Preşedintele. - Următorul punct pe ordinea de zi este scurta prezentare a raportului (A7-0028/2010) elaborat de Helga Trüpel, în numele Comisiei pentru cultură şi educaţie, referitor la Europeana – etapele următoare [COM(2009)0440 – 2009/2158(INI)].

  Helga Trüpel, raportoare. – (DE) Dle preşedinte, dnă comisar Kroes, Europeana va fi proiectul cultural digital major al UE. Ce înseamnă Europeana? Este o bibliotecă digitală, un muzeu digital şi o arhivă digitală pentru patrimoniul nostru cultural european. Intenţia este să le oferim tuturor cetăţenilor acces la această resursă digitală nu doar în UE, ci şi oriunde în lume. Proiectul Europeana a început în noiembrie 2008 şi la instituirea sa au contribuit 1 000 de instituţii culturale. Are 150 de organizaţii partenere. Până acum, circa 6 milioane de lucrări din patrimoniul nostru cultural european au fost digitizate. Până în iunie 2010, se estimează că vor fi 10 milioane de lucrări digitizate şi până în 2015, se aşteaptă ca cifra să atingă 15 milioane.

După cum observaţi, este un demers foarte ambiţios şi foarte important pentru UE. Până acum, acesta a fost finanţat prin programul eContentplus şi de statele membre. Totuşi, deocamdată, rata de digitizare variază considerabil între statele membre. Franţa conduce cu peste 40 %, Germania este la aproximativ 16 %, dar multe alte state membre sunt mult în urmă şi nu uitaţi că vorbim de un proiect comun al politicii culturale digitale europene.

Este foarte important să înţelegem că există o instituţie culturală publică care, din motive lesne de înţeles, este menită să concureze puternic cu aranjamentul Google privind cărţile („booksettlement”), deoarece nu dorim ca patrimoniul european să fie încredinţat pur şi simplu unui monopol. Dorim o resursă publică, în cel mai bun sens european, pentru patrimoniul nostru cultural european. De asemenea, dorim să păstrăm influenţa publică, deoarece aceasta înseamnă că cetăţenii europeni pot avea, de asemenea, influenţă politică reală.

Nu există nicio problemă în privinţa lucrărilor care nu mai fac obiectul drepturilor de autor sau care se află în domeniul public. Este mult mai complicat în cazul lucrărilor orfane, cu alte cuvinte, lucrări care nu au fost eliberate încă de sub drepturile de autor, dar pentru care este foarte dificil de regăsit titularii de drept. În ceea ce priveşte lucrările protejate de drepturi de autor, este o altă problemă. Dacă Europeana va deţine la un moment dat lucrări protejate de drepturi de autor, va trebui să existe o plată pentru descărcări private, deoarece altfel, vom distruge valoarea adăugată culturală de pe pieţele culturale.

Prin urmare, ceea ce doresc să realizez din punct de vedere politic este, pe de o parte, digitizarea rapidă şi eficientă şi, în acelaşi timp, păstrarea drepturilor de autor, acesta fiind singurul mod în care vom putea să menţinem diversitatea culturală a UE. Astfel, avem nevoie de soluţii consensuale pentru lucrări orfane şi de investigaţii foarte minuţioase pentru a afla cine sunt titularii drepturilor de autor. Dintr-o perspectivă politică, problema absolut esenţială pentru mine, acum când discutăm strategia post-Lisabona, Strategia UE 2020 şi când vine vorba despre modernizarea economiei noastre, dezvoltarea societăţii digitale, societatea bazată pe cunoaştere şi diversitatea culturală, este că Europeana trebuie să fie finanţată parţial din acest program UE 2020, cu implicarea statelor membre, bineînţeles. Acesta trebuie să fie un proiect european comun. Prin urmare, avem nevoie şi de o campanie „alăturaţi-vă proiectului Europeana” pentru a găsi sponsori privaţi suplimentari. Trebuie însă să precizăm clar că este necesar să sensibilizăm cetăţenii noştri, şi mai ales tinerii, cu privire la existenţa acestei resurse. Mulţi încă nu ştiu despre acest demers. Aceasta este sarcina imensă pe care trebuie să o îndeplinim împreună.

  Piotr Borys (PPE). – (PL) Dle preşedinte, Europeana este o acţiune de importanţă crucială, care poate pune la dispoziţia întregii lumi patrimoniul cultural al Europei. După cum ştim cu toţii, nu vorbim doar de o bibliotecă, ci şi de un muzeu virtual şi o arhivă. Aş dori ca fiecare dintre noi din această Cameră să putem spune că lucrările marilor creatori naţionali, cum ar fi în cazul meu Chopin, Marie Curie născută Skłodowska sau Słowacki, pot fi disponibile pe Internet. Aş dori să menţionez trei factori cheie. În primul rând, în cazul Europeana, nu putem permite o reducere a calităţii. Este un aspect care trebuie tratat cu seriozitate în cadrul proiectului. În al doilea rând, este necesară o soluţie la problema drepturilor de autor în cazul lucrărilor orfane şi al celor scoase din circuitul publicării. În al treilea rând, doresc să o rog foarte mult pe dna Kroes să accelereze digitizarea în statele membre, dacă dorim să fim mândri de acest proiect pilot extraordinar în viitor.

Aş dori să mulţumesc dnei Trüpel pentru un raport excelent.

  Ioan Enciu (S&D). - În calitate de raportor pentru aviz al Comisiei ITRE pentru raportul Europeana - etapele următoare, salut finalizarea acestui raport şi sper ca recomandările acestuia să fie preluate de către Comisie. În timpul dezbaterilor de până acum s-au discutat subiecte precum organizarea IT, guvernarea site-ului Europeana, accesul liber la informaţiile bibliotecii, nevoia de standardizare a digitalizării, precum şi problema mediatizării site-ului mediului informatic. O parte din aceste subiecte a fost inclusă în raport. Acest lucru mă face să sper că am reuşit să obţinem un raport complet.

Cu toate acestea, sper ca în viitor dezbaterea să continue pe anumite aspecte, precum guvernarea site-ului, metodele de finanţare şi, mai ales, organizarea acestuia sub forma unei baze de date unice şi nu a unui portal. Sper ca recomandările stipulate de către Parlamentul European, împreună cu reflecţia Comisiei asupra problemelor mai sus-menţionate, să se concretizeze într-un proiect de succes. Europeana poate deveni un proiect de succes al Uniunii Europene atâta timp cât este construit pe valorile şi idealurile Uniunii şi reprezintă centrul informaţiei culturale europene.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dle preşedinte, pentru început, aş dori să mulţumesc dnei Trüpel pentru raportul său excelent. O cunosc foarte bine din comisie de cinci ani şi ştiu că face totul cu o atenţie şi un profesionalism desăvârşite şi raportul este un bun exemplu în acest sens.

Acesta este alt tip de proiect necesar în Europa, deoarece UE este privită ca o comunitate de valori, dar este, de asemenea, o comunitate culturală puternică. Avem 27 de state membre diferite care au o cultură extrem de bogată şi de variată.

Dacă, într-un moment în care numărul autostrăzilor informaţionale creşte, putem face ca informaţiile să fie mai uşor accesibile cetăţenilor, atunci acesta este tipul de bogăţie europeană în care merită să investim şi pentru care să căutăm resurse. Este modalitatea prin care toate ţările mici vor avea, la rândul lor, oportunitatea să-şi promoveze propriile culturi unice şi deosebite. Odată cu extinderea la scară largă a serviciului de bandă largă prin efortul Comisiei şi al statelor membre, principiul egalităţii va fi realizat prin furnizarea de servicii culturale în biblioteci, muzee şi arhive electronice.

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Nici eu personal şi nici grupul meu politic nu susţinem în mod special programele şi instituţiile ample sau crearea de entităţi care depăşesc necesităţile. Totuşi, Europeana nu este o astfel de entitate. Dimpotrivă, este un proiect foarte important, mai ales pentru că trăim într-o perioadă a culturii vizuale şi nu a celei scrise. Aceasta înseamnă, după cum a precizat Neil Postmat în cartea sa superbă Amusing Ourselves to Death (Amuzat până la moarte), că această cultură vizuală depreciază dezbaterea publică şi ne face mai săraci ca cetăţeni. Ceea ce înseamnă, în schimb, că dacă un proiect are o şansă de a îmbunătăţi obişnuinţa cititului, are şi o şansă de a îmbunătăţi mintea cetăţenilor şi în acest mod, UE ar contribui la o consolidare a calităţii educaţiei cetăţenilor săi şi a modului în care funcţionează aceştia, fapt care înseamnă că în statele membre, acei cetăţeni ar fi mai activi şi mai înţelepţi şi ar fi cetăţeni mai buni.

  Georgios Papanikolaou (PPE). – (EL) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, dezbatem o iniţiativă care se poate dovedi a fi un adevărat tezaur pentru UE şi aş dori să-i mulţumesc încă o dată raportoarei, dnei Trüpel, pentru raportul excepţional pe care l-a prezentat.

Ne referim la un depozitar cultural electronic al statelor europene care va permite accesul la informaţii culturale fundamentale şi aş dori să subliniez în acest punct că succesul Europeana va depinde de formatul pe care-l vom decide în cele din urmă, cu alte cuvinte nu dorim ca Europeana să fie o copie a platformelor electronice care există deja, precum Google sau Wikipedia.

Dorim o sursă serioasă şi de încredere, informaţii cu importanţă şi valoare ştiinţifică, o sursă în care drepturile de proprietate intelectuală sunt protejate şi o seriozitate a conţinutului care este garantată. Cred că acest lucru este garantat prin amendamentele propuse şi prin dezbaterea asupra subiectului pe care am avut-o în Comisia pentru cultură şi educaţie. Bineînţeles, ceea ce nu poate fi asigurat în cele din urmă este interesul din partea statelor membre de a utiliza acest instrument pentru a-şi promova cultura.

Aici fiecare dintre noi trebuie să-şi asume rolul de a explica guvernelor noastre naţionale şi cetăţenilor statelor membre cât este de important acest proiect, astfel încât să aibă impactul dorit şi să putem beneficia cu toţii de el în cel mai bun mod posibil pe termen mediu.

  Petra Kammerevert (S&D). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând, doresc să-i mulţumesc sincer dnei Trüpel pentru raportul excelent pe care îl dezbatem astăzi.

Cred că faptul că vom pune la dispoziţia cetăţenilor europeni şi din toată lumea patrimoniul cultural divers al Europei într-o bibliotecă online digitală este un proiect splendid. Totuşi, pentru a deveni un succes, acest proiect necesită în continuare eforturi comune din partea noastră. O premisă semnificativă în acest sens este, din punctul de vedere al grupului meu, accesul gratuit – şi aceasta înseamnă, cât mai mult posibil, fără costuri – la patrimoniul nostru cultural prin Europeana.

În discuţiile comune, am ajuns la un compromis, care protejează interesele autorilor lucrărilor protejate pe de o parte şi, în acelaşi timp, oferă accesibilitatea gratuită necesară şi aş dori foarte mult ca această Comisie să ţină cont de şi să adopte aceste propuneri în viitor.

Altă premisă este ca statele membre să devină tot mai conştiente de responsabilitatea pe care o au. Pentru ţara din care provin, aceasta înseamnă că nu este acceptabil ca Goethe să fie disponibil în poloneză şi franceză, dar să nu fie disponibil în germana originală. În această privinţă, trebuie să transmitem o solicitare comună şi hotărâtă statelor membre să ofere încă o dată resursele financiare adecvate pentru a face din Europeana un succes real şi la acest nivel.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Având în vedere beneficiile pentru cetăţenii Uniunii Europene conferite de accesul la Europeana, consider că este necesară disponibilitatea conţinutului digital existent în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. De asemenea, consider extrem de important accesul persoanelor cu dizabilităţi la conţinutul digital al Europeana. În acest sens, este necesar un format adecvat, dar şi un acces adaptat la necesităţile acestora.

Recomandăm Comisiei Europene să solicite furnizorilor de conţinut digital să certifice din punct de vedere al securităţii site-urile web referite de Europeana. Nu în ultimul rând, consider că este importantă asigurarea unui sistem sustenabil privind finanţarea şi dezvoltarea proiectului Europeana. Şi vă rog, doamnă Comisar, să ne spuneţi câteva cuvinte şi despre revizuirea Directivei privind drepturile de autor în societatea informaţională.

  Neelie Kroes, vicepreşedintă a Comisiei. – Dle preşedinte, stimaţi deputaţi şi, bineînţeles, în special dnă Trüpel, suntem absolut fascinaţi de raportul dvs. Îl salutăm. Cred că, într-adevăr, „Europeana – etapele următoare” este doar un început al unei aventuri foarte provocatoare şi demonstrează, printre altele, sprijinul politic puternic pentru dezvoltarea în continuare a Europeana ca un punct de acces comun la patrimoniul cultural bogat şi divers al Europei în era digitală.

Aşadar, aş dori să mulţumesc raportoarei, dnei Trüpel, pentru eforturile depuse şi să o felicit pentru strategia de marcă, deoarece marca însăşi este deja unică: „Europeana” – nu mai este necesară nicio explicaţie.

Comisia poate, de asemenea, să susţină propunerea de rezoluţie alternativă, care, după cum am fost informată, are acordul principalelor grupuri politice din Parlament.

Acesta este un proiect ambiţios şi, repet, este doar începutul. Obiectivul acestuia este să pună la dispoziţie pe Internet cărţi, ziare, hărţi, obiecte de muzeu, material audiovizual şi arhive audio digitizate din toată Europa. Acest lucru este esenţial pentru a asigura accesul la cultură în era digitală. Nu este doar ceea ce a amintit dl Migalski: ceva care ne face să fim cetăţeni mai buni. Vom trăi şi vom vedea, însă este un proiect care ne oferă ocazia de a fi mai fericiţi, pentru că a te bucura de cultură înseamnă, în majoritatea cazurilor, a te bucura de fericire, ca să spunem aşa.

Raportul Parlamentului este cel care subliniază, pe bună dreptate, că există şi o componentă economică. Digitizarea şi accesibilitatea online la patrimoniul nostru cultural va fi în beneficiul diverselor sectoare de activitate: gândiţi-vă la educaţie, cercetare, turism şi presă.

Site-ul Europeana este rezultatul unei colaborări fără precedent între bibliotecile, arhivele şi muzeele europene. În prezent, după cum a menţionat, pe bună dreptate, dna Trüpel, aceasta oferă acces la 7 milioane de obiecte digitizate. Încă o dată, este doar începutul. Haideţi să continuăm. Se poate şi trebuie făcut mai mult. Raportul Parlamentului subliniază diferite domenii pentru Europeana şi pentru politicile aferente în care trebuie să se înregistreze progrese în anii următori.

Dezvoltarea site-ului depinde, în primul rând, de materialele primite de la statele membre care ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a digitiza patrimoniul lor cultural şi a pune la dispoziţie toate obiectele digitizate prin Europeana. Sunt încântată că Parlamentul se alătură Comisiei, solicitând statelor membre să realizeze progrese rapide în această privinţă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Parlamentul subliniază că Europeana nu trebuie să ofere doar acces la lucrările din domeniul public, ci ar trebui să includă, de asemenea, materiale care sunt protejate încă de drepturi de autor. Într-adevăr, există o nevoie urgentă – şi acesta este răspunsul meu pentru dna Ţicău – să găsim soluţii realiste pentru aducerea online a lucrărilor care nu se mai publică, pentru rezolvarea problemei lucrărilor orfane (pentru care este imposibil să găsim titularii de drepturi). Dacă nu facem acest demers, există riscul ca Europa să rămână în urmă în câţiva ani de acum încolo, în special, în comparaţie cu SUA.

În prezent, Comisia efectuează o evaluare de impact asupra unei soluţii legale posibile pentru lucrările orfane la nivel european şi discutăm ce se poate face, dar, dacă nu aveţi nimic împotrivă, voi reveni la acest aspect când vom discuta despre agenda digitală, deoarece aceasta este una dintre problemele pe care trebuie să le tratăm.

O versiune îmbunătăţită a Europeana va fi lansată la sfârşitul acestui an şi se estimează că până atunci aceasta va oferi acces la peste 10 milioane de obiecte digitizate. Site-ul va fi dezvoltat în continuare în anii următori. Parlamentul subliniază, pe bună dreptate, că pentru succesul Europeana, site-ul trebuie făcut cunoscut atât în rândul instituţiilor culturale, care ar putea contribui cu propriul conţinut digitizat, cât şi în rândul publicului larg. Trebuie acordată o atenţie specială tinerilor, după cum aţi menţionat pe bună dreptate, o parte extrem de importantă a populaţiei noastre, care ar putea fi vizată prin intermediul şcolilor.

Comisia este dedicată în totalitate continuării eforturilor pentru dezvoltarea Europeana şi a politicilor legate de aceasta, aspect care va constitui un domeniu esenţial de activitate în Agenda digitală europeană. Oricum, merită să luptăm pentru aceasta.

  Preşedintele – Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc peste două săptămâni, în cadrul sesiunii de la Bruxelles.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) Europeana, Biblioteca digitală europeană, se confruntă în prezent cu multe provocări. Succesul acestei acţiuni paneuropene este departe de a fi asigurat. În primul rând, deoarece până acum, Europeana a conţinut, în principal, lucrări care provin de la doar câteva dintre cele mai active ţări. În al doilea rând, acestea nu sunt lucrări contemporane, care ar putea atrage cel mai mare interes, ci unele mai vechi, care se află în domeniul public. Aş dori să atrag atenţia, în special, asupra unui aspect al proiectului Europeana care, în opinia mea, are o importantă semnificativă pentru succesul acestuia – finanţarea. Procesul extinderii colecţiilor digitale este foarte costisitor şi va dura mulţi ani. În acelaşi timp, Europeana dispune de resurse financiare garantate doar până în 2013, ca parte a unui proiect finanţat parţial de Comisia Europeană şi de statele membre, cât şi de sponsori privaţi. Cred că este esenţial să asigurăm surse stabile de finanţare ca parte a unei Perspective financiare noi pentru 2014-2020. Fondurile europene sub formă de granturi acordate instituţiilor culturale individuale din statele membre ar trebui să le încurajeze să fie mai eficiente în digitizarea colecţiilor. În acelaşi timp, trebuie introduse obiective obligatorii de digitizare, pe care statele membre ar trebui să le îndeplinească într-o perioadă specificată. Doar o abordare consecventă, bazată pe stimulente şi sancţiuni va asigura că Europeana devine un portal atractiv de mare interes pentru cititori şi cercetători şi nu o mansardă digitală utilizată pentru depozitarea sentimentală de lucruri vechi şi nefolositoare.

  Iosif Matula (PPE), în scris. – Ne propunem ca Europeana să fie un proiect cu totul nou, dedicat valorilor culturale europene, şi nu o alternativă la proiectul Google de digitalizare a cărţilor. Europeana - bibliotecă, muzeu şi arhivă digitală - trebuie să prezinte patrimoniul unic european, să fie o sursă credibilă de informaţii şi să permită statelor membre să adauge conţinut într-o manieră structurată, oficială.

Europeana nu trebuie să se transforme intr-un portal gen Wikipedia, unde oricine poate să introducă text, fără ca acesta să fie în prealabil verificat, practică ce duce evident la numeroase erori în conţinutul postat. În acest sens, am putea crea o secţiune specială a acestui site, dedicată discuţiilor între utilizatori, dar fără a le oferi acestora posibilitatea să modifice conţinutul cultural afişat pe site.

Este important să acordăm atenţie prezentării grafice a site-ului Europeana, promovării şi accesibilităţii sale, în condiţiile în care forma actuală nu este foarte uşor de utilizat şi poate duce la îndepărtarea publicului interesat. Din considerentele amintite, susţin propunerea de rezoluţie iniţiată de PPE ca alternativă la varianta actuală a raportului, astfel încât să contribuim la crearea unui portal valoros, relevant din punctul de vedere al informaţiilor pe care publicul le va regăsi aici.

  Emil Stoyanov (PPE), în scris. – (BG) Doamnelor şi domnilor, una dintre obligaţiile noastre fundamentale în prezent, ca politicieni şi ca cetăţeni, este să păstrăm patrimoniul cultural european pentru generaţiile viitoare. Europeana este unul dintre principalele proiecte în acest domeniu, ajutând la accelerarea procedurilor de digitizare a patrimoniului cultural în fiecare stat membru. Totuşi, problemele culturale şi legale asociate cu digitizarea în masă a cărţilor, inclusiv cele deţinute în prezent de bibliotecile europene încă nu au fost depăşite. Drepturile de autor şi legislaţia care le guvernează în statele membre reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europeana. Concurenţa cu Google scoate la lumină, de asemenea, numeroase probleme care vor trebui rezolvate. În această privinţă, trebuie căutată fiecare resursă posibilă pentru a susţine bibliotecile, muzeele şi arhivele naţionale, astfel încât proiectul Europeana să poată deveni o imagine reală a bogăţiei şi diversităţii patrimoniului cultural al Europei. În timpul dezbaterilor din Comisia pentru cultură şi educaţie, am sugerat ca Parlamentul European să aibă anumit control asupra proiectului, dar îmi dau seama că, pe baza regulilor curente, acest lucru nu este posibil. Cu toate acestea, aş dori ca Parlamentul European, ca singura instituţie a UE ai cărei membri sunt aleşi în mod direct, să poată să-şi exercite la un moment dat controlul asupra iniţiativelor europene. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.