica de etică. Google este condusă în continuare de fondatorii săi, aşa că are toate şansele de a-şi reflecta valorile şi credinţele de bază în orice acţiune din viitor. Iar dacă Google va prospera în continuare, va demonstra că nu există un conflict inerent între a face bani şi a acţiona în spiritul umanităţii şi al durabilităţii.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) În China drepturile omului au fost încălcate în mod repetat şi trebuie să condamnăm această situaţie. Faptul că UE este unul din principalii parteneri economici ai Chinei ne accentuează responsabilitatea de a condamna toate acţiunile care încalcă drepturile oricărui cetăţean, mai ales ale celor care apără libertatea de exprimare şi drepturile omului în această ţară. Este crucial ca Republica Populară Chineză să respecte şi să onoreze angajamentele pe care şi le-a asumat înaintea Consiliului pentru Drepturile Omului.

  Alajos Mészáros (PPE), în scris. – (SK) Cu cât o ţară este mai întinsă din punct de vedere geografic şi mai independentă din punct de vedere economic, cu atât este mai greu să cerem respectarea drepturilor omului de către această ţară. Consider inacceptabil faptul că, în relaţiile sale cu China, Uniunea Europeană pune pe primul plan interesele economice. Aproape la fiecare întâlnire la un înalt nivel diplomatic nu putem face altceva decât să reamintim, cu timiditate, problema încălcării drepturilor omului în această ţară. Din păcate, Europa a avut foarte multe experienţe negative în ceea ce priveşte suprimarea drepturilor omului de către regimurile comuniste. Prin urmare, sunt convins că numărul real al încălcărilor drepturilor omului este mult mai mare decât ne fac să credem informaţiile pe care le avem. Din acest motiv, este nevoie să acţionăm urgent, pentru a putea reuşi ca China să respecte drepturile omului, chiar şi cu sacrificii economice şi politice. Altfel, evenimentele din China pot avea un impact defavorabil asupra întregii situaţii politice din Asia, dar şi asupra economiei şi politicii globale.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) Am votat în favoarea rezoluţiei care condamnă încălcarea drepturilor omului, pentru că nu trebuie să tolerăm sau să consimţim violarea acestora, fie că este vorba de popoare sau de cetăţeni. Comportamentele nocive pentru oameni, pentru libertatea şi drepturile lor, care au fost definite în urmă cu mulţi ani, contrazic temeliile pe care sunt construite democraţiile occidentale. Dialogul iniţiat între Uniunea Europeană şi China în 2000 nu a avut efectele aşteptate. Prin urmare, trebuie să ne întrebăm dacă am făcut tot ceea ce se putea face, iar dacă răspunsul este „nu”, trebuie să aplicăm prevederile rezoluţiilor privind eficacitatea cooperării economice. Drepturile omului trebuie să stea la baza dialogului între Uniune şi China, iar interesele cetăţenilor trebuie să fie mai importante decât cele economice.

Arestarea şi condamnarea lui Liu Xiaobo, militant pentru pace şi activist pentru drepturile omului, care a solicitat o mai mare democraţie în China, este un semnal clar că măsurile noastre actuale nu sunt eficace. Prin urmare, trebuie să luăm şi alte măsuri în afara rezoluţiilor, care să accentueze respectul pentru năzuinţele lui Liu Xiaobo, precum şi ale miilor de cetăţeni chinezi şi ale multor altor persoane din întreaga lume.

În urmă cu treizeci de ani, în China au fost începute reforme care arătau lumii că se schimbă ceva, că se poate face ceva în beneficiul societăţii. Ne aşteptăm şi astăzi la acelaşi lucru. Astăzi dorim să avem un partener care să respecte principiile care sunt fundamentale pentru noi.